MAGYAR IDŐK: Comisia de la Veneţia se află din nou într-o misiune de evaluare, în Ungaria

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2019, 11:49

Delegaţia acestui organism consultativ, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, se va informa despre reforma instanţelor judecătoreşti

Este contestabilă imparţialitatea delegaţiei Comisiei de la Veneţia care a sosit luni în Ungaria pentru a se informa despre restructurarea instanţelor de contencios administrativ. Delegaţia este formată din şase membri, iar unul dintre ei, cel din Germania, trebuie să fie recunoscător Partidului Social-Democrat pentru că în ţara sa a devenit judecător constituţional. Şi membrul austriac a fost numit pe criterii politice, în Austria el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Constituţionale la propunerea şefului statului, membru al Partidului Verzilor. Totodată, secretarul Comisiei de la Veneţia este adeptul unui superstat European, fiind un federalist convins.

Luni a sosit în Ungaria delegaţia Comisiei de la Veneţia, scopul vizitei fiind evaluarea stadiului  implementării reformei instanţelor de contencios administrativ. Pe parcursul vizitei de două zile, delegaţia va purta discuţii cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Magistraturii (OBH), ai Ministerului Justiţiei, ai Curţii Supreme de Justiţie, precum şi cu preşedinţii sau reprezentanţii organizaţiilor profesionale din domeniul justiţiei. Potrivit programului oficial, delegaţia va cere şi opinia unor ONG-uri care figurează pe lista de plată a lui George Soros.

Într-un comunicat scurt, preşedintele OBH, Tünde Handó, a precizat luni că structura autonomă a instanţelor de contencios administrativ nu periclitează independenţa şi autonomia judecătorilor, în schimb restabileşte o tradiţie în justiţie, care a fost întreruptă de comunism.

Având în vedere cine sunt membri delegaţiei Comisiei de la Veneţia, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, este puţin probabil că va exista vreun argument care să îi convingă asupra solidităţii statului de drept din Ungaria. Din cei şase membri ai delegaţiei cel puţin în cazul a trei membri trecutul lor este îndoielnic, fiind cunoscută cariera lor. Monika Hermann a fost aleasă în 2011 ca membru al Curţii Constituţionale Federale din Germania din partea Partidului Social-Democrat (SPD), în timp Christoph Grabenwarter a fost ales vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Austria ca urmare a propunerii preşedintelui ţării, Alexander Van der Bellenem, membru al Partidului Verzilor. Totodată, preşedintele SPD a fost la vremea respectivă Sigmar Gabriel, care a devenit cunoscut, pe lângă scandalurile din domeniul economic în care a fost  implicat, prin faptul că în 2015 a solicitat, în concordanţă cu proiectul George Soros, colonizarea organizată cu străini şi recunoaşterea acestora ca refugiaţi. La rândul său, Alexander Van der Bellen este, de asemenea un politician pro-migraţie, adeptul societăţii deschise, care după instalarea sa în funcţie de şef al statului l-a primit imediat pe George Soros. Pe de altă parte, secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, nu este apropiat în mod expres de nici un partid sau politician, ci mai degrabă de o ideologie: este federalist convins asemănător lui Ferenc Gyurcsány şi visează la realizarea unui superstat european. Această convingere i-a fost implementată la College of Europe, unde a participat la cursurile pentru instruirea postgraduală – aşa cum se întâmplă şi la Universitatea Central-Europeană. În rândul acestor tineri care au studiat la College of Europe sunt mulţi liberal-democraţi, printre care se află şi premierul finlandez, Alexander Stubb. După cum se ştie Stubb s-a lansat anul trecut în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare în calitate de contracandidat al lui Manfred Weber. Stubb şi-a construit campania electorală, printre altele, pe tema migraţiei care – în opinia sa – nu trebuie oprită, ci gestionată, ceea ce înseamnă că, în cazul alegerii sale în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, FIDESZ va avea o mare dilemă: ori Viktor Orbán şi partidul său vor trebui să susţină edificarea democraţiei liberale, ori vor trebui să părăsescă Partidul Popular European.

CALCULE ŞI CONDIŢII PRIVIND NOUL BUGET AL UNIUNII EUROPENE

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 mai 2018, 11:00 / actualizat: 11 mai 2018, 7:42

Ar trebui Uniunea Europeană să-și sancționeze membrii iliberali? (editorial)

Este o chestiune de evidentă iritare și îngrijorare pentru membrii mai vechi ai UE faptul că unii dintre membrii mai nou din Europa Centrală sfidează flagrant valorile democratice occidentale pe care teoretic și le asumaseră odată cu aderarea. Și cu atât mai mult e iritant faptul că Polonia și Ungaria, cele două state care violează cel mai vizibil normele, sunt printre cei mai importanți destinatari ai subvențiilor Uniunii.

Deloc surprinzător atunci, cum scria în acest ziar și Steven Erlanger, că brațul executiv al UE, Comisia Europeană, a început să discute condiționarea subvențiilor din bugetul pe următorii șapte ani (începând cu 2021) de statutul justiției statelor membre. Ideea este aceea că, prin concentrarea pe independența justiției ca precondiție pentru o gestionare adecvată a fondurilor, se va evita impresia că Bruxelles-ul își impune valorile sale unor state independente.

Este un concept tentant. Finanțarea europeană este importantă pentru țările Europei Centrale. Reprezintă 61% din cheltuielile pe infrastructură din Polonia și 55% în Ungaria; creșterea economică alimentată de UE a fost un factor major care a determinat popularitatea premierului ungar Viktor Orban.

Dar nu este o idee foarte bună. Sancțiunile financiare au un istoric neconvingător în ce privește modificarea comportamentelor unor regimuri. Rusia se află sub sancțiuni tot mai stricte încă din martie 2014, dar Vladimir Putin nu și-a schimbat comportamentul câtuși de puțin.

Și oricum, când vor fi prezentate sancțiunile, ele vor încuraja opinia multora din țările fostului bloc sovietic cum că ei ar fi cetățeni de clasa a doua în UE. Jaroslaw Kaczynski al Poloniei și dl Orban al Ungariei își fac amândoi capital politic pe baza acuzațiilor că istoria, identitatea și valorile tradiționale ale țărilor lor s-ar afla sub atacul unui Occident liberal, desfrânat, care crede că le știe pe toate – și, mai specific, sub atacul unei birocrații anonime de la Bruxelles. Nu există nici un dubiu că ei se vor folosi de orice sancțiuni drept dovadă suplimentară în acest sens și pretext de a-și consolida propriul regim. Orice tentativă de a determina care sisteme judiciare sunt inadecvate se va transforma rapid într-o păruială politică pe tema standardelor și definițiilor diferite.

Nimic din toate acestea nu înseamnă că liderii din Europa Centrală sau de oriunde sunt liberi să se comporte după bunul lor plac. UE este obligată, și are tot dreptul, să le ceară tuturor statelor sale membre să adere la standardele ei democratice, indiferent ce istorie au în spate.

Însă acest lucru trebuie realizat prin convingerea cetățenilor noilor state membre că drepturile, demnitatea și statutul lor de cetățeni europeni în toată puterea cuvântului sunt călcate în picioare atunci când demagogii populiști le restricționează libertățile ori statul de drept. Mecanismul deja existent al UE pentru pedepsirea țărilor care se îndepărtează prea mult de restul blocului poate că este lipsit de colți autentici, însă votul din noiembrie al Parlamentului European pentru declanșarea procedurii împotriva Poloniei a oferit sprijin opozanților politicilor iliberale ale dlui Kaczynski. Blocul european a avut de asemenea un oarecare succes și cu mecanismul de cooperare și verificare instituit pentru a monitoriza și ajuta eforturile Bulgariei și României de a se lupta cu corupția lor endemică. Astfel de eforturi trebuie să fie extinse și consolidate.

Transferul avuției de la bogați la săraci în interiorul Uniunii nu a fost niciodată conceput drept o pomană, ori răsplată, ci ca o cale de a ridica nivelul economic al noilor membri, spre beneficiul întregului bloc. Stabilirea unor condiții politice pentru acordarea subvențiilor ar risca să realizeze fix opusul – încetinirea dezvoltării, alienarea populației, consolidarea puterii conducătorilor populiști și adâncirea fisurilor deja existente în cadrul Uniunii.

Csaszar Karoly: noile legi ale justiției nu afectează statul de drept

Publicat de adinaiftime, 28 decembrie 2017, 09:30

Senatorul UDMR de Mureș a declarat într-o conferință de presă, că ieșirile în stradă ale magistraților sunt nejustificate, pentru că nu au decât de câștigat în urma modificărilor la legile justiției.
Membru în Comisia juridică din Senat, Csaszar Karoly nu vede nicio problemă în faptul că magistrații trebuie să depună o declarație că nu au colaborat cu Securitatea sau că nu ar fi agenți acoperiți ai serviciilor secrete:

Cu aceste trei legi, (privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii n.r.) nu se aduce atingere statului de drept, deci nu este niciun articol care să prevadă politizarea justiției. Ca exemple, sunt despărțite funcția de procuror de funcția de judecător, și s-a format o instituție nouă care controlează activitatea procurorilor și judecătorilor și care nu este formată nici din politicieni și nici din miniștri, ci numai din specialiști cu anumită vechime și cu reputație bună.”

Presedintele Klaus Iohannis a primit spre promulgare legile care modifică statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, și trebuie să se pronunțe în termen de 30 de zile.
UDMR a fost alături de ALDE și PSD în susținerea și trecerea prin comisii și prin cele două camere ale Parlamentului a acestui pachet de legi.

SUA își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerile discutate în Parlament pe tema justiţiei din România!

Publicat de adinaiftime, 28 noiembrie 2017, 10:00

Statele Unite își exprimă „preocuparea” în legătură cu modificările propuse pentru legile justiției. Americanii avertizează că Parlamentul României subminează lupta anticorupţie şi astfel ar putea afecta independenţa sistemului judiciar.

Într-un comunicat al Departamentului de Stat, autoritățile americane cer respingerea propunerilor care slăbesc statul de drept.

”Statele Unite observă cu preocupare că Parlamentul României analizează proiecte de lege care ar putea submina acţiunile de combatere a corupţiei şi ar putea slăbi independenţa justiţiei în România. Aceste legi, propuse iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţe politice.

Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi afectează combaterea corupţiei”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Departamentului de Stat american.

Agenda Parlamentului European, 13 – 19 noiembrie 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 noiembrie 2017, 00:25 / actualizat: 21 noiembrie 2017, 11:03

Săptămâna aceasta, în perioada 13 – 19 noiembrie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte, pe ordinea de zi, sunt:

Anti-dumping. Parlamentul va vota un acord informal cu statele membre privind noile norme de protejare a industriilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE împotriva importurilor care sunt supuse unui dumping sau subvenționări provenind din țări terțe. De asemenea, aceste norme includ dispoziții privind respectarea standardelor internaționale de mediu și de muncă în anchetele antidumping. O conferință de presă este programată după vot. (Dezbatere marți, vot miercuri)

Solicitanții de azil. Parlamentul va fi gata să înceapă negocierile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite de la Dublin, deputații europeni se vor pregăti să adopte mandatul de negociere al PE în sesiunea plenară. Normele modificate ar trebui să asigure că solicitanții de azil vor fi repartizați echitabil între toate țările UE, indiferent de țara lor de intrare.

Malta. Statul de drept va fi dezbătut marți, ca urmare a asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, cunoscută pentru munca ei în domeniul corupției. Deputații europeni vor vota miercuri o rezoluție care să rezume dezbaterea. Marți, va fi organizată o ceremonie în prezența președintelui Tajani și a familiei doamnei Caruana Galizia într-o sală de conferințe de presă, care va purta oficial numele „Daphne Caruana Galizia”.

Paradise Papers. Dezvăluirile mediatice privind fraudele fiscale la scară mare operate prin conturi offshore, care au privat bugetele publice de venituri de miliarde de euro, vor fi dezbătute marți dimineață cu Consiliul și Comisia Europeană.

Polonia. Situația statului de drept și a democrației va fi dezbătută miercuri dimineața și va face obiectul unei rezoluții supuse la vot în aceeași zi.

Cumpărături online mai sigure. Achiziționarea online va fi mai sigură datorită noilor norme care vor permite autorităților naționale identificarea și oprirea rapidă a înșelătoriile online și a fraudelor, cât și intensificarea cooperării transfrontaliere pentru asigurarea unui comerț electronic mai sigur.

Siguranța mașinii. Sistemele de asistență pentru șoferi pentru prevenirea accidentelor, în special în rândul bicicliștilor și pietonilor, ar trebui să devină obligatorii în mașinile noi, spun eurodeputații într-un proiect de rezoluție care va fi votat marți.

Președintele slovac. Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, se va adresa plenului într-o ședință oficială miercuri. Un punct de presă împreună cu președintele Parlamentului European, Tajani este programat la ora 13:45 (ora României).

Premiul LUX. Președintele Antonio Tajani va anunța câștigătorul Premiului Filmului Lux 2017 marți, la prânz, în prezența celor trei filme-finaliste. După ceremonia de decernare a premiului, laureatul anului 2017 va participa la o conferință de presă la ora 16:00 (ora României).

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu nominalizații Premiului LUX. Miercuri se va întâlni cu președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, înainte ca acesta să se adreseze în plen. Joi, președintele va efectua o vizită oficială în Suedia, unde se va întâlni cu Prințesa Moștenitoare a Suediei, Victoria și cu Urban Ahlin, președintele Parlamentului. Vineri va participa la întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din Gothenburg și va semna Pilonul European al Drepturilor Sociale (ceremonie urmată de o conferință de presă).

Proiectul de ordine de zi

Proteste în capitală după anunţul ministrului justiţiei

Publicat de adinaiftime, 24 august 2017, 15:57

Câteva sute de oameni au protestat miercuri seara, 23 august, în Piaţa Victoriei din capitală, față de modificările propuse de ministrul Tudorel Toader la legile Justiției.

Manifestația a fost inițiată pe Facebook de Mișcarea civică „Inițiativa România”.

Miercuri, 23 august, ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a propus o serie de schimbări în sistemul judiciar, de la modul în care sunt numiţi procurorii şefi şi până la înfiinţarea unei unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi.

Preşedintele României a calificat aceste propuneri drept un atac la adresa statului de drept, ce ar duce ţara înapoi cu un deceniu.

Parchetul General consideră aceste propuneri drept un semnal de alarmă, afirmând că procurorii nu au fost consultaţi, iar DIICOT cere convocarea Adunării generale a procurorilor pentru a discuta aceste modificări.

România este considerată una dintre cele mai corupte state ale Uniunii Europene, iar Bruxellesul menţine sistemul de monitorizare specială.