Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – Viața și Opera
Publicat de Camelia Teodosiu, 15 iunie 2023, 13:37 / actualizat: 15 iunie 2023, 15:59
De această dată, aleg din rafturile Bibliotecii noastre cartea “Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – Viața și Opera” semnată de Ștefan Ionescu-Berechet, nepotul marelui creator.
Portofoliul său de lucrări conține peste 400 de proiecte care impresionează prin diversitate, calitate și cantitate. Din 1930 până în 1963 a fost arhitectul-șef al Patriarhiei Române, timp în care a proiectat peste 100 de biserici noi. Pe lângă acestea, opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet mai cuprinde case parohiale, sedii de protoierii, importante restaurări de lăcașuri de cult – monumente istorice, nenumărate tâmple, piese de mobilier și feronerie bisericească, troițe și monumente funerare, amenajări peisagistice, la care se adaugă edificii publice – sedii de prefecturi, de primării, teatre-cinematograf, școli, atenee culturale –, precum și nenumărate case și vile particulare în diverse orașe ale țării.
Invitatul emisiunii, este Ștefan Ionescu Berechet, lector univ. dr. titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, Departamentul de Teologie Istorică, Biblică și Filologie, care a conceput portofoliul în imagini, din cartea scoasă în memoria bunicului său, în corelație cu lista de lucrări a acestuia.
Albumul propriu-zis conține fotografii, proiecte și relevee ale edificiilor religioase și civile realizate de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în toate regiunile țării, dar și peste hotare, precum și ale proiectelor de restaurare și de reamenajare a unor lăcașuri de cult și ansambluri mănăstirești.
„În măsura în care istoria artei românești nu va decădea până la rangul de disciplină secundară și nu va fi ignorată de generațiile ce ne vor urma, creația arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet va trebui așezata pe locul cuvenit în devenirea culturala a României moderne pentru că, deocamdată, nu avem cunoștință de alte demersuri în acest sens, în afara celui întreprins de Ștefan Ionescu-Berechet și de familia sa. Rămâne sa nădăjduim în lucrarea proniatoare a lui Dumnezeu.” (Extras din postfata semnata Luiza Barcan).
Monografia are o structură complexă: prefața semnată de Ruxandra Nemțeanu este urmată de o amplă secțiune biografică – Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet: o viață in slujba țării și a Bisericii Ortodoxe Române, menită să arunce o lumină asupra vieții personale și profesionale a celui care a plecat din Câmpulungul natal pentru a ajunge arhitect-șef al Patriarhiei Române între 1930 și 1963; îi urmează o listă de lucrări exhaustivă, structurată în două secțiuni principale, Arhitectura bisericească și Arhitectura civilă, ce conține o sumă de informații cu privire la edificiile noi sau la proiectele de restaurare, de refacere sau de reamenajare derulate de către Dimitrie Ionescu-Berechet.
O altă secțiune biografică, de data aceasta în imagini, intitulată Chipuri și locuri, prezintă o serie de fotografii cu chipurile membrilor familiei, fotografii de călătorie, file din jurnalul de front al tânărului Berechet, diplomele sau decorațiile primite de acesta de-a lungul timpului, venind în completarea prezentării biografice inițiale pentru a contura o personalitate complexă, temeinic ancorată în epoca istorică în care i-a fost dat să traiască.
Portofoliul în imagini inaugurează albumul propriu-zis și conține fotografii, proiecte și relevee ale edificiilor religioase și civile realizate de arhitectul Berechet în toate regiunile țării, dar și peste hotare, precum și ale proiectelor de restaurare și de reamenajare a unor lăcașuri de cult și ansambluri mănăstiresti. Articolul semnat de dr. arh. Dan D. Ionescu subliniază rolul esențial și puțin cunoscut al arhitectului Berechet în conturarea „noului stil național” al României Mari și în revigorarea artei mozaicului, dar și multiplele influențe și colaborări care și-au pus amprenta asupra creației sale.
Din lista de lucrări a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet amintim: Biserica Parcul Domeniilor- Cașin (București), Sf. Vineri-Nouă (București), Biserica Sf. Anton de Padova din București, Catedrala „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Hunedoara (lăcaș de cult din piatră, în plan „cruce greacă înscrisă”, prevăzut cu o turlă-cupolă centrală, lăcaș realizat în perioada 1939-1944), Biserica Sf. Împărați din Constanța, Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș, Biserica Mănăstirii Samurcășești, județul Ilfov (denumită și Mănăstirea Ciorogârla), Biserica din Costești, Argeș, Biserica Mănăstirii Maglavit, sanatoriul preoțesc (astăzi,Baza de odihnă și tratament balnear „Sfântul Pantelimon” din cadrul Centrului Social-Pastoral „Sf. Maria”) al Mănăstirii Techirghiol, biserici în comunele muscelene: Bilcești, Lerești, Podu Dâmboviței, Poenărei, Rădești, Stoenești etc, dar și peste hotare: Căminul românesc și paraclisul de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan.
A restaurat numeroase monumente istorice bisericești precum: Biserica Buna Vestire – Schitul Maicilor din București, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Căldărușani și Mănăstirea Plumbuita. A amenajat curtea interioară a Palatului patriarhal din București și a proiectat în mare parte mobilierul acestei reședințe, mobilierul Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, tâmplele de marmură ale Bisericii Parcul Domeniilor (Cașin), ale Catedralei din Hunedoara, ale Bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Constanța, tâmplele de lemn de la Mănăstirea Dealu, paraclisul Mănăstirii Antim, Biserica Românească de la Ierusalim și Biserica Sfântul Elefterie Nou din București, candelabrele Catedralelor din Cluj și din Constanța, baldachinul și racla ce adăpostesc moaștele Sf. Calinic de la Cernica.
Portofoliul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet conține, de asemenea, și o serie de lucrări de arhitectură civilă printre care: Palatul Mărăști din Bacău (actualul Teatru Municipal George Bacovia), cuprinzând teatru, cinematograf și hotel, precum și sediul Prefecturii de Hunedoara (actuala Primărie), reamenajarea Palatului de Justiție din Sfântul Gheorghe.
Realizator : Camelia Teodosiu
Foto: din arhiva domnului Ștefan Ionescu – Berechet