Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit, luni, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu cu o delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii.
Discuţiile dintre părţi s-au axat pe analiza situaţiei regionale de securitate şi pe relaţiile de cooperare politico-militară, atât din perspectiva parteneriatului strategic, cât şi în format aliat.
Tot în această săptămână, generalul Petrescu s-a întâlnit la sediul Ministerului Apărării Naţionale cu omologul ungar, generalul locotenent Romulusz Ruszin-Szendi.
Oficialii militari au discutat despre măsurile aliate de consolidarea postului de descurajare şi apărare în flancul estic al NATO şi despre colaborarea dintre forţele armate ale celor două ţări în cadrul iniţiativelor regionale, cum sunt Batalionului mixt româno-ungar de menţinere a păcii şi Batalionul Multinaţional de Geniu “Tisa”, iar şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă a participat la Strasbourg la cea de-a VIII-a ediţie a Forumului Comandanţilor Forţelor Terestre din Europa, un cadru de identificare a soluţiilor comune pentru gestionarea eficientă a provocărilor la adresa securităţii cu care se confruntă partenerii NATO şi ai Uniunii Europene.
Comemorarea președintelui Sassoli: „Lupta sa pentru democrație va continua”
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2022, 18:40 / actualizat: 18 ianuarie 2022, 12:46
Eurodeputații l-au omagiat pe fostul președinte al Parlamentului, David Maria Sassoli, într-o ceremonie care a avut loc luni, 17 ianuarie 2022, în timpul ședinței plenare de la Strasbourg.
La deschiderea ceremoniei, președinta interimară al Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat: „Europa a pierdut un lider, democrația a pierdut un campion și cu toții am pierdut un prieten. El a știut întotdeauna cum să transpună valorile în care credea în acțiuni concrete.” Aceasta a subliniat modul în care Sassoli „a luptat pentru ca Parlamentul să rămână activ în cele mai dificile luni ale pandemiei și pentru a ne permite să adoptăm pachete legislative importante de care Europa și cetățenii săi au nevoie.”
„Această adunare îi va onora munca și moștenirea”, a încheiat Metsola.
Fostul prim-ministru și eurodeputat italian Enrico Letta, un prieten apropiat al președintelui Sassoli, a declarat că, pentru David Sassoli, Europa nu a însemnat doar directive, instituții și acronime. Nu. Europa a fost, în primul rând, poporul său, suflul său, inima sa. La fel cum a ținut porțile acestui Parlament deschise, David a încercat să deschidă uși pentru cetățenii de pe întreg continentul nostru.”
„Numitorul comun al tuturor eforturilor sale este clar: Uniunea Europeană este o Uniune a valorilor”, a declarat Letta, adăugând că „lupta lui David pentru democrație, libertate și statul de drept a fost o sursă de inspirație pentru noi toți”. „Îți vom continua activitatea. Luptele tale vor continua să fie luptele noastre. Nu te vom uita niciodată”, a spus el.
„David, (…) ai inspirat în mod natural respect, ceea ce a depășit cu mult granițele funcției tale”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. Președintele Michel a omagiat personalitatea „caldă, autentică, zâmbitoare” a lui David Sassoli, care a fost, a adăugat acesta, fermă atunci când a fost nevoie. David Sassoli „a fost un lider politic și un european mândru”, a continuat președintele Michel. De asemenea, acesta a omagiat idealurile lui David Sassoli de justiție socială și solidaritate, care s-au aflat în centrul identității sale politice.
Președintele Republicii Franceze și președintele în exercițiu al Consiliului UE, Emmanuel Macron, a salutat „un om de o rară bunătate, ale cărui zâmbet, viziune și idealuri erau suficient de largi cât să cuprindă un continent”. Acesta a subliniat că „inima și ambiția” pe care David Sassoli le-a arătat pe parcursul pandemiei, în decursul căreia a oferit Europei „prietenie și un model demn de urmat” prin acțiunile sale la conducerea Parlamentului. A fost în același timp „un bun organizator și mediator” în hemiciclu, și „a înfruntat idei, niciodată oameni”, a adăugat președintele Macron.
Reprezentanții grupurilor politice
După intervenția președintelui Macron, au luat cuvântul reprezentanții grupurilor politice din PE. Aceștia l-au omagiat pe David Sassoli pentru integritatea, decența și bunătatea sa, întotdeauna gata să găsească compromisuri și să reconcilieze diferențe, iar în același timp capabil să ghideze Parlamentul cu o deosebită putere de anticipare, hotărâre și competență în perioade dificile.
Iratxe García Pérez (Spania), președinta grupului social-democrat din care a făcut parte Sassoli, a declarat: „David Sassoli a fost un om bun, angajat, un european pasionat, care a putut purta un dialog dar în același timp a rămas ferm pe principiile sale de libertate, democrație și solidaritate. Cel mai bun omagiu pe care i-l putem aduce este să îi continuăm moștenirea: să construim o Europă socială și o politică privind migrația care pune oamenii în centrul său”.
Aceasta a fost urmată de Manfred Weber (PPE, Germania), Dacian Cioloș (Renew, România), Ska Keller, (Verzi/ALE, Germania), Marco Zanni (ID, Italia), Raffaele Fitto ECR, Italia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania).
Familia președintelui Sassoli a participat la ceremonie, inclusiv soția și copiii săi. Mai multe personalități publice de prim rang, inclusiv aflate în funcții politice înalte în țările și instituțiile UE, au fost, de asemenea, prezente. Printre acestea s-au numărat premierii Italiei, Mario Draghi, Xavier Bettel din Luxemburg, Kyriakos Mitsotakis din Grecia, Andrej Plenković din Croația și Robert Abela din Malta. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai parlamentelor naționale din UE.
La începutul ceremoniei, în hemiciclu a fost proiectat un scurt material video intitulat „David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European”.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.
David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European, i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:
„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”
Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.
Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.
Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.
Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.
Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.
Albastru – grupuri politice
În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.
Roz – comisii
În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.
Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.
Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.
Roșu – ședințe plenare
Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.
În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.
Turcoaz – activități în afara Parlamentului
În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.
David-Maria SASSOLI candidatul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a fost ales azi, 3 iulie 2019, cu o majoritate de 325 de voturi noul Președinte al Parlamentului European
Începând de astăzi, șefia Parlamentului European îi revine, pentru un mandat de 2 ani și jumătate, lui David-Maria SASSOLI.
Alegerea Parlamentului European, din cei patru candidați înscriși, a necesitat două runde de vot, deoarece după primul niciunul din cei înscriși nu a trecut de pragul de 332 reprezentând absolută a voturilor valabil exprimate, adică 50% plus unu.
Pe lista candidaților pentru șefia PE nu s-a regăsit niciun reprezentant din partea PPE grupul care deține cel mai mare număr de europarlamentari.
Dar să facem o scurtă prezentare a celor 4 candidați înscriși pentru funcția de Președinte al PE.
Ska Keller este liderul grupului Verzilor, provine din Germania, are 37 de ani și se află la a treia legislatură în PE, în care formațiunea pe care o reprezintă deține 74 de europarlamentari.
David-Maria SASSOLI este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, fost jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.
Jan Zahradil, din Cehia, este liderul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu o îndelungată activitate în în PE fiind membru din 2004. Formațiunea politică pe care o reprezintă este formată din 62 de europarlamentari
Rezultatele anunțate de Antonio Tajani după prima rundă de vot au fost:
Numărul total de voturi 735 dintre care 73 albe deci nule și 662 de voturi exprimate.
Ska Keller a obținut 133 de voturi, Sira Rego 42 de voturi, David-Maria SASSOLI a obținut 325 de voturi și Ian Zaradil 162 de voturi.
În acest caz majoritate absolută voturilor valabil exprimate, este de 332 de voturi.
Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritate absolută voturilor valabil exprimate, s-a trecut la runda a doua de vot cu aceiași candidați, neexistînd observații, intervenții sau alte candidaturi.
Rezultatul celei de-a doua runde îl situează pe primul loc pe David-Maria SASSOLI cu 345 de voturi care devine noul Președinte al Parlamentului European.
Deci, în cea de-a doua rundă, au fost 704 voturi exprimate dintre care 37 albe deci nule și 667 de voturi valabile. De această dată majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, a fost de 334 de voturi.
Ska Keller a obținut 119 de voturi, Sira Rego 43 de voturi, și Ian Zaradil 160 de voturi.
În discursul său Sassoli i-a mulțumit predecesorului său, Antonio Tajani, pentru angajamentul și implicarea în activitatea Parlamentului European. De asemenea, a subliniat provocările, tematicile și problemele importante la nivelul UE precum și asumarea răspunderii la nivelul celor mai importante instituții ale UE – Parlamentul, Consiliul și Comisia UE.
Mâine, 4 iulie, deputații europeni vor alege, cei 14 vicepreședinți (din nou cu buletine de vot) și cinci chestori prin vot electronic.
Cea de-a noua legislatură a Parlamentului European a fost constituită oficial astăzi la Strasbourg la ora 10.00 de către Președintele în exercițiu, Antonio Tajani.
Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).
Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21 ani), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82 ani).
Noul Parlament este alcătuit din șapte grupuri parlamentare, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară. Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou. Începând cu 2009, Regulamentul de procedură prevede ca dintr-un grup politic să facă parte minim 25 de eurodeputați din cel puțin șapte state membre.
După constituirea noului Parlament, mâine dimineața eurodeputații își vor alege Președintele, pentru un mandat de doi ani și jumătate.
Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte al Parlamentului European va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandate – Antonio Tajani.
Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit).
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte este stabilit pentru ora 22.00 în aceeași zi (23.00 ora României).
Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.
Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50% plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.
Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.
Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a primit, marți, la Strasbourg, Certificatul de Onoare al Asociației Europene a Contribuabililor – Taxpayers Association of Europe (TAE) pentru activitatea sa parlamentară pusă în slujba contribuabililor europeni.
”Este o onoare să primesc acest premiu. Comerțul internațional este foarte important pentru IMM-urile europene, în special în ceea ce privește internaționalizarea acestora și accesul lor pe piețele externe”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European, cu prilejul primirii premiului din partea TAE. Potrivit europarlamentarului UDMR, comerțul internațional este generator de locuri de muncă bine plătite și de a avans tehnologic, iar IMM-urile trebuie să profite din plin de aceste posibilități. ”UE trebuie să acționeze cu consecvență în îmbunătățirea relațiilor sale cu SUA și China, iar de aceste evoluții trebuie să beneficieze IMM-urile și cetățenii. IMM-urile din statele central și est europene au nevoie de sprijin pentru a câștiga în competitivitate și pentru a performa, iar acesta este un obiectiv important pentru care să muncim și în mandatul următor”, a mai spus Winkler.
TAE, în colaborare cu Senatul Economic European – European Economic Senate (EES) și SME Connect, au decis să recompenseze munca a 19 parlamentari europeni care ”au adus servicii excepționale contribuabilului european, în special, IMM-urilor, în cursul mandatului 2014-2019” din Parlamentul European. Cele trei asociații europene au arătat că la baza nominalizării deputaților europeni au stat patru criterii: personalitatea politică; apropierea de cetățean; angajamentul față de contribuabil; promovarea politicilor favorabile IMM-urilor.
TAE, înființată în 1969 și care militează pentru eficiența cheltuirii banilor în sectorul public, pentru impozite mai mici și mai multă libertate individuală, este o federație a 29 de asociații naționale de contribuabili din întreaga Europă.
Cele trei organizații (TAE, EES și SME Connect) au împreună peste 2 milioane de membri în Europa.
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 ianuarie 2019, 10:10 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker se reîntoarce astăzi la Strasbourg, unde va susţine un discurs în faţa Parlamentului European.
El a plecat ieri la Bruxelles, pentru a gestiona mai bine deciziile legate de Brexit.
La Parlamentul European din Strasbourg este programată de dimineaţă o dezebatere pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Sesiunea plenară durează apoi până târziu în noapte. Despre subiectele aflate pe ordinea de zi, relatează trimisul nostru Clementina Tudor:
Corespondenţă de la Strasbourg – Reporter: Clementina Tudor
Pe ordinea de zi se află şi vor fi supuse la vot propunerea de decizie privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil, acordurile Uniunii Europene cu Maroc şi China şi vor fi prezentate rapoartele privind procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune şi situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană de la nivelul anului 2017.
Programul zilei se va încheia la miezul nopţii, iar ultimul raport programat a fi expus public se referă la programul de asistenţă pentru dezafectarea centralei nucleare de la Kozlodui.
„Am preluat mandatul european de la Austria şi aş dori să reiterez, cu această ocazie, mulţumirile mele pentru preşedinţia austriacă. În acelaşi timp, ţin să adresez mulţumiri şi partenerilor noştri din Finlanda şi Croaţia cu care am avut o coordonare foarte bună în pregătirea unui program comun, echilibrat, de lucru, pentru următoarele 18 luni. În cele ce urmează, vă voi prezenta priorităţile preşedinţiei române a Consiliului UE şi viziunea asupra viitorului Uniunii. oamnelor şi domnilor, Europa a ştiut întotdeauna să depăşească obstacolele, să renască după episoadele mai puţin faste ale istoriei. Însuşi proiectul european, în forma sa de astăzi, a fost modelat de multiplele crize prin care a trecut. Astăzi ne aflăm din nou într-un moment complex al procesului de construcţie europeană. Dar după cum bine ştiţi, orice situaţie de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început. Din acest motiv vă spun că în viziunea mea, exercitarea preşedinţiei rotative de către România în următoarele şase luni nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de milioane de cetăţeni europeni care aşteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc şi care se numeşte Europa. Cred de aceea că este important să arătăm cetăţenilor Uniunii că instituţiile europene lucrează pentru ei şi mai ales că produc rezultate care le îmbunătăţesc viaţa şi perspectivele de viitor. Sunt conştientă că prima etapă a preşedinţiei rotative va fi intensivă şi redusă ca timp în ceea ce priveşte procesul decizional. De aceea, contez foarte mult pe sprijinul dumneavoastră pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative aflate pe agenda europeană şi să răspundem provocărilor la nivel european. Viziunea preşedinţiei României asupra proiectului european este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare comună europeană, declinată în toate dimensiunile sale. Coeziune politică, ilustrată de nevoia de unitate între statele membre, coeziune economică şi teritorială, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni, coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăţi ale pieţei interne a UE.”
Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria
Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.
S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.
Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.
Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.
Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.
De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.
Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.
Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.
Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.
Orbán judecat
Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.
Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează în luna noiembrie Zilele Filmului LUX 2017 în trei dintre cele mai importante centre urbane şi culturale din România, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Tîrgu Mureş. Manifestarea, ajunsă la cea de a şasea ediţie în România, prilejuieşte proiecţia filmelor finaliste în cursa pentru Premiul LUX al Parlamentului European, ediţia 2017, dezbateri cu spectatori, realizatori de producţie cinematografică, regizori, scenarişti, critici de film şi jurnalişti specializaţi.
Publicul va putea viziona şi o expoziţie de fotografii despre comunitatea sami – un popor indigen care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Finlandei, fotografii puse la dispoziţie de Ambasada Suediei.
La Bucureşti Zilele filmului LUX 2017 se desfăşoară la Cinema Elvira Popescu, în zilele de 19, 20 şi 21 noiembrie, iar expoziţia este găzduită de Spaţiul Public European, Str. Vasile Lascăr nr. 31, în perioada 20-30 noiembrie a.c.
Programul proiecţiilor la Bucureşti:
Duminică, 19 noiembrie
16:30 Deschidere oficiala Zilele Filmului Lux- Bucureşti şi proiecţie „120 BPM ” regia Robin Campillo, producţie Franţa (143 min.)
Marţi, 21 noiembrie
19:30 Proiecţie „Sameblod” , regia Amanda Kernell , producţie Suedia-Norvegia-Danemarca (110 min.)
21:20 Dezbatere “Premiul Lux al Parlamentului European: Emigrare in oglinda. Minoritar vs. majoritar”. Invitaţi: Jurnalista Nana Håkansson (Suedia) şi Ambasadoarea LUX 2017, Claudia Sîrbulescu (România). Moderator: Irina Margareta Nistor
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, cu o rezervare prealabilă pe: https://eventbook.ro/program/zilele-filmului-lux
Filmele sunt subtitrate în limba română.
Cele trei filme finaliste din 2017:
„120 de bătăi pe minut“, de Robin Campillo (Franţa)
Acest film descrie solidaritatea, simţul umorului şi determinarea unui grup de activişti care luptă împotriva SIDA, la începutul anilor 1990 la Paris.
„Sámi Blood”, de Amanda Kernell (Suedia / Danemarca /Norvegia)
O fată Sami, un popor indigen care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Finlandei, şi-a părăsit comunitatea pentru a-şi realiza visele. Curând, ea se confruntă cu rasismul.
„Western”, de Valeska Grisebach (Germania/Bulgaria/Austria)
Folosind caracteristicile unui occidental, filmul urmăreşte un grup de muncitori germani trimişi pe un şantier de construcţii din Bulgaria.
Iniţiat în anul 2007 de Parlamentul European, Premiul LUX pentru film european urmăreşte stimularea dezbaterilor pe tema valorilor europene şi a problemelor sociale actuale şi sprijină circulaţia filmelor europene. Premiul LUX contribuie, astfel, la îmbogăţirea patrimoniului cinematografic şi cultural al Europei.
Câştigătorul Premiului LUX, ediţia 2017, este “Sameblod”. Filmul, o coproducție suedezo-norvegiano-daneză, a câştigat cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema, a anunțat marți, la Strasbourg ,Preşedintele Antonio Tajani în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.
Mai multe informaţii se găsesc pe website-ul proiectului: www.luxprize.eu.
“Sameblod”, o coproducție suedezo-norvegiano-daneză a câştigat cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema, a anunțat marți, la Strasbourg, Preşedintele Antonio Tajani.
Preşedintele Tajani i-a felicitat pe cei trei finalişti, inclusiv echipa filmului câştigător, şi a declarat: „Premiul Lux este avangarda promovării filmului MADE IN EUROPE, a industriilor noastre creative şi a diversităţii culturale şi lingvistice europene.
Ce-a de-„a şaptea artă” s-a născut aici, în Europa. Filmul promovează cultura, valorile şi dialogul. Premiul din acest an creează premizele unui unei noi ediţii de succes în 2018, anul patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural nu înseamnă numai literatură şi artă. Înseamnă şi poveştile pe care le spunem şi filmele pe care le vedem. Este materialul din care sunt construite vieţile noastre.”
Sámi Blood, regizat de suedeza Amanda Kernell, prezintă povestea unei tinere din etnia sami, care îşi abandonează comunitatea, pentru că îşi doreşte un alt fel de viaţă, dar, pentru a-şi realiza visul, trebuie să înfrunte atitudinile rasiste din societate.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) susține faptul că, în dialogul economic și comercial cu China, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze unitatea și să găsească acel numitor comun care să fie acceptat de toate statele membre indiferent de caracteristicile economiilor lor. ”Grupul Partidului Popular European (PPE) consideră că UE trebuie să fie unită în dialogul ei cu China, iar pentru a fi uniți trebuie să găsim acel numitor comun european care să fie acceptabil atât pentru statele membre cu economii bazate pe servicii, dar și pentru statele membre, cum este și România, care au o importantă componentă industrială în economiile lor naționale și care sunt acum în căutarea căilor spre reindustrializare”, a afirmat, joi, parlamentarul european în cadrul schimbului de opinii referitor la relațiile comerciale UE-China desfășurat cu prilejul reuniunii Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE).
”Consider că trebuie să facem toate eforturile pentru a construi o agendă pozitivă a cooperării bilaterale. China, la fel ca UE, este jucător global, iar în acest sens nu competiția, ci cooperarea trebuie să stea la baza relației noastre. Trebuie să găsim împreună răspunsurile pentru provocările care ne stau în față. (…) Susținerea pe care UE trebuie să o acorde industriilor europene nu înseamnă protecționism, ci este pur și simplu o necesitate în vederea asigurării potențialului de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei INTA, raportor permanent în dosarul relațiilor comerciale UE-China.
La inițiativa Comisiei parlamentare de Afaceri Externe (AFET), PE pregătește un raport cu privire la relațiile dintre UE și China, capitolul referitor la relațiile comerciale urmând a fi realizat de Comisia INTA. De altfel, schimbul de opinii desfășurat în INTA, unde Iuliu Winkler a prezentat stadiul relațiilor comerciale dintre cele două părți, face parte din procesul de realizare a acestui raport.
În prezentarea sa, Iuliu Winkler a arătat că negocierile, începute în 2013, pentru un acord de investiții UE-China avansează anevoios. Potrivit acestuia, investițiile directe ale UE în China sunt în scădere în ultima perioadă, în vreme ce cele chineze în Europa cunosc o creștere exponențială. Raportorul permanent din INTA a subliniat și faptul că una dintre cele mai importante inițiative ale Chinei, cea a noului Drum al Mătăsii, ”ridică probleme serioase în ceea ce privește transparența investițiilor gigantice efectuate de statul chinez”. ”Avem și semnale pozitive mai ales în ceea ce privește dorința Chinei de a se angaja în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, dar și în privința angajamentului, chiar dacă mai mult declarativ deocamdată, al părții chineze pentru un comerț global liber bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prioritățile UE în negocierile din perioada următoare sunt legate de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor europene care investesc în China, accesul liber pe piața chineză inclusiv pe cea a achizițiilor publice, asigurarea de către partenerii noștri chinezi a unui climat de competiție deschisă și eliminarea practicilor discriminatorii la adresa investitorilor străini”, a precizat Winkler. Conform acestuia, UE dorește să obțină acordul Chinei în privința limitării voluntare a supra-capacității de producție în anumite domenii, fenomen care conduce inevitabil la suspiciuni de dumping și la litigii în OMC așa cum se întâmplă și în prezent. De altfel, săptămâna viitoare, la Strasbourg, PE va vota noul regulament antidumping de la care industria europeană are mari așteptări.
China este cel de-al doilea partener comercial al UE, iar Uniunea este cel mai mare partener comercial al Chinei. Comerțul bilateral se ridică la 1 miliard de euro pe zi. Conform evaluării Comisiei Europene, circa 2,5 milioane de locuri de muncă din întreaga UE depind de comerțul cu China. Relația bilaterală prezintă o serie întreagă de aspecte mai dificile printre care se numără deficitul comercial pe care Europa îl are în relația cu China, dar și frecventele cazuri de dumping în sectoare sensibile cum ar fi producția de oțel sau produsele chimice. Camera de Comerț UE în China semnalează și ea dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața chineză, dar și discriminările la care sunt supuse companiile europene atunci când operează în China.
Pentru a treia oară, mii de tineri europeni se vor reuni la Strasbourg în iunie anul viitor pentru a-și împărtăși viziunea asupra viitorului Europei. Înscrie-te acum pentru a participa!
Cea de-a treia ediție a Evenimentului European pentru Tineri, EYE 2018, va avea loc în Parlamentul European la Strasbourg, în perioada 1-2 iunie 2018. Peste 8.000 de europeni cu vârste între 16 și 30 de ani urmează să participe, să-și împărtășească ideile despre viitorul Europei și să discute cu membrii Parlamentului European și cu alți factori de decizie europeni.
Ideile prezentate în cadrul evenimentului vor fi colectate într-un raport, care va fi distribuit tuturor deputaților, în iulie 2018, și discutat în comisiile parlamentare în toamna aceluiași an.
Evenimentul este deschis tuturor europenilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Înscrierile sunt deschise numai grupurilor de minimum 10 participanți. Participarea la EYE 2018 este gratuită, dar participanții trebuie să își acopere propriile costuri pentru transport, cazare și masă.
Transportul internațional de călători pe calea ferată nu este la fel de ieftin și accesibil precum zborurile cu avionul din cauza lipsei de concurență între operatori. Până acum au fost adoptate 3 pachete legislative în acest domeniu.
În ianuarie 2013 CE a prezentat șase propuneri legislative care alcătuiesc al patrulea pachet feroviar. Aceste propuneri vor fi negociate și adoptate prin procedura legislativă ordinară. Prin urmare, Consiliul legiferează împreună cu Parlamentul European.
Consiliul și-a adoptat deja poziția în primă lectură privind cele trei propuneri din cadrul pilonului tehnic.
Acum Parlamentul European trebuie să le aprobe oficial în a doua lectură. Al 4-lea pachet feroviar urmărește sporirea securității și a interoperabilității între diferite moduri de transport în cadrul Uniunii Europene.
Totodată, se urmărește înlăturarea obstacolelor rămase în calea creării unui spațiu feroviar unic european.
Legislația propusă ar reforma sectorul feroviar din UE prin încurajarea concurenței și inovării pe piețele interne ale transportului de călători.
Parlamentul European dorește să deschidă concurenței piețele naționale de transport feroviar, să promoveze un singur format al biletelor internaționale de tren pentru orice destinație din Uniunea Europeană, să îmbunătățească frecvența, calitatea și confortul serviciilor de care beneficiază pasagerii.
În cadrul unei dezbateri comune desfășurate la sediul Parlamentului European din Strasbourg, deputații europeni au arătat că deschiderea pieţei va favoriza apariţia unor noi modele economice şi va oferi mai multe posibilităţi de alegere pentru consumatori.
Pe de altă parte, comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, a arătat că presiunea concurenţială exercitată de noii operatori îi va forţa, de asemenea, pe operatorii istorici să se adapteze şi să se concentreze mai mult asupra consumatorilor:
„Deschiderea pieței reprezintă un mod de a crește atractivitatea sectorului feroviar. Pe de-o parte, companiile feroviare care activează pe piață se vor pune la punct și vor deveni mai orientate către client și vor putea face față concurenței mai ușor.
Pe de altă parte, o ofertă mai bună a serviciilor va ajuta sectorul feroviar să devină mai competitiv în fața celorlalte mijloace de transport.
Al 4-lea pachet feroviar va încuraja inovarea în domeniu, va stimula o mai bună folosire a noilor tehnologii și a digitalizării, dar și dezvoltarea de modele inovative de afaceri.”
Noile reguli ce vor ajuta statele membre să își deschidă piețele feroviare și să-și amelioreze competitivitatea în domeniu au fost dezbătute ieri și vor fi votate mâine în plenul Parlamentului
Transportul feroviar este de departe cea mai sustenabilă formă de transport şi, prin sporirea atractivităţii sale, cel de-al patrulea pachet feroviar ar trebui să permită trecerea de la alte moduri de transport mai poluante la transportul feroviar.
Acest lucru ar contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de decarbonizare și de reducere a emisiilor din Europa.
Încă de la înființarea sa, UE a susținut dezvoltarea în regiunile partenere și și-a extins treptat aria de interes inițială privind grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific și colaborează în prezent cu aproximativ 160 de țări din întreaga lume.
Ca reper, Uniunea Europeană este cel mai mare finanțator al dezvoltării din lume. Uniunea și statele sale membre asigură împreună peste jumătate din asistența oficială pentru dezvoltare de la nivel mondial. Obiectivul principal al politicii pentru dezvoltare a Uniunii este „reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei”. Obiectivele suplimentare se referă la apărarea drepturilor omului și a democrației, la promovarea egalității de gen și, mai recent, la abordarea provocărilor în materie de mediu și climă.
Acesta este planul ce definește politica de dezvoltare. De actualitate pe acest subiect sunt dezbaterea și votul care s-au consumat în Parlamentul European în această săptămână, la Strasbourg. Mai exact este vorba despre raportul privind coerența politicii de dezvoltare pe 2015, un document elaborat de eurodeputatatul Cristian Preda. El, este în fapt, și raportor permanent pentru coerența politicilor de dezvoltare.
Ei bine, în prezentarea documentului , europarlamentarul român a scos în evidență ideea conștientizării rolului politicii de dezvoltare.
Cred că este important să subliniez că implementarea politicii de dezvoltare rămâne laborioasă, dar, totodată, trebuie să se țină cont de faptul că este un exercițiu complex. Nu am făcut apel la crearea de noi instrumente, acestea deja există, dar ceea ce trebuie să facem este să găsim modalitatea cea mai coerentă și eficientă de a ne folosi de aceste instrumente; și pentru a face acest lucru e nevoie să ne asigurăm că implementarea obiectivelor este clară și discutată în profunzime. Este important ca cele precizate să fie puse pe o agendă pentru un summit european . Știu că poate trezesc zâmbete, dar țin să vă amintesc faptul că în urmă cu câțiva ani oamenii zâmbeau la ideea unui summit pe probleme de apărare. Ideea unui summit pe politică de dezvoltare ar avea rolul să amplifice conștientizarea la cele mai înalte nivele și ar duce la apariția unor dezbateri instituționale și unor discuții la nivel național. Aceasta ar face posibilă oferirea de direcții precise în implementarea politicii de dezvoltare.
Într-o prezentare generală a politicii de dezvoltare realizată pe website-ul Parlamentului European, sunt enumerate nu mai puțin de zece instrumente de finanțare a acțiunii externe a Uniunii Europene și care sunt folosite în perioada 2014 – 2020. Cel mai consistent este Fondul European de Dezvoltare care înseamnă peste 29 de miliarde de euro, bani destinați grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și teritoriile de peste mări ale Uniunii.
Totalitatea fondurilor și cheltuirea lor și politica Uniunii Europene de dezvoltare pot fi subordonate așa numitei Agende 2030, adoptată la New York în septembrie 2015, și care stabilește noul cadru global de susținere a eradicării sărăciei și a realizării unei dezvoltări durabile până în 2030.
În această săptămână, Legea europeană a sănătăţii animale a mai făcut un pas spre adoptare. În unanimitate, cu 41 de voturi, membrii Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European au votat textul prezentat şi susţinut de către raportorul Jasenko Selimovic.
Parlamentarii europeni au discutat despre măsurile de prevenţie şi de stopare a focarelor de boli, în special pentru gripa aviară şi febra porcină africană, despre importnaţa împiedicării transmiterii bolilor de la animale la om şi importanţa susţinerii progresului ştiinţific.
Legea face trei lucruri posibile. În primul rând realizează legătura între sănătatea animalelor, între practicile de bună creştere a animalelor şi sănătatea oamenilor. Graţie acestor măsuri uzul antibioticelor va fi restrâns şi vom putea asfel lupta împotriva rezistenţei la acestea, este foarte important.
În al doilea rând aceasti lege le permite autorităţilor şi producătorilor să se axeze pe prevenţie şi pe combaterea răspândirii bolilor transmisibile.
În al treilea rând s-a reuşit reducerea numărului de acte legislative de la 40 la 1 si sunt foarte fericit.
Şi pentru că noile reguli pun accent tot mai mult pe prevenţie toţi fermierii, proprietarii sau comercianţii de animale vor fi obligaţi să aplice principiile de bună creştere a animalelor şi o utilizare responsabilă a medicamentelor de uz veterinar.
Pentru a face faţă bolilor emergente Legea va permite Comisiei să ia măsuri urgente, iar medicilor veterinari le va reveni sarcina de a informa proprietarii de animale despre problema rezistenţei la tratamente, inclusiv la antibiotice.
Statele au câştig de cauză şi în privinţa animalelor fără stăpân.
Au oportunitatea şi mijloacele de a le vaccina pentru a preveni răspândirea bolilor. De asemenea, legea le ofera posibilitatea statelor membre de a avea un registru national. Toate solicitarile statelor membre în privinţa animalelor fără stăpân se regăsesc în lege.
Textul convenit, aprobat de Comisia pentru agricultură, în unanimitate, mai trebuie aprobat de către Parlament, cel mai probabil în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, 7+10 martie. După ce parlamentul dă undă verde, textul poate fi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi legea poate intra în vigoare.
Europa se află într-un moment dificil, poate chiar delicat. Și asta o recunosc majoritatea oficialilor europeni. Nici nu s-a încheiat criza Greciei, că au apărut alte două provocări, sau chiar trei probleme majore: criza imigranților, problema VW și ascensiunea Rusiei.
Din sediul Parlamentului European din Strasbourg, Aurelian Teculescu va propune un dialog cu europarlamentarul Maria Grapini despre doua dintre subiectele amintite.
Ziua de miercuri va fi una importantă la Strasbourg. Cancelarul Germaniei și presedintele Frantei vor susține un discurs in plenul Parlamentului referitor la principalele provocari ale Europei de astazi. Tot miercuri, se va adresa parlamentarilor europeni și Regele Felipe al Spaniei.
Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.
Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.
Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.
Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.
Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.
Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.
Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila
“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)
Punctul cel mai important de pe agenda reuniunii îl reprezintă votul pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.
Cu cele mai multe șanse de a fi ales este creditat Jean Claude Juncker, candidatul Popularilor Europeni, grupul cel mai numeros din Parlamentul European, numărând 221 de membri.
Fost prim ministru al Luxembourgului, este un susținător al integrării Uniunii Europene, fiind numit deseori un ”federalist”.
Membrii PPE îl susțin în totalitate, a declarat săptămâna trecută Manfred Weber, președintele grupului:
”Cea mai importantă problemă pentru noi este creșterea competitivității, în contextul unor noi locuri de muncă. Ne dorim o stabilitate a politicii fiscale, ne dorim o Comisie Europeană eficientă, mai puțin birocratică, dorim ca vocea Europei să fie una puternică. Acestea sunt prioritățile noastre și am convenit cu Jean Claude Juncker asupra lor.”
Șeful guvernului de la Londra, David Cameron, a făcut un lobby puternic împotriva lui Juncker înaintea nominalizării sale. Prim ministrul britanic este de părere că viziunea fostului premier luxembourghez despre Europa este în defavoarea statelor naționale și a intereselor individuale ale acestora.
Votul pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene va avea loc mâine, 15 iulie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
