Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Ziua Forțelor Aeriene Române

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:31

Cosmin Covei (reporter): Domnule general, vă spunem la mulți ani. Iată că a fost un cer senin și cred că cerul senin este și la propriu și la figurat cerul senin zilele acestea, pe cerul României.
General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Vă mulțumim frumos pentru urări. Cu siguranță cerul senin al României va rămâne senin nu doar zilele acestea, ci mereu, deoarece suntem prezenți la datorie atât cu F-16, cu rachetele Patriot, cât și cu celelalte sisteme care se află în serviciile de luptă. Suntem 24/7 prezenţi la datorie.
Cosmin Covei (reporter): Peste 100 de ani de forțe aeriene, cum este acum, de când suntem în NATO, de 20 de ani, cum era înainte? Suntem, cred, mult mai avansați.
General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Cu siguranță, da. Eram foarte buni și înainte, dar acum, conform sintagmei NATO, „Împreună suntem mai puternici”, nu este doar o sintagmă, a devenit și un fapt, o realitate. Vorbim aceeași limbă, aceleași tehnici, tactici, proceduri, aceleași SOP-uri. Sunt proceduri comune și atunci este mult mai ușor să interacționăm cu Suedia, Finlanda, America, Germania, numiți dumneavoastră orice altă țară din NATO unde vorbim aceeași limbă și este mult mai ușor și doar împreună.
Cosmin Covei (reporter): A fost o ceremonie frumoasă, atât militară, cât și religioasă. Armata și biserica sunt întotdeauna împreună. Ce ne puteți spune despre cei pe care i-ați decorat astăzi și un mesaj de la mulți ani pentru Forțele Aeriene Române?
General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Bineînțeles că armata și biserica, nu întâmplător se află în primele două opțiuni ale populației din România. Suntem români în primul rând, suntem creștini și suntem membri ai forțelor aeriene. Profit de această ocazie să le doresc colegilor mei din Forțele Aeriene, și aici mă refer la toate specialitățile și armele din compunerea Forțelor Aeriene, un călduros „la mulți ani”, sănătate, bucurii, atât dumnealor, cât și familiilor care îi susțin din spate și „Doar împreună” este deviza noastră. Ne place să credem că am creat o echipă. Suntem o echipă sudată, unită. Bineînțeles, nu este totul perfect, dar suntem perfectibili.

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:02

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun.
Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început.
Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre?
Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de…
Cristian Dumitrașcu: De război hibrid…
Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere.
Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie…
Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta.
Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație.
Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil.
Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult…
Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând?
Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu.
Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte.
Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!

Ceremonia de arborare a drapelului Suediei la sediul MApN

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:26

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Drapelul Suediei a fost arborat alături de cel al României și al NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la sediul Ministerului Apărării Naționale.

Evenimentul a fost organizat pentru a marca aderarea țării scandinave ca al 32-lea membru la Alianța Nord-Atlantică.

Prezentă la festivitate, ambasadoarea Regatului Suediei în România, Therese Hydén, a mulțumit țării noastre pentru sprijin și a precizat că țara sa intenționează să se ridice la înălțimea așteptărilor tuturor aliaților NATO: Vom împărtăși aceleași provocări, riscuri și responsabilități asemenea tuturor statelor aliate, vom contribui cu toate capabilitățile noastre și vom respecta valorile Tratatului de la Washington.

Odată cu intrarea în NATO, Alianța Nord-Atlantică va fi mai puternică și Suedia va fi mai în siguranță.

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): După declanșarea războiului din Ucraina, Suedia a luat decizia de a renunța la politica de nealiniere militară și de a beneficia de garanțiile de securitate oferite de Alianță.

Suedia are 30 de ani de parteneriat strâns cu NATO, timp în care armatele României și Suediei s-au antrenat și au participat împreună la misiuni și operații în Kosovo și Afganistan.

Suedia a devenit țară membră NATO

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:44

Sonia Raicu (realizator rubrică): Suedia a devenit țară membră NATO, după decenii de neutralitate și la aproape 2 ani de la depunerea cererii de aderare. Pentru admiterea de noi membri în Alianța Nord-Atlantică este necesar sprijinul unanim al tuturor țărilor NATO. Ungaria a fost ultimul dintre cele 31 de state membre ale Alianței care a aprobat acest fapt, după câteva luni de amânare a deciziei. Suedia este pregătită să-și asume responsabilitatea în NATO, a declarat luni prim-ministrul Ulf Kristersson, după ce parlamentul ungar a votat în favoarea ratificării cererii țării nordice pentru aderarea la alianța militară. Odată cu acest nou stat membru, NATO deține acum controlul asupra Mării Baltice, un fapt semnificativ pentru apărarea țărilor din regiune. Alianța Nord-Atlantică va superviza accesul în Marea Baltică prin strâmtoarea Oresund și va avea controlul insulei Gotland, considerat a fi un adevărat portavion ce nu poate fi scufundat.

Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea Suediei la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 30 octombrie 2023, 12:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Turciei, Recep Erdoğan, a trimis luni spre ratificare parlamentului din această ţară protocolului de aderare a Suediei la NATO.

Documentul a fost semnat pe 23 octombrie de liderul turc şi înaintat către Marea Adunare Naţională pentru aprobare, precizează un comunicat al preşedinţiei.

Erdoğan îşi ridicase în luna iulie veto-ul faţă de aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, precizând totuşi că ratificarea va depinde de parlamentul turc, care şi-a reluat lucrările în această lună – transmite Agerpres.

La rândul său, Ungaria, prin ministrul său de externe, a arătat marţi că parlamentul maghiar va lua o decizie suverană cu privire la acceptarea Suediei în Alianţă.

Turcia şi Ungaria sunt ultimele membre ale NATO care nu au ratificat până acum aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a transmis că Suedia ar trebui să se alăture blocului militar cel mai târziu la reuniunea miniştrilor de externe din ţările aliate, care va avea loc la finalul lunii noiembrie.

Angel Tîlvăr: Principala înzestrare care dă puterea Armatei Române reprezintă factorul uman

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 12:36

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Avem legătura directă cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr. Domnule ministru, bună dimineața! Bun venit la „Jurnal militar”, aici la Radio România Actualități.

Angel Tîlvăr: Bună dimineața.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Am ascultat mai devreme celebra piesă a celor de la Pink Floyd, era vorba despre un zid, care trebuia dărâmat. Iată că la cel mai important summit din ultima vreme, la Vilnius, unde ați participat și dumneavoastră şi șeful apărării, președintele, a fost vorba, din ce se pare, despre un zid de apărare și era prima întrebare despre această întâlnire dacă ați plecat mai optimiști acolo, dacă, într-adevăr, zidul ăsta despre care vorbim, sigur, metaforic, este unul care să ne liniștească.

Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc, în primul rând pentru interesul pe care-l arătați activității noastre.

Am plecat de acolo cu sentimentul că ceea ce ne-am propus și lucrurile la care lucrăm de multă vreme, pentru că, alături de cei pe care i-ați pomenit, am avut parte și de prezența ministrului de externe, deci lucrurile la care am lucrat s-au întâmplat, în sensul că, pe de o parte, profilul Mării Negre a crescut din punct de vedere al documentelor adoptate de către NATO, ceea ce era și în intenția noastră, întrucât ştiți foarte bine și în emisiunile pe care le-am mai făcut împreună, am vorbit de mai multe ori despre cât de importantă este Marea Neagră în arhitectura de securitate regională.

Deci, pe de o parte, acest lucru, acest obiectiv a fost atins. Apoi adoptarea planurilor regionale, care ne dau posibilitatea să știm exact ce este de făcut și din punct de vedere al resurselor și din punct de vedere al felului în care ne poziționăm față de posibile situații.

Apoi avem aderarea Suediei, care a fost … aderarea la NATO a Suediei, care a fost decisă la acest summit și este foarte bine că cele două parlamente, care mai trebuie să valideze acest lucru, o vor face foarte repede, după ce Finlanda aderase la alianță.

Și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al ministerului pe care îl reprezint, am semnat trei documente.

Unul se referă la faptul că vom avea o bază de instruire a piloților de F-16 în România, ceea ce ne satisface nevoia operațională de a avea piloții pregătiți pentru cele 32 de F-16 care urmează să vină în România.

Pe de altă parte, acest hub de pregătire va da posibilitatea și altor aliați să se pregătească la noi și în felul acesta, România să capete și să câștige relevanță din punct de vedere al programelor legate de F-16.

Apoi am semnat faptul că… o să avem un comandament regional pe forțe speciale, document pe care l-am semnat împreună cu partenerii bulgari și nu în ultimul rând, centrul de excelență legat de studiul climatic și de impactul modificărilor climatice asupra securității naționale, care este mult mai important decât pare la prima vedere, întrucât schimbările climatice modifică și logica în care ne abordăm elementele care țin de zona militară.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): De instruire, de apărare, sigur că da.

Angel Tîlvăr: Exact, exact. Totodată, sprijinul pentru Ucraina a fost din nou menționat și faptul că aliații se află în într-o solidaritate de nezdruncinat cred că e o veste proastă pentru Putin, dar este o veste bună pentru noi, pentru că atât în formatele europene din care facem parte, dar și în formatul NATO și vorbim de cea mai înaltă formă de reunire a aliaților, mă refer la Summitul de la Vilnius, am reușit din nou să dăm dovadă de solidaritate și mesajul nostru către ucrainieni este că îi sprijinim, iar către Putin este că solidaritatea noastră funcționează.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Un pic mai târziu, avem un interviu pregătit la „Subiectul săptămânii” și cu șeful Apărării, cu generalul Petrescu.

Va povesti pentru ascultători acolo cât de importantă este această integrare a deciziei politice și apoi de execuție pe partea militară.

Ultima întrebare, după părerea dumneavoastră, ce a câștigat România cel mai important, România, Armata Română, securitatea noastră la acest summit, dintre toate cele pe care le-ați amintit.

Angel Tîlvăr: Păi, printre altele, Spania a anunţat că vom avea o prezență a militarilor străini mai mare cu 200. Pe de altă parte, așa cum v-am spus, obiectivele cu care am plecat din țară au fost atinse, iar faptul că militarii români, de-a lungul vremii, au participat în multe teatre de operații și au dat dovadă de profesionalism, cred că a crescut foarte mult profilul de țară.

Nu-i mai puțin important și vreau să vă spun cu mândrie că a doua zi după summit m-am deplasat acolo unde militarii români execută misiuni de poliție aeriană, tot în zona baltică, tot în Lituania… 

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): La Šiauliai, în baza de acolo, da…

Angel Tîlvăr: …  şi am văzut cât de apreciaţi sunt. În același timp, deși facem eforturi importante, iar bugetul României vorbește de la sine, pentru că la summit, de exemplu, se vorbea de pragul de 2%, România de mai multă vreme îndeplinește acest criteriu, care a fost adoptat de către summit, lucru care ne permite să avem capabilitățile de care avem nevoie pentru a satisface exigențele de securitate națională.

Dar, așa cum vorbim foarte mult de armament, eu cred că principala înzestrare și principalul lucru care dă puterea Armatei Române reprezintă factorul uman, motiv pentru care rămân la fel de interesat ca să avem condiții de viață și de muncă și de carieră bune pentru militari, în așa fel încât tot mai mulți tineri să-și dorească să îmbrățișeze această carieră și tot mai puțini militari să-și dorească să plece din această, să zicem, nobilă profesie. Deci sunt lucruri de făcut.

Chiar dacă summitul a fost un succes din punct de vedere al poziționării noastre, vă asigur că, pe agenda mea, lucruri legate de nivelul de trai și de satisfacția pe care cei care îmbrățișează cariera militară o au se află foarte sus pe agendă şi mă preocupă în cel mai înalt nivel.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Vă mulțumesc, domnule ministru Angel Tîlvăr. A fost în direct la „Jurnal militar” ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

Am un cântec pregătit, ”Cântec pentru prieteni’ după un asemenea summit, după asemenea rezultate. Vă mulțumesc foarte mult, weekend plăcut, să ne reauzim cu bine!

Angel Tîlvăr: … pentru prieteni, să difuzăm „Cântec pentru prieteni”.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Da, „Cântec pentru prieteni”, NATO pentru prieteni. Mulţumesc tare mult!

Semnarea Declarației comune privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.

Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.

Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.

La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.

Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.

Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea, deci, mingea este în terenul Turciei

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 12:24

Săptămâna aceasta se va desfășura una dintre cele mai importante reuniunii NATO, după încheierea Războiului Rece.

La Vilnius, Alianța intenționează să invite Kievul într-un consiliu de apărare NATO-Ucraina, unde se va analiza cererea Suediei de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

În emisiunea „Euroatlantica” de joi 6 iulie, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect cu profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și cu Ion Petrescu, colonel în rezervă și fost șef al Trustului de Presă al Armatei.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dan Dungaciu, îl citez pe amiralul Bauer: „Trebuie să mergem și să ne facem munca pentru a ajunge la un număr mai mare de forțe, cu un nivel de pregătire mai ridicat.

Este vorba de un efort important, care va consuma bani și resurse, va implica inclusiv industriile de apărare din țările NATO, trecând de la proiect, de la planșă, de la schițe, la aplicarea reală, ținând cont că unele state aliate sunt mai departe geografic de Rusia, altele au și interese economice sau politice diferite”.

Cum anticipați, domnule profesor Dungaciu, că vor reacționa statele NATO din această perspectivă?

Dan Dungaciu: Din această perspectivă, evident că NATO își va regândi, recalibra poziția și poziționarea, într-un summit care cu adevărat va fi unul istoric.

Din păcate, ultimele reuniuni ale Alianței au fost toate într-un fel sau altul tensionate, pentru că în ultima vreme, cel puțin pe flancul estic, s-au acumulat suficient de multe tensiuni care, nu o dată, au devenit aproape amenințări, chiar și la adresa NATO, nu doar la adresa vecinătății NATO.

Deci, din punctul acesta de vedere, există un grad de conștientizare a faptului că Alianța este cel mai puternic garant de securitate pentru toată lumea.

Din această perspectivă, cred că nu există foarte multe semne de întrebare. Și dimensiunea tehnică, dacă vreți, a Alianței, sper să funcționeze și mai bine de aici înainte, sprijinită și de decizia politică.

Alianța Atlanticului de Nord a avut însă mai degrabă probleme la palierul politic, pentru că acolo, până la urmă, se ia decizia finală şi acolo se desenează arhitectura de securitate în integralitatea ei.

Prin urmare, planuri operaționale pe care NATO le va face, le va redesena, instituțiile pe care le va crea, vor ține seama, sigur, și de decizia politică. Una vizează, cum foarte bine ati spus, Suedia, va fi sau nu parte a NATO, deci, va fi sau nu parte a planurilor operaționale. Alta va fi relația pe care NATO o va avea cu Ucraina.

Deci, dacă la nivel tehnic, NATO ne transmite în continuare un semnal sincronizat cu mesajul președintelui american Biden, „nu vom admite ca spațiul NATO să fi amenințat”, dimensiunea politică este în suspensie.

Urmează să vedem și acolo cum se vor închide lucrurile sau dacă se vor închide la fel de rotund precum pe dimensiunea tehnică.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule colonel Ion Petrescu, NATO revine la misiunea sa de bază: apărarea teritoriului aliat, după decenii de pace pe continent.

După misiunile de menținere sau de impunere a păcii, Alianța se întoarce la importanța Articolului 5 din Tratatul de la Washington, articol care apără și România. Sunt acestea măsuri bine venite pentru o alianță care vor fi accentuate la Vilnius?

Dan Dungaciu: Deja au apărut date privind cele trei regiuni care vor fi apărate de către NATO în cadrul comunității transatlantice. Prima acoperă Atlanticul și nordul Europei.

De defensiva acestei zone se ocupă Comandamentul Forțelor Comune ale NATO din Norfolk, peste ocean, în SUA. E vorba, apoi, de o a 2-a regiune care este apărată de aliați și acoperă Europa Centrală, de la Țările Baltice la Alpi, și aici revine responsabilitatea acestei defensive Comandamentul Întrumit al NATO de la Brunssum din Țările de Jos.

Şi o a 3-a regiune apărată de aliați acoperă Marea Mediterană până la Marea Neagră, sub responsabilitatea Comandamentul Întrunit al NATO din Napoli, Italia.

Şi dacă privim pe harta acestei zone observăm că este menționată și locația în care se află Comandamentul Multinațional de Sud-Est, în oglindă față de Comandamentul Multinațional de Nord-Est, care este în Polonia.

Da, summit-ul de la Vilinus va sigila, în noul sistem de apărare a spațiului transatlantic de către porțile desemnate, mai precis 300.000 de militari, cu o instruire aparte, cu capacitate de dislocare în 30 de zile.

Aș mai adăuga faptul că președintele Joe Biden s-a întâlnit cu prim-ministrul suedez și a spus foarte clar că susține integral, fără nicio reținere, prezența în NATO a Suediei, după care se va deplasa în Regatul Unit, de acolo la summit-ul NATO, şi ultima ţară vizitată din Europa va fi Finlanda. Pentru că știți foarte bine că această țară a reușit să devină parte a comunității transatlantice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dungaciu, există totuși divergențe, mă refer, de exemplu, la bugetele pentru apărare, la extinderea alianței, avem aici pozițiile Ungariei și Turciei, reprezintă Vilnius un prilej pentru rezolvarea acestor divergențe?

Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă, summit-urile le validează. Din punctul acesta de vedere, ca să încep cu ideea de extindere, e o problemă mai complicată decât Turcia sau Ungaria. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea.

Deci, mingea este în terenul Turciei, teoretic. Dar am sentimentul că este și în terenul Suediei, Suedia, dacă dorea, putea să evite aceste incidente majore pe care le are cu Turcia.

Din acest punct de vedere, neadmiterea Suediei în NATO evident că nu va suna deloc bine. Din punctul acesta de vedere, sper ca pe ultima sută de metri să se întâmplă vreun miracol, dar șansele sunt foarte mici.

Finlanda a aderat la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Evenimentul a fost marcat marți printr-o ceremonie care a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Țara scandinavă a înmânat instrumentele de aderare la alianță către Statele Unite ale Americii, depozitarul tratatului fondator Nord-Atlantic.

Finlanda este mai sigură în interiorul Alianței și, în același timp, aduce acesteia un plus de forță, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Spunem „Bun venit” Finlandei, ca al 31-lea membru al alianței noastre. Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternic.

Este important pentru NATO, este important pentru Finlanda și nu în ultimul rând, pentru regiunea nordică și cea baltică. Puteți doar să vă uitați la hartă și să înțelegeți cât de importantă este Finlanda pentru securitatea celor două regiuni.

Finlanda aduce în alianță capabilități de vârf, forțe substanțiale și o industrie avansată de apărare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Următoarea extindere a Alianței are în vedere Suedia, a cărei aderare este în prezent blocată de Turcia și de Ungaria, dar oficialii aliați sunt încrezători că situația se va schimba până la viitorul summit NATO, care va avea loc în luna iulie la Vilnius.

Cinematografia nordică, celebrată la TIFF 2023!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2023, 15:16

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda. Programul marchează o colaborare cu Festivalul de Film Göteborg (Suedia), dar și cu institute de film din toate cele cinci țări.

În 2023, TIFF continuă tradiția colaborării cu alte mari evenimente de cinema din lume și propune un carte blanche curatorilor Festivalului de Film de la Göteborg (27 ianuarie – 5 februarie 2023), care vor contribui la selecția de filme din Focus Nordic.

Cu o istorie de peste 40 de ani, festivalul de la Göteborg este cel mai important eveniment de profil din regiune și oferă cinematografiei nordice o platformă generoasă și sonoră de promovare printr-o competiție dedicată și programe pentru industrie.

„Festivalul de Film de la Göteborg este dedicat susținerii și promovării internaționale a filmelor și a cineaștilor nordici. Este o plăcere și o onoare să cooperăm cu un festival precum TIFF. Profităm de această oportunitate pentru a propune publicului o selecție interesantă din cinematografia nordică contemporană, care este extrem de variată”, spune Jonas Holmberg, Directorul Artistic al Festivalului de Film de la Göteborg.

Sursa foto: https://tiff.ro/

Pe lângă acest parteneriat, organizatorii TIFF anunță colaborări cu Swedish Film Institute, Danish Film Institute, Finnish Film Foundation, Norwegian Film Institute și Icelandic Film Centre pentru definitivarea programului Focus Nordic, care va include proiecții de film, cine-concerte, dar și invitați speciali, evenimente sau expoziții.

Astfel, Focus Nordic va include peste 25 de filme, multe fiind proiectate în premieră pentru țara noastră. Printre primele titluri confirmate se numără hipnotizantul Sisu (Finlanda, 2022), regizat de Jalmari Helander.

Plasat în 1944, filmul spune povestea unui fost soldat care descoperă o cantitate considerabilă de aur în pământurile înghețate ale Laponiei, dar planurile lui sunt întrerupte violent de o unitate de naziști în retragere spre Germania. Aici începe o luptă intensă între finlandezul care pare de neclintit și răzbunătorii naziști.

Comparat de critici cu Inglourious Basterds (r. Quentin Tarantino, 2009) pentru subiect, ritm și umor, Sisu a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Toronto 2022 și a fost multi-premiat la Festivalul de Film de la Sitges 2022: „Fără să-și piardă substanța, filmul e plin de momente hilare și imagini splendide […] E o călătorie în care regizorul reușește să mențină și să intensifice forța de la început, creând un film captivant și bizar” (Cineuropa).

Sursa foto: https://tiff.ro/

Comedia neagră Driving Mum (r. Hilmar Oddsson, Islanda, 2022) va avea premiera națională la TIFF, în Focus Nordic. Vrând să îi îndeplinească ultima dorință a mamei sale, un bărbat de vârstă mijlocie pleacă într-o călătorie cu aceasta, chiar dacă ea nu mai este în viață. Aventura neobișnuită se dovedește a fi una inițiatică, plină de revelații și de umor. Driving Mum a câștigat Marele Premiul al Festivalului de Film Tallin Black Nights 2022.

Din selecția Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2022, unde a concurat pentru premiul Un Certain Regard, spectatorii vor putea urmări satira Sick of Myself (r. Kristoffer Borgli, Norvegia, 2022). Când iubitul ei devine cunoscut ca artist contemporan și primește atenție de la o lume întreagă, o tânără din Oslo e cuprinsă de gelozie și începe să facă gesturi extreme ca să atragă, la rândul ei, atenția și simpatia oamenilor.

Tot de la Cannes, în cadrul Focus Nordic spectatorii vor avea ocazia să revadă și Triangle of Sadness / Triunghiul Tristeții (r. Ruben Östlund, Suedia, 2022), marele câștigător al Premiului Palme d’Or, triplu nominalizat la Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun Film.

Mai multe detalii despre Focus Nordic și programul TIFF 2023 vor fi anunțate în curând.

Suedia va restabili serviciul civil obligatoriu

Publicat de Gabriel Stan, 16 ianuarie 2023, 15:48

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Suedia va restabili serviciul civil obligatoriu, eliminat în anul 2008, având în vedere degradarea situației de securitate ca urmare a războiului din Ucraina, a anunțat premierul Ulf Kristersson.

Serviciul civil înseamnă că cetățenii suedezi pot fi chemați în sprijinul autorităților în activități medicale sau ale serviciilor de urgență pentru funcționarea adecvată a acestora în caz de alertă sau de război.

Suedia a luat în ultimul deceniu mai multe măsuri de consolidare a apărării, invocând tensiunile cu Rusia în regiune, și a restabilit în anul 2017 serviciul militar obligatoriu, care fusese suspendat şapte ani mai devreme.

Noul guvern instalat în urmă cu 3 luni și-a manifestat, de asemenea, intenția ca, înainte de anul 2026, să crească bugetul apărării la 2% din Produsul Intern Brut, conform țintei NATO, la care Suedia și Finlanda au decis să adere.

Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:51

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.

Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.

În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.

Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.

Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.

De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.

Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.

Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.

Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îşi merită locul.

Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.

Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.

Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.

I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.

Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.

Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: La revedere, cu drag!

România a depus documentele pentru ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 14:24

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a depus documentele pentru ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Ţara noastră este cel de-al nouăsprezecelea membru NATO care întreprinde acest demers.

Este ultimul pas pe care România îl face pentru ca cele două state partenere să devină membri cu drepturi depline ai NATO.

Luna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind ratificarea protocoalelor de aderare a Finlandei şi Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.

În urma izbucnirii războiului din Ucraina cele două ţări au anunţat că au decis să-şi înainteze împreună candidaturile pentru a deveni state membre ale NATO.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 15:37

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.

Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.

Maior Marcela Dumitrașcu: M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.

Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.

Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.

Radu Mureșan: Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.

Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.

Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:

Colonel (r) Marin Alniţei: Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.

Summitul NATO de la Madrid

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.

Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Convorbire telefonică a secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, cu omologul suedez

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2022, 13:21

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a discutat în această săptămână cu omologul suedez Jan-Olof Lind despre decizia recentă a Suediei de a depune cererea de aderare la NATO.

Oficialul român a subliniat faptul că politica ușilor deschise rămâne esențială pentru alianță, mai ales în actualul context de securitate, iar aderarea Suediei la NATO va contribui la consolidarea integrată a flancului estic aliat.

Simona Cojocaru a reafirmat susținerea României pentru un proces rapid de aderare a Suediei la NATO. Cei doi demnitari și-au exprimat deschiderea privind aprofundarea relațiilor de cooperare la nivel bilateral, apreciind și relațiile excelente de la nivelul Uniunii Europene.

Întrevederea ministrului apărării naționale cu o delegație ambasadorială

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.

Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.

Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.

Oana Lungescu: Din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare. Se pun bazele unui nou batalion în România, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 15:08

În fiecare an, în 4 aprilie se aniversează Ziua NATO, iar cu acest prilej săptămâna trecută Dan Constantin Mireanu de la ziarul „Observatorul militar” a fost la Bruxelles, chiar în timpul desfășurării summitului extraordinar organizat la Cartierul General al NATO.

În România, în fiecare primă duminică din aprilie se sărbătorește, așa că mâine, la Ministerul Apărării, va fi această aniversare.

Vă propunem un interviu-eveniment cu Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO încă din 2010, când, după o carieră jurnalistică la BBC World Service, a fost prima femeie și primul jurnalist care a preluat această funcție.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Trăim o criză fără precedent, un război la granițele cu România. Ce înseamnă acest lucru din perspectiva expertului în comunicare la Alianța Nord-Atlantică? Cum se vede criza aceasta și cum o gestionați din perspectiva comunicării?

Oana Lungescu: E probabil primul conflict care este live stream, deci care este transmis în direct pe toate platformele, nu numai televiziune, radio, presă scrisă, dar și pe toate platformele de medii sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să fim și mai vigilenți, dormim foarte puțin, evident, deci munca de echipă atât în interiorul serviciului de presă NATO, dar echipa largă, familia NATO, deci toate cele 30 de țări aliate și cu partenerii noștri, de exemplu Finlanda, Suedia, devine atât mai importantă.

Pentru că fiecare poate să vadă mai mult ceea ce se întâmplă în spațiul lor mediatic sau în limba lor şi fiecare are un răspuns mai țintit și e bine ca fiecare țară să răspundă ea însăși, e mai important decât să răspundem noi oficial de la sediul de la Bruxelles. Dar coordonarea rămâne extrem de importantă.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Sigur, au mai fost războaie, dar niciodată un război cu o așa expunere mediatică. Cum gestionați, cât de greu, cât de provocator este acum pentru NATO să gestioneze o astfel de criză?

Oana Lungescu: Într-un fel această criză atât de teribilă cum este ne ajută să ne îndeplinim misiuneam în sensul că poate în anii trecuți oamenii nu știau foarte bine la ce servește NATO, pentru că nu le era clar în minte care este amenințarea și pentru noi Rusia nu reprezenta un adversar formal.

Cred că vedem acum foarte clar că Rusia subminează ordinea internațională și este gata să folosească forța, ceea ce face acum în mod brutal în Ucraina, ca să împiedice o țară suverană, democratică să își urmeze propria cale.

Deci într-un fel acum este mult mai clar în mintea fiecăruia despre ce e vorba, care este miza şi de ce este important să avem o apărare puternică și să rămânem împreună în cadrul NATO.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Ce aţi spune, în calitate de expert, unor oameni care nu știu ce să mai creadă, într-un flux de informații greu de gestionat despre care se spune că nicio minte umană obișnuită nu ar mai putea filtra, nu ar mai putea alege informația corectă de dezinformare, de fake-news? Ce i-aţi sfătui?

Oana Lungescu: Da, cred că e important în primul rând ca oamenii să aibă încredere în faptul că NATO și autoritățile naționale își dau seama despre ce e vorba și iau toate măsurile necesare ca să fie siguri că fiecare țară NATO și toate țările NATO împreună sunt sigure și oamenii nu au de ce să se teamă, pentru că văd că este o temere generalizată, inclusiv aici, în Belgia, și oamenii se gândesc: poate că noi suntem următorii.

Deci din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare, tocmai pentru că, de la începutul acestei crize despre care noi am avertizat încă din luna octombrie anul trecut, s-au luat măsurile necesare de întărire a apărării și disuasiunii NATO, în special pe flancul estic, inclusiv în România și de aceea vedem că acum se pun bazele unui nou batalion în România, dar, de fapt, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică.

Deci pe tot flancul estic, NATO este mult mai puternic decât era înaintea acestei crize ca răspuns defensiv la ceea ce se întâmplă. Şi deci ăsta este un mesaj foarte important, ca lumea să fie sigură, să fie calmă, evident vigilentă, dar senină, pentru că avem sute de mii de trupe într-o stare de alertă ridicată pe tot cuprinsul Alianței;

100.000 de soldați americani în momentul de față în Europa, 40.000 de trupe sub comandamentul direct NATO, marea majoritate pe flancul estic şi, în plus, avem cinci portavioane în toată zona euroatlantică, ceea ce este fără precedent.

Deci capacități militare la cel mai înalt nivel. Deci din acest punct de vedere cred că un mesaj de încurajare, de siguranță, de certitudine e foarte important și de calm.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Acum, v-aş întreba din perspectiva specialistului de la Bruxelles, dar și al românului la origine: cum se vede Armata României de aici, de la Bruxelles? Prin prisma misiunilor executate în teatrele de operații, a exercițiilor în comun?

Oana Lungescu: Armata României este o armată serioasă, profesională, care totdeauna dă un semnal de încredere în cadrul Alianței și am întâlnit foarte mulți militari români în misiuni, atunci când am o călătorit cu doi secretari generali NATO, din Kandahar până în Kosovo, evident cel mai recent acum la Mihai Kogălniceanu, unde am fost luna trecută cu secretarul general Jens Stoltenberg, care este și el impresionat de nivelul militarilor români, de dedicația lor, de angajamentul lor și de cât de bine sunt capabili să lucreze și, când e nevoie, să exerseze și, când e nevoie, să lupte alături de aliați.

Ziua mondială fără maşini

Publicat de Andra Radu, 22 septembrie 2021, 08:41

La 22 septembrie este marcată, anual, Ziua mondială fără maşini. Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care în 2021 a fost programată între zilele de 16 şi 22 septembrie.

„Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene.

Potrivit datelor publicate la 20 aprilie 2021 de Comisia Europeană, aproximativ 18.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului 2020 în Uniunea Europeană, o scădere anuală fără precedent, de 17% faţă de 2019.

Cele mai sigure drumuri rămân în Suedia, în timp ce România, cu 85 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori, a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în 2020.

În cursul deceniului precedent, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36% în Uniunea Europeană, de la 67 până la 42 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la un milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

În România, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 31%, de la 117 la 85 de decese la un milion de locuitori.

Potrivit Comisiei Europene, reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deşi nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

Campionatul European de Atletism pe echipe Liga I, ediţia 2021 va avea loc la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 16 iunie 2021, 11:00

Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.

„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.

În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.

Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook

„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.

„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

54% dintre români nu și-au permis o vacanță în 2019!

Publicat de Andra Radu, 21 iulie 2020, 19:06

54% dintre români nu și-au permis în 2019 să își cumpere o vacanță, arată o statistică publicată astăzi de Biroul de statistică al Uniunii Europene.

România conduce acest clasament la nivelul Uniunii Europene, fiind urmată de Grecia, Croația, Cipru și Italia, iar la polul opus se situează Suedia, unde doar 10% din cetățeni sunt în această situație.

Eurostat arată că anul trecut 29% din rezidenții de peste 16 ani ai statelor membre ale Uniunii Europene nu și-au permis să plătească pentru o vacanță departe de casă. Procentul este în scădere față de 2010. Atunci 39% dintre europeni nu îți permiteau o vacanță pe an.

Cel mai mare procent se înregistrează în România, unde 54% dintre cetățeni nu și-au permis în 2019 o vacanță. Românii sunt urmați în clasament de greci (49%), croați (48%), ciprioți (45%) și italieni (44%).

La polul opus se găsesc suedezii, din care doar 10% nu și-au permis o vacanță, danezii și luxemburghezii (11%), finlandezii (12%), germanii și austriecii (13%).

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Ozonoterapia, cel mai eficient tratament în tratarea bolilor grave!

Publicat de Andra Radu, 18 octombrie 2019, 11:39

Peste 30% din populația adultă a Europei suferă de boli reumatice, care sunt cele mai frecvente boli cronice întâlnite pe continent, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății.

Nici în România statisticiile nu sunt mai îmbucurătoare deoarece aproape 20% din totalul consultațiilor din medicina primară sunt generate de bolile reumatice.

Ozonoterapia este un tratament revoluționar, cunoscut pentru minunatele efecte de vindecare a numeroase boli, dar și pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, fiind folosită cu succes de peste 40 de ani, în țări precum SUA, Canada, Germania, Rusia, Ucraina, Suedia, Italia, Spania, Brazilia, Cuba, Mexic.

În România există peste 400 de medici care practică ozonoterapia, cu ajutorul căreia se tratează inclusiv pacienții care au cancer, boli cardiovasculare, de ficat, alergii ori diabet.

Dezvoltată în țara noastră doar în ultimii 15 ani, terapia cu ozon funcționează împotriva stresului, oboselii fizice și psihice.

Odată cu activarea celulelor albe și roșii oamenii se simt întineriți, spun medicii din domeniu, care au participat marţi la Brașov la o conferință despre aplicațiile ozonoterapiei în medicină.

Evenimentul este organizat sub patronajul Societății Știintifice Române de Oxigen-OzonoTerapie.

Emilia Comsa, medic primar de familie și medic rezident medicina fizică şi recuperare: „Ozonul reduce insomniile, ajută memoria, mărește masa musculară, menține nivelul colesterolului la limite normale, întărește oasele și sistemul imunitar, ajută la curățarea pielii și mărește elesticitatea ei”.

Ozonul se administrează intravenos, în muşchi sau sub piele, prin inflitrații. O ședință de ozonoterapie poate costă între 100 şi 200 de lei.

Începe Festivalul Internațional de Arte Vizuale – VSLO!

Publicat de Andra Radu, 21 august 2019, 16:25

Lectori din România, Grecia, SUA, Suedia, Polonia şi Norvegia vor fi prezenţi la ediţia aniversară a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale – VSLO, care se va desfăşura în perioada 23 august – 1 septembrie, la Vama Veche.

Cea de-a zecea ediţie a evenimentului va avea un program variat, cu numeroase workshopuri şi seminarii gratuite de fotografie, film, pictură şi sculptură, care se vor desfăşura în locaţiile partenere – La Frontiera, Papa la Şoni şi Acolo – Vama Veche.

Potrivit organizatorilor, oferta de cursuri practice este generoasă, cuprinzând workshopuri de fotografie de acţiune, de produs, de street photography, fotojurnalism sau fotografie de scenă şi teatru.

Cele mai cunoscute nume ale fotografiei românești se regăsesc și anul acesta pe afișul VSLO, alături de importanți fotografi europeni și americani: Vlad Eftenie, Cătălin Săvulescu, Vali Bărbulescu, Marian Sterea, Andrei Ciobică, Florin Ghioca, Cornel Lazia, Paul Păun, Dragoș Cristea și Andrei Apostol vor susține cursuri și seminarii alături de Marek Czarnecki, Chris Suspect, Olav Urdahl, Jeanette Hägglund, Spyros Papaspyropoulos, Michail Moscholios și Jens Krauer.

La VSLO va fi prezentată expoziția semnată Jeanette Hägglund, o călătorie în lumea fotografiei dedicată arhitecturii, descoperind „Secret”-ul liniilor și al culorilor incredibile. Din Norvegia, Ane Dahl Kistengard propune o expoziție fără ezitare – „There is no time for hesitation!”, cu fotografii care taie răsuflarea privitorilor.

Lumea subacvatică li s-a deschis lui Andrei Ciobică și George Stănculeanu, iar aceștia, la rândul lor, au fotografiat-o cu achipamente specifice, arătând o aventură neașteptată în vernisajul „Unexpected Adventure”.

„Act Angry” este titlul expoziției pe care fotograful oficial al Teatrului Național din București, Florin Ghioca, o vernisează pe 28 august la VSLO.

De asemenea, la un an după ce a părăsit acestă lume, celebrului fotograf Sorin Radu i se organizează un vernisaj in memoriam.

Workshopuri de pictură susținute de artistul plastic Daniel Prapone

De la deprinderea tehnicilor de pictură ale Marilor Maeștrii până la acuarelă, cărbune, ulei sau șpaclu, de la cubism la pointilism, cursul de pictură le va oferi participanților un venisaj colectiv la finalul festivalului.

Sculptură în pietre de mare

Artistul Mircea Tocaci va fi prezent în perioada 25-31 august la VSLO, în încercarea de a da formă trăirilor, reacțiilor și percepțiilor pe care oamenii le au în momentul prezent.

Programul concertelor și pieselor de teatru:

• vineri, 23 august, la Papa la Șoni, trupa Bosquito va deschide seria recitalurilor;
• pe 24, 25 și 26 august trupa Nightloosers va susține trei concerte în stilul binecunoscut. „Cinste lor!”
• pe 29 august, în același loc, trupa Basska revine cu un super-recital;
• pe 30 august cei de la Phaser incing atmosfera nocturnă din Vama Veche.

Seria de concerte se încheie în chiar ultima zi din august, cu Adam Haraszti Projekt, un proiect înființat în 2015 la Londra, abordând un stil variat, de la jazz la soul și hip-hop. De asemenea, pe 28, 29 și 30 august, la Famagusta vor avea loc trei spectacole performance de teatru, o trilogie semnată Paul Cimpoieru.

Încep alegerile europarlamentare

Publicat de Andra Radu, 23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25

Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.

Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.

Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.

Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.

Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.

La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.

Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.

În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.

Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.

În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.

Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!

Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.

Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.

Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.

Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.

Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.

Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.

Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.

Student în România sau în străinătate? O dilemă!

Publicat de Andra Radu, 10 aprilie 2019, 11:58

Studenții din România au devenit de-a lungul anilor un grup aparte. Acest grup se împarte în două categorii mari: tinerii născuți în România, care nu știu de ce vin străinii să învețe în țara aceasta, și studenții străini care ajung la Universitățile de la noi.

De asemenea, există o a treia categorie: studenții care au plecat la studii în străinătate pentru un an, doi și s-au întors pentru a continua să studieze în România.

De ce vin studenții străini la Universitățile din România?

În fiecare an, aproape 30.000 de străini vin să înveţe în România. Cât de multă carte pot, pe bani puţini. Nepal, Guineea, Bermude, Zambia, Anglia, Franța, Germania, Suedia, Tunisia, Grecia, Israel, reprezintă țările cu numărul cel mai mare de studenți în România.

Dacă ar fi să facem și un clasament, locul I îl ocupă Tunisia cu peste 1150 de tineri, apoi locul II Israel, cu 1000 de studenți, iar pe locul III se află Franța cu un număr total de 967 de studenți înscriși.

Universităţile româneşti devin tot mai atractive pentru studenţii străini. Motivul este foarte simplu: nivelul de educaţie este ridicat, în timp ce taxele sunt mici, prin comparaţie cu cele din alte state europene.

Cei mai mulţi aleg medicina, dar şi ştiinţele politice, administraţie sau afaceri. Orașele în care găsește cei mai mulți studenți străini sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi.

De ce vor studenții români să studieze în altă țară?

Nivelul de trai și condițiile de viață sunt mai ridicate în Occident, iar salariul mediu poate fi și de patru ori mai mare decât în România, conform datelor Eurostat.

Infrastructura, educația și sistemul de sănătate sunt superioare în Europa Occidentală. Drumurile publice și transportul în comun, elementele care fac posibilă cooperarea oamenilor, sunt mult mai bune decât în România. Educația, rămasă cu mult în urmă aici, este valorificată în societățile europene. De asemenea, cei care depun efort pentru a învăța sunt răsplătiți pe măsură mai târziu – salarii bune, status social, recunoașterea performanței.

Cetățenii și rezidenții sunt tratați cu respect de instituțiile publice. Încrederea și respectul sunt doi piloni esențiali pe care o societate civilizată se sprijină. Atunci când instituțiile publice nu operează în interesul cetățenilor, ci în interesul birocrației și al decidenților politici, sistemul public nu mai este funcțional, iar de acest fapt suferă cetățenii.

Atunci, dacă studenții români doresc să plece să studieze în străinătate, de ce nu o fac?!

Răspunul la această întrebare variază, fiecare tânăr având diferite motive. Unul dintre obstacole ar putea fi lipsa banilor. Altul, deși doresc acest lucru, nu pot pentru că rădăcinile lor sunt atât de puternice prinse în solul românesc, încât cred că nu vor face față unui mediu atât de diferit față de cel din țara lor.

Acest subiect este atât de complex pentru că vorbim despre oameni, dorințe, sentimente. Fiecare are motivul lui, fie că pleacă, fie că rămân.

Acest subiect poate fi dezbătut la nesfârșit, însă astăzi ne oprim aici.

Suedia, una dintre societăţile cu cei mai puţini bani lichizi din lume

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 decembrie 2018, 11:30

O mamă din Suedia a declarat că, pe vremea când era copilă, tatăl ei i-a dat într-o zi doi bănuţi să îi doneze bisericii. Acum, însă, ea nu a mai putut face acest lucru cu copilul său, pe care l-a îndrumat, în schimb, să folosească o aplicaţie pe telefonul ei mobil pentru a dona online bani bisericii.

Din ce în ce mai mulţi suedezi utilizează aplicaţii pe telefonul mobil pentru a trimite şi primi bani şi plăţi, ţara îndreptându-se spre un viitor fără bani lichizi. Potrivit informaţiilor băncii centrale suedeze, Riksbank, peste 85% dintre suedezi utilizează operaţiuni bancare online şi fac plăţi cu carduri. Multe bănci şi companii au constatat că nu pot gestiona sumele de bani lichizi şi refuză să-i mai folosească, consumatorii şi clienţii fiind obligaţi să utilizeze aplicaţiile pe telefon sau cardurile.

Bisericile din Suedia sunt finanţate prin taxă opţională, plătită în 2017 de aproximativ 60% din populaţie. O biserică din Stockholm, Sunbyberg Church, este primul lăcaş de cult din Suedia care nu mai utilizează banii lichizi, mai ales că nicio bancă din zonă nu mai acceptă numerar.

Administratorul bisericii a instalat o mică placă informativă, în care prezintă detaliile efectuării unei donaţii prin aplicaţie pe telefon, astfel încât vizitatorii să poate dona digital bani. Potrivit administratorului, aproape jumătate din donaţiile de Crăciun au venit prin intermediul aplicaţiilor pe telefonul mobil.

Ce ţări europene cheltuie cel mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor?

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 februarie 2018, 11:23

Luxemburgul este țara care cheltuiește mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor, în comparație cu România, care cheltuie cei mai puțini bani la acest capitol. Spania se află în centrul clasamentului, cu o cheltuială per locuitor de 2.034 de euro. Țările care alcătuiesc Uniunea Europeană cheltuiesc circa un miliard de euro pentru sănătate, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Această cifră reprezintă 7,2% din PIB-ul european și este al doilea element de cheltuieli cel mai important după „protecțiasocială” (19,2%). Țările care cheltuiesc cel mai mult în raport cu PIB-ul lor sunt Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Austria și Olanda (ambele 8%). Spania se află pe poziția 15, cu 6,2%.

Ce se întâmplă dacă analizăm cheltuielile pe cap de locuitor? În acest caz, potrivit Eurostat, clasamentul este condus de Luxemburg, cu 5.556 de euro per locuitor, urmat de Suedia, cu 4.966 de euro, şi Danemarca, 4.876 de euro. Pe de altă parte, cei care cheltuiesc cel mai puțin per cetățean sunt România (388 euro), Bulgaria (504 euro) și Letonia (650 euro). Spania, în acest caz, este situată pe poziția 13, cu 2.034 de euro per locuitor.

Luxemburg – 5.556; Suedia – 4.966; Danemarca – 4.876; Olanda – 4.297; Irlanda – 4.147; Germania – 3.973; Austria – 3.957; Belgia – 3.722; Franţa – 3.582; Finlanda – 3.575; Spania – 2.034. (Sursa: Eurostat)

Agenda Parlamentului European, 13 – 19 noiembrie 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 noiembrie 2017, 00:25 / actualizat: 21 noiembrie 2017, 11:03

Săptămâna aceasta, în perioada 13 – 19 noiembrie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte, pe ordinea de zi, sunt:

Anti-dumping. Parlamentul va vota un acord informal cu statele membre privind noile norme de protejare a industriilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE împotriva importurilor care sunt supuse unui dumping sau subvenționări provenind din țări terțe. De asemenea, aceste norme includ dispoziții privind respectarea standardelor internaționale de mediu și de muncă în anchetele antidumping. O conferință de presă este programată după vot. (Dezbatere marți, vot miercuri)

Solicitanții de azil. Parlamentul va fi gata să înceapă negocierile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite de la Dublin, deputații europeni se vor pregăti să adopte mandatul de negociere al PE în sesiunea plenară. Normele modificate ar trebui să asigure că solicitanții de azil vor fi repartizați echitabil între toate țările UE, indiferent de țara lor de intrare.

Malta. Statul de drept va fi dezbătut marți, ca urmare a asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, cunoscută pentru munca ei în domeniul corupției. Deputații europeni vor vota miercuri o rezoluție care să rezume dezbaterea. Marți, va fi organizată o ceremonie în prezența președintelui Tajani și a familiei doamnei Caruana Galizia într-o sală de conferințe de presă, care va purta oficial numele „Daphne Caruana Galizia”.

Paradise Papers. Dezvăluirile mediatice privind fraudele fiscale la scară mare operate prin conturi offshore, care au privat bugetele publice de venituri de miliarde de euro, vor fi dezbătute marți dimineață cu Consiliul și Comisia Europeană.

Polonia. Situația statului de drept și a democrației va fi dezbătută miercuri dimineața și va face obiectul unei rezoluții supuse la vot în aceeași zi.

Cumpărături online mai sigure. Achiziționarea online va fi mai sigură datorită noilor norme care vor permite autorităților naționale identificarea și oprirea rapidă a înșelătoriile online și a fraudelor, cât și intensificarea cooperării transfrontaliere pentru asigurarea unui comerț electronic mai sigur.

Siguranța mașinii. Sistemele de asistență pentru șoferi pentru prevenirea accidentelor, în special în rândul bicicliștilor și pietonilor, ar trebui să devină obligatorii în mașinile noi, spun eurodeputații într-un proiect de rezoluție care va fi votat marți.

Președintele slovac. Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, se va adresa plenului într-o ședință oficială miercuri. Un punct de presă împreună cu președintele Parlamentului European, Tajani este programat la ora 13:45 (ora României).

Premiul LUX. Președintele Antonio Tajani va anunța câștigătorul Premiului Filmului Lux 2017 marți, la prânz, în prezența celor trei filme-finaliste. După ceremonia de decernare a premiului, laureatul anului 2017 va participa la o conferință de presă la ora 16:00 (ora României).

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu nominalizații Premiului LUX. Miercuri se va întâlni cu președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, înainte ca acesta să se adreseze în plen. Joi, președintele va efectua o vizită oficială în Suedia, unde se va întâlni cu Prințesa Moștenitoare a Suediei, Victoria și cu Urban Ahlin, președintele Parlamentului. Vineri va participa la întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din Gothenburg și va semna Pilonul European al Drepturilor Sociale (ceremonie urmată de o conferință de presă).

Proiectul de ordine de zi

Bulgaria este pe locul cinci în UE privind majorarea preţurilor la locuinţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2017, 14:57

Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE

Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.

În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).

Parlamentul European cere verificarea pesticidelor ce ar putea afecta sistemul endocrin. Sănătatea oamenilor trebuie să fie pe primul loc

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 octombrie 2017, 11:39

„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).

Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.

„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).

Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.

„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.

Ce este un sistemul endocrin?

Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.

Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?

Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.

Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?

Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.

Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?

În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.

Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.

Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?

Având în vedere îngrijorările legate de proprietățile perturbatoare endocrine și cancerigene ale glifosatului, cel mai răspândit și mai folosit erbicid din lume, deputații europeni au cerut în aprilie 2016 Comisiei să-și reînnoiască aprobarea de introducere pe piață pentru doar șapte ani. Comisia propune acum reînnoirea aprobării pentru 10 ani; majoritatea necesară a statelor membre a fost evazivă.

Actuala aprobare de introducere pe piață a glifosatului în UE expiră la 15 decembrie 2017.

Confruntându-se cu acuzațiile că a realizat cercetări de tip fantomă privind siguranța erbicidului său, Monsanto a fost invitat să se explice în cadrul unei audieri organizate de comisia pentru protecția mediului și agricultură pe 11 octombrie.

Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.

Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.

Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.

Studiile au făcut parte din dovezile utilizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a evalua siguranța glifosatului.

În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.

O inițiativă a cetățenilor europeni a strâns 1,3 milioane de semnături pentru interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice.

Prima țară din lume care ar putea renunța definitiv la cash în următorii 5 ani

Publicat de adinaiftime, 15 octombrie 2017, 09:30 / actualizat: 16 octombrie 2017, 12:38

Suedia ar putea fi prima țară din lume care renunță definitiv la banii cash, în favoarea plăților mobile și a cardurilor. Iar acest lucru ar putea să se întâmple până în 2023, informează NBC.

În ultimii ani, în majoritatea țărilor lumii au început să renunțe la folosirea banilor lichizi, în favoarea plații cu cardul sau, mai nou, a plăților prin intermediul aplicațiilor mobile.

În China, de exemplu, numărul plăților mobile s-a dublat anul trecut. În Suedia, fenomenul este mult mai amplu, iar țara scandinavă mai folosește banii lichizi în doar 18% din tranzacții. Experții estimează că este o chestiune de câțiva ani până când Sedia nu va mai folosi cash deloc.

De altfel, Suedia va fi complet digitalizată până în 2023, sunt de părere cercetătorii Niklas Arvidsson de la Universitatea Tehnică Regală din Stockholm și Jonas Hedman de la Academia de Studii Economice din Copenhaga.

Alte studii arată că, până în 2025, în Suedia nu se vor mai folosi deloc banii fizici. În prezent, 97% dintre retaileri încă acceptă plăți cash, însă doar 18% din tranzacții se mai fac cu bani lichizi.

Interesant este că plățile mobile nu au reușit deocamdată să intre în obișnuința suedezilor, doar 0,4% din plăți fiind făcute prin intermediul aplicațiilor. Cardurile de credit și de debit sunt însă la putere.

Băncile sunt și ele responsabile pentru această schimbare în comportamentul consumatorilor, împingându-i pe aceștia să renunțe la cash, de teama jafurilor.

Suedia a fost prima ţară din Europa care a introdus în circulaţie bancnotele, în 1661. Acum abia le mai foloseşte. Plata pentru patru din cinci produse achiziţionate în Suedia se face cu cardul, iar localnicii fac 260 de tranzacţii electronice pe an, arată un raport citat de presă locală. În aceste condiţii, ATM-urile sunt din ce în ce mai puţin folosite, iar Suedia ar putea deveni, într-un timp relativ scurt, prima ţară din lume care renunţă total la numerar.

Suedia vrea să emită o moneda naţională digitală, denumită „e-krona”

Pe de altă parte, banca centrală a Suediei, Riksbank, analizează posibilitatea emiterii unei monede digitale denumite „e-krona” în decursul următorilor ani, în condiţiile în care tranzacţiile cu numerar sunt în scădere, anunţa, anul trecut, viceguvernatorul Riksbank, Cecilia Skingsley.

Valoarea numerarului în circulaţie în Suedia, unde primele bancnote au fost introduse în urmă cu peste 300 de ani, a scăzut până la 1,5% din PIB de la aproape 10% din PIB în 1950. „Cu cât scade numărul celor care trăiesc în Suedia şi utilizează bancnote şi monede, cu atât devine mai clar că Riksbank trebuie să analizeze dacă ar trebui să emită moneda digitală că un instrument complementar la banii pe care îi avem astăzi”, a declarat Cecilia Skingsley. Această a adăugat că Riksbank va fi nevoită să analizeze mai multe chestiuni, inclusiv tehnice, juridice şi practice înainte de a decide dacă va emite moneda digitală peste doi ani. „Deşi pare simplu la prima vedere să emiţi e-krona, această este ceva nou pentru o banca centrală astfel încât nu există un precedent de urmat”, a spus Skingsley.

De asemenea, Cecilia Skingsley a subliniat că dacă Riksbank va decide să emită moneda digitală această nu va înlocui numerarul ci va servi că un instrument complementar. „Riksbank va continuă să emită bancnote şi monede atât timp cât există cerere pentru ele în societate”, a precizat viceguvernatorul.

Potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Suediei, cererea de numerar în rândul publicului larg a scăzut cu aproximativ o treime de la 97 miliarde coroane (10,5 miliarde de dolari) în 2007 până la 61 miliarde de coroane în prezent, în condiţiile în care 97% din populaţia Suediei utilizează un card bancar. În plus, aproximativ jumătate din populaţia adultă a Suediei utilizează aplicaţia de plata pe telefon Swish, care permite utilizatorului să trimită bani via un telefon mobil conectat la un cont bancar.

O treime din europeni ar renunţa definitiv la cash, iar 1 din 5 nu are niciodată bancnote în portofel.

Tendinţa renunţării la cash începe să se generalizeze la nivelul întregii Europe. Dezvoltarea tehnologică şi noile modalităţi de plată fac tot mai posibilă trecerea către o economie fără cash, iar intenţiile cetăţenilor nu sunt cu mult în urmă.

Potrivit sondajului “O societate fără cash”, dat publicităţii de ING, 1 din 5 europeni (21%) arareori poartă la el bancnote sau monede, în timp ce o treime (34%) ar alege să renunţe cu totul la cash dacă ar avea această opţiune.

Ţările mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, au unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitală din lume şi, cu toate că apetitul locuitorilor de a renunţă la cash este considerabil, nu au reprezentat cele mai mari procente dintre ţările chestionate, acestea situându-se numai la 21%, respectiv 23%.

Pe de altă parte, în ţările emergente precum Turcia, Polonia şi România, unde tehnologia digitală de plăti nu este atât de avansată, apetitul pentru o viaţă fără cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera că dezvoltarea tehnologică, dar şi confortul pot fi factori importanţi în preferinţele consumatorilor.

La nivel european, studiul arată o scădere constanţa în obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumătate dintre respondenţi (54%) folosind mai puţin cash în ultimele 12 luni şi 78% dintre aceştia previzionând o scădere şi mai mare în următorul an.

Extrema dreapă în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 07:28

După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:

Germania

Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.

Franţa

După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.

Olanda

Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.

Bulgaria

Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.

Austria

Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.

Italia

Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.

Grecia

Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.

Suedia

Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.

Belgia

Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.

România alocă cei mai puţini bani din UE pentru învăţământ

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 septembrie 2017, 10:35

România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.

România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.

Sursa: 24 CHASA (Bulgaria) – https://www.24chasa.bg/novini/article/6413287 / RADOR Traducerea: Mirela Petrescu/pmirela/abuzoian

Controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen au fost prelungite cu încă trei luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2016, 11:47

Refugiaţii  au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.

Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:

În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.

Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:

Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.

De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii

La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.

Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.

Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.

48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.

Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).

În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.

România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.

Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.

Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.

Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.

Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 ianuarie 2016, 09:33

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate şi propune facilitarea schimbului de date privind cazierul judiciar atât al cetăţenilor din Uniunea Euroapenă, cât şi al celor din afară. Se are în vedere şi includerea amprentelor digitale care să faciliteze depistarea identităţilor false. În plus nu vor mai trebui trimise cereri de informaţii, aşa cum se întâmplă acum, ceea ce va reduce costurile suportate de autorităţile naţionale şi va creşte eficienţa.

Vera Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen explică.

Noua propunere va asigura un schimb rapid şi eficient de informaţii privind cazierele judiciare ale cetăţenilor din afara Uniunii Europene, ECRIS fiind deja utilizat la scară largă. Sistemul le permite deja statelor membre să aibă acces la informaţii privind condamnările anterioare pronunţate oriunde în Uniunea Europeană. ECRIS, instituit în 2012 contribuie la o mai bună prevenire și combatere a infracționalității și a terorismului. În prezent, prin intermediul sistemului, statele membre își transmit lunar 24.000 de cereri de informaţii privind condamnările penale anterioare, ceea ce înseamnă anual aproximativ 288.000 de cereri.

Atacurile de la Paris au confirmat nevoia de o mai bună securitate pe tot teritoriul Uniunii Europene, a declarat Vera Jourová, care a reiterat ultimul atentat petrecut luna aceasta.

În ianuarie, un bărbat a intrat într-o secţie de poliţie din Paris şi a vrut să ucidă un ofiţer. El a comis infracţiuni şi în alte zone din Franţa, în Germania şi Suedia, dar sub alte nume. Atacatorul avea cel puţin 10 paşapoarte şi identităţi.

Facilitarea schimbului de informaţii privind cazierul va fi şi în beneficiul persoanelor din afara Uniunii Europene, a mai spus Vera Jourová .

Acestea vor putea să demonstreze mai uşor că au un cazier curat, de exemplu atunci când aplică pentru un loc de muncă în altă ţară. Dacă directiva va fi adoptată, va intra în vigoare într-un an. Este un timp scurt, dar avem nevoie ca aceste reguli să fie puse în aplicare cât mai repede. O mai bună şi rapidă comunicare privind cazierul între autorităţile naţionale va transforma Uniunea Europeană într-un loc sigur pentru toţi cetăţenii.

Propunerea va fi prezentată în cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc la 26 ianuarie 2016, iar apoi discutată la Consiliul de Miniştri şi al Parlamentului European.

CE spera ca libera circulatie in spatiul Schengen sa revina la normal

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 8 ianuarie 2016, 11:42

Reintroducerea cotroalelor la frontiere, in mod necoordonat la nivel european, starneste tot mai multe temeri in legatura cu libertatea de circulatie.

Trei state au introdus pana acum controale la granitele interne ale spatiului Schengen pe motiv ca afluxul masiv de imigranti le afecteaza securitatea interna.

Suedia, care face verificari la frontiera inca de la jumatatea lunii noiembrie a impus din 4 ianuarie companiilor auto si feroviare care folosesc podul dinspre Danemarca sa verifice identitatea calatorilor inainte de imbarcare.

Danemarca, la randul sau, se teme ca migrantii ilegali intorsi din Suedia vor ramane pe teritoriul sau si in plus a introdus controale la granita cu Germania de unde sosesc numerosi refugiati. Copenhaga nu doreste sa fie destinatia finala pentru mii si mii de solicitanti de azil, a spus ministrul danez pentru migratie, Inger Stojberg.

Si omologul sau suedez, Morgan Johansson a declarat ca situatia a devenit extrem de dificila pentru tara sa, mai ales in ultimele 4 luni ale anului trecut, cand 26 de mii de minori neinsotiti au ajuns in Suedia.

Si Germania a introdus controale la frontiere, in principal la granita cu Austria, inca de la mijlocul lui septembrie. Secretarul de stat in ministerul german de interne, Ole Schroder a spus ca deocamdata nu exista nici un impact negativ asupra libertatii de circulatie la granita cu Danemarca dar ramane problema eficientei controalelor la frontierele externe ale spatiului Schengen, in special la granita dintre Grecia si Turcia. Numarul de solicitanti de azil inregistrati anul trecut in Germania a depasit un milion de persoane. In medie au sosit in Germania 3.2oo de refugiati zilnic iar numarul lor nu s-a diminuat in ultimele zile, peste 3o de mii de persoane au intrat prin Bavaria intre 26 decembrie si 4 ianuarie.
Situatia ramane tensionata in Germania unde in ajunul Anului Nou s-a semnalat un val de agresiuni sexuale si furturi comise in zona garii centrale si a catedralei din Koln, incidente care au socat si alarmat populatia si oficialitatile dupa ce victimele au afirmat ca agresorii provin dintr-un grup de circa o mie de barbati de origine araba sau nord-africana. Guvernul german a condamnat agresiunile comise la Koln insa a respins orice fel de instrumentalizare ce i-ar viza pe refugiati.

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos s-a intalnit la Bruxelles cu reprezentantii celor trei state pentru a clarifica situatia

“Suntem cu totii de acord ca spatiul Schengen si libertatea de miscare trebuie aparate atat pentru cetateni cat si pentru economie. Dupa cum stiti s-au luat masuri exceptionale. Am convenit sa le mentinem o perioada minima de timp si sa revenim la normal cat mai curand posibil. Asta inseamna ca fluxurile de migranti trebuie sa scada. Singurul mod de a progresa este o solutie europeana impreuna cu toate cel 28 de state membre”.

Comisia europeana a recunocut ca implementarea sistemului cotelor obligatorii de refugiati avanseaza lent si ca din cei 16o de mii de migranti ce ar trebui redistribuiti intre statele membre pana in prezent au fost relocati doar 272.

Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor arată o îmbunătățire a sectorului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 10:45

Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.

Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.

Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.

Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”

Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.

Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.

Un nou print se naste la palat!

Publicat de Mihaela Costache, 7 octombrie 2015, 17:10

Sofia Hellqvist şi Karl Philip al Suediei vor deveni părinţi. Cuplul scandinav a fost fotografiat în timp ce vizita copiii dintr-un centru de refugiaţi de la Borlange, în centrul Suediei, unde a ieşit la iveală un detaliu semnificativ: silueta Sofiei s-a rotunjit considerabil. După prinţesa moştenitoare Victoria, care a anunţat că va deveni mamă pentru a doua oară, se pare că la casa regală suedeză va veni din nou barza, de această dată la cuplul proaspăt căsătorit. Între timp, până când va deveni tată, prinţul Karl Philip va fi naş: pe 11 octombrie, la Palatul Drottnilghom, va fi botezat prinţul Nicolas Paul Gustaf, fiul surorii sale, prinţesa Madeleine, şi al soţului ei, Chris O’Neill.

Comerţul electronic – parte importantă a economiei Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:30

Comerţul electronic este o parte importantă a economiei Uniunii Europene, și a crescut constant în ultimii ani. Jumătate dintre europeni au cumpărat anul trecut bunuri sau servicii pe internet, însă mare parte de pe piaţa internă.

Consumatorii continuă să se simtă mult mai încrezători atunci când cumpără online din propria lor țară, lucru confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand: Potenţialul comerţului online pe piaţa europeană este extrem de ridicat, potrivit noului tablou de bord al pieţelor de consum. Aproximativ 61% dintre consumatori cumpără de pe internet doar produse din propria lor ţară, faţă de 38% care fac cumpărături din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru se întâmplă deoarece populaţia are mai multă încredere în produsele autohtone şi în cele pe care le văd, decât în pe cele care le comandă online din alte ţări.

Există reguli privind comerţul electronic, pe care Comisia Europeană le-a impus până în prezent şi pe care, până la sfârşitul anului doreşte să le uniformizeze, ca pe viitor să poată înlesni cumpărăturile online între statele europene. Regulile sunt în beneficiul cetăţenilor şi al firmelor din Europa. Comerţul online trebuie să se realizeze în siguranţă şi să aibă parametri calitativi mai mari.

Este nevoie ca fiecare consumator să cunoască ce drepturi are, a mai precizat Christian Wigand. În prezent, de exemplu, doar patru din zece europeni știu că au dreptul să înlocuiască bunurile defecte.

România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană după numărul utilizatorilor de internet care cumpără online bunuri şi servicii, comenzile de îmbrăcăminte şi rezervările de vacanţe sunt cele mai frecvente. În schimb, cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Germania.

Comisia Europeană doreşte să creeze o piață unică digitală în Europa, să elimine barierele care încetinesc dezvoltarea comerţului online în cele 28 de țări ale Uniunii Europene, bariere care împiedică consumatorii să profite pe deplin de această piață. În acest sens, Comisia Europeană a adoptat în primăvara acestui an o strategie privind piaţa unică digitală, care ar putea contribui la dezvoltarea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

În prezent, principalele probleme întâmpinate de consumatorii care fac comerţ online privesc livrarea și conformitatea produsului. Mai mult decât atât, consumatorii continuă să se confrunte cu restricții din cauza ţării de reședință sau a cardurilor de credit pe care le folosesc. Acestea au fost şi principalele motive pentru care au fost depuse reclamaţii. Tabloul de bord arată însă că doar 6% dintre consumatori au sesizat autorităţile publice, restul fie au preferat să treacă cu vederea problema, fie au contactat direct distribuitorul sau furnizorul. Şi asta deoarece nu au ştiut cum să procedeze pentru a reclama autorităţilor problema sau nu au avut încredere într-o eventuală reuşită.

Comisia Europeană a demarat o anchetă pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online. Rezultatele preliminare vor fi publicate la jumătatea anului viitor.

IMAGINI UIMITOARE: Podul care se transforma in tunel subacvatic!

Publicat de Mihaela Costache, 13 septembrie 2015, 18:00

Podul Øresund – o minune infrastructurala de acum 15 ani

Aceasta sosea unica face legatura intre capitala Danemarcei, Copenhaga, si orasul Malmö din Suedia. Podul Øresund a fost conceput de arhitectul danez George K.S. Rotne si a fost inaugurat acum 15 ani! Podul, care se intinde pe o suprafata de 8 km inainte de a tranzita o insula artificialaprintr-un tunel de 4 km a fost inaugurat la 1 iulie, anul 2000.

Constructia este impresionanta atat din punct de vedere arhitectural, cat si al biodiversitatii:Asociatia Gradinii Botanice Lund a descoperit peste 500 de specii noi de plante pe insula creata artificial din materiale de dragare provenite de pe fundul marii.

La construire au fost descoperite bombe neexplodate din Al Doilea Razboi Mondial!

In ciuda a doua situatii care au ingreunat constructia tunelului – descoperirea a 16 bombe neexplodate din Al Doilea Razboi Mondial situate pe fundul marii si construirea unui segment de tunel incorect – acesta a fost terminat cu trei luni inainte de termenul de finalizare.

Preturile incep de la 25€ si ajung pana la 94€

Astazi, traversarea cu mașina costa 47€ pentru o singura calatorie, dar exista si pachete de 10 calatorii sau subscriptii anuale care aduc reduceri si de 50%. Pentru o masina de mare tonaj taxa creste la 94€, iar cei care tranziteaza podul cu motocicleta trebuie sa plateasca 25€.

Criza din Grecia a estompat atenția opiniei publice de la o altă problema gravă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 09:20

Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.

Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser

“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”

Val de refugiaţi fără precedent în Uniunea Europeană!

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iunie 2015, 10:00

Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.

Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:

„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!

Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”

Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.

Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.

Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.

Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.

Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.

Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”

Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar

Corul de Copii Radio în Finala Euroradio Let the Peoples Sing – 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 ianuarie 2015, 16:14

Corul de Copii Radio s-a calificat în Finala Competiţiei Corale Let the Peoples Sing, ediţia 2015 – un apreciat eveniment internaţional din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU).

Competiţia a fost iniţiată în 1961 de către BBC (British Broadcasting Corporation – Londra) şi a fost iniţial derulată doar la nivel naţional, până în anul 1966 când a devenit o manifestare internaţională, competitorii fiind propuşi de EBU.

Semifinala concursului s-a desfăşurat la München, în 22 şi 23 ianuarie 2015. Dintre cele 19 ansambluri corale propuse de 13 organizaţii afiliate EBU care au participat la această etapă, juriul internaţional a selectat, în urma audierii înregistrărilor radio, nouă ansambluri din Danemarca, România, Statele Unite ale Americii, Austria, Germania, Letonia, Suedia, Bulgaria şi Marea Britanie.

În 11 octombrie Corul de Copii Radio dirijat de Voicu Popescu va evolua în finala de la München în cadrul categoriei Coruri de copii şi tineret, într-un concert public în Studioul 1 al Radiodifuziunii Bavareze, eveniment difuzat live de postul BR-KLASSIK şi înscris în Stagiunea Euroradio 2015-2016.

Înfiinţat în 1945, Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc şi a demonstrat deja şi pe plan internaţional nivelul său artistic. Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, în Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea în 2004, de către Federaţia Corurilor din U. E., a titlului de Ambasador Cultural al Uniunii Europene.

Recitalurile, concertele a cappella, contribuţiile aduse interpretărilor unor capodopere vocal-simfonice alături de Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat Bavareză, sub bagheta unor mari maeştri români şi străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezvăluit deosebitele calităţi interpretative ale formaţiei.

Radiodifuziunea Bavareză din München, Germania (BR), organizează şi coordonează ediţia 2015 a acestei competiţii deschise corurilor de amatori. Obiectivele concursului sunt stimularea interesului pentru acest gen de muzică, promovarea rolului EBU şi al radiodifuziunilor publice afiliate în organizarea unor evenimente muzicale marcante cu profil radiofonic şi crearea de conţinut pentru programele de muzică corală, cu posibilitatea de difuzare pe toate platformele media.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com

Parlamentul European felicită Radio România

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iunie 2014, 13:28

Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.

În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.

Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.

Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.