Summit istoric la Washington D.C.

Publicat de gabrielasaksa, 15 iulie 2024, 10:20

Edi Nicola (relaizator) – Start cu o nouă producție marca „Oră armatei”, aici, la Radio România Actualități. Evenimentul central al acestei săptămâni a fost summitul Alianței Nord-Atlantice, care a avut loc de marți și până joi la Washington, în Statele Unite ale Americii, un summit aniversar care a marcat 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii țărilor NATO au luat acolo decizii importante privitoare la securitatea de pe glob, dar și din regiunea țării noastre. Marea Neagră și Ucraina, unde continuă războiul contra Federației Ruse, sunt puncte extrem de fierbinți în plan geopolitic, iar Alianța Nord-Atlantică este, evident, deosebit de preocupată de ceea ce se întâmplă aici. La Washington s-a stabilit consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina și s-a agreat întărirea și modernizarea posturii de descurajare și apărare colectivă. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut ca regiunea Mării Negre să fie tratată ca una de importanță strategică și a pledat pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în mod special pentru Republica Moldova. Președinții României și Ucrainei au semnat un acord de securitate între cele două țări.
Klaus Iohannis: Apartenența noastră la NATO a constituit baza pentru dezvoltarea țării noastre, iar în prezent România și cetățenii săi beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din toate timpurile. Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană, dar și pentru securitatea euroatlantică. În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere. Este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică, iar Alianța să dezvolte în continuare o abordare structurată față de această regiune. Consolidarea securității Ucrainei și a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securități și a securității întregului spațiu euroatlantic.
Edi Nicola (realizator): În declarația finală a summitului se arată că aliații intenționează să furnizeze Ucrainei o finanțare minimă de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar, în cursul anului viitor, iar Alianța va continua să sprijine Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. În ceea ce privește Rusia, aceasta rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților. În declarația adoptată la Washington, liderii țărilor NATO au solicitat Chinei să înceteze orice sprijin material și politic pentru efortul de război al Rusiei. Documentul evidențiază și cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, care a devenit mai semnificativă în contextul războiului din Ucraina. Declarația mai afirmă că Alianța va descuraja și va apăra împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete, prin consolidare a sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: La acest summit trecem la o nouă etapă și punem bazele astfel încât Ucraina să învingă. Aliații au convenit asupra unui angajament financiar major pentru Ucraina, cu o valoare minimă de 40 de miliarde de euro în anul următor. Acest angajament va oferi Ucrainei sprijinul de încredere de care are nevoie pentru a descuraja și a se apăra împotriva agresiunii rusești acum și în viitor. De fapt, tot ceea ce facem, comandamente, sprijin financiar și militar, acorduri de securitate și creșterea interoperabilității sunt pentru ca Ucraina să triumfe.
Aliații au convenit că, pe măsură ce Ucraina continuă reformele necesare, o vom sprijini pe calea iversibilă către aderare. Astăzi trimitem Moscovei un mesaj puternic de unitate și hotărâre: că violența și intimidarea vor fi pedepsite și că Ucraina poate conta pe NATO acum și pe termen lung.
Edi Nicola (realizator): Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Summitul NATO

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Luni, 14 iunie, a avut loc summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, organizat la cartierul general al NATO de la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de ţări membre ale NATO au decis asupra liniilor prioritare pe care se va fundamenta consolidarea rolului politic şi militar al alianţei, ca rezultat al procesului de reflecţie strategică NATO 2030. În cadrul summitului s-a hotărât şi declanşarea negocierilor pentru elaborarea noului concept strategic al alianţei în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării în 2010 a conceptului strategic actual. Deciziile luate luni la Bruxelles răspund intereselor de securitate ale României, iar obiectivele majore fixate de ţara noastră pentru acest summit au fost atinse, a declarat la finalul întâlnirilor preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, Președintele României: Am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere flancul estic ca întreg, în mod coerent, cu atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune.

Videoconferință pentru pregătirea summitului NATO

Publicat de prosavioleta, 8 iunie 2021, 10:17

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO în sistem videoconferință a avut loc marți, 1 iunie, cu participarea ministrului apărării naționale, Nicolae Ionel Ciucă, şi a fost o etapă definitorie pentru pregătirea summitului Alianței Nord-Atlantice, care va avea loc pe 14 iunie.

Risc uriaș pentru milioane de copii de a face difterie, rujeolă și poliomielită!

Publicat de Andra Radu, 26 mai 2020, 15:12

COVID-19 perturbă furnizarea de servicii de imunizare salvatoare de vieți în întreaga lume, punând în pericol milioane de copii, care riscă să se îmbolnăvească de difterie, rujeolă și poliomielită, atât în țări bogate, cât și în țări sărace.

Acest avertisment sumbru vine din partea Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, înainte de summit-ul mondial privind vaccinarea care va avea loc în data de 4 iunie și la care vor participa lideri din lumea întreagă pentru a contribui la menținerea programelor de imunizare și a reduce impactul pandemiei în țările cu venituri reduse.

Conform datelor colectate de Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF, Gavi și Institutul de Vaccinuri Sabin, furnizarea serviciilor de imunizare de rutină a fost îngreunată în mod semnificativ în cel puțin 68 de țări și poate afecta aproximativ 80 de milioane de copii, cu vârste sub un an, care trăiesc în aceste țări.

Imunizarea de rutină a copiilor este perturbată              

Din luna martie 2020, serviciile de imunizare de rutină a copiilor au fost perturbate în întreaga lume la un nivel care ar putea fi fără precedent de la începerea programelor extinse de imunizare (PEI) din anii 1970.

Peste jumătate (53%) din cele 129 de state în care au fost disponibile date au raportat perturbări, de la moderate la severe sau o suspendare totală a serviciilor de vaccinare în perioada martie-aprilie 2020.

„Imunizarea este unul dintre cele mai puternice și fundamentale instrumente pentru prevenirea bolilor din întreaga istorie a sănătății publice”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.

„Perturbarea programelor de imunizare provocată de pandemia de COVID-19 amenință să anuleze deceniile de progrese înregistrate împotriva unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare, precum rujeola”.

„La summit-ul mondial privind vaccinarea  din 4 iunie de la Londra, donatorii își vor declarat suportul pentru Gavi, Alianța Mondială pentru Vaccinuri și Imunizare, pentru a susține și accelera aceste eforturi salvatoare de vieți în unele dintre cele mai vulnerabile țări. Îi îndemn, din toată inima, pe donatori să finanțeze integral Alianța. Aceste state, și mai ales acești copii, au nevoie de vaccinuri și au nevoie de Gavi”.

Motivele care au provocat perturbarea furnizării de vaccinuri diferă. Unii părinți sunt reticenți în a-și părăsi domiciliul din cauza restricțiilor de circulație, a lipsei de informare sau din cauza temerii de infectare cu noul coronavirus. Și mulți lucrători medicali nu sunt disponibili din cauza restricțiilor de călătorie sau a reafectării pe alte posturi destinate luptei împotriva COVID-19, precum și din cauza lipsei echipamentului de protecție.

„Mai mulți copii din mai multe țări sunt acum protejați împotriva mai multor boli ce pot fi prevenite prin vaccinare decât oricând în istorie”, a declarat Dr. Seth Berkley, CEO Gavi.

„Din cauza coronavirusului, acest progres imens este acum în pericol, iar boli precum rujeola și poliomielita riscă să reapară. Menținerea programelor de imunizare nu are doar rolul de a preveni mai multe epidemii, ci va asigura și infrastructura de care avem nevoie pentru eventuala vaccinare împotriva COVID-19 la scară internațională”.

Întârzierea transporturilor de vaccinuri exacerbează această situație. UNICEF a raportat o întârziere semnificativă în distribuirea planificată a vaccinurilor din cauza măsurilor de izolare și a scăderii numărului de zboruri comerciale și disponibilității limitate a charterelor. Pentru a reduce aceste întârzieri, UNICEF face apel către guverne, sectorul privat, sectorul transportului aerian și altele în vederea asigurării de spațiu pentru transportul de mărfuri la costuri accesibile pentru aceste vaccinuri care salvează vieți.

Gavi a semnat recent un acord cu UNICEF pentru a oferi finanțări suplimentare menite să acopere costurile mai mari de transport de mărfuri pentru a livra vaccinuri, în contextul reducerii numărului de zboruri comerciale disponibile pentru transport.

„Nu putem permite ca lupta împotriva unei boli să pericliteze progresele obținute pe termen lung în lupta împotriva altor boli”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Avem vaccinuri eficiente împotriva rujeolei, poliomielitei și holerei. Deși circumstanțele actuale pot impune suspendarea temporară a unora dintre eforturile dedicate imunizării, aceste campanii de imunizare trebuie să reînceapă cât se poate de repede sau riscăm să o epidemie mortală cu o alta”.

Săptămâna viitoare, OMS va adresa noi recomandări statelor cu privire la menținerea serviciilor esențiale pe durata pandemiei, inclusiv recomandări privind efectuarea vaccinurilor în condiții de siguranță.

Campaniile de imunizare în masă sunt perturbate temporar

Multe state au suspendat temporar și în mod justificat campaniile de vaccinare preventivă în masă împotriva unor boli precum holera, rujeola, meningita, poliomielita, tetanosul, febra tifoidă și febra galbenă, din cauza riscului transmiterii și a nevoii de a menține distanța fizică în etapele incipiente ale pandemiei de COVID-19.

Campaniile de vaccinare împotriva rujeolei și poliomielitei, îndeosebi, au fost drastic perturbate, cu campanii de vaccinare anti-rujeolă suspendate în 27 de țări și campanii de vaccinare împotriva poliomielitei suspendate în 38 de țări. Cel puțin 24 de milioane de persoane din 21 de state cu venituri reduse susținute de Gavi riscă să nu efectueze vaccinările împotriva poliomielitei, a rujeolei, febrei tifoide și febrei galbene, holerei, rotavirusului, HPV, meningitei A și rubeolei din cauza amânării campaniilor și introducerii unor noi vaccinuri.

La finalul lunii martie, îngrijorările privind răspândirea virusului în condițiile adunărilor publice au dus la publicarea unei serii de recomandări din partea OMS pentru state de a suspenda temporar campaniile de prevenire, în timp ce evaluările de risc și măsurile eficiente de reducere a transmiterii COVID-19 urmau a fi stabilite.

În toată această perioadă, OMS a monitorizat situația, iar acum a publicat recomandări pentru a ajuta statele să decidă cum și când pot relua campaniile de vaccinare în masă. Îndrumările arată că țările vor trebui să facă evaluări specifice de risc pe baza dinamicii locale a transmiterii coronavirusului, în funcție de capacitatea sistemului sanitar și în funcție de beneficiile aduse sănătății publice în urma desfășurării campaniilor de vaccinare de prevenire și de control al epidemiilor.

Pe baza acestor îndrumări și în urma preocupărilor crescânde cu privire la transmiterea poliomielitei, Inițiativa Globală pentru Eradicarea Poliomielitei le recomandă statelor  să înceapă planificarea pentru reînceperea campaniilor de vaccinare împotriva poliomielitei, mai ales în țările cu risc crescut de îmbolnăvire de poliomielită.

În ciuda dificultăților, mai multe state depun eforturi deosebite pentru a continua imunizarea. Uganda se asigură că serviciile de imunizare continuă împreună cu furnizarea altor servicii medicale esențiale, furnizând inclusiv fonduri destinate transportului pentru desfășurarea activităților de informare și comunicare.

În Laos, în ciuda măsurilor de izolare impuse la nivel național în luna martie, imunizarea de rutină a continuat în puncte prestabilite, respectându-se măsurile adoptate de distanțare fizică.

Pregătirea celei de a treia întrevederi dintre Kim Jong Un şi Moon Jae-in

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 august 2018, 10:56

Liderii celor două state coreene vor participa în luna septembrie la un summit bilateral la Phenian.

Cele două state coreene au avut discuţii, la nivel ministerial, pentru pregătirea celui de-al treilea summit între preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in şi liderul nord-coreean, Kim Jong – Un, informează agenţia de ştiri Yonhap.

Ministerul Unificării sud-coreean a precizat că propunerea a venit din partea Coreei de Nord, dar nu a oferit nici o informaţie cu privire la locul unde va fi organizat noul summit.

Liderii din sudul şi nordul pensinsulei coreene, Moon Jae-in şi Kim Jong Un s-au întâlnit pentru prima oară în luna aprilie şi apoi, s-au întâlnit, din nou, în luna mai. Coreea de Nord a propus ca cele două ţări să se întâlnească pentru a evalua progresele înregistrate după primul summit din aprilie, care a deschis calea întâlnirii istorice dintre Statele Unite şi Coreea de Nord în iunie, la Singapore.

La Berlin, Angela Merkel îl pregăteşte pe Emmanuel Macron pentru compromisuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 aprilie 2018, 08:31 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:54

În cursul întâlnirii de joi, 19 aprilie, cancelarul german și președintele francez au discutat despre „punctele lor de plecare diferite”, pe șantierele europene.

La conferința de presă susținută de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Berlin, joi, 19 aprilie, nu era nevoie să te rezemi de pereţi pentru a-ţi acoperi hainele cu un praf alb şi fin.

Pentru a-l primi pe președintele francez, d-na Merkel nu a ales Cancelaria, ci o clădire aflată încă în construcție, Forumul Humboldt. Un loc care va deveni în curând locul simbolic al culturii și științei în inima capitalei germane, a precizat cancelarul. „Este un proiect foarte european. Sperăm că această construcție va fi finalizată până la sfârșitul anului”.

Aceasta este imaginea care trebuie reţinută din privește stadiul actual al negocierilor franco-germane după întâlnirea dintre cei doi lideri. Proiectul este acolo, dar nimeni nu știe dacă părțile vor conveni asupra detaliilor.

Confruntată cu ardoarea reformatoare a omologului său, Angela Merkel a folosit termeni extrem de prudenţi. „Nu ne putem  impune valorile și interesele în lume decât dacă lucrăm împreună la nivel european”, a spus ea, adăugând că există „puncte de plecare diferite” și că este nevoie de „dezbateri deschise” și „capacitatea de a face compromisuri”.

Niciun anunț oficial nu a fost făcut joi, iar cei doi parteneri au făcut referire la următorul summit franco-german din 19 iunie și la Consiliul European din 29 iunie. Opt săptămâni scurte pentru a găsi puncte de convergență pe subiectele deja evocate din septembrie 2017 din partea franceză.

Dl. Macron nu și-a relaxat presiunea asupra omologului său, reamintind urgența momentului. „Trăim într-un moment al aventurii europene, care este probabil unic”, a explicat preşedintrele, solicitând rezistență la „vânturile proaste” care amenință „suveranitatea comună”, atât pe plan extern (în termeni de securitate, comerț, tehnologie și mediu) și, în cadrul acestuia, cu o evoluţie a unor extreme și idei naționaliste.

Întrebată dacă „farmecul” pe care l-a menționat în timpul primei sale întâlniri cu președintele francez, citându-l pe scriitorul Hermann Hesse, încă funcționeză, Angela Merkel a răspuns că, în acel moment, ea nu bănuia că „negocierile pentru formarea unui guvern vor dura atât de mult” .

Un moment de mărturisire pentru a evoca situația delicată în care se află: de câteva zile, conservatorii din partidul său (creștin-democrați, CDU) blochează propunerile președintelui francez privind reforma zonei euro. Ei văd în crearea unui buget al zonei euro riscul unei pierderi de suveranitate. Și s-au distanțat de proiectul de transformare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) într-un „Fond Monetar European”, capabil să sprijine țările în criză fără a se baza pe Fondul Monetar Internațional (FMI), deși acesta a fost propus inițial de fostul ministru german de Finanțe, Wolfgang Schäuble.

Și Merkel nu trebuie să se aștepte la prea mult sprijin din partea Partidului Social Democrat (SPD), un partener de coaliție al conservatorilor. Foarte slăbit de lunile de tergiversări în ceea ce privește participarea sa la guvernare, SPD și-a pierdut ardoarea europeană din trecut. Cel mai bun avocat al său, Martin Schulz, a părăsit partidul și nu se află în guvern. El a insistat ca prima parte a contractului de coaliție să fie consacrată Europei.

Ministerul Finanțelor este bine condus de un social-democrat, Olaf Scholz, dar acesta s-a grăbit să dea garanţii conservatorilor; el a afirmat încă de la sosirea sa că „zero-ul negru”, bugetul echilibrat, ar fi asigurat.

Potrivit cotidianului economic „Handelsblatt”, principalii colaboratori ai predecesorului său, Wolfgang Schäuble, vor rămâne în funcție. Acesta este mai ales cazul economistului Ludger Schuknecht, care apără de ani de zile ideea că politica nu poate face nimic pentru a lupta împotriva excedentelor germane.

Totuşi, Angela Merkel s-a declarat încrezătoare în găsirea de soluții „adecvate”. Pentru a rămâne pe o linie comună cu cancelarul, dl.Macron a spus că, indiferent de instrument, rămâne necesară „o mai bună articulare a responsabilității și a solidarității” în Europa.

Un principiu pe care l-a folosit cu abilitate pentru a discuta despre reforma zonei euro și despre aceea a politicii față de refugiați, prioritatea Angelei Merkel. Poate nişte concesii cu privire la prima reformă ar putea servi drept monedă de schimb pentru a obţine progrese în cazul celeilalte? A venit vremea compromisurilor pentru marele proiect reformator european al lui Emmanuel Macron.

Articol de Cécile Boutelet

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Summit la Trieste

Publicat de adinaiftime, 13 iulie 2017, 09:00

Şapte ţări membre ale Uniunii Europene şi şase din Balcanii de Vest participă la un summit, la Trieste, în nord-estul Italiei, pentru a promova cooperarea regională şi apropierea de blocul comunitar. Summitul, care va debuta în scurtă vreme, a fost precedat de o reuniune trilaterală, între liderii Italiei, Franţei şi Germaniei. În centrul discuţiilor s-a aflat problema migranţilor, căreia autorităţile de la Roma îi fac faţă cu tot mai mare dificultate. Summitul are o importanţă deosebită – a afirmat ministrul italian de Externe Angelino Alfano. Este un obiectiv prioritar al politicii externe italiene, deoarece Roma este convinsă că Balcanii de Vest pot contribui la securitatea Europei. Discuţiile se vor purta cu lideri din Macedonia, Serbia, Kosovo, Albania, Bosnia şi Muntenegru – multe dintre ele teatre de război în anii 1990, dar toate angajate acum în procesul de aderare la Uniunea Europeană – notează France Presse.

Ajutorul UE în lupta împotriva Ebola va creşte la un miliard de euro

Publicat de Stefania Grigore, 24 octombrie 2014, 13:07

Ajutorul financiar acordat de Uniunea Europeană pentru lupta împotriva Ebola ‘va creşte la un miliard de euro’, a anunţat vineri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în cea de-a doua zi a summitului de la Bruxelles, informează AFP.

Suma de un miliard de euro a fost stabilită de premierul britanic David Cameron, în timp ce contribuţia europeană fixată înaintea summitului era de aproximativ 600 de milioane de euro.

Potrivit cancelarului german Angela Merkel, liderii europeni ar trebui de asemenea să se pună de acord asupra ‘numărului de angajaţi’ pe care Europa este în măsură să-i trimită în ţările afectate – Sierra Leone, Liberia şi Guineea. Lipsa de personal medical pe teren este considerată o ‘provocare majoră’ de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Rompuy a anunţat joi că noul comisar european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, cipriotul Christos Stylianides, va coordona riposta europeană la epidemia de Ebola. Acesta a declarat că se va duce în regiune pentru a evalua nevoile la faţa locului.

În cea de-a doua zi a summitului, liderii europeni îşi vor exprima ‘profunda îngrijorare în legătură cu extinderea cazurilor de Ebola’, în condiţiile în care un prim caz a fost identificat în Mali, aceasta fiind a şasea ţară din Africa de Vest atinsă de cel mai grav focar de febră hemoragică din istorie, care a ucis în total aproape 4.900 de oameni.

Comisia Europeană a anunţat joi că va aloca 24,4 milioane de euro pentru crearea unui vaccin şi pentru tratamente împotriva virusului Ebola.

Summitul regional de la minsk – fără rezultate concrete

Publicat de Stefania Grigore, 27 august 2014, 12:30

Ieri s-a desfăşurat summitul regional de la Minsk, la care au fost prezenţi Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, comisarul european al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.

În cadrul conferinţei de presă susţinute aseară, Catherine Ashton a declarat:

“Ne-am concentrat, în primul rând atenţia, pe respectarea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei, un punct foarte important în demararea discuţiilor pentru pace şi securitate, în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.”

Convorbirile dintre preşedinţii Ucrainei şi Rusiei, Petro Porosenko şi Vladimir Putin, s-au terminat, azi-noapte, la Minsk, fără progrese concrete în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.

În urma discuțiilor purtate, Ucraina și-a asumat răspunderea de a îndeplini graficul de acțiuni care va duce la ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din septembrie.

Astăzi şi mâine, la Bucureşti, se va desfăşura Reuniunea Anuală a Diplomaţiei.
Sunt asteptaţi să participe Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, dar şi şefii diplomaţiilor georgiană şi moldoveană.
Întâlnirea este o ocazie de a dezbate teme şi dosare de actualitate în relaţiile internaţionale.