Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 14:21

Edi Nicola (realizator rubrică): Detașamentul român „Carpathian Vipers” a contribuit la asigurarea securității spațiului aerian al ţărilor baltice pe timpul desfășurării summitului NATO de Vilnius, prin executarea misiunii de poliție aeriană întărită, alături de aeronave de luptă ale mai multor țări aliate, printre care amintim pe cele ale Forțelor Aeriene Finlandeze și Forțelor Aeriene Franceze, dislocate temporar pe baza aeriană din Šiauliai.

Amănunte ne ofere locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Piloții români și portughezi au executat misiuni în comun cu piloții avioanelor F-18 Hornet și Rafale.

Summitul NATO a creat noi oportunități de cooperare între aliați. Această colaborare demonstrează încă o dată că misiunea NATO de poliție aeriană întărită pe flancul estic este un efort multinațional și o componentă-cheie a poziției de descurajare și apărare.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în flancul estic al Alianței și următoarea oprire o facem în Polonia, unde, de mai bine de trei luni de zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, generate de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, au preluat misiunea.

Zilele trecute, artileriștii antiaerieni dobrogeni au participat la o ședință de tragere cu armamentul ușor de infanterie, ocazie cu care au reușit să schimbe impresii cu partenerii aliați în ceea ce privește performanța sistemelor de luptă.

Cu detalii vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc: Am executat trageri de zi cu pistolul automat calibru 5,45mm și pistol calibru 9mm în poligonul automatizat din proximitatea bazei de instruire din Bemowo Piskie. Obiectivul principal al acestor trageri îl reprezintă antrenarea și perfecționarea deprinderilor individuale ale militarilor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii EUFOR ALTHEA.

În prezent, contingentul românesc participant la operațiunea Uniunii Europene în Bosnia și Herţegovina, are ponderea cea mai mare din numărul total de militari români aflați în misiuni externe.

Despre cum relaționează militarii români cu populația civilă, aflăm detalii de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei Manevră Rotația a III-a: Populația civilă este prietenoasă cu trupele EUFOR, înțeleg misiunea noastră, înțeleg că suntem aici de a-i sprijini și de a asigura un mediu stabil și sigur pentru aceștia.

Tinerii cunosc mai bine limba engleză și putem să le explicăm care este rolul nostru în teatrul de operații și să-i întrebăm care este opinia lor despre trupele EUFOR.

Angel Tîlvăr: Principala înzestrare care dă puterea Armatei Române reprezintă factorul uman

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 12:36

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Avem legătura directă cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr. Domnule ministru, bună dimineața! Bun venit la „Jurnal militar”, aici la Radio România Actualități.

Angel Tîlvăr: Bună dimineața.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Am ascultat mai devreme celebra piesă a celor de la Pink Floyd, era vorba despre un zid, care trebuia dărâmat. Iată că la cel mai important summit din ultima vreme, la Vilnius, unde ați participat și dumneavoastră şi șeful apărării, președintele, a fost vorba, din ce se pare, despre un zid de apărare și era prima întrebare despre această întâlnire dacă ați plecat mai optimiști acolo, dacă, într-adevăr, zidul ăsta despre care vorbim, sigur, metaforic, este unul care să ne liniștească.

Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc, în primul rând pentru interesul pe care-l arătați activității noastre.

Am plecat de acolo cu sentimentul că ceea ce ne-am propus și lucrurile la care lucrăm de multă vreme, pentru că, alături de cei pe care i-ați pomenit, am avut parte și de prezența ministrului de externe, deci lucrurile la care am lucrat s-au întâmplat, în sensul că, pe de o parte, profilul Mării Negre a crescut din punct de vedere al documentelor adoptate de către NATO, ceea ce era și în intenția noastră, întrucât ştiți foarte bine și în emisiunile pe care le-am mai făcut împreună, am vorbit de mai multe ori despre cât de importantă este Marea Neagră în arhitectura de securitate regională.

Deci, pe de o parte, acest lucru, acest obiectiv a fost atins. Apoi adoptarea planurilor regionale, care ne dau posibilitatea să știm exact ce este de făcut și din punct de vedere al resurselor și din punct de vedere al felului în care ne poziționăm față de posibile situații.

Apoi avem aderarea Suediei, care a fost … aderarea la NATO a Suediei, care a fost decisă la acest summit și este foarte bine că cele două parlamente, care mai trebuie să valideze acest lucru, o vor face foarte repede, după ce Finlanda aderase la alianță.

Și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al ministerului pe care îl reprezint, am semnat trei documente.

Unul se referă la faptul că vom avea o bază de instruire a piloților de F-16 în România, ceea ce ne satisface nevoia operațională de a avea piloții pregătiți pentru cele 32 de F-16 care urmează să vină în România.

Pe de altă parte, acest hub de pregătire va da posibilitatea și altor aliați să se pregătească la noi și în felul acesta, România să capete și să câștige relevanță din punct de vedere al programelor legate de F-16.

Apoi am semnat faptul că… o să avem un comandament regional pe forțe speciale, document pe care l-am semnat împreună cu partenerii bulgari și nu în ultimul rând, centrul de excelență legat de studiul climatic și de impactul modificărilor climatice asupra securității naționale, care este mult mai important decât pare la prima vedere, întrucât schimbările climatice modifică și logica în care ne abordăm elementele care țin de zona militară.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): De instruire, de apărare, sigur că da.

Angel Tîlvăr: Exact, exact. Totodată, sprijinul pentru Ucraina a fost din nou menționat și faptul că aliații se află în într-o solidaritate de nezdruncinat cred că e o veste proastă pentru Putin, dar este o veste bună pentru noi, pentru că atât în formatele europene din care facem parte, dar și în formatul NATO și vorbim de cea mai înaltă formă de reunire a aliaților, mă refer la Summitul de la Vilnius, am reușit din nou să dăm dovadă de solidaritate și mesajul nostru către ucrainieni este că îi sprijinim, iar către Putin este că solidaritatea noastră funcționează.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Un pic mai târziu, avem un interviu pregătit la „Subiectul săptămânii” și cu șeful Apărării, cu generalul Petrescu.

Va povesti pentru ascultători acolo cât de importantă este această integrare a deciziei politice și apoi de execuție pe partea militară.

Ultima întrebare, după părerea dumneavoastră, ce a câștigat România cel mai important, România, Armata Română, securitatea noastră la acest summit, dintre toate cele pe care le-ați amintit.

Angel Tîlvăr: Păi, printre altele, Spania a anunţat că vom avea o prezență a militarilor străini mai mare cu 200. Pe de altă parte, așa cum v-am spus, obiectivele cu care am plecat din țară au fost atinse, iar faptul că militarii români, de-a lungul vremii, au participat în multe teatre de operații și au dat dovadă de profesionalism, cred că a crescut foarte mult profilul de țară.

Nu-i mai puțin important și vreau să vă spun cu mândrie că a doua zi după summit m-am deplasat acolo unde militarii români execută misiuni de poliție aeriană, tot în zona baltică, tot în Lituania… 

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): La Šiauliai, în baza de acolo, da…

Angel Tîlvăr: …  şi am văzut cât de apreciaţi sunt. În același timp, deși facem eforturi importante, iar bugetul României vorbește de la sine, pentru că la summit, de exemplu, se vorbea de pragul de 2%, România de mai multă vreme îndeplinește acest criteriu, care a fost adoptat de către summit, lucru care ne permite să avem capabilitățile de care avem nevoie pentru a satisface exigențele de securitate națională.

Dar, așa cum vorbim foarte mult de armament, eu cred că principala înzestrare și principalul lucru care dă puterea Armatei Române reprezintă factorul uman, motiv pentru care rămân la fel de interesat ca să avem condiții de viață și de muncă și de carieră bune pentru militari, în așa fel încât tot mai mulți tineri să-și dorească să îmbrățișeze această carieră și tot mai puțini militari să-și dorească să plece din această, să zicem, nobilă profesie. Deci sunt lucruri de făcut.

Chiar dacă summitul a fost un succes din punct de vedere al poziționării noastre, vă asigur că, pe agenda mea, lucruri legate de nivelul de trai și de satisfacția pe care cei care îmbrățișează cariera militară o au se află foarte sus pe agendă şi mă preocupă în cel mai înalt nivel.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Vă mulțumesc, domnule ministru Angel Tîlvăr. A fost în direct la „Jurnal militar” ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

Am un cântec pregătit, ”Cântec pentru prieteni’ după un asemenea summit, după asemenea rezultate. Vă mulțumesc foarte mult, weekend plăcut, să ne reauzim cu bine!

Angel Tîlvăr: … pentru prieteni, să difuzăm „Cântec pentru prieteni”.

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Da, „Cântec pentru prieteni”, NATO pentru prieteni. Mulţumesc tare mult!

România va găzdui un hub regional unde se vor antrena piloții care operează avioanele F16

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:01

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va găzdui un centru regional unde se vor antrena piloții care operează aeronavele F-16. Anunțul a fost făcut în urma ședinței de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Este vorba despre un proiect realizat împreună cu aliaţi NATO și cu producătorul acestui avion de luptă. Într-o primă fază, aici se vor instrui piloții români, ca ulterior centrul să fie deschis și antrenării piloților din statele aliate și partenere, inclusiv din Ucraina.

O altă decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării privește forțele armate care vor fi puse la dispoziție în anul 2024 pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național.

Peste 2.500 de militari vor participa anul viitor la misiuni și operații în afara teritoriului statului român şi alți 3.100 se vor afla în așteptare, cu posibilitatea de dislocare la ordin. Membrii CSAT-ului au discutat și despre obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius, de săptămâna viitoare.

Programul „Armata 2040”

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:30

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Programul „Armata 2040” are ca principale elemente bugetarea necesarului de personal al Armatei, reconfigurare a programelor de înzestrare, modernizare a industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.

Toate acestea în contextul deciziei de alocare a 2.5% din Produsul Intern Brut pentru apărare începând cu anul 2023.

Membrii Consiliului au analizat și implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, creșterea numărului exercițiilor aliate pe teritoriul României și intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre.

Potrivit CSAT-ului, obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Reuniunea a 30 de lideri ai țărilor NATO la Bruxelles în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.

Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 13:05

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat, în 21 și 22 octombrie, la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, care s-a desfășurat la Cartierul General NATO de la Bruxelles.

Reuniunea reprezintă o bună oportunitate pentru evaluarea implementării deciziilor adoptate la summitul NATO de la Bruxelles din 14 iunie, cât și în perspectiva pregătirii summitului de la Madrid din iunie 2022.

În marja reuniunii, secretarul de stat român a semnat Declarația de intenție privind aderarea României la inițiativa pentru constituirea Fondului Comun pentru Inovare, instrument financiar asociat proiectului „Acceleratorul Nord-Atlantic de Inovare în Domeniul Apărării.

Alexandru Grumaz: “Rusia folosește metodele războiului rece făcând acele exerciții chiar în timpul Summitului de la Bruxelles.“

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2021, 09:33

General locotenent, în rezervă, Alexandru Grumaz, a discutat într-un interviu exclusiv realizat de Cristian Dumitrașcu pentru Jurnal Militar, despre Summitul NATO de la Bruxelles, dar mai ales despre întrevederea ruso-americană de după, dintre Vladimir Putin și Joe Biden.

“Summitul NATO de la Bruxelles a transmis un mesaj clar, că România este printre cei care participă la securitatea pe flancul estic…“ Alexandru Grumaz

Concluziile trase de analistul militar Alexandru Grumaz le veți regăsi mai jos, unde vă invităm să-l ascultați în cadrul Subiectului Săptămânii.

 “Președintele SUA a înțeles foarte bine și a pus pe masa discuțiilor plângerile Occidentale, chiar dacă el personal încearcă o relație mai bună cu Rusia…“.

CSAT a aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles

Publicat de Mihaela Costache, 22 martie 2017, 11:00

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, a anunțat marți președintele Klaus Iohannis.

„Am aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles care se va desfășura în această primăvară, probabil la sfârșitul lunii mai. (…) Așteptările României sunt, în principal, legate de reconfirmarea importanței și solidității relației trans-atlantice, o relație bazată pe unitatea și solidaritatea între aliați. Totodată, ne așteptăm ca, în cadrul Summitului, să fie evidențiate și promovate contribuțiile României la NATO, precum și la asigurarea securității europene și euro-atlantice, cu păstrarea în atenția aliaților a importanței strategice a Mării Negre”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT.

El a arătat că reuniunea de la Bruxelles va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administrații a Statelor Unite ale Americii cu privire la rolul Alianței, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Varșovia și lansarea unor noi direcții de acțiune în pregătirea Summitului din 2018.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)