În acest weekend, Cavalerii teutoni se întorc la Feldioara

Publicat de adinaiftime, 2 septembrie 2017, 10:00

3 zile de voie bună, muzică pentru toate gusturile și activități care mai de care mai interesante.

Până pe 3 septembrie, la Feldioara, în județul Brașov, se va desfăşura evenimentul devenit deja o tradiție, Festivalul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţionale şi obiceiuri în comuna Feldioara”, spune Sorin Taus, primarul localității.

Sărbătoarea debutează astăzi cu muzică folk iar pe scenă vor urca Formaţia Calendar, Grupul Folk Hoinarii Pietrei Craiului, Daniel Făt, Marius Baţu și Ducu Bertzi.

Vizitatorii vor urmări recitaluri de excepție susținute de Marius Dragomir, Mihai Constantinescu și Mirabela Dauer. Duminică, este ziua muzicii populare cu Sergiu Cipariu, Traian Jurchela, și maestrul Ioan Bocșa. Festivalul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara” se va încheia duminică 3 septembrie cu un concert extraordinar semnat de îndrăgita solistă ANDRA, spune Adrian Vălușescu, organizatorul evenimentului.

Cavalerii teutoni sunt serbaţi în fiecare an la Feldioara deoarece ei sunt întemeietorii cetăţii din localitate. Cetatea teutonilor cum mai este numită cetatea din Feldioara este cea mai veche fortificaţie din Ţara Bârsei fiind atestată documentar de la 1225.

Vali Blajovan

Salamul de Sibiu a obţinut statutul de produs tradiţional protejat în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 februarie 2016, 09:30

România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.

La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.