De la escaladarea războiului din Ucraina, aproximativ 234.000 de refugiați din Ucraina au putut utiliza serviciile de protecție și sprijin oferite de 36 de centre Blue Dot (Punct Albastru) înființate de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, și UNICEF, Fondul ONU pentru copii, în șapte țări.
„Centrele Blue Dot” sunt spații sigure cu ghișeu unic, echipate pentru a oferi informații, consiliere, servicii pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial, asistență juridică și servicii de protecție pentru refugiați.
Aceste centre au ca scop să ofere asistență tuturor refugiaților, cu un accent special pe copii, persoane cu dizabilități sau cu nevoi medicale, persoane în vârstă, persoane traficate, supraviețuitori ai violenței și refugiați din comunitatea LGBTQI+.
Persoanele cu nevoi specifice sau deosebit de vulnerabile pot fi identificate și îndrumate către servicii specializate. Punctele Albastre (Blue Dots) au un rol esențial servind, de asemenea, la identificarea și sprijinirea copiilor neînsoțiți și separați care călătoresc singuri, precum și la asigurarea educației informale și a îngrijirii copiilor aflați în primii ani de viață, care ajung în țara noastră.
„Conflictul armat internațional din Ucraina a creat o criză de protecție pentru femei, copii și persoanele cele mai vulnerabile, care reprezintă marea majoritate a celor care fug din Ucraina”, a declarat Pascale Moreau, Coordonator Regional pentru Situația Refugiaților din Ucraina. „Centrele Blue Dot, care vizează sprijinirea centrelor comunitare și a eforturilor la nivel municipal, joacă un rol esențial în identificarea și oferirea de sprijin femeilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități și altor persoane vulnerabile, despre care știm că se confruntă cu riscuri mai mari de violență bazată pe gen, trafic, abuz, suferință psihologică și separare a familiilor.”
Pe măsură ce milioane de persoane au fugit din Ucraina începând cu luna februarie a acestui an, UNHCR și UNICEF au înființat rapid centrele Dot la punctele majore de de trecere a frontierei, de-a lungul rutelor de tranzit și în zonele urbane din țările vecine Ucrainei, care au primit refugiați.
Printre acestea se numără gări, puncte de frontieră, centre de înscriere pentru asistență în numerar, centre de cazare pentru refugiați și centre comunitare. Până în prezent, au fost înființate 36 de centre Blue Dot în Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, România și Slovacia, care completează activitatea guvernelor și a altor parteneri în sprijinirea refugiaților.
„Se estimează că 7,1 milioane de ucraineni, majoritatea femei și copii, sunt refugiați în Europa”, a declarat Afshan Khan, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Centrele Blue Dot au fost o extensie vitală a serviciilor oferite de guvernele gazdă de identificare și trimitere a celor mai vulnerabili către sistemele naționale de îngrijire și protecție.
Cu toate acestea, munca noastră nu se oprește aici. Copiii refugiați din Ucraina se confruntă cu provocări multiple și au nevoie de acces continuu la învățare, protecție socială, asistență medicală și alte servicii esențiale. Extinderea accesului la aceste servicii prin intermediul noii platforme digitale Blue Dots, care consolidează informațiile și direcționarea serviciilor sub o singură umbrelă incluzivă, ne va permite să continuăm să ajungem la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin relevant și în timp util.”
UNHCR și UNICEF au lansat, de asemenea, o platformă „Digital Blue Dot”, https://bluedothub.org/
Această platformă digitală completează centrele Blue Dots fizice, oferind refugiaților acces la informații actualizate, exacte și localizate pe telefoanele lor mobile, inclusiv cu privire la drepturi, servicii sociale și furnizori cheie și cum să le acceseze, precum și cum să rămână în siguranță.
Punctul Albastru digital este ușor de utilizat pe mobil și tabletă, este actualizat în permanență și este disponibil în limbi-cheie, inclusiv în ucraineană și rusă. Pentru a afla mai multe despre punctele albastre, puteți să consultați această broșură.
Scriitori din 10 țări vor participa în perioada 28 iunie – 3 iulie la Festivalul Internaţional de Literatură „Poezia – Port La Dunăre” sub genericul Art City, a anunţat preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, Florina Zaharia.
Programul festivalului cuprinde, în cele patru zile, lansări de carte, recitaluri, proiecţii video, workshop-uri şi spectacole artistice la Foişor pe faleza inferioară a Dunării şi în sălile Centrului Cultural Dunărea de Jos.
În cadrul proiectului se va lansa şi o Enciclopedie a Dunării. De asemenea, va avea loc un spectacol artistic susţinut de Nicu Alifantis şi Răzvan Mirică în ziua de 2 iulie, la ora 19:00, pe Faleza inferioară a Dunării.
Supraconsumul celor mai bogate țări distruge mediul în care trăiesc copiii lumii!
Publicat de Andra Radu,
26 mai 2022, 12:00 / actualizat: 26 mai 2022, 13:01
Majoritatea statelor bogate creează un mediu nesănătos, periculos și nociv pentru copiii din întreaga lume, potrivit ultimului raport de bilanț publicat astăzi de Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.
Al 17-lea raport de bilanț Innocenti: locuri și spații compară modul în care 39 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale Uniunii Europene (UE) reușesc să asigure un mediu sănătos copiilor. Raportul prezintă indicatori precum expunerea la poluanți nocivi, inclusiv la aer toxic, pesticide, umezeală și plumb, accesul la lumină, spații verzi și drumuri sigure, dar și modul în care contribuie aceste țări la criza climatică, la consumarea resurselor și la dispersarea deșeurilor electronice.
Potrivit raportului, dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din statele OCDE și UE, ar fi nevoie de echivalentul a 3,3 Terre pentru a face față nivelului de consum. Dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din Canada, Luxemburg și Statele Unite ale Americii, ar fi nevoie de cel puțin cinci Terre.
Spania, Irlanda și Portugalia se află în fruntea clasamentului general, însă niciuna dintre țările membre ale OCDE și UE nu reușește să asigure un mediu sănătos pentru toți copiii din perspectiva tuturor indicatorilor. Unele dintre cele mai bogate țări, inclusiv Australia, Belgia, Canada și Statele Unite ale Americii, au un impact semnificativ și extins asupra mediului înconjurător la nivel mondial – impact măsurat în funcție de emisiile de CO2, de deșeurile electronice și de consumul de resurse pe cap de locuitor – și ocupă poziții codașe în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor. În schimb, cele mai puțin înstărite state membre ale OCDE și UE din America Latină și Europa au un impact mult mai redus la nivel mondial.
„Pe lângă faptul că nu reușesc să creeze un mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor, majoritatea țărilor înstărite contribuie și la distrugerea mediului în care trăiesc copiii din alte părți ale lumii”, a afirmat Gunilla Olsson, directorul Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti. „Vedem uneori țări care asigură un mediu destul de sănătos copiilor de pe teritoriul lor, dar care sunt printre cele mai poluante state, distrugând mediul în care trăiesc copiii din afara granițelor lor”.
Raportul prezintă și alte constatări:
• Peste 20 de milioane de copii care trăiesc în țările din această categorie au un nivel ridicat de plumb în sânge. Plumbul este una dintre cele mai periculoase substanțe toxice întâlnite în mediu.
• Finlanda, Islanda și Norvegia ocupă primele trei poziții în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copiii lor, dar se află printre ultimele țări în clasamentul mondial, cu o rată ridicată a emisiilor, a deșeurilor electronice și a consumului.
• În Islanda, Letonia, Portugalia și Regatul Unit, unu din cinci copii este expus umezelii și mucegaiului în propria locuință; iar în Cipru, Ungaria și Turcia, peste unu din patru copii se află în această situație.
• Mulți copii respiră aer toxic atât în exterior, cât și interiorul casei lor. Mexicul se confruntă cu cea mai mare scădere a numărului de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului, mai precis 3,7 ani la 1.000 de copii, în timp ce Finlanda și Japonia înregistrează cea mai mică scădere, adică 0,2 ani.
• În Belgia, Republica Cehă, Israel, Olanda, Polonia și Elveția, peste unu din 12 copii este expus unui nivel ridicat de poluare cu pesticide. Poluarea cu pesticide a fost asociată cu cancerul, inclusiv cu apariția cazurilor de leucemie la copii, și poate afecta sistemul nervos, sistemul cardiovascular, sistemul digestiv, sistemul reproductiv, sistemul endocrin, sistemul sangvin și sistemul imunitar al copilului.
România se află pe ultima poziție în raportul Innocenti – locul 39 – atât în ceea ce privește dimensiunea „Lumea copilului” (care include indicatori precum poluarea aerului și a apei, intoxicația cu plumb), cât și în privința dimensiunii „Lumea din jurul copilului” (include indicatori precum supraaglomerarea, spațiul verde urban, siguranța rutieră), dar se găsește pe locul 2 la dimensiunea „Lumea în general” (ex: generarea de deșeuri electronice, generarea de CO2 în urma consumului). Acest lucru înseamnă că, deși condițiile de trai ale copiilor au deficiențe, țara este printre cele mai puțin responsabile pentru distrugerea mediului înconjurător în general.
Constatări-cheie privind România:
din cauza poluării aerului, aproximativ 2 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copii (valoare ridicată a indicatorului);
poluarea apei cauzează pierderea a 1.9 ani de viață sănătoasă la 1.000 de copii (valoare ridicată);
circa 10% dintre copii au un nivel crescut de plumb în sânge (valoare ridicată);
29% dintre copii trăiesc în locuințe supraaglomerate (valoare ridicată);
aproximativ 2,3 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copiii cu vârsta între 0-14 ani, din cauza accidentelor rutiere (valoare ridicată);
93% dintre adolescenții de 15 ani au propriul pupitru și un spațiul liniștit de studiu;
dacă toate țările din lume ar consuma resurse la același nivel cu al României, ar fi necesare 2,1 Terre pentru a acoperi acest consum (valoare relativ scăzută pentru grupul de țări analizate);
o persoană generează în medie 11,4 kg de deșeuri electronice anual (valoare scăzută);
doar 61% din tinerii de 15 ani sunt conștienți de schimbările climatice;
circa 29% dintre tinerii de 15 ani sunt implicați în susținerea măsurilor de protecție a mediului.
UNICEF pledează pentru următoarele măsuri în vederea protejării și îmbunătățirii mediului în care trăiesc copiii:
1. Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să aducă îmbunătățiri imediate mediului în care trăiesc copiii, prin reducerea deșeurilor, a poluării aerului și a poluării apei și prin asigurarea unor locuințe și cartiere de calitate.
2. Ameliorarea mediului în care trăiesc copiii cei mai vulnerabili. De obicei, copiii din familii sărace sunt mai expuși riscurilor ecologice decât copiii din familii înstărite. Acest lucru agravează și amplifică dezavantajele și inechitățile existente.
3. Asigurarea unor politici de mediu adaptate la nevoile copiilor. Guvernele și responsabilii de politici ar trebui să se asigure că procesul decizional reflectă nevoile copiilor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare.
4. Implicarea copiilor ca principalii actori ai viitorului: cu toate că problemele ecologice din prezent îi vor afecta cel mai mult, copiii sunt cel mai puțin în măsură să influențeze cursul evenimentelor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare.
5. Guvernele și companiile ar trebui să adopte în prezent o serie de măsuri eficiente pentru a-și respecta angajamentele pe care și le-au asumat cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. De asemenea, adaptarea la schimbările climatice ar trebui să se numere printre acțiunile prioritare ale guvernelor și comunității internaționale în diferite sectoare, de la educație până la infrastructură.
„Avem datoria față de noi înșine și față de generațiile viitoare să creăm locuri și spații mai bune, care să le permită copiilor să se dezvolte”, a declarat Olsson. „Creșterea cantității de deșeuri, poluanții nocivi și epuizarea resurselor naturale afectează sănătatea fizică și mintală a copiilor noștri și amenință sustenabilitatea planetei noastre. Trebuie să adoptăm politici și practici care să protejeze mediul natural de care depind cel mai mult copiii și tinerii”.
În vreme ce pandemia de COVID-19 intră în al treilea an, 23 de țări – în care trăiesc aproximativ 405 milioane de elevi – nu au deschis încă școlile complet, mulți elevi fiind la risc de abandon școlar, potrivit unui nou raport UNICEF lansat azi.
Raportul „Are children really learning?” [Învață copiii cu adevărat?] prezintă date la nivel de țară cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 și a închiderii școlilor asupra copiilor, precum și o analiză actualizată a stării educaționale a copiilor înainte de pandemie. Acesta subliniază că 147 de milioane de copii au pierdut mai mult de jumătate din orele de educație în clasă în ultimii doi ani. Aceasta înseamnă două trilioane de ore de învățare cu prezență fizică pierdute la nivel global.
„Când copiii nu au posibilitatea să interacționeze direct cu profesorii și colegii, educația lor are de suferit. Atunci când nu au deloc posibilitatea să interacționeze cu profesorii și colegii, pierderile lor de învățare pot deveni permanente”, a declarat Catherine Russell, Director Executiv UNICEF. „Această inegalitate în creștere în accesul la învățare înseamnă că educația riscă să devină cel mai mare factor de divizare, nu cel mai mare factor de egalitate de șanse. Când lumea nu poate să-și educe copiii, toți suferim”.
În plus față de datele privind pierderile de învățare, raportul conține date noi care arată că mulți copii nu s-au întors la școală atunci când sălile lor de clasă s-au redeschis. Datele din Liberia arată că 43% dintre elevii din școlile publice nu au revenit în clasă când școlile s-au redeschis în decembrie 2020. Numărul copiilor neșcolarizați din Africa de Sud s-a triplat de la 250.000 la 750.000 între martie 2020 și iulie 2021.
În Uganda, aproximativ unu din zece școlari nu s-a prezentat la școală în ianuarie 2022, după ce școlile au fost închise timp de doi ani. În Malawi, rata abandonului școlar în rândul fetelor din învățământul secundar a crescut cu 48%, de la 6,4% la 9,5% între 2020 și 2021. În Kenya, un sondaj efectuat pe 4.000 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani a constatat că 16% dintre fete și 8% dintre băieți nu au revenit în clase când școlile s-au redeschis.
Copiii neșcolarizați sunt printre cei mai vulnerabili și marginalizați copii din societate. Ei au cea mai mare probabilitate de a nu ști să citească, să scrie sau să cunoască aritmetică de bază și sunt separați de plasa de siguranță pe care o oferă școlile, ceea ce îi expune la un risc crescut de exploatare și la o viață întreagă de sărăcie și precaritate.
Raportul evidențiază că, în timp ce copiii neșcolarizați au cele mai mari pierderi, datele pre-pandemice din 32 de țări și teritorii arată un nivel de învățare extrem de slab, o situație care probabil a fost exacerbată de amploarea pierderilor de învățare din cauza pandemiei. În țările analizate, ritmul actual de învățare este atât de lent încât ar fi nevoie de șapte ani pentru ca majoritatea școlarilor să deprindă abilități de bază de citire care ar fi trebuit să fie înțelese în doi ani și de 11 ani pentru a deprinde abilități de calcul de bază.
În multe situații, nu există nicio garanție că școlarii au învățat elementele de bază. În cele 32 de țări și teritorii examinate, un sfert dintre școlari de clasa a VIII-a – în jur de 14 ani – nu aveau abilități de bază de citire și mai mult de jumătate nu aveau abilități de calcul așteptate de la un elev de clasa a II-a, de aproximativ șapte ani.
„Chiar și înainte de pandemie, cei mai marginalizați copii erau lăsați în urmă. Pe măsură ce pandemia intră în al treilea an, nu ne putem permite să revenim la <normal>. Avem nevoie de o nouă normalitate: aducerea copiilor în sălile de clasă, evaluarea situației lor educaționale, oferindu-le sprijinul intensiv de care au nevoie pentru a recupera ceea ce au pierdut și asigurarea că profesorii au resursele de formare și de învățare de care au nevoie. Având în vedere miza, este minimul pe care îl putem face”, a spus Russell.
Mai mult ca oricând, apreciem natura și ne dorim să petrecem cât mai mult timp în aer liber și în mijlocului ei. Însă această dorință rămâne de cele mai multe ori aspirațională, relația cu mediul înconjurător fiind lipsită de constanță și substanță. În realitate, petrecem mai puțin de o oră în fiecare zi afară, în natură, iar cei mai mulți oameni petrec o treime din viață, respectiv 5.000 de ore pe an, cu ochii în ecrane.
Acestea sunt câteva dintre rezultatele și concluziile celui mai recent sondaj realizat de Kantar la cererea companiei VELUX, în perioada 3-6 septembrie 2021, în rândul a 2.408 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din opt țări europene: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.
Deși 95% dintre cei intervievați au declarat că mediul înconjurător este foarte important pentru ei, că natura ar trebui protejată mai mult, făcând referire și la schimbările climatice și că și-ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, în realitate pentru 70% dintre ei contactul zilnic cu mediul natural lipsește cu desăvârșire.
Această necesitate este și mai puternică pentru cei care trăiesc în orașele dezvoltate și se află în directă corelație cu stilul de viață al comunității și lipsa accesului sau existenței spațiilor verzi în regiunile urbane.
Ce putem face pentru a ne putea folosi în continuare de facilitățile tehnologiei moderne, dar și pentru a ne bucura de beneficiile naturii?
În primul rând, să devenim conștienți de folosirea mult prea îndelungată a device-urilor și de comportamentul nostru în relație cu mediul online. În al doilea rând, să petrecem mai mult timp în natură, într-o stare de prezență și observare a acesteia.
Privirea în ecrane – dezechilibre și patologii fizice
Contactul cu natura depinde de fiecare în parte și de alegerile făcute zi de zi. Lipsa acestuia poate duce la multe probleme de sănătate. Una dintre ele, o consecință directă a folosirii constante a ecranelor, este reprezentată de tulburările degenerative ale coloanei, cu precădere a celei cervicale. Acestea sunt cauzate de postura deficitară permanentizată în mișcare de aplecare și coborâre a gâtului pentru a privi în ecrane, cel mai frecvent în cel al telefonului.
Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi și dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât și la nivelul omoplaților sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii și adolescenții.
Referirile studiului la frecvența acestui sindrom și la numărul tot mai mare de cazuri și patologii sunt cu atât mai importante cu cât 2021 a fost declarat de către International Association for the Study of Pain, „Anul durerilor de coloană, la nivel global” cu scopul de a atrage atenția asupra complexității patologiei coloanei vertebrale.
De asemenea, petrecerea timpului în compania ecranelor și lipsa contactului cu lumina naturală pot crea o deficiență a vitaminei D care este produsă de corpul uman prin expunerea la soare. Aceasta este esențială nu doar pentru sănătatea structurii osoase, a dinților, ci și pentru a preveni apariția unor boli precum diabetul de tip 1.
Studiul realizat de Susanna Huh și Catherine Gordon în 2008 indică o conexiune nemijlocită între diminuarea timpului petrecut afară și creșterea rapidă a numărului de cazuri ale copiilor care suferă de carențe ale vitaminei D.
Indivizii maturi dețin toate premisele pentru a fi și mai afectați de aceste tulburări, dat fiind faptul că un adult petrece în medie 34 de ani din viață cu ochii în ecrane[3] (ale telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor, jocurilor sau e-book-urilor), respectiv 5.000 de ore pe an.
Acest comportament este conștientizat de 70% dintre respondenți, care consideră că petrec mult prea mult timp în fața computerului sau folosind telefonul mobil. Aceste procente sunt și mai ridicate în rândul celor cu vârste între 18 și 34 de ani (75%) și al celor care trăiesc în mediul urban (78%).
Dintre participanții celor opt țări la studiul realizat de Kantar și VELUX, românii se află pe locul I, în proporție de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în fața ecranelor și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croații (73%), polonezii (73%) și sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) și cehii (62%) petrec cel mai puțin timp în fața ecranelor.
În proporție de 94%, respondenții din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în fața calculatoarelor și al altor device-uri ar trebui controlat și temporizat. De asemenea, în general, convingerea că tehnologia le răpește oamenilor anumite lucruri cu sens din viață este împărtășită de 93% dintre participanții la studiu, iar 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizației a produs îndepărtarea dramatică a omului omul de natură, aflându-se pe primul loc în top cu această credință.
„Lipsa timpului, utilitatea și atractivitatea tehnologiei moderne, comportamentele noastre, felul în care s-au schimbat canalele și modurile de comunicare, cât și excedentul de informație au devenit o barieră care ne împiedică să observăm ce se află în jurul nostru în mediul real, să ne bucurăm de beneficiile unei plimbări zilnice, să privim cu atenție natura și alți oameni.
Trăind în lumea algoritmilor, nu înseamnă neapărat că trebuie să privim constant în ecrane. Uneori, pentru a ne simți bine și a ne relaxa, este suficient să privim cerul, să ne uităm la copacii pe lângă care trecem în drum spre școală sau muncă.”, declară Noemi Ritea, director de piață VELUX pentru România și Moldova.
Beneficiile naturii și ale schimbărilor comportamentale – despre tulburările mentale și emoționale
A trăi conștient o plimbare în natură și a observa detaliile înseamnă o investiție în sănătate și în starea de bine, mai ales când ne confruntăm cu foarte mult stres și o suprasarcină informațională.
Două aspecte foarte prezente în mediul urban intens dezvoltat, în care fiecare al treilea locuitor, potrivit studiului, petrece mai puțin de 2 ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la școală.
Rezultatele sunt mult mai scăzute pentru perioada cuprinsă în timpul săptămânii, în care 2/3 dintre aceștia petrec mai puțin de 2 ore în aer liber. În acest context, experții estimează că 15% din populația globală suferă din cauza Tulburării afective sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale și de timpul în exces petrecut în fața ecranelor.
Acestea au un impact negativ asupra abilității oamenilor de a construi și menține relații cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporție de dificultate, 66%, în comparație cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puțin afectați (44%).
Dezvoltarea urbană, noile tehnologii, stilul de viață, creșterea traficului și a timpului petrecut în mașină – toate contribuie la limitarea timpului petrecut în natură și, mai ales, la a fi prezent și a observa detalii din mediul înconjurător. Astfel, doar puțin peste jumătate dintre cei care au răspuns (57%) privesc în jur atunci când se află în afara casei și observă cerul, norii, păsările sau soarele. În plus, 33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână.
Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientați către natură și consideră contactul cu aceasta foarte important în proporție de 64%, din tot studiul și de asemenea, se află pe locul I în topul țărilor europene la recunoașterea diferitelor specii de păsări, în contextul în care 41% dintre respondeți recunosc doar maximum 5 specii.
Privirea sus! – Beneficii ale stării de prezență în mijlocul naturii
Deși există multe cărți și studii dedicate beneficiilor timpului petrecut în natură, în continuare experții și specialiștii în sănătate îndeamnă, mai ales în această perioadă, să vedem astfel de activități ca pe o șansă la o stare de mai bine și de dezvoltare armonioasă, inclusiv în cazul copiilor. Cei mai mulți dintre participanți sunt de părere că acest contact cu natura ne ajută să ne odihnim (93%) și să fim mai sănătoși (92%).
Pentru că cei mai mulți oameni își petrec viața de zi cu zi în spații închise, la școală, serviciu sau acasă, în medie 90% din timp, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este important ca aceștia să aibă acces la lumină naturală, aer curat, vedere către zone înverzite, cer, nori, soare pentru a trăi într-un spațiu cu beneficii reale pentru sănătate și starea de bine.
În plus, cei care au contact vizual cu mediul natural înconjurător în timp ce își desfășoară activitățile zilnice la serviciu sunt mult mai eficienți, inclusiv datorită faptului că sunt expuși la perioadele zilei și la starea vremii, aspecte care contribuie la reducerea sentimentului de oboseală.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Franţa, Portugalia, Mauritius şi Insulele Mariane de Nord.
Totodată, potrivit HCNSU nr. 110/2021, în zona galbenă au intrat:
– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Mongolia şi Belize;
– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Spania, Suedia, Vietnam şi Brunei Darussalam;
De asemenea, în zona verde au intrat: Guam, Guyana, Suriname, Insulele Virgine ale Statelor Unite şi Insulele Turks şi Caicos.
În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.
Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.
Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).
Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat joi lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat. În zona roşie au intrat Serbia, Estonia, Albania, Tunisia, Mauritius, Jamaica, Liban, Palestina, Belize, Antigua şi Barbuda, Suriname şi Brunei Darussalam.
În zona galbenă au intrat Spania, Liechtenstein şi Maroc, care au trecut din zona roşie după scăderea numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus.
Au trecut în zona galbenă Norvegia, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Luxemburg, Vietnam şi Emiratele Arabe Unite. În zona verde au intrat Finlanda, Malta, Andorra, Groenlanda şi Bonaire, Saint Eustatius şi Saba.
Astfel, în zona roşie se află: Polinezia Franceză, Georgia, Kosovo, Israel, Muntenegru, Cuba, Sint Maarten, Aruba, Saint Lucia, Dominica, Malaezia, Guam, Insula Man, Botswana, Seychelles, Statele Unite ale Americii, Mongolia, Saint Kitts şi Nevis, Marea Britanie, Iran, Macedonia de Nord, Fiji, Eswatini, Costa Rica, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Cipru, Irlanda, Kazahstan, Azerbaidjan, Bahamas, Elveţia, Thailanda, Grecia, Curaçao, Franţa, Suriname, Puerto Rico, Brunei Darussalam, Anguilla, Gibraltar, Serbia, Turcia, Liban, Jersey, Belize, Palestina, Estonia, Antigua şi Barbuda, Mauritius, Monaco, Albania, Islanda, Portugalia, Maldive, Tunisia, Jamaica, Libia, Africa de Sud, Brazilia, Nepal, India.
În zona galbenă se regăsesc: Sri Lanka, Bermuda, Guatemala, Lituania, Timorul de Est, Spania, Bulgaria, San Marino, Slovenia, Liechtenstein, Maroc, Irak, Belgia,Guernsey, Danemarca, Norvegia, Armenia, Guyana, Japonia, Insulele Turks şi Caicos, Panama, Argentina, Olanda, Austria, Honduras, Belarus, Federaţia Rusă, Trinidad şi Tobago, Filipine, Mexic, Bosnia şi Herţegovina, Luxemburg, Vietnam, Emiratele Arabe Unite.
Lista intră în vigoare începând cu data de 5 septembrie, ora 00:00.
La Festivalul Internaţional de Modă Transilvania Fashion, care va avea loc la Cluj-Napoca, în perioada 17-19 septembrie, vor participa designeri, branduri, case de modă, universităţi, modele, hairstylişti, make-up artişti, fotografi din România şi din alte 13 ţări.
„Va fi un festival internaţional de modă, care va dura trei zile şi la care vor participa peste zece ţări deja confirmate şi mai aşteptăm încă 3-4 confirmări. Pentru prima dată, toate universităţile de artă din România vor fi prezente, plus Universitatea de Artă din Chişinău.
Va fi un buchet de designeri foarte interesant din ţară, universităţile, designeri consacraţi din România, invitaţi din străinătate. Sperăm să facem un festival care să rămână în memoria clujenilor”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Festivalului Transilvania Fashion, dr. Matei Miko.
„Locul de desfăşurare al evenimentului este Esplanada Centrului de Cultură Urbană din Parcul Central din Cluj-Napoca, care se va transforma datorită unei logistici impresionante de catwalk, sunet, lumină şi ecrane LED, într-un superb amfiteatru în aer liber, străjuit de impunătoarea clădire a Cazinoului şi de istorica Fântână Arteziană amenajate în 1897, inspirate de clădirile celebrului Palat Sanssouci de la Potsdam”, arată organizatorii.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat, joi seară, lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, Elveţia şi Macedonia de Nord fiind printre statele care au intrat în zona roşie.
Astfel, Elveţia, Macedonia de Nord, Azerbaidjan, Liechtenstein, Guam, Bahamas, Maldive, Anguilla şi Insulele Saint Kitts şi Nevis au intrat în zona roşie ca urmare a creşterii incidenţei.
În zona galbenă au intrat Bulgaria, Serbia, Albania, Armenia, Slovenia, Belarus, Japonia, Palestina, Filipine, Mauritius, Timorul de Est, Brunei Darussalam, Guyana, Bermuda, Irak şi Argentina.
În zona verde au intrat Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Insulele Virgine Britanice.
Astfel, în zona roşie se află: Polinezia Franceză, Georgia, Aruba, Dominica, Botswana, Kosovo, Seychelles, Cuba, Sint Maarten, Israel, Muntenegru, Insula Man, Malaysia, Eswatini, Saint Lucia, Fiji, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Iran, Kazahstan, Macedonia de Nord, Curaçao, Mongolia, Irlanda, Costa Rica, Gibraltar, Franţa, Guam, Jersey, Puerto Rico, Thailanda, Grecia, Monaco, Libia, Turcia, Azerbaidjan, Saint Kitts şi Nevis, Bahamas, Elveţia, Spania, Islanda, Anguilla, Liechtenstein, Portugalia, Maroc, Maldive, Africa de Sud, Brazilia, Nepal și India.
În zona galbenă: Sri Lanka, Irak, Lituania, Guatemala, Guernsey, Suriname, Jamaica, Mauritius, Brunei Darussalam, Serbia, Panama, Argentina, Tunisia, Danemarca, Belgia, Insulele Turks şi Caicos, Liban, Groenlanda, Honduras, Federaţia Rusă, Belize, Trinidad şi Tobago, Mexic, Timorul de Est, San Marino, Bulgaria, Albania, Olanda, Japonia, Armenia, Malta, Finlanda, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba, Slovenia, Guyana, Palestina, Belarus, Bermuda, Andorra și Filipine.
Restul ţărilor şi teritoriilor se află în zona verde.
CNSU informează că lista intră în vigoare de duminică, ora 00:00.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.
Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.
Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.
De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.
„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.
Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.
Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.
„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.
Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.
„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.
Constatările cheie ale sondajului includ:
1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;
2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;
3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;
4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.
Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:
1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;
2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.
„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.
În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.
În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.
Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.
Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.
Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.
În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.
Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică.
Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).
Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procent mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35%).
Deşi procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.
Analizând diferenţele dintre grupele de vârstă care deţine diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.
Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25pp), Luxemburg şi Cipru (ambele cu 24pp), Polonia (22pp) şi Malta (21pp). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 9pp), Germania şi Estonia (ambele cu 6pp).
Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică.
În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).
Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp).
În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).
În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.
Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.
În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.
În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.
Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).
Chiar și înaintea crizei provocate de COVID-19, unele dintre cele mai bogate state ale lumii nu reușeau să ofere soluții complete de îngrijire a copilului tuturor familiilor, iar în unele cazuri, acestea reflectau mai degrabă prioritățile lor de politică decât resursele disponibile, potrivit unui nou raport al Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti, publicat astăzi.
Studiul – Where do rich countries stand on childcare? [Care este situația serviciilor de îngrijire a copilului în țările bogate?] – folosește cele mai recente date comparabile, evaluând politicile referitoare la concediul parental și îngrijirea copilului din cele 41 de state cu venituri ridicate care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau din Uniunea Europeană (UE).
Raportul clasează fiecare țară în funcție de opt indicatori, grupați pe patru dimensiuni: concediul parental, accesul, calitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului.
România se află pe locul doi în ceea ce privește concediul parental (92 de săptămâni de concediu plătit integral), fiind precedată de Japonia și urmată de Estonia și Republica Coreea. România și Estonia acordă cel mai lung concediu de maternitate, în timp ce Japonia și Coreea au cel mai lung concediu de paternitate.
În general, concediul de maternitate, care începe în mod normal chiar înaintea nașterii copilului, se întinde pe o perioadă scurtă și este bine plătit, ajungând, în medie, la 19 săptămâni în cazul țărilor bogate și fiind plătit cu 77% din salariul mediu pe economie.
Concediul parental acordat după concediul de maternitate are, de obicei, o durată mai lungă și un cuantum mai mic: în medie, 36 de săptămâni, cu un cuantum ce ajunge la 36% din salariul mediu.
În ceea ce privește accesul, România ocupă poziția 39 (situându-se în ultima treime a clasamentului), fiind urmată de Slovacia și Turcia.
Dimensiunea referitoare la acces cuprinde doi indicatori: copiii de 3-5 ani care au beneficiat de servicii de îngrijire și educație timpurie cel puțin o oră pe săptămână în 2019 și copiii cuprinși într-o formă organizată de învățământ cu un an înainte de începerea școlii în 2018. În ceea ce privește accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului, România ocupă locul 27 (aflându-se în treimea din mijlocul clasamentului), împreună cu Polonia.
„Concluziile raportului arată în mod clar faptul că trebuie să sporim accesul la serviciile de îngrijire a copilului pentru toți copiii români și în special pentru cei vulnerabili, în vederea asigurării dezvoltării lor, pentru aceasta fiind esențial ca serviciile de îngrijire și educație timpurie a copilului să fie unele de calitate și accesibile financiar. Garanția europeană pentru copii va avea un rol cheie în ceea ce privește obținerea de rezultate în acest domeniu”, a afirmat Pieter BULT, Reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit raportului, unii părinți depind de sprijinul informal sau neremunerat oferit de rude, prieteni sau vecini pentru îngrijirea copilului. În țările înstărite, 27% dintre copiii sub trei ani și 29% dintre copiii a căror vârstă este cuprinsă între trei ani și vârsta școlară depind de acest tip de îngrijire cel puțin o oră pe săptămână. Însă procentul variază între aproape 0% în țările nordice și peste 50% în România.
O pondere redusă a îngrijirii informale reflectă existența unor măsuri cuprinzătoare în domeniul îngrijirii și educației timpurii a copilului (IETC), în special garanții pentru îngrijirea copilului sau dreptul legal la servicii formale de îngrijire a copilului.
Alte concluzii
• Luxemburg, Islanda și Suedia ocupă primele locuri din clasament. Acestea reușesc să ofere servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar și de calitate, acestea acordând, de asemenea, un concediu generos atât mamelor, cât și taților, dând părinților posibilitatea de a alege modul în care doresc să aibă grijă de copiii lor.
• Slovacia, Statele Unite ale Americii și Cipru ocupă ultimele poziții ale clasamentului. Investițiile limitate în concediul parental și serviciile de îngrijire a copilului par să indice percepția potrivit căreia responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor revine mai degrabă sectorului privat decât celui public.
• Statele Unite ale Americii este singura țară bogată fără un concediu de maternitate, un concediu de paternitate sau un concediu parental reglementat la nivel național.
• Islanda, Letonia, Noua Zeelandă, Finlanda și Danemarca asigură cel mai înalt nivel de calitate în cazul serviciilor de îngrijire a copilului.
Pandemia de COVID-19 a prezentat o serie de provocări și în ceea ce privește educația, îngrijirea și bunăstarea copiilor, în eforturile părinților de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele legate de îngrijirea copilului, povara căzând în mod disproporțional pe umerii femeilor.
În contextul măsurilor de carantină și al închiderii școlilor, serviciile de îngrijire a copilului au fost printre cele mai afectate servicii adresate familiilor și au avut un puternic efect de domino.
În prima jumătate a anului 2020, 12 state bogate au introdus politici privind îngrijirea copilului cu scopul de a reduce impactul crizei asupra familiilor cu copii. Acestea au inclus beneficii pentru îngrijirea copilului (Canada, Italia, Republica Coreea, Polonia), concediu plătit (Grecia, Ungaria, Norvegia, România) sau proceduri simplificate de accesare a beneficiilor pentru îngrijirea copilului (Austria).
Raportul oferă și îndrumări referitoare la modalitatea prin care guvernele și sectorul privat pot dezvolta politicile legate de îngrijirea copilului și concediul parental, inclusiv prin:
• O combinație care să includă concediu de maternitate, concediu de paternitate și concediu parental plătite și acordate mamelor și taților în perioada prenatală și în primul an de viață al copilului;
• Un concediu parental care integrează dimensiunea de gen și este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinți nu este suprasolicitat de responsabilitățile legate de îngrijirea la domiciliu;
• Un concediu disponibil angajaților cu normă întreagă și celor încadrați în forme de angajare atipice, precum cei care lucrează cu program parțial, și un sprijin care să acopere costurile aferente nașterii copilului și îngrijirilor parentale în cazul părinților aflați în alte situații, precum persoanele neasigurate;
• Servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar, care sunt disponibile la finalul concediului parental, astfel încât să nu apară nicio sincopă la nivelul sprijinului disponibil;
• Servicii de îngrijire a copilului de calitate, flexibile și accesibile fizic și financiar, care sunt disponibile tuturor copiilor, indiferent de situația familială;
• Servicii de îngrijire a copilului furnizate și reglementate de stat pentru a facilita accesul familiilor cu venituri mici și pentru a asigura standarde de furnizare;
• Investiții în personalul responsabil de îngrijirea copiilor, în calificarea și condițiile de muncă ale acestuia, în vederea promovării celor mai înalte standarde;
• Încurajarea angajatorilor să acorde concediu plătit într-o manieră incluzivă și adaptată la dimensiunea de gen, program de lucru flexibil și sprijin pentru îngrijirea copiilor;
• Alinierea serviciilor de îngrijire a copilului la alte politici de susținere a familiei, precum alocațiile de stat pentru copii, astfel încât să se reducă riscul replicării la nivelul serviciilor publice de îngrijire a copilului a inegalităților existente între copii.
La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.
Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.
„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.
Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.
În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.
Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.
„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.
Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.
Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.
„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.
„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.
Potrivit unui raport UNICEF publicat astăzi, numărul total de copii infectați cu HIV a ajuns la 2,8 milioane. Documentul, numit Reimagining a resilient HIV response for children, adolescents and pregnant women living with HIV (Regândirea unui răspuns rezilient pentru copii, adolescenți și gravide care trăiesc cu HIV), avertizează că, în lupta împotriva HIV, copiii sunt lăsați în urmă.
Eforturile de prevenție și tratamentul pentru copii rămân unele dintre cele mai scăzute în rândul populațiilor principale afectate. În 2019, puțin peste jumătate dintre copiii din întreaga lume au avut acces la tratamente vitale; procentul este semnificativ mai mic decât cel pentru mame (85%) și, respectiv, pentru toți adulții care trăiesc cu HIV (62%). Aproape 110.000 de copii au murit din cauza SIDA anul trecut.
În ciuda unor progrese înregistrate în lupta dusă de decenii împotriva HIV și SIDA, există încă disparități regionale profunde între toate categoriile de populație, în special în ceea ce privește copiii, se arată în raport. Acoperirea pediatrică a tratamentului antiretroviral este cea mai ridicată în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (81%), urmată de Asia de Sud (76%), Africa de Est și de Sud (58%), Asia de Est și Pacific (50%), America Latină și Caraibe (46%) și Africa de Vest și Centrală (32%).
„Chiar în timp ce omenirea se luptă cu o pandemie globală, sute de mii de copii continuă să sufere din cauza epidemiei de HIV”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Încă nu există vaccin împotriva HIV. Ratele de infectare a copiilor sunt în continuare alarmante, iar copiii continuă să moară din cauza SIDA. Acest lucru se întâmpla și înainte ca pandemia de COVID-19 să întrerupă serviciile vitale de tratament și prevenție a HIV, ceea ce pune în pericol și mai multe vieți”.
Criza COVID-19 a agravat și mai mult inegalitățile în ceea ce privește accesul la servicii vitale pentru copiii, adolescenții și femeile însărcinate cu HIV de pretutindeni.
Într-un sondaj realizat recent de UNICEF în 29 de țări în care infecțiile cu HIV reprezintă o prioritate, o treime dintre respondenți au afirmat că acoperirea serviciilor pentru copii, adolescenți și femei care trăiesc cu și sunt vulnerabili la HIV este mai mică cu cel puțin 10% decât înainte de pandemie.
Datele UNAIDS privind întreruperea serviciilor pentru persoane cu HIV, citate în raport, ilustrează în continuare impactul măsurilor de control necesare, perturbările la nivelul lanțului de aprovizionare, lipsa echipamentelor de protecție personală și redirecționarea lucrătorilor sanitari către serviciile HIV.
În lunile aprilie și mai, ce au coincis cu stări de izolare parțială sau completă, tratamentul pediatric HIV și testarea încărcăturii virale la copii au scăzut, în unele țări, cu 50-70%, iar inițierea tratamentelor noi a scăzut cu 25-50%.
În mod similar, s-a raportat că livrarea tratamentului în unitățile medicale și tratamentul pentru mame s-au redus cu 20-60%, testarea HIV pentru mame și inițierea tratamentului cu antiretrovirale au scăzut cu 25-50%, iar serviciile de testare a sugarilor au scăzut cu aproximativ 10%.
Deși relaxarea măsurilor de control și direcționarea strategică a tratamentelor către copii și femei însărcinate au condus cu succes la o revenire a furnizării serviciilor în ultimele luni, încă există provocări, iar omenirea este încă departe de atingerea obiectivelor globale HIV 2020 pentru copii și adolescenți.
Alte date referitoare la 2019 incluse în raport:
150.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 9 ani au fost infectați cu HIV, ceea ce duce numărul total de copii din această grupă de vârstă care trăiesc cu HIV la 1,1 milioane.
• 170.000 de adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au fost infectați cu HIV, ceea ce duce numărul total de adolescenți infectați cu HIV la 1,7 milioane.
• 130.000 de adolescente au fost infectate cu HIV în 2019.
• Numărul total al deceselor legate de SIDA în rândul copiilor și adolescenților a fost de 110.000, dintre care 79.000 în categoria de vârstă 0-9 ani și 34.000 în categoria de vârstă 10-19 ani.
• Accesul mamelor la terapia cu antiretrovirale, menită să prevină transmiterea virusului la copiii lor a crescut, la nivel global, la 85%, iar diagnosticul timpuriu al sugarilor a ajuns la 60%.
• Numărul femeilor însărcinate infectate cu HIV a fost de 1,3 milioane; se estimează că 82.000 de copii cu vârsta sub cinci ani au fost infectați în timpul sarcinii sau nașterii, iar 68.000 au fost infectați în timpul alăptării.
Raportul face apel la toate guvernele să protejeze, să susțină și să accelereze progresele în ceea ce privește combaterea infectării cu HIV, prin menținerea serviciilor esențiale de sănătate și consolidarea sistemelor de sănătate.
De astăzi este interzis accesul rezidenților din România pe teritoriul Lituaniei, iar cetățenilor lituanieni care au vizitat țara noastră li se va impune obligativitatea izolării timp de 14 zile.
Lituania se adaugă astfel Maltei, care a impus o asemenea restricție la începutul acestei luni din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu COVID-19 raportate în România.
Nici în Finlanda nu pot călători cetățenii români decât dacă sunt angajați pe baza unui contract de muncă, dacă studiază acolo ori dacă își vizitează o rudă de gradul întâi care are rezidență în această țară.
Pe de altă parte, cetățenii români care călătoresc în Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda, Slovenia și Ungaria trebuie să intre în izolare timp de 14 zile.
Alte state europene impun românilor care ajung acolo prezentarea unor teste negative privind infectarea cu noul coronavirus care să nu fie mai vechi de două până la patru zile, ori chiar efectuarea acestui text la intrarea în țara respectiv.
În total, 20 de state europene impun românilor restricții de călătorie.
Condițiile prevăzute de fiecare stat în parte pot fi consultate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea „Atenționări de Călătorie Europa COVID-19”.
16 filme din 11 ţări au ajuns în selecția finală a secțiunii competitive din cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov. Acestea vor concura pentru premiile Publicului, Juriului Profesionist şi Juriului de Liceeni.
În competiţie au intrat filme din Franţa, Rusia, Polonia, Finlanda, Coreea de Sud, Mexic, Republica Moldova, Croaţia, Brazilia, Irak şi România.
Tema principală a acestei ediţii a festivalului va fi „Război şi Pace”. Evenimentul este programat în două etape distincte: 17 – 26 iulie şi 21 – 30 august, secţiunea competitivă.
Filmele care vor putea fi văzute în secţiunea competitivă sunt:
„Acasă, My Home” (Radu Ciorniciuc, România 2020);
„Colombia In My Arms” (Jenni Kivistö, Jussi Rastas, Finlanda 2020);
KIM IL SUNG’s Children” (Deog-Young Kim, Coreea de Sud 2019);
„Lady Time” (Elina Talvensaar, Finlanda 2019);
„La mort en face, le pogrom de Iaşi” (Nellu Cohn, William Karel, Franţa 2019)
„Never Going Back” (Janette A. López, Mexic 2019);
„Nostalgia Dictaturii” (Marius Barna, România 2019);
„Paşi pe graniţă” (Alecu Deleu, Republica Moldova 2019);
„Retour a Kigali, une histoire française (Jean-Christophe Klotz, Franţa 2019);
„Serenade to the Wind” (Sanela Bajric, Croaţia 2019);
„Servitude” (Renato Barbieri, Brazilia 2019);
„Sleeping in Ruins” (Horén Ghareeb, Hardi Qadir Ibrahim, Irak 2019);
„The Borovsk Effect” (Julia Grebennikova, Polina Zavadskaya, Rusia 2019);
„The Case of Johanna Langefeld” (Wladek Jurkow, Gerburg Rohde-Dahl, Polonia 2019);
„Vie et Destin du Livre Noir” (Guillaume Ribot, Franţa 2019).
Sursa foto: Festivalul de Film şi Istorii Râşnov/Facebook
Preşedintele juriului profesionist este cineastul francez Pierre-Henri Deleau (actor, producător, selecţioner, director de festival) ce va fi prezent la Râşnov. Alături de el vor mai fi criticul de film Irina Margareta Nistor şi Şerban Georgescu (regizor, producător, editor), câştigător a două premii la ediţia din 2019, cu filmul „Jurnalul familiei -escu”.
Din juriul liceenilor vor face parte nouă elevi din Timişoara, Braşov şi Bucureşti, care vor participa la ateliere tematice cu profesionişti din industria cinematografică şi la alte activităţi educative, precizează organizatorii.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.
• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului
Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.
Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:
TAMARA (GEORGIA)
RALFS EILANDS (LETONIA)
VERONICA LIBERATI (ITALIA)
FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
RENATE (ROMÂNIA)
CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
ELIZA G (ITALIA)
SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
MONIKA MARIJA (LITUANIA)
SARA DE BLUE (AUSTRIA)
Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.
Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:
1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana
Foto. arhiva/Alexandru-Dolea
Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.
A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.
Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.
Sâmbătă, 6 iulie, organizatorii au închis sesiunea de înscrieri pentru Concursul internaţional de interpretare al Festivalului Cerbul de Aur – ediția 2019.
71 de artiști din 21 de țări, precum Africa de Sud, Italia, Israel, Rusia, Australia, România sau Germania, au intrat în cursa pentru un bilet pe scena festivalului de la Brașov.
Zilele următoare, juriul va avea dificila sarcină de a decide cei 12 finaliști care vor intra în concursul festivalului.
Ediţia 2019 a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.
Foto. arhiva/Alexandru-Dolea
Pentru concurenții din acest an, echipa TVR a pregătit un format cu două zile de concurs, o gală de premiere şi evenimente adiacente.
Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.
Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.
Festivalul Internaţional Cerbul de Aur a debutat în anul 1968 şi a avut 18 ediţii, ultima dintre acestea fiind organizată în anul 2018, la aniversarea celor 50 de ani de la debut.
De-a lungul anilor, acest prestigios festival a găzduit apariţii sau recitaluri ale unor vedete precum Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Dalida, Sheryl Crow, Tom Jones, Juliette Greco, Vaya con Dios, Coolio, Barbara, Christina Aguilera, Cliff Richard, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Patricia Kaas, Gilbert Becaud, Josephine Baker, Toto Cutugno, Enrico Macias, Boy George, James Brown, Kenny Rogers, Ray Charles, UB 40, Scorpions, Pink, Sheryl Crow, James Blunt, Amy Macdonald, Nicole Scherzinger şi mulţi alţii.
Europ’Raid, un turneu consacrat de automobile din Europa, va ajunge în premieră la Cluj în perioada 13-14 august.
În cadrul evenimentului cei 45 de participanţi vor parcurge 10.000 de km şi vor vizita 19 ţări din Europa, timp de 23 zile. Organizatorii au ales să poposească anul acesta şi în oraşul înfrăţit, Cluj-Napoca, datorită faptului că acesta este Capitală Europeană a Tineretului.
Astfel, în seara zilei de joi, 13 august, participanţii vor lua parte în Parcul Central la un schimb cultural internaţional.
Totodată, cu prilejul acestei de a doua ediţii, Europ’Raid va transporta două tone de rechizite pentru şcolile din România şi Bulgaria. Evenimentul este organizat de studenţi francofoni din vestul Franţei şi reuneşte o mare parte de participanţi din zona metropolitană Nantes.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
