Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Exercițiul multinațional Swift Response se află în plină desfășurare

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata Română participă cu 2.300 de militari la exercițiul multinațional Swift Response, organizat până pe 24 mai de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa. Exercițiul cuprinde misiuni de desant aerian, într-un scenariu care presupune recuperarea unei baze militare ocupate prin intervenția prin paraşutare a unei forțe aliate. În cadrul antrenamentelor va avea loc una dintre cele mai mari operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de parașutiști din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos. În țara noastră, principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, Poligonul Bogata din județul Cluj și Centrul Național de Instruire pentru Luptă din Cincu. Se vor folosi și facilitățile Bazei 90 Transport Otopeni, Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic Boboc și Aeroportul Banat din Caransebeș. Swift Response face parte dintr-o serie mai largă de exerciții parte a Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.

Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.

Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.

Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.

Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.

Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.

Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:51

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.

Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.

În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.

Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.

Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.

De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.

Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.

Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.

Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îşi merită locul.

Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.

Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.

Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.

I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.

Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.

Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: La revedere, cu drag!

Grup de luptă NATO dislocat în poligonul Cincu

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:13

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO dislocat în poligonul de la Cincu va fi întărit în perioada următoare cu o companie de transportoare blindate și una de tancuri Leclerc.

Tehnica este pusă la dispoziție de Armata Franței și va sosi în România începând cu sfârșitul acestei luni.

Grupul de luptă aliat din România s-a constituit începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale din cadrul forței de răspuns a NATO dislocate în țara noastră.

Franța și-a asumat rolul de națiune cadru a structurii, care mai integrează în sistem rotațional efective militare din Belgia și Țările de Jos.

Constituire a Grupului de Luptă al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 18:15

Alexandru Dina (realizator rubrică): Începând cu această lună, se va constitui grupul de luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, iar Franța va prelua rolul de națiune cadru.

Batalionul francez va forma Grupul de luptă al NATO pe teritoriul României, integrând rotaţional efective ale Belgiei și Ţărilor de Jos. Forțele principale vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, unde vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.

Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.

Lt.col. Adrien Chantrel, locțiitorul comandantului Batalionului 27 Vânători de Munte din Forțele Terestre ale Republicii Franceze: Am reuşit să clădim parteneriate cu diferite unități din România, în primul rând cu cei de la Brigada Multinațională din Craiova, deoarece ne subordonăm acesteia, dar și cu Brigada 2 din Brașov și Brigada 61 din Miercurea Ciuc, deoarece și noi suntem vânători de munte, iar instruirile comune și schimbul de experiență sunt eficiente pentru dezvoltarea abilităților de luptă și pentru o bună coeziune.

Alexandru Dina (realizator rubrică): Constituirea grupurilor de luptă reprezintă o parte din măsurile adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Proiectele de buget ale statelor membre din zona euro au fost evaluate la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 decembrie 2014, 09:45

S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.

Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.

Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.

Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.

Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.

Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.

Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.