Ministerul Sănătății propune introducerea unei suprataxe pentru băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr și îndulcitori.
Autoritățile susțin că în Uniunea Europeană, mai mult de jumătate din populația adultă este în prezent supraponderală.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, consideră că introducerea unei astfel de măsuri va determina populația să adopte un stil de viață sănătos:
”Suntem pe locul 3 în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă. Suntem pe locul 1 în Europa în ceea ce privește consumul de băuturi carbogazoase cu un conținut mare de zahăr. În țările unde această taxare a fost aplicată, firmele și-au redus, conștient, cantitatea de zahăr din băuturile răcoritoare, astfel încât au ajuns la un nivel care nu necesită taxare. În funcție de conținutul de zahăr, băuturile care conțin până la 5 g de zahăr/litru nu vor fi taxate, cele care conțin între 5 și 8 g de zahăr/litru am propus un tarif de 0,8 lei/litru, iar cele care au peste 8 g de zahăr/litru – un tarif de 1 leu/litru.”
De cealaltă parte, reprezentantul Asociației Naționale a Băuturilor Răcoritoare, Alin Vișan, consideră taxa discriminatorie.
El spune că nu se poate lupta împotriva obezității printr-o taxare a unui segment care reprezintă 3% din aportul caloric zilnic al unui adult:
”Acest produs se poate schimba ușor cu alte produse care conțin zahăr. Nu putem face legătura directă între o posibilă reducere al unui consum de băuturi răcoritoare și posibila reducere a aportului total de zahăr al unui adult.”
Propunerea de taxare a băuturilor cu zahăr și îndulcitori va fi prezentată săptămâna aceasta în ședința de Guvern, iar dacă va fi aprobată va intra în vigoare în luna septembrie.
Consiliul Concurenței a lansat ”Monitorul Prețurilor” pentru carburanți, o platformă online, disponibilă și ca aplicație pentru dispozitive mobile.
Monitorul le permite consumatorilor să afle, în timp real, prețurile practicate de principalele rețele de distribuție a carburanților auto. În acest fel este stimulată concurența, atât prin serviciile oferite, cât și prin preț, spune președintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chirițoiu.
„Dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a prețurilor va conduce la transparența pieței pentru consumatori, permițându-le să se informeze cu privire la prețurile practicate de principalele rețele de distribuție a carburanților auto, astfel încât aceștia să poată alege produsele cu cel mai bun raport preț-calitate”, afirma Chirițoiu.
Marii distribuitori, cuprinși în program, au obligația de a transmite în cel mult 15 minute orice schimbare de preț, operată în cadrul rețelei proprii la carburanți. Conform Consiliului Concurenței, cel mai probabil în luna septembrie urmează să fie lansat și monitorul prețurilor alimentare.
Instituția face și o analiză pe piața carburanților, lansată după ce prețul benzinei și motorinei în România, fără taxe, a depășit media europeană.
Anul acesta, la Forumul de la Davos, istoricul olandez Rutger Bergman s-a remarcat printr-o intervenţie care a punctat cel mai apreciat moment al evenimentului: „Încetaţi să mai vorbiţi de filantropie, începeţi să vorbiţi despre taxe”.
Bergman a spus la conferinţă:
„Aud oamenii vorbind limbajul participării şi justiţiei şi egalităţii şi transparenţei, dar aproape nimeni nu aduce în discuţie problema reală, a optimizării fiscale, aşa e? Şi a faptului că bogătaşii pur şi simplu nu-şi achită cota echitabilă care le revine. Este ca şi când m-aş afla la o conferinţă a pompierilor şi nimeni nu ar avea voie să vorbească despre apă…
Asta nu este o ştiinţă a rachetelor. Putem vorbi foarte mult timp despre toate aceste programe filantropice stupide, dar haideţi (să fim cinstiţi), trebuie să discutăm despre taxe! Taxe, taxe, taxe. Toate celelalte sunt prostii, după părerea mea.”
Desigur, Bergman are absolută dreptate. Ar trebui acordată mai puţină atenţie laudelor aduse bogaţilor pentru diversele lor proiecte „filantropice” şi mai multă analizei eludării fiscalităţii de către ei – atât la nivel individual cât şi la nivel corporatist.
Dar s-ar putea să nu fie corectă concentrarea lui numai asupra optimizării fiscale sau numai asupra superbogaţilor. Un nou raport sugerează că amploarea optimizării fiscale în Europa este cu mult inferioară evaziunii fiscale. Şi asta se întâmplă nu doar în rândul celor bogaţi (deşi categoric se întâmplă în cercurile lor – un exemplu este amenda record impusă UBS pentru facilitarea acesteia), ci pe tot spectrul veniturilor, în cadrul a ceea ce este cunoscut sub numele de „economia din umbră”.
În primul rând, este important să înţelegem corect definiţia – optimizarea fiscală şi evaziunea fiscală sunt deseori folosite ca sinonime, dar sunt destul de diferite şi ca urmare trebuie abordate folosind metode destul de deosebite.
Optimizarea fiscală este o decizie a unui contribuabil de a-şi minimaliza povara fiscală prin recurgerea la acţiuni care se opun spiritului intenţiei avute de legislatori (care poate fi evident subiectul unor interpretări diferite). Poate fi deopotrivă legală şi nelegală (prin faptul că nu se conformează legilor recunoscute) dar niciodată nu este ilegală (adică în mod clar interzisă de legi).
Pe de altă parte, evaziunea fiscală constă în nedezvăluirea deliberată şi ilegală a câştigurilor. Motivaţia acesteia ar putea fi desigur alta decât evaziunea fiscală – un dealer de droguri ar putea fi mai preocupat să nu ajungă după gratii, decât de necesitatea de a prezenta autorităţilor guvernamentale veniturile – dar oricum, dacă nu îţi înregistrezi activitatea, nu poţi achita taxe pentru ea şi ca urmare este un caz de evaziune fiscală. Include de asemenea solicitarea unor indemnizaţii, cheltuieli şi alte scutiri fiscale la care contribuabilul nu are dreptul conform legii.
Potrivit noului raport al activistului fiscal Richard Murphy, „deficitul fiscal” anual provocat în Europa de această evaziune fiscală ilegală este cuprins între 750 de miliarde şi 900 de miliarde de euro (echivalentul a 850 de miliarde – 1 trilion de dolari). Aceasta comparativ cu estimările cuprinse între 50 şi 190 de miliarde de euro pentru optimizarea fiscală anuală corporatistă, conform estimărilor anterioare ale Parlamentului European, citate de Murphy.
Raportul a fost comandat de grupurile socialiştilor şi democraţilor de centru-stânga din Parlamentul European (care include eurodeputaţi din partidul Laburist din Marea Britanie şi din partidul Socialist din Franţa) şi are în vedere doar deficitul fiscal din Europa. Dar Murphy spune că acelaşi trend poate fi constatat în toată lumea – cu cât economia din umbră este mai extinsă, cu atât este mai probabil ca şi deficitul fiscal să fie mai mare.
Murphy a spus pentru FT:
„Dacă vă uitaţi la întreagul deficit fiscal, care este totalul taxelor neachitate despre care guvernul crede că ar trebui plătite, este evident că evaziunea fiscală este de departe cea mai mare problemă.
Aceasta este destul de şocant pentru oameni. Eu cred că până şi grupul socialiştilor şi democraţilor a fost destul de şocat, într-un fel, de rezultat. Lor le-a venit greu să creadă că de fapt cea mai mare problemă este evaziunea. Dar totuşi aşa stau lucrurile, pentru că este ceva atât de obişnuit. Este atunci când plăteşti menajera cu numerar. Şi totul ia proporţii când te gândeşti că ai plătit şi constructorul cu bani gheaţă şi pe meditatorul copilului.”
Nu doar menajera, zidarii, meditatorii copiilor şi comercianţii de droguri sunt implicaţi. Un studiu publicat în octombrie de profesorul la Berkeley, Gabriel Zucman, împreună cu Annette Alstadsæter şi Niels Johannesen constata că cele 0,01% din gospodăriile cele mai prospere din Scandinavia au evitat plata a aproximativ 25% din taxele care le reveneau, comparativ cu o medie de 2,8% pentru restul populaţiei.
Dar nu doar bogaţii constituie problema. Sectorul din umbră al României, de exemplu, reprezintă aproximativ 29% din economie, conform metodei „Multiple Indicators Multiple Causes” (MIMIC) folosită de Leandro Medina şi Friedrich Schneider în lucrarea lor pentru FMI, care foloseşte diferenţa dintre consum şi venit pentru a calcula proporţia din venituri care nu este declarată (de exemplu prin analiza consumului de electricitate şi a cantităţii de pâine consumată într-o economie).
Chiar şi economia din umbră a Marii Britanii, printre cele mai restrânse din Europa, se ridică la aproximativ 10%.
Iată ce mai spune Murphy:
„Eu ştiu că există activişti ai justiţiei fiscale care nu se simt deloc bine când aud ce am eu de spus… Dar cifrele pentru evaziune sunt pur şi simplu prea mari pentru a fi atribuibile celor bogaţi. Acestea sunt împărţite în toată populaţia.”
Murphy nu dă cifre pentru optimizarea fiscală individuală la care recurg superbogaţii prin intermediul paradisurilor fiscale şi altor scheme de optimizare fiscală, dar el spune că este posibil ca aceste cifre să fie cu mult depăşite de cele ale evaziunii fiscale şi optimizării la nivel corporatist.
Şi atunci, de ce suntem atât de obsedaţi de toţi filantropomiliardarii participanţi la Davos, dar nu şi de uriaşa economie din umbră a Europei?
În parte din cauză că avem impresia că dacă doar o mână de indivizi s-ar comporta altfel, situaţia s-ar putea schimba foarte mult. De asemena, pentru că ne irită că cei bogaţi sunt capabili să facă asta nepedepsiţi, iar noi nu. Murphy foloseşte exemplul scandalului cheltuieilor făcute de parlamentari britanici cu 10 ani în urmă, ca analogie – deşi sumele de bani implicate au fost imateriale, impresia a fost că dacă politicienii se fofilau, ceilalţi de ce nu ar face la fel.
Dar spre deosebire de scandalul cheltuielilor parlamentarilor, sumele de bani despre care vorbim la nivelul elitei care evită impozitele sunt materiale şi de fapt contează în ecuaţia generală. Şi susţinând acele donaţii filantropice care le permit să-şi sporească bunul renume, de fapt le permitem superbogaţilor să ia ei acele decizii despre modul în care să-şi cheltuiască banii, care în mod normal ar trebui să revină guvernului democratic ales.
Dar cu siguranţă există şi un anume fel de mentalitate tolerantă a unora dintre noi faţă de unele părţi ale economiei din umbră: ne gândim că, dacă ar trebui ca oamenii cu cele mai mici venituri, precum menajerele, să-şi plătească toate taxele, nu le-ar rămâne suficient din ce să mai trăiască.
Însă Murphy argumentează destul de convingător că evaziunea fiscală duce de fapt la injustiţie socială şi creşterea inechităţii:
„Legea fiscalităţii ar trebui aplicată şi tuturor ar trebui să li se ceară să plătească ceea ce le revine.
Dacă asta nu se întâmplă, apare inechitatea: cei care îşi achită taxele o duc de multe ori mai rău decât cei care nu o fac. Resentimentele se acumulează în rândul contribuabililor şi se extinde neconformarea. Încă mai îngrijorător este faptul că afacerile oneste sunt subminate de afacerile necinstite. Aceasta face ca afacerile cinstite să aibă o probabilite mai mare de a eşua. Ca urmare, creşterea economică, stabilitatea financiară, investiţiile în afaceri şi perspectivele de angajare sunt toate prejudiciate. Costul inechităţii fiscale este mare, mai ales dacă devine endemic.”
Este important de remarcat că afirmaţiile lui Murphy nu sunt universal acceptate. Estimările HMRC despre amploarea evaziunii fiscale în Regatul Unit, de exemplu, se cifrează la aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline, în vreme ce estimările lui Murphy sunt de peste 75 de miliarde de lire sterline (aproape de 15 ori mai mult). Dar el spune că acest lucru se întâmplă din cauză că abordările sunt complet diferite: în vreme ce el are o abordare de sus în jos, începând de la PIB, HMRC foloseşte o abordare de la bază în sus, făcând calculele pornind de la veniturile fiscale care li s-au prezentat.
Alex Cobham, director executiv la Tax Justice Network, nu crede că s-au făcut destule cercetări asupra proporţiilor luate de evaziunea fiscală pentru a trage concluzii privind amploarea acesteia în comparaţie cu a optimizării fiscale – cea din urmă a fost analizată în mai mare măsură. El reliefează de asemenea că o parte a activităţii din economia din umbră este probabil marginală (neputând ajunge să iasă din cadrul economiei din umbră).
Totuşi, Cobham spune:
„Ceea ce spun aceste cifre este că amploarea potenţială a evaziunii este foarte mare. Şi ca atare, chiar dacă ar fi ca cifrele lui Richard să scadă cu 10%, tot rămâne suficient pentru a fi preocupaţi şi a lua măsuri. Acesta este un domeniu vast în privinţa căruia probabil în mod constant nu facem suficient. În parte, aceasta ţine de întreprinderea mai multor studii şi creşterea încrederii în cifre.”
Rezumând, guvernele – şi noi toţi – trebuie să dăm mai multă atenţie evaziunii fiscale. Deseori există o dihotomie falsă în modul în care se gândesc politicienii la metodele de reducere a deficitelor fiscale: în loc să ia în considerare fie creşterea taxelor, fie tăierea cheltuielilor guvernamentale, ar trebui să se gândească şi la modalităţi de extindere a bazei lor fiscale prin scoaterea unor agenţi economici din economia din umbră.
Printre măsurile posibile de contracarare a evaziunii sugerate de Murphy se numără constrângerea fiecărei companii să-şi declare conturile curente şi tragerea la răspundere personal a acţionarilor şi directorilor lor pentru orice taxă neplătită; şi solicitarea ca băncile să furnizeze HMRC sau ministerului care se ocupă cu colectarea taxelor rapoarte despre toate firmele cărora le asigură servicii bancare sau contabile. Numai aceste măsuri, crede Murphy, ar duce la recuperarea unei treimi din veniturile fiscale lipsă.
Totuşi, vestea bună este că atât evaziunea fiscală cât şi optimizarea fiscală la nivelul corporaţiilor sunt de fapt în scădere acum, potrivit lui Murphy:
„Măsurile care sunt adoptate pentru sporirea ratei raportării funcţionează. Eu cred că în 2012 s-a produs o schimbare de atitudine. Companii mari care până atunci consideraseră în esenţă că optimizarea fiscală nu implica niciun risc, nici pentru bunul renume al companiei, au început brusc să înţeleagă – din cauză că Google, Amazon şi Starbucks au fost audiaţi de (parlamentarul britanic laburist) Margret Hodge – că asta îi poate duce într-o situaţie neplăcută…
Vedem companii care de fapt discută cu noi şi ne spun: ‘ne vom închide operaţiunile externe dacă asta ne asigură o acreditare a corectitudinii fiscale Fair Tax Mark, pentru că asta este prea important pentru noi acum’. Descoperim asta cu uimire. Cu 10 ani în urmă, ideea că cineva ne-ar fi putut spune aşa ceva, era extrem de îndepărtată. Este incredibil.”
Cum observa cândva celebrul filantrop John Rockefeller: „Următorul lucru, pe care este important să-l faci după ce faci ceea ce este corect, este să-i înştiinţezi pe oameni că faci ceea ce este corect”.
Tendinţa economiei mondiale este influenţată negativ de creşterea averilor multimiliardarilor lumii, este concluzia ONG-ului Oxfam, care face apel la Statele Unite să crească taxele pentru cei bogaţi.
Concentrarea bogăţiei s-a accentuat şi mai mult în 2018, 25 de miliardari având de acum, în mâinile lor, la fel de mulţi bani ca jumătatea cea mai săracă a omenirii, scrie FRANCE 24 (Franţa).
„Prăpastia care creşte între bogaţi şi săraci afectează lupta împotriva sărăciei, face rău economiei şi alimentează mânia în lume”, a afirmat Winnie Byanyima, directoare executivă a Oxfam International, citată în comunicat.
Guvernele „trebuie să se asigure că întreprinderile şi cei mai bogati îşi plătesc partea lor de impozit”, a adăugst ea, cu ocazia publicării tradiţionalului raport anual al Oxfam privind inegalităţile mondiale înaintea Forumului economic mondial care se desfăşoară până vineri la Davos.
Potrivit Oxfam, care estimează că cei mai bogaţi ascund de fisc 7.600 de miliarde de dolari, în unele ţări ca Brazilia sau Regatul Unit, „cei 10% cei mai săraci plătesc de acum impozite mai ridicate proporţional cu veniturile lor decât cei mai bogaţi”.
De asemenea, BBC aduce în atenţia publică avertismentul Fondului Monetar Internaţional (FMI) asupra scăderii ritmului de creştere economică a Chinei care, corelat cu lipsa unui acord de Brexit, ar putea afecta şi mai rău pieţele financiare şi, prin urmare, creşterea economică mondială.
Potrivit publicaţiei LA LIBRE BELGIQUE, creşterea economică a Chinei are cel mai slab ritm din ultimii 28 de ani, pe totalul anului marcat de eforturi pentru plata datoriei, de conflicte comerciale şi de o cerere interna în scădere.
Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Chinei a fost de +6,6% anul trecut, a anunţat luni Biroul Naţional de Statistică (BNS). Peste obiectivul de +6,5% pe care şi l-a fixat guvernul şi confirmă previziunile medii ale analiştilor intervievaţi de AFP.
Deşi încă supusă revizuirii, cifra de creştere este urmărită cu atenţie, având în vedere ponderea Chinei în economia mondială.
După părerea analiştilor, încetinirea economiei este puternic legată de măsurile luate de Beijing, în special pentru a reduce o îndatorare colosală care frânează creditarea şi cheltuielile pentru infrastructură.
„Principalele motoare ale încetinirii actuale din China sunt interne. Aceasta ar trebui să rămână situaţia pe termen scurt, în condiţiile în care cofinanţarea consumatorilor a slăbit şi companiile şi-au redus cheltuielile de capital”, estimează analiştii Capital Economics.
Mulţi economişti anticipează totuşi o continuare a decelerării, cel puţin în prima jumătate a lui 2019.
„Creşterea va rămâne sub presiune în lunile următoare. Obiectivul decidenţilor va fi să oprească încetinirea mai curând decat să încerce să creeze o relansare semnificativă”, au comentat economiştii de la Oxford Economics, potrivit cărora creşterea ar atinge cel mai scăzut nivel în trimestul al doilea.
„Oficialii şi-au întărit sprijinul politic ca răspuns la încetinirea dinamicii mondiale. Dar cu rata de creştere a creditării cea mai scăzută de 10 ani, economia nu se va stabiliza înainte de mijlocul acestui an”, au mai estimat într-o notă analiştii de la Capital Economics.
„După părerea noastră, creşterea se va înrăutăţi în primul trimestru din 2019, în ciuda măsurilor de stimulare şi de flexibilizare din ce în ce mai agresive ale Beijingului, şi va scădea sub 6,0% în primul semestru. Pe totalul anului 2019, anticipăm 6,0%, au subliniat analiştii de la Nomura.
Cu atât mai mult cu cât o componentă esenţială a bogăţiei chineze, comerţul, suferă de pe urma unei cereri externe care scade şi a conflictului chino-american.
„Exporturile chinezeşti ar urma să mai scadă în următoarele trimestre, cererea mondială continuând să se modereze, chiar dacă riscul unei încetiniri generat de o nouă escaladare a războiului comercial scade”, potrivit Capital Economics.
Acest război a ştirbit încrederea pieţelor financiare, chiar dacă nu pare să fi penalizat economia chineză decât la finalul anului. În decembrie, exporturile chinezeşti, exprimate în dolari, au scăzut cu 4,4%.
Washingtonul şi Beijingul încearcă de la începutul lui decembrie să-şi rezolve diferendele. Negociatorul şef chinez, viceprim-ministrul Liu He, trebuie să meargă la Washington pe 30 şi 31 ianuarie, cu o lună înaintea expirării actualului armistiţiu decis de cele două puteri.
Uniunea Europeană a solicitat marţi o explicație urgentă a deciziei Guvernului din Kosovo de a crește taxele cu 10 % pentru produsele importate din Serbia și Bosnia-Herțegovina, transmite postul Radio Europa Liberă din Bruxelles. Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefului diplomației UE (Federica Mogherini) a apreciat că măsurile luate de Pristina reprezintă o încălcare clară a CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber).
„Uniunea Europeană se așteaptă ca Kosovo, care prezidează în prezent CEFTA, să respecte pe deplin obligațiile lui și să anuleze această măsură”, a declarat Kocijancic ca răspuns la decizia autorităților kosovare.
În comunicatul de la Bruxelles s-a subliniat faptul că decizia guvernului Kosovo „subminează colaborarea regională, inclusiv şi economia regională, și nu este în conformitate cu principiile prevăzute de Acordul de Stabilizare și de Asociere cu Kosovo.
Decizia de marţi a Guvernului Kosovo a impus o taxă de 10 % la toate produsele care sunt importate în Kosovo, dar care provin din Serbia și Bosnia-Herțegovina, în afară de produsele brandurilor internaționale care sunt fabricate pe teritoriul Serbiei și Bosniei-Herţegovina.
Anterior, marţi, directorul Oficiului Guvernului Serbiei pentru Kosovo, Marko Djuric, ca răspuns la decizia Guvernului Kosovo, a declarat că este nevoie de o precondiție pentru continuarea dialogului de la Bruxelles, respectiv trebuie anulată imediat „această hotărâre dăunătoare și ilegală”.
„Decizia autorităţilor din Pristina este contrară reglementărilor și acordurilor care sunt aplicate în prezent, precum și acordului CEFTA, și consecințele ei sunt dăunătoare pentru toate naționalitățile din Kosovo. O condiție esențială pentru continuarea dialogului de la Bruxelles este anularea imediată a acestei decizii dăunătoare și ilegale”, a subliniat Djuric.
De asemenea, acesta a menţionat că prin această decizie periculoasă și ilegală Pristina a blocat dialogul de la Bruxelles la toate nivelurile.
„Dialogul de la Bruxelles este imposibil să fie continuat până în momentul în care se retrage o astfel de decizie ilegală”, a declarat Djuric şi a adăugat că „este absolut necesar” ca reprezentanţii comunităţii internaționale să reacţioneze imediat.
Noile tarife impuse Chinei de Statele Unite intră, începând de astăzi, în vigoare
Noile tarife impuse Chinei de Statele Unite intră, începând de astăzi, în vigoare. Este vorba de taxe de 10% pentru importuri în valoare de aproximativ 200 de miliarde de dolari. France Presse notează că, dacă se ține cont și de tarifele anterioare pentru mărfuri de 50 de miliarde de dolari, aproximativ jumătate din exporturile chinezești către Statele Unite fac obiectul unor tarife speciale. Noile taxe anunțate de Washington nu vizează, însă, și produsele Apple, companie gigant americană care are principalele fabrici de asamblare în China. Donald Trump a decis să impună tarifele la importuri pentru a reduce din deficitul înregistrat de țara sa în schimburile cu China, dar și ca răspuns la furturile de tehnologie americană. Beijingul a răspuns cu propriile tarife la unele mărfuri americane.
Începând de astăzi, 1 noiembrie 2017, Serviciul Public de Impozite și Taxe (SPIT) Constanța expediază somațiile de plată în cuprinsul cărora sunt înscrise obligațiile fiscale neachitate la termenul scadent 30 septembrie 2017.
Numărul total al somațiilor este de 31.094, din care 27.911 (90%) emise pentru persoane fizice și 3.183 (10%) pentru persoane juridice.
Din totalul somaţiilor emise, 26.234 cuprind debite cumulate din impozite, taxe şi/sau amenzi (84% din total) iar 4.860 cuprind doar debite din amenzi (16% din total).
Din cei 389.730 contribuabili înregistraţi în anul 2017 în evidenţele fiscale ale SPIT, 359.347 persoane fizice şi 30.383 persoane juridice, raportul datornicilor este de 18%, din care 8% persoane fizice şi 10% persoane juridice.
SPIT informează contribuabilii care au achitat debitele din dosarele de urmărire şi executare silită înainte de comunicarea somaţiilor de plată că după primirea acestora nu mai este necesar să se prezinte la ghişeele instituţiei. Recomandarea se adresează persoanelor care au efectuat plăţi după data de 13.10.2017 şi care se află în posesia unei chitanţe pentru suma înscrisă în somaţia primită.
„Nu va exista nicio taxă în plus“, ne-a spus Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Constanța.
Declarația se referă la modificările fiscale ce urmează să intre în vigoare, în special la taxa de solidaritate.
„Există o cooperare și o colaborare cu mediul privat și în același timp am spus că fiecare dintre miniștri are, să spunem, anumite măsuri din programul de guvernare. Atunci când este cazul, noi, ca minister, evident că venim cu punctul nostru de vedere și încercăm să facem tot ce ține de noi ca acele măsuri să fie cât mai bine înțelese și cât mai ușor implementate de către mediul de afaceri. Ceea ce vă pot spune este că nu va exista nicio taxă în plus“, a precizat Ilan Laufer.
Pentru mai multe detalii despre modificările care au bulversat mediul de afaceri, am fost direcționați către Ministerul de Finanțe.
Inflația anuală a urcat, în septembrie, la 1,8%, de la 1,2% în august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Față de luna august a acestui an prețurile au urcat cu 0,5%, în septembrie.
„Prețurile de consum în luna septembrie 2017 comparativ cu luna septembrie 2016 au crescut cu 1,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2016 — septembrie 2017) față de precedentele 12 luni (octombrie 2015 — septembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 0,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,5%”, precizează comunicatul citat.
Mărfurile alimentare s-au scumpit, luna trecută, cu 0,54%, cele nealimentare cu un procent similar în timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 0,32%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit la începutul lunii august prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel al ratei inflației de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.
Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior.
Potrivit BNR, reintrarea ratei anuale a inflației IPC în intervalul țintei a fost anticipată a avea loc din trimestrul III din 2017.
Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 2,9% în decembrie 2017, valoare situată peste ținta centrală de inflație, de 2,5%.
Taxele locale mai pot fi achitate fără majorări încă două săptămâni
Publicat de adinaiftime,
17 septembrie 2017, 21:00
Taxele şi impozitele locale, aferente semestrului al doilea, se mai pot achita până în 30 septembrie fără majorări de întârziere.
De la 1 octombrie, pentru debitele restante se vor calcula majorări de întârziere unu la sută pe lună sau fracţie de lună potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
Plăţile se pot face numerar sau cu card bancar, la ghişeele serviciului de taxe şi impozite, prin mandat poştal, prin virament bancar cu ordin de plată sau online prin intermediul platformei GHIŞEUL.RO.
Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.
Principalele aspecte abordate au avut în vedere:
Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.
Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:
să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg
Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg
Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:
• să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
• să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
• să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
• să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.
Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”
Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”
Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România
Tinerii care se casatoresc vor primi un ajutor financiar de 1.500 de lei de la Primaria Capitalei!
Propunerea a fost adoptată în şedinţa de astazi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Exista, insa, unele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca proaspetii casatoriti, spune primarul Capitalei, Gabriela Firea. Cel putin unul dintre soti trebuie sa fie la prima casatorie; sa locuiasca in Bucuresti si sa aiba varsta cuprinsa intre 18-35 ani
Sumele vor fi acordate de Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri al Municipiului Bucuresti.
La sediul centrului trebuie depuse o cerere si o copie a certificatului de casatorie, conforma cu originalul. Stimulentul financiar poate fi solicitat in termen de 45 de zile de la data casatoriei.
Acordarea acestui ajutor vine pentru a-i incuraja pe tineri să-şi întemeieze familii, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.
In sedinta CGMB de astazi, s-a mai stabilit ca taxele pentru firmele care organizeaza evenimente in centrul Capitalei sa fie mai mari.
Primăria Generala a majorat taxele pentru manifestarile ce vor fi organizate in Pietele Constituţiei, Victoriei, George Enescu, Universităţii şi Alba Iulia.
Tot astazi, Primaria a decis sa amendeze firmele care NU semnalizeaza lucrarile si nu repara gropile din asfalt.
Sancțiunea maximă e cea prevăzută de lege – 5 mii de lei, a adăugat primarul-general.
Primaria Capitalei va inaspri si amenzile în vederea menținerii curățeniei pe domeniul public.
Consilierii generali ai Capitalei au adoptat proiectul de hotărâre în baza căruia valoarea minimă a amenzilor pentru cei care aruncă resturi de țigări sau alte deșeuri pe domeniul public, precum și pentru cei care deteriorează mobilierul stradal va crește de la 200 la 2.000 de lei.
Primarul general, Gabriela Firea, a subliniat că adoptarea acestei hotărâri reprezintă o corelare a amenzilor din București cu cele stabilite la nivel european în ceea ce privește nerespectarea normelor de salubritate.
Ea a adăugat că își dorește ca astfel de amenzi să nu fie aplicate niciodată, ci să reprezinte pentru cetățeni un prilej de a conștientiza importanța grijii care trebuie acordată spațiului public.
Hotărârea prevede creșterea amenzilor până la 5.000 de lei pentru o serie de contravenții care până în prezent erau sancționate cu cel mult 2.000 de lei, în timp ce valoarea minimă a amenzilor va crește de la 200 la 2.000 de lei.
Consiliul General al Capitalei a mai adoptat o hotărâre în baza căreia se vor majora amenzile pentru nesemnalizarea lucrărilor de infrastructură pe domeniul public.
Documentul prevede majorarea amenzilor pentru nerespectarea prevederilor Brevetului Verde.
Astfel, pentru persoanele fizice amenzile vor fi cuprinse între 500 și 3.000 lei, față de 100 — 500 de lei în prezent, iar pentru persoane juridice între 1.500 și 5.000 de lei, față de 500 — 2.500 de lei în prezent.
Astăzi este ultima zi de plată a taxelor şi impozitelor locale cu reducere de 10 la sută pentru cei care le achită pentru tot anul.
De asemenea, cei care nu vor să fie penalizaţi, trebuie să plătească azi pentru primul semestru. Dacă nu, de mâine, vor fi taxaţi, spune şeful Direcţiei Fiscale a Primăriei Timişoara, Adrian Bodo.
Şeful Direcţiei Fiscale a Primăriei Timișoara a mai spus că tot mai mulţi timişoreni sunt interesaţi să îşi depună declaraţiile şi să plătească impozitele online.
Peste 1.300 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţa românească în ultimii doi ani, iar alte 1.200 riscă să iasă de pe piaţă – sustin producătorii de medicamente generice.
Acestia cer implementarea unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru aceste medicamente împreună cu politici sanitare de încurajare a consumului de generice, după modelul altor state europene.
In ceea ce priveşte medicamentele generice acordate în regim compensat, aproximativ 660 de medicamente generice au ieşit din liste anul acesta faţă de anul trecut sustine Vasile Ciurchea, presedintele CNAS.
Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu spune că există un proiect de lege privind taxa de clawback aplicată diferenţiat pentru producătorii de medicamente inovative şi generice, însă nu a putut preciza cu cât vor scădea sumele alocate.
Bănicioiu a mai spus că anul viitor va creşte bugetul alocat medicamentelor acordate în regim compensat populaţiei realizată prin scăderea preţului medicamentelor de anul acesta.
Veste rea pentru fumători. Cresc accizele la țigări, iar ei vor plăti cu 10 bani în plus pe fiecare pachet, potrivit noului Cod Fiscal, publicat deja în Monitorul Oficial.
În premieră, în 2016, vor fi taxați și cei care folosesc țigările electronice sau fumează narghilea. Pentru o sticluță cu lichid cu nicotină vei plăti mai mult. Dacă alegi instrumentele de fumat orientale, află că 1 kilogram de materie primă pentru acestea va fi mai scump cu 384 de lei.
Noua acciză, care va fi aplicată din ianuarie anul viitor, va fi în cuantum de 0,5 lei/mililitru pentru lichidul care conţine nicotină şi de 384 lei/kilogram pentru tutunul conţinut în produse din tutun încălzit, relateaza libertatea.ro.
Comparativ, pentru ţigările obişnuite, acciza pentru tutunul de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete, şi alte tutunuri de fumat este de 383 lei/kilogram. Această taxă va fi însă majorată constant în următorii ani, în raport cu inflaţia din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014-septembrie 2015, comunicată de Institutul Naţional de Statistică până la 15 octombrie.
Nivelul actualizat al accizelor va fi publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor până cel târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an. Rămân neschimbate accizele la carburanți auto, care ar trebui să scadă cu 40 de bani pe litru, însă abia în 2017.
Acestea au convenit asupra reducerii TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 19% din 2017, eliminarea taxei de stâlp de anul viitor, dar şi asupra eliminării supra-accizei la carburant din 2017.
Negocierile continuă pe celelalte măsuri.
Codul fiscal a fost trimis de preşedintele Klaus Iohannis la Parlament pentru reexaminare, iar acest lucru ar urma să se întâmple săptămâna viitoare într-o sesiune extraordinară a Legislativului.
Deputaţii şi senatorii vor stabili atunci dacă resping sau nu punctele de vedere ale şefului statului.
Noua formă a Codului Fiscal, adoptată de Parlament, va fi trimisă apoi preşedintelui. Klaus Iohannis va fi obligat de lege să-l promulge.
Documentul a fost aprobat, initial, de Parlament, in iunie.
Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscală a anunţat că a colectat luna trecută venituri bugetare de aproximativ 20 de miliarde de lei, cu 7,2% mai mari decât în aceeaşi lună din 2014.
În primele şapte luni din 2015, ANAF a colectat cu 9 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 5 miliarde lei peste programul de încasări prevăzut în legea bugetară.
Veniturile din Taxa pe Valoarea Adăugată au urcat cu un procent, la 4,7 miliarde de lei, în contextul unei cote reduse de TVA la alimente, de la 24 la 9%.
ANAF precizează că aceste rezultate au fost înregistrate în pofida efectului de contracţie a veniturilor din cauza unor măsuri fiscale cu impact negativ în volumul colectării, cum ar fi scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, neimpozitarea profitului reinvestit, diminuarea taxei pe stâlp ori scăderea cotei de TVA la produsele alimentare.
Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important care vizeaza sistemul finanţelor publice europene.
In tara noastra aplicarea acestui concept ar putea conduce la scadearea unor taxe.
Fiecare dintre statele membre este liber să-și aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit, cu condiția să respecte normele UE.
În acest cadru, principalele priorități ale politicii fiscale a UE sunt eliminarea obstacolelor de natură fiscală care împiedică activitatea economică transfrontalieră, lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare și promovarea unei mai largi colaborări la nivelul administrațiilor financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei dar și pentru combaterea acesteia.
O mai mare coordonare a programelor fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective ale UE mai largi prin politicile fiscale ale statelor membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Cu toate eforturile întreprinse nu putem vorbi deocamdata despre o politică fiscală unitară.
Rezultatele actuale ale procesului de armonizare fiscală la nivelul UE, relevă faptul
că deşi există o strategie fiscală cu obiective comune, realizarea acestora este diferită.
Chiar şi în cazurile în care s-a reuşit adoptarea de acte legislative comunitare în acest domeniu, s-au folosit de regulă ca mijloace de armonizare Directivele şi mai puţin Regulamentele.
Este cunoscut, că Directivele conţin doar obligaţii de rezultat, care trebuie transpuse în legislaţia naţională şi nu aplicate direct cum este cazul Regulamentelor, ceea ce lasă o mai mare marjă de alegere din partea autorităţilor naţionale, care au tendinţa de conservare a suveranităţii lor fiscale, confirmând suplimentar reticenţa statelor membre de a se supune în această materie unor reglementări supranaţionale.
Aderaraea Romaniei la zona Euro este condiţionată de armonizarea fiscală. Acest lucru ar conduce la scăderea taxei pe valoarea adăugată, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu colegului nostru Florin Orban de la Radio România Internaţional …
“La nivelul TVA suntem peste media europeană, dacă am avea o armonizare fiscal ar însemna să scădem TVA-ul şi este un lucru pozitiv. De asemenea, dacă ne referim la anumite taxe legate de angajatori, si acestea ar urma să scadă, pentru că suntem puţin peste media europeana. Deci, sunt lucruri care s-ar putea imbunătăţi. Eu cred că dacă vorbimde echilibrări, în general în România, atunci când a îndeplinit criteriile europene areuşit să genereze un trai mai bun pentru români. Cred că normele europene sunt positive ppentru noi, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să negociem. Aderarea României la yona Eurosau la orice tip de parteneriat fiscal cu celelalte state membre UE trebuie să treacă printr-un proces de negociere serios, in care interesul României trebuie sa fie pus inainte.”
Europarlamentarul Victor Negrescu, o declaraţie consemnată de Florin orban de la Radio România Internatională.
Pentru organismele UE, una dintre marile provocări a fost şi rămâne găsirea unor soluţii la problemele privind necesitatea compatibilităţii diferitelor sisteme şi relaţii ale statelor membre, printre care sistemul fiscal ocupă o poziţie semnificativă.
Alianţa Naţională a Organizațiilor Studenţeşti din România (ANOSR) atrage atenția, asupra faptului că taxele de admitere la facultate sunt ‘aberante’, de la 50 la 350 de lei, si nu justifică valoarea serviciilor pe care le oferă.
Lipsa serviciilor de consiliere şi orientare de calitate din liceu îi face pe mulţi absolvenți să nu aibă o opţiune clară cu privire la facultatea la care îşi doresc să se înscrie şi aleg să îşi depună dosarele la mai multe facultăţi, pentru a prelungi perioada în care se pot decide. Acest lucru este speculat de universităţi, care percep taxe de admitere (sau înscriere) generoase. Taxele de admitere sunt în medie de peste 100 de lei la toate universităţile din România’, arată ANOSR, citând un studiu propriu efectuat la nivel naţional.
Astfel, taxele de admitere diferă de la o universitate la alta: de la 50 de lei, până la 350 de lei.
De asemenea, studenţii susţin că unele universităţi percep şi o taxă de de înmatriculare, care pornește de la 25 de lei şi ajunge la 250 de lei.
Vlad Cherecheş, vicepreşedinte educațional ANOSR declara că tineriii trăiesc vremuri în care a fi student a devenit un lux pe care nu oricine şi-l permite.
„Încă din primele zile de studenţie suntem bombardaţi cu fel de fel de taxe despre care nu ştiam şi a căror valoare nu o putem înțelege. Mai târziu, ajungem la facultate şi ne dăm seama că astfel de taxe există şi în timpul anului universitar, doar că ele poartã alte nume: taxe de bibliotecă, taxe de eliberare a actelor de studiu, taxe pentru adeverințe, taxe de rulment sau garanție la cazare, taxe obligatorii pentru cantină și aşa mai departe”.
Reprezentanţii instituţiilor financiare spun că ar fi imposibil să treacă pe ecran taxele tuturor băncilor.
Oficialii de la Protecţia Consumatorilor, care au propus această măsură, îi contrazic însă, şi spun că ordinul va fi pus în practică, anul acesta, cu toată împotrivirea celor din domeniu.
Când scoatem 10 lei de la bancomat banca opreşte 50 de bani, când suma creşte la 1000 de lei comisionul este de 2,5 lei.
Dacă scoatem de la bancomatul altei bănci decât cea care a emis cardul, comisionul urca la 16 lei.
Un client care are două interogări lunare de sold, două extrageri la bancomat plăteşte 300 de lei comision anual.
Daca adaugăm si taxele de administrare, comisioanele cresc la 400 de lei.
In România sunt 10,6 milioane de carduri active în acest moment.
Chiar şi cu asemenea costuri percepute clienţilor, băncile nu vor să audă de transparenţă.
Alexandru Dunca, Seful Autoritaţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului susţine că va aplica măsura indiferent de părerea băncilor.
Ordinul ANPC care prevede publicarea comisioanelor şi taxelor la tanzacţia cu cardul este în dezbatere publică încă două săptămâni pe site-ul www.anpc.ro.
Suma încasată în primele şase luni ale acestui an din taxele şi impozitele locale, în Tg. Jiu, se ridică la peste 20 milioane de lei, din valoarea totală aferentă acestui an de 30 milioane de lei. Astfel, în prima jumătate a anului, cea mai mare parte a contribuabililor din municipiu şi-au achitat taxele şi impozitele.
Valoarea sumelor încasate la bugetul local este mult mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, Direcţia Publică de Venituri a emis peste 20.000 de somaţii pentru cei care au întârziat cu plata dărilor. Dacă aceștia nu îşi vor achita restanţele în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei, Direcţia Publică de Venituri va trece la instituirea măsurilor de executare silită.
Aproximativ 3000 de familii se află în imposibilitatea achitării taxelor şi impozitelor, iar în cazul lor se vor întocmi dosare de insolvenţă.
Este ultima zi în care se poate plăti taxa pe stâlp
Publicat de Andrei Cretoiu,
26 mai 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 1:06
Companiile care deţin construcţii industriale trebuie să declare şi să plătească prima tranşă pe acest an. Prin acest nou impozit, care va aduce la buget peste 1,5 miliarde de lei, firmele trebuie să plătească 1,5% din valoarea construcțiilor speciale.
Este vorba de conducte, cabluri, baraje, depozite, sonde de țiței și gaze sau infrastructura de transport feroviar. Reprezentanții investitorilor susțin că Guvernul nu a adus clarificările pe care le așteptau. În plus, ei atrag atentia cã, în forma actualã, impozitul va avea un impact social negativ.
Taxa pe stâlp trebuie plătit de toate persoanele juridice, mai puțin de instituțiile publice și institutele de cercetare de interes național.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
