Muzica Unei Generaţii Perene – AUREL MANOLACHE

Publicat de Bogdan Dragomir, 5 octombrie 2016, 10:40 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:00

Bun găsit la o nouă întâlnire cu mari artişti, muzicieni români şi creaţia lor artistică inegalabilă doar aici la Radio România Regional, pe www.www.radioromaniaregional.ro în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE!

Anul acesta, Maestrul AUREL MANOLACHE, „tataia copiilor” cum îl alintau cu drag participanţii la cel mai important festival muzical pentru copii din România în perioada 2001-2010, ar fi împlinit 85 de ani! În calitate de fost colaborator al Maestrului şi reprezentant al co-producătorului acestui festival din acea perioadă – Societatea Română de Radiodifuziune – dar şi în calitate de membru al juriilor de preselecţie a celor mai talentaţi copii din întreaga ţară, preselecţii organizate şi susţinute cu sprijinul Reţelei Studiourilor Regionale – Radio România Regional, îi aduc împreună cu colegii mei un sincer omagiu şi ne îndreptăm gândurile bune către sufletul său mare, profesionalismul său deosebit şi dorinţa nemărginită de a promova copiii talentaţi şi creaţia muzicală românească de calitate!

Vă oferim în minutele următoare, cu sprijinul colegei noastre Mona Vîlceanu de la Radio România Iaşi, ultimul interviu realizat cu Maestrul AUREL MANOLACHE înainte de trecerea în nefiinţă, în data de 7 martie 2010. (C & P 2010 Fonoteca de Aur RADIO ROMÂNIA).

Aurel Manolache

Aurel Manolache s-a născut pe 5 octombrie 1931, la Galați și a decedat pe data de 9 martie 2010. Trecerea sa în neființă a reprezentat o pierdere mare pentru Constanța, Aurel Manolache și regretatul său frate, Gelu Manolache, lăsându-și amprenta creatoare asupra orașului. În 1950, după absolvirea liceului, s-a angajat ca dirijor la Orchestra Populara “Valurile Dunării” din Galați (1950-52). A fost apoi dirijor la Ansamblul de Cântece și Dansuri al orașului Galați (1952-54), profesor suplinitor de muzică la școala Medie de Marină din Galați (1953-55), profesor la școala Metalurgică din Galați (1954-56), dirijor și director la Teatrul de Estradă din Galați (1954-56). În 1956 se mută la Constanța unde devine dirijor la Teatrul Marinei Militare din Constanța (1956-59), dirijor și șef de secție estradă la Teatrul de Stat din Constanța (1959-69), prim dirijor și director la Teatrul Fantasio din Constanța (al cărui fondator este) (1969-90). Aurel Manolache revine la conducerea Teatrului Fantasio din 2002, pentru încă doi ani, până la desființarea sa, în 2004. Aurel Manolache a fost și un apreciat compozitor de muzică ușoară. El a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în anul 1968.

„Ale tale” (muzica Aurel Manolache, text Ovidiu Dumitru) este singura melodie interpretată în duet de cei doi monştri sacri ai muzicii uşoare româneşti: Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru. Varianta în limba spaniolă cântată de cei doi mari artişti pe scena Festivalului Internaţional Varadero (Cuba, decembrie 1967) a fost singura melodie care a purtat numele acestui eveniment şi i-a transformat pe Margareta Pâslaru şi pe Dan Spătaru în adevaratele vedete ale ediţiei din acel an. (http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/2011/01/margareta-paslaru-sapte-ani-la-rand-pe.html)

„Ale Tale” – muzica Aurel Manolache, text Ovidiu Dumitru, interpreţi Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru, C & P – Electrecord.

Piesele sale au fost cântate de Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Cătălin Crișan, Loredana Groza sau Dan Spătaru. Julio Iglesias a ales să interpreteze, în 1969, la Festivalul „Cerbul de Aur„, piesa „Ale tale”, piesă compusă de Maestrul Manolache.

Aurel Manolache a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a (1981), cu opt premii la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia și cu patru premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A dirijat și numeroase spectacole și ediții ale Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia. În anul 2001 Aurel Manolache a inițiat Festivalul “Mamaia Copiilor” (al cărui director general a fost în perioada 2001-2010) împreună cu compozitorul Dumitru Lupu (directorul artistic al festivalului). (https://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Manolache).

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Gică Petrescu – un cântăreț de legendă

Publicat de Bogdan Dragomir, 16 iunie 2016, 12:09 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:17

Muzica Unei Generaţii Perene nr. 22
Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii (Bogdan Dragomir – Realizator/Doina Iacoban – Regizor de emisie)

Pentru perioada 13 – 19 iunie 2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale unui cântăreţ de legendă, poate cel mai cunoscut interpret de muzică uşoară din România, pe care îl comemorăm în această săptămână, la 10 ani de la trecerea în nefiinţă! Un pios omagiu şi respectul nostru deosebit pentru marele artist GICĂ PETRESCU!

gica-petrescu-2 (www.romaniacultural.ro)

Gică Petrescu (Gheorghe Petrescu, n. 2 aprilie 1915, Bucureşti – d. 18 iunie 2006, Bucureşti) a fost un cântăreţ  şi compozitor român de muzică uşoară şi de petrecere. De-a lungul a şapte decenii de activitate şi-a construit un repertoriu remarcabil prin bogăţie şi diversitate. Mama sa l-a învăţat de mic limba franceză şi l-a iniţiat în lumea muzicii, mai întâi interpretând la pianul din casă „piese scurte, melodioase (…), ritmuri mozartiene” şi apoi, în primii ani de şcoală, dându-i lecţii de pian.

„Casuţa noastrã” de pe albumul „Cântece din Bucureştii de-altãdatã-vol.6”, Licenţă UCMR-ADA, P-2006 – Star Media Music) interpretat de Gicã Petrescu .

gica-petrescu-3 (www.romaniacultural.ro)

Debutul său artistic s-a produs în 1931, fiind elev la Liceul „Gheorghe Şincai” cântă într-un ansamblu şcolar, la chitară şi vocal. La 15 ani urcă pentru prima dată pe scenă. La o serbare este descoperit de compozitorul Ion Vasilescu, care l-a dus la Radio, unde a cântat cu reputatul pianist şi dirijor Iulian Ghindă. Gică Petrescu face doi ani la Drept, dar părăseşte studiile juridice în favoarea muzicii. Decât să ajungi un avocăţel mediocru, mai bine apucă-te serios de muzică. Un strop de talent, n-o să-l înveţi la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l şi foloseşte-te de el! – îl sfătuieşte tatăl său.

Primul „contract de diseur” l-a avut la grădina restaurant Princiar de pe şoseaua Kiseleff, unde a cântat cu maestrul Fănică Luca. Atunci avea un repertoriu de 60 de cântece, tangouri şi romanţe. În 1933 este angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental Galeries Lafayette cântând cu Orchestra James Kok. Avea 18 ani şi cu mult curaj atacă eşalonul de aur al idolilor de atunci ai scenelor din localurile de muzică, răsfăţaţii de public şi de presă: Cristian Vasile, Titi Botez sau Jean Moscopol. În 1936, figurează deja în programele difuzate de Radiodifuziunea Română.

gica-petrescu cu Sile Dinicu la Radio (www.romaniacultural.ro)

Un an mai târziu, numele Gică Petrescu se impune tot mai mult fiind invitat să înregistreze pe plăci de patefon pentru casele de discuri Columbia, Odeon, His Master’s Voice, producători muzicali celebri în epocă.

„Sanie cu zurgălăi – Ionel, Ionelule – Cu lăutarii după mine – Uite-aşa aş vrea să mor” de pe albumul „Greatest Hits” (C-1994 Intercont Music, P-1994 Intercont Trading Ltd.) interpretat de Gică Petrescu.

În 1934 în România ia fiinţă Casa de discuri şi fabrica Electrecord. Din 1938, Gică Petrescu va colabora decenii la rând, înregistrând cântece de muzică uşoară, romanţe, cântece populare şi cântece de petrecere.

Cariera artistică a Maestrului începe practic în 1939, când este invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta şi se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot şi charleston. Şlagărele la modă, pe discuri Odeon, Columbia, Parlophon, Cristal, His Master’s Voice, Electrecord, erau pe buzele tuturor pentru textele publicate în broşuri şi care se vindeau o dată cu discul. Gică Petrescu a fost succesorul Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piaţa Buzeşti, unde cânta cu orchestra violonistului şi dirijorului Victor Predescu. În perioada 1940-1944 cântă pe scenele teatrelor Gioconda şi Savoy. O dată cu începerea războiului, este mutat la regimentul IV Moto din Străuleşti. Aleargă zilnic între regiment, Radio pentru “Ora răniţilor”, concertele cu Dinu Şerbănescu, estrada unui restaurant, scena Teatrului de Revistă şi spectacolele cu răniţi. Este anunţat uneori cu grad militar „fruntaşul Gică Petrescu” alături de Antonescu Trestian, Silly Popescu, Nae Roman, Titi Botez şi marele Constantin Tănase. Îşi afirmă calităţile de actor pe scena Teatrului Comic (în clădirea fostului Teatru de Estradă – Sala Savoy) alături de H. Nicolaide şi o pleiadă întreagă de compozitori, textieri şi cântăreţi. Interpretează piese muzicale în zeci de concerte ale formaţiei Jean Ionescu, prezentate de marele comic Nae Roman şi alături de pianistul  Gaston Ursu. Este angajat de compozitorul Ion Vasilescu la „Alhambra” şi apoi la „Gioconda”, unde lansează zeci de cântece, care s-au bucurat de mare popularitate până în ziua de azi. În 1946, la barul-gradină „Arizona”, s-a introdus ultima noutate tehnică, microfonul.

„Trece-un car cu boi – Zaraza – Două viori – Hop şi-aşa – Că doar n-o să trăiesc cât lumea” de pe albumul „Greatest Hits” (C-1994 Intercont Music, P-1994 Intercont Trading Ltd.) interpretat de Gică Petrescu.

Într-o seară vine ca oaspete marele violonist Yehudi Menuhin. Gică Petrescu i-a cântat şansonete, şlagăre americane, dar… l-a entuziasmat şi emoţionat cu cântecele La margine de Bucureşti, Suflet candriu de papugiu şi Costică, Costică. Menuhin l-a bisat îndelung şi i-a oferit un autograf cu textul următor: „Lui Gică Petrescu, în semn de recunostinţă pentru frumoasele sale cântece care m-au încântat atât de mult!” — Yehudi Menuhin – violonist (1946).

În 1953 cu ocazia „Festivalului Internaţional al Tineretului” de la Bucureşti, la Teatrul Savoy, are loc „Concertul popoarelor”. Gică Petrescu cântă, cu mare succes piese în cateva limbi străine, multe din repertoriul lui Yves Montand. În perioada 1956-1959, spectacolul de revistă „Concertul popoarelor” trece Nistrul, într-un lung turneu în Uniunea Sovietică, cu Ion Dacian, Trio Grigoriu, Florian Dorian etc. Rămâne credincios Teatrului de revistă „Constantin Tănase” la sălile Savoy şi Victoriei 174, alături de Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, marele comic  Mircea Crişan, Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu.

În perioada 1965-1967, artistul Gică Petrescu are cel mai important turneu – doua luni în Franţa la Paris (1965), pe scena celebrului music-hall „Olympia”, alături de Stela Popescu şi Mircea Crişan. Urmează turnee încununate de succes în Israel, alături de Florin Piersic, Doina Badea. Lansează noi şlagăre pe scena „Festivalului de Muzică Uşoară de la Mamaia”, timp de mai multe ediţii. În perioada anilor 1966-1971 înregistrează la Electrecord şlagărele care l-au făcut celebru (ex: Căsuţa noastră, Of, of, of măi şpriţule,  Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă, Uite-aşa aş vrea să mor, Du-mă acasă măi tramvai) 

„Du-mã-acasã mãi tramvai” de pe albumul „Cântece din Bucureştii de-altãdatã-vol.6”,Licenţă UCMR-ADA, P-2006 Star Media Music, interpretat de Gicã Petrescu.

În perioada 1993-1995 apare cartea biografică Viaţa şi cântecele lui Gică Petrescu, scrisă de compozitorul şi muzicologul George Sbârcea, având ca bază de documentare caietele şi albumele, afişele şi fotografiile strânse cu devoţiune de tatăl artistului. Autorul a lăsat şi câteva cuvinte în semn de preţuire pentru marele artist Gică Petrescu: „Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanţele simţirii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-a adoptat şi le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7 decenii, legându-şi numele, pentru totdeauna, de sufletul a generaţii şi generaţii de oameni şi de muzica uşoară românească.” — George Sbârcea – compozitor şi muzicolog.

La 84 de ani, semnează un contract de înregistrare pentru 3 CD-uri cu cele mai dragi melodii cântate în toată cariera sa. Orchestraţii noi, înregistrări noi într-un studiou digital. Şi-a uimit colaboratorii cu seriozitatea şi vitalitatea lui, devenite proverbiale. CD-urile s-au vândut ca pâinea caldă, în zeci de mii de exemplare, fiecare.

În perioada 1982-1987 participă la „Festivalul Crizantema de aur”, de la Târgovişte, dovedind o excepţională ştiinţă a artei interpretative muzicale şi actoriceşti. La Teatrul Constantin Tănase, are loc premiera Nimic despre elefanţi. Acest spectacol a fost scris special pentru doi protagonişti: Gică Petrescu (în prag de 70 de ani) şi Nicu Constantin. Spectacolul s-a jucat doi ani consecutiv cu casa închisă. Gică alături de Nicu Constantin a interpretat cuplete pline de haz şi melodii cunoscute româneşti. Aceasta va rămâne o demonstraţie unicat de vitalitate, har, profesionalism şi respect pentru public.

„Trece timpul” (V. Veselovski/M. Maximilian) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P – 1996 Intercont Music) interpretat de Gică Petrescu.

Decesul

Duminică 18 iunie 2006, ora 18:00, în cadrul galei „Premiile muzicale Radio România Actualităţi” a fost programat şi un premiu special („Cântecul e viaţa mea”), dedicat lui Gică Petrescu. Din păcate, cântăreţul a murit chiar în dimineaţa aceleiaşi zile. Corpul său neînsufleţit a fost depus pe catafalcul aflat, pentru trei ore, în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a şi fost înmormântat.

În timpul carierei sale artistice excepţionale, interpretul Gică Petrescu a primit numeroase premii şi distincţii dintre care amintim:

Artist Emerit al Republicii Populare Române (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”.

Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a – 1968

Premiul discului – Electrecord – 1968

Diploma de excelenţă „Muzica e viaţa mea” – TVR – 1999

Radio România i-a decernat în anul 2001 premiul „Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” şi în 2006 – Premiul special “Cântecul e viaţa mea”!

Life Time Award – MTV Romanian Music Awards – 2004

Zeci de alte premii la diferite Festivaluri şi evenimente culturale româneşti

GicaPetrescu (www.romaniacultural.ro)

În data de 5 mai 2003, în cadrul unei ceremonii desfăşurată la Palatul Cotroceni, Ion Iliescu – Preşedintele României la acea vreme, i-a acordat maestrului Gică Petrescu – Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, cu ocazia împlinirii vârstei de 88 de ani, pentru îndelungata şi prodigioasa carieră artistică pusă în slujba cântecului românesc, prin care a încântat sufletele a numeroase generaţii.

„Nu ma supăr, bătrâneţe!” (P. Oprea/M. Block) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Gică Petrescu.

Mărturii ale unor artişti celebri şi colegi de scenă ai Maestrului:

„De când mă ştiu pe lume, Gică a fost «Maestrul». Era o celebritate, de la 20 de ani! Marele cântăreţ, a fost şi un excelent artist de revistă… Am jucat alături de el pe scenă în numeroase spectacole şi turnee. Din scenă nu ieşea cu paşi normali, călca sacadat; publicul prindea mişcarea şi aplauda în ritmul paşilor săi. Cânta multe cântece de pahar, dar în viaţă era foarte cumpătat. Nu a agreat niciodată viaţa dezordonată a boemei interbelice…Din clipa în care i se încredinţa o piesă, Gică nu mai avea linişte! Ne suna în fiecare dimineaţă, pentru ca totul să iasă perfect” — Stela Popescu – actriţă.

„…A fost cel mai cunoscut artist român, cântăreţ şi un strălucit actor de revistă. Marca Gică Petrescu înseamnă succesul asigurat. Singurul care a ajuns «Artist Emerit». Emeriţi au fost mai mulţi: mari cântăreţi şi actori din teatre, dar ca artist de revistă, Gică a fost singurul… emerit!” — Alexandru Arşinel – actor.

„Cea mai mare calitate a lui era aceea că «nu semăna cu nimeni». Era Gică şi atât! Cel mai «cântăreţ» din câţi a avut România vreodată. Din tinereţe a intuit, ca nimeni altul, că un cântec nu se cântă numai cu vocea ci şi cu mintea şi cu inima… Ne-a lăsat un tezaur muzical, al nostru, în vecii vecilor” — Horia Şerbănescu – actor.

„A fost un mare om şi un mare Român. Dumnezeu i-a pus pe chip un zâmbet atrăgător şi har în glas…Nu putea să cânte fără o melodie, fără ceva care să pătrundă în suflet. M-a făcut fericit cântând cântecele mele… A reuşit să le dea o savoare aparte, trăinicie şi viaţă lungă. Mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii…” — Temistocle Popa – compozitor.

„Gică Petrescu este cântăreţul care a îndulcit sufletul şi mintea şi viaţa a zeci de milioane de români. Socotesc c-a fost un privilegiu că am apărut împreună pe acelaşi afiş, pe aceeaşi scenă…Am avut o mare dragoste, un cult pentru «Nea Gică», acest Chevalier şi acest Sinatra al nostru al românilor.” — Florin Piersic – actor.

„Cel mai frumos tango din lume” (Ion Vasilescu/Nicuşor Constantinescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 ROTON) interpretat de Gică Petrescu.

Sursa info: www.wikipedia.org

*****

La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 13 –19 iunie:

13-06-1949     S-a născut Dennis Locorriere, guitar, Dr Hook, (1972 US No.5 & UK No.2 single ‘Sylvia’s Mother’ plus 9 other US Top 40 hits).

13-06-1972     Moare în urma unui infarct, la New York, Clyde McPhatter, membru fondator al grupului The Drifters.

13-06-1976     S-a născut Jason Brown din grupul 5ive. (1998 UK No.2 single‘Everybody Get Up’, 1999 UK No.1 single ‘Keep On Movin’).

13-06-1986     A murit în urma unui infarct Benny Goodman, 77 de ani.

14-06-1949     S-a născut Jim Lea, bass, piano, violin, Slade, (1971 UK No.1 single ‘Coz I Luv You’, plus five other UK No.1 hits and 18 UK Top 40 hit singles).

14-06-1954     Se naşte Gianna Nanini.

14-06-1961     Se naşte la Bexley Heath, Boy George, una dintre cele mai colorate păsări ale paradisului de pe scena muzicii pop. El declară că videoclipurile „Rain” şi „This Is To Be My Play – ground” sunt copii totale ale videoclipurilor sale „Crying Kame ” şi „To Be Reborn„. (1983 UK No.1 & 1984 US No.1 single ‘Karma Chameleon’). Solo, (1987 UK No.1 single‘Everything I Own’).

14-06-1971     S-a născut interpreta brtitanică Billy Myers. (1998 UK No. 4 single ‘Kiss The Rain’).

14-06-1983     S-a născut Siobhan Donaghy, vocals, The Sugababes, (2002 UK No.1 single, ‘Round Round’, 2002 UK No.2 album ‘Angels With Dirty Faces’).

14-06-1994     Încetează din viaţă în urma unui cancer la pancreas compozitorul Henry Mancini. Are la activ nu mai puţin de 20 de nominalizări pentru Grammy Awards şi altele pentru Oscar.

14-06-1995     Rocker-ul irlandez Rory Gallagher încetează din viaţă în vârstă de 47 de ani, în urma unor complicaţii apărute după un transplant de ficat.

15-06-1933     Se naşte la Pola, Jugoslavia, Sergio Endrigo . Un nume prestigios al muzicii uşoare italiene. Endrigo nu poseda o voce de aur ci una interesanta, melodiile sale sunt chiar monotone, simple dar simbioza muzica – text reuseste sa creeze o atmosfera rafinata. A murit la 07 septembrie 2005.

15-06-1941    Se naşte în Brooklyn, New York, interpretul Nilsson (Harry Edward Nelson III). Cel mai mare hit al său a fost Without You, number one, cu un milion de copii vândute. A murit la 15.01.1994.

15-06-1943     S-a născut la Paris, interpretul Johnny Hallyday

15-06-1946     Se naşte în Alexandria, Egipt, Demis Roussos.

15-06-1949     Se naşte la Melbourne, Australia, Russell Hitchcock din grupul Air Supply.  Grupul a avut 3 milioane de copii vândute cu single-ul number one The One That You Love.

15-06-1969     S-a născut la Los Angeles rapper-ul Ice Cube (O’Shea Jackson)

15-06-1996     Legendara interpretă Ella Fitzgerald încetează din viaţă în vârstă de 79 de ani.

16-06-1982     Încetează din viaţă chitaristul grupului Pretenders, James Honeymen-Scott, în urma unei supradoze de cocaină.

17-06-1943     S-a născut în Brooklyn, New York, Barry Manilow (Barry Alan Pinkus).

17-06-1956    S-a născut în Luton, Anglia, Paul Young.

18-06-1942    Se naşte la Liverpool, Paul McCartney. A primit o distincţie unică în lumea muzicii, discul de rodiu pentru 500 milioane exemplare vândute din 1970, după destramarea grupului Beatles. Cu aceasta intră în GUINESS BOOK, prima oară intrând în această carte a recordurilor pentru cele 1200 de variante înregistrate ale compoziţiei sale – „Yesterday”.

18-06-1957     S-a născut Tom Bailey, vocals, keyboards, The Thompson Twins, (1984 UK No.2 single ‘You Take Me Up’, 1984 US No.3 single, ‘Hold Me Now’).

18-06-1961     S-a născut Alison Moyet, singer, Yazoo, (1982 UK No.2 single ‘Only You’). Solo (1985 UK No.2 single ‘That Ole Devil Called Love’).

18-06-1971     Se naşte în Philadelphia, Nathan Morris, membru al grupului Boyz II Men.

19-06-1957     S-a născut Maxi Jazz (Maxwell Fraser), rapper, Faithless, (1996 UK No.3 album ‘Insomnia’).

19-06-1960     S-a născut Dennis Fuller, London Boys, (1989 UK No.2 single ‘London Nights’). A murit în accident de maşină împreună cu colegul său de formaţie Edem Ephraim la 21 ianuarie 1996.

19-06-1962     Se naşte la Los Angeles, California, Paula Abdul (1990 US No.1 & UK No.2 single ‘Opposites Attract’ plus five other US No.1 singles. 1989 album ‘Forever Your Girl’ spent ten weeks as US No.1.).

19-06-1963     Se naşte Dizzy, membru al grupului Guns ‘N’Roses.

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Emisiunea este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele  “GICĂ PETRESCU – Greatest Hits”, (C – 1994 Intercont Music & P – 1994 Intercont Trading Ltd.), “Gică Petrescu – Cu păhărelul după mine”(C&P – 1996 Intercont Music), “Cântece din Bucureştii de altădată – Vol.6” (C-UCMR-ADA, P-2006 Star Media Music), „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 ROTON).