Premieră și audiție cu public la Teatrul Național Radiofonic!

Publicat de Andra Radu, 16 noiembrie 2022, 19:20

Premieră: „Luminița, de la capătul tunelului” de Radu F. Alexandru

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, joi, 17 noiembrie 2022, de la ora 19:00, la Radio România Cultural, Luminița, de la capătul tunelului de Radu F. Alexandru, în regia lui Mircea Cornișteanu. În distribuție: Constantin Cotimanis, Monica Davidescu, Dan Condurache, Alexandra Poiană. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

Luminița, de la capătul tunelului este o comedie amară despre cinismul politic și moftangii vremurilor noastre, despre iubirea dată în schimbul carnetului de partid, despre infidelități validate de sondaje și despre mentalități corupte. Textul surprinde acele resorturi interioare care pervertesc relații, comportamente, percepții și este varianta revăzută a piesei Tsunami (Editura Palimpsest, 2008, Premiul III la FestCo), publicată sub titlul Românica (Tsunami), în volumul Teatru 7, apărut la Editura Cartea Românească, în 2012 (Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România).

„(…) lumea în care se mișcă personajele și în care se consumă intriga piesei are un nume drag nouă și inconfundabil: România! Într-un limbaj mai tandru: Românica. (…) Cum se poate trăi într-o astfel de lume? Care este forța cu care se înfruntă idealurile fiecăruia dintre noi cu realitatea în care ne ducem viața, de zi cu zi? Se mai pot recompune idealuri din cioburile care se aleg, de regulă, din cele mai multe dintre înfruntările cotidiene? Dar până la urmă, de ce trebuie să ne trăim viața într-o continuă postură de martori neputincioși ai felului în care o șleahtă de briganzi își urmăresc cu nerușinare interesele de ani de zile și fac tot ce vor dintr-o țară și un popor întreg? Sunt întrebări grave, la care sunt convins că vă gândiți fiecare dintre dumneavoastră și pe care le veți găsi cuprinse în piesă.(…) Replicile, care ajung la dumneavoastră, vă vor întări în curajul și în forța cu care aspirați neclintiți la viața în normalitate, pe care o merităm cu toții.” – mărturisește dramaturgul, scenaristul, prozatorul și publicistul Radu F. Alexandru, autorul acestei piese.

Luminița, de la capătul tunelului a avut premiera în octombrie 2016, la Teatrul Național București, Sala Atelier, în regia lui Mircea Cornișteanu, cu Monica Davidescu, Alexandra Poiană, Constantin Cotimanis, Dragoș Stemate, în distribuție.

Spectacolul radiofonic Luminița, de la capătul tunelului, pe care îl propunem, este cea de-a doua montare a unei piese semnate de Radu F. Alexandru, care se realizează în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani. În anul 2012, prezentam varianta radiofonică a spectacolului Love Stories – realizată după piesa Labirintul de Radu F. Alexandru – text premiat de UNITER, considerat Cea mai bună piesă românească a anului 2010.

Montat în 2011, pe scena Teatrului Metropolis din Bucureşti, în regia lui Claudiu Goga, spectacolul Love Stories – sau labirintul emoţiilor şi dramelor existenţiale, ce aduce în prim-planul atenţiei noastre două cupluri – părinţi şi copii – într-o surprinzătoare şi emoţionantă poveste a căutărilor de sine – a beneficiat de o distribuţie care a susţinut pe deplin viziunea regizorală şi motivaţia abordării acestui text: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Diana Cavallioti, Alexandru Pavel.

Cu participarea extraordinară a lui Emil Hurezeanu. Varianta radiofonică, gândită de Claudiu Goga, realizată cu aceeaşi distribuţie, a păstrat concepţia acestei montări şi a transpus-o cu mijloacele specifice spectacolului radiofonic, într-o creaţie adresată ascultătorului.

Pe același principiu, varianta radiofonică a spectacolului Luminița, de la capătul tunelului, gândită de regizorul Mircea Cornișteanu, merge pe structura spectacolului realizat la Teatrul Național București, cu o singură schimbare în distribuție (Dan Condurache în rolul Doru Maxim). Atât pentru regizorul Mircea Cornișteanu, cât și pentru actrița Alexandra Poiană, colaborarea la acest spectacol reprezintă debutul la Teatrul Național Radiofonic.

Luminița, de la capătul tunelului de Radu F. Alexandru se va difuza şi sâmbătă, 19 noiembrie 2022, de la ora 13:15, la Radio România Internațional 2, în seria Dramaturgi români contemporani.

Audiţie cu public: Sandu Tudor – Floarea de Foc a Rugului Aprins

Teatrul Național Radiofonic – Radio România vă invită joi, 17 noiembrie 2022, de la ora 19:00, la Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, unde va avea loc audiţia spectacolului Sandu Tudor – Floarea de Foc a Rugului Aprins, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la trecerea la Domnul a Ieroschimonahului Daniil Sandu Tudor.

Participă Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal. Invitaţi: Dan Puric şi Mihai Bica. Intrarea este liberă. Scenariul: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Dan Puric. În distribuție: Mihai Bica, Dan Puric, Orodel Olaru, Amalia Ciolan, Mircea Constantinescu, Alexandru Nedelcu, Daniel Tudorică, Ovidiu Cuncea, Damian Victor Oancea, Gavril Pătru, Beatrice Rubică, Adrian Păduraru, Petru Hadârcă, Paul Simon Esperando, Ion-Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Muzica: Paul Simon Esperando. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

Scenariul urmăreşte devenirea întru fiinţă a celui care avea să treacă la Domnul ca mucenic, în închisoarea de la Aiud, la 17 noiembrie 1962: Sandu Tudor – Ieroschimonahul Daniil de la Rarău. Icoana acestei mari personalităţi duhovniceşti e conturată prin propria sa mărturie, prin scrierile sale şi întregită de cei care i-au fost martorii urcuşului duhovnicesc: scriitorul şi profesorul universitar de chimie Alexandru Codin Mironescu, Ieromonahul Benedict Ghiuş, Ieromonahul Sofian Boghiu, Ieromonahul Andrei Scrima, Ieromonahul Vasile Vasilache – stareţul Mănăstirii Antim în anii 1944-1948, poetul şi economistul Paul Sterian, Înalt-Preasfinţitul Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului (1981-2005), Ieromonahul Roman Braga.

Mihai Bica, dând glas mărturisirilor, cugetărilor, scrisorilor şi autobiografiei Părintelui Daniil Sandu Tudor, face din nou dovada că este între acei rari actori care reuşesc să interiorizeze şi să adâncească sensurile unui text duhovnicesc, pentru a ni-l reda convingător, cu multiple nuanţe sonore care slujesc Adevărul. În regia lui Dan Puric, spectacolul are ritm, forţă, echilibru, momente de înălţare spirituală şi o cutremurătoare actualitate.Paul Simon Esperando a creat un univers muzical adecvat fiecărei situaţii dramatice, care pune în valoare fiecare scenă, vocea şi interpretarea fiecărui actor.

Spectacolul radiofonic Sandu Tudor – Floare de Foc a Rugului Aprins poate fi ascultat marţi, 15 noiembrie, de la ora 20:00, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii.

Serviciul Comunicare și Relații Publice

Festivalul Internațional Grand Prix Nova #online, ediția a VIII-a!

Publicat de Andra Radu, 29 mai 2020, 14:45

În perioada 1-30 iunie, Radio România organizează o ediţie exclusiv online a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, festival care aduce atmosfera sărbătorii în casele ascultătorilor.

La cea de a VIII-a ediţie a festivalului dedicat inovaţiei în creaţia radiofonică conectăm creatorii spectacolului sonor internaţional cu audienţa teatrului radiofonic. Ajungem oriunde în lume în spaţiul virtual, pe platformele www.grandprixnova.ro sau www.eteatru.ro.

Selecţia finală a festivalului propune 39 de producţii de top din Europa, Asia şi America de ascultat din fotoliul de acasă.

Toate producţiile participante în concurs vor fi accesibile spre audiţie liberă în perioada 1 – 30 iunie pe site-urile www.eteatru.ro şi www.grandprixnova.ro, însoţite de textele în limba engleză ale acestora (în format pdf). Reamintim, limba oficială a festivalului este engleza.

Luni, 30 iunie, vor fi anunţaţi câştigătorii ediţiei a VIII-a a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.

În contextul anulării festivalurilor internaţionale de profil din prima parte a anului, Grand Prix Nova este singurul festival de teatru radiofonic care s-a mutat în spaţiul virtual. GPN #online 2020 reflectă vitalitatea mediului profesional şi explorează diversitatea formelor spectacolului radiofonic.

În această ediţie, 39 de producţii de teatru radiofonic, din 13 ţări din toată lumea, au intrat în selecţia finală a competiţiei pentru Marele Premiu, la una dintre cele trei secţiuni de concurs: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural (secţiune inaugurată cu succes în ediţia 2018, ce oferă ascultătorilor un nou nivel de experienţă audio, audiţia în căşti).

Dintre ţările participante, amintim: Georgia, Iran, Canada, Croaţia, Serbia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Rusia ş.a.

Păstrăm tradiţia juriilor internaţionale. Importanţi specialişti din domeniu, membrii juriului vor colabora de la distanţă, prin video-conferinţe de evaluare şi decizie. Juriul este format din cinci personalităţi ale creaţiei radiofonice internaţionale, producători de radio sau artişti ai spectacolului sonor multipremiaţi la nivel interrnaţional.

Preşedintele juriului, Bernard Clarke (artist, producător la RTÉ lyric fm Irlanda), va fi secondat de Soila Valkama (regizoare, dramaturg şi actriţă din Finlanda), Dimtriy Nicolaev (regizor rus, autor de spectacole sonore şi ars acustica), Ulrich Bassenge (artist german independent, deţinător a două trofee Grand Prix Nova în 2019 şi 2016) şi Attila Vizauer (regizor, redactor şef al redacţiei Teatrul Naţional Radiofonic).

Împreună vor decide palmaresul GPN #online 2020.

Premiile Teatrului Naţional Radiofonic

Radio România oferă anual distincţii pentru cele mai valoroase prestaţii actoriceşti ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent: premiul pentru cea mai bună actriţă, cel mai bun actor şi pentru debut radiofonic.

Comunicarea premiilor TNR va avea loc în cadrul ceremoniei online de comunicare a palmaresului competiţiei internaţionale Grand Prix Nova #online 2020, de marţi, 30 iunie, pe platformele www.grandprixnova.ro şi www.eteartu.ro şi pe pagina de facebook a festivalului Grand Prix Nova Romania.

Festivalul Internaţional Grand Prix Nova 2019

Publicat de Andra Radu, 4 iunie 2019, 11:00

În perioada 2-7 iunie, în Bucureşti, Radio România organizează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat inovaţiei în creaţia radiofonică.

În acest an, evenimentul va fi găzduit de Teatrul Naţional din Bucureşti – o colaborare onorantă, între două instituţii ale artei teatrale, cu tradiţie şi valoare în peisajul cultural românesc.

Conferinţa de presă şi deschiderea oficială a Festivalului vor avea loc luni, 3 iunie, de la ora 12:00, în foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Audiţiile producţiilor în concurs se vor desfăşura în perioada 2-6 iunie, începând cu ora 9:00, la Sala Mică a Teatrului Naţional din Bucureşti, la care sunt aşteptaţi profesionişti şi iubitori ai teatrului radiofonic, deopotrivă. Vă reamintim că limba oficială a festivalului este engleza.

Gala de premiere va fi găzduită de spaţiul elegant şi primitor al Foaierului Tapiseriei (la etajul Sălii Mari), vineri, 7 iunie, de la ora 16:00.

Grand Prix Nova este un eveniment unic în România, dedicat creativităţii în lumea sonoră, pe care o face accesibilă oamenilor de teatru interesaţi de fenomen şi publicului larg. Tematica orientată spre inovaţie (tehnică, interpretativă, conceptuală ş.a.) în domeniul teatrului radiofonic este o marcă de originalitate în rândul competiţiilor de gen, Grand Prix Nova fiind unul dintre puţinele contexte culturale în care experimentul nu este doar invitat să se expună, ci este şi premiat la nivel internaţional.

În această ediţie, 41 de producţii de teatru radiofonic, din 19 ţări din toată lumea, au fost selectate pentru a concura pentru Marele Premiu, la una dintre cele trei secţiuni de concurs: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural (secţiune inaugurată cu succes în ediţia 2018, ce oferă ascultătorilor un nou nivel de experienţă audio, audiţia 3D în căşti).

Pasionaţii de teatru radiofonic pot accesa, în perioada festivalului, pe www.eteatru.ro, producţiile radiofonice în concurs, însoţite de textele acestora în engleză.

Festivalul Grand Prix Nova se prezintă şi ca o călătorie pasionantă în jurul lumii, pe calea undelor. De la subiectul spectacolelor, la limba vorbită de actori şi la ţările de producţie, ascultătorii descoperă o imagine bogată a spiritului inovator şi profesionist din creaţia sonoră internaţională. Dintre ţările participante, amintim: Georgia, Iran, Canada, Argentina, Slovacia, Islanda, Germania, Franţa, Marea Britanie ş.a.

Competiţia va fi jurizată, şi în acest an, de importanţi specialişti din domeniu. Preşedintele juriului este Mathias Calmeyer, actor norvegian, autorul şi regizorul mai multor spectacole de teatru şi operă, seriale tv şi filme de scurt-metraj şi, în ultimii şase ani, director al NRK- Radioteatret.

Alături de el, sunt: Jasna Mesarić(regizor artistic la departamentul de teatru al Radioteleviziunii Croate, laureată a mai multor concursuri internaţionale de prestigiu), Alexandre Plank (dramaturg francez, traducător, compozitor, realizator de producţii radiofonice, absolvent de filosofie al Universităţii Bauhaus din Weimar), Akim Mogaji (producător, regizor şi formator în domeniul creaţiilor audio-vizuale, de artă şi documentare, fiind recunoscut pentru importanta sa contribuţie în cadrul Asia-Pacific Broadcasting Union) şi Ilinca Stihi (regizor cu un palmares impresionant de premii internaţionale, recunoscută pentru stilul experimental în care îşi construieşte spectacolele, unul dintre fondatorii Festivalului Grand Prix Nova şi membră a numeroase jurii ale festivalurilor de profil).

Premiile Teatrului Naţional Radiofonic

Radio România îşi onorează în fiecare an actorii, recompensând ingredientul esenţial în reuşita unui spectacol sonor, interpretarea la microfon. Oferim anual, distincţii pentru interpretările cele mai valoroase ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent, pentru cea mai bună actriţă, el mai bun actor şi debut. Decernarea premiilor TNR va avea loc în cadrul ceremoniei de premiere a competiţiei internaţionale Grand Prix Nova 2019, de vineri, 7 iunie, la ora 16:00, în Foaierul Tapiseriei (de la etajul Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti).

Atelierele

Festivalul Grand Prix Nova îşi asumă rolul de mediu al comunicării şi al schimbului de idei creative. De aceea, atelierele sunt o tradiţie în evenimentul nostru. Workshopurile ediţiei a VII-a sunt concepute sub forma unor întâlniri informale, în limba engleză, cu membrii juriului, pe firul unei teme actuale: Reality and fiction / New technologies challenge the aesthetics of the audio dramas.

Atelierele se vor desfăşura zilnic (în perioada 2-6 iunie), începând cu ora 20:00, la Grădina Eden din Calea Victoriei nr.107, iar accesul e liber.

Mathias Calmeyer, Akim Mogaji, Jasna Mesarić, Alexandre Plank împreună cu Anamaria Pravicencu (atelier realizat în parteneriat cu Sâmbăta sonoră) aşteaptă profesionişti în domeniu, artişti interesaţi de noi direcţii estetice, dar şi publicul preocupat de fenomenul radiofonic, la aceste sesiuni de dialog.

Pentru ultima întâlnire joi, 6 iunie, ora 20:00, Ilinca Stihi & Amandine Casadamont propun audiţia, în premieră absolută, a spectacolului Imperiul bicefal / L’Empire bicephale (varianta în limba română), o coproducţie Radio România Cultural – France Culture. Producţia e realizată în cadrul Sezonului Cultural Franţa-România 2019 şi comentează în cheie comică felul în care două societăţi, care împărtăşesc în acelaşi timp diferenţe şi asemănări, construiesc imaginea unui viitor distopic prin deturnarea valorilor democraţiei. 

Spectacolul va fi difuzat şi pe Radio Romania Cultural, vineri, 7 iunie, la ora 00:00.

Grand Prix Nova 2019 este, din nou, un punct de intersecţie culturală în domeniul teatrului radiofonic şi al creaţiilor audio inedite cu cele mai diverse identităţi.

Programul festivalului, pe www.grandprixnova.ro sau pe pagina de facebook: Grand Prix Nova Romania.

Teatrul Naţional Radiofonic, premiere la Radio România Cultural

Publicat de adinaiftime, 10 decembrie 2017, 11:40

Luni, 11 decembrie, de la ora 16:00, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la Teatrul Dramaturgilor Români(Calea Griviţei nr. 64 – 66), la audiţia cu public, a spectacolului Doaga de Doru Moţoc, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu. Intrarea liberă. Premiera radiofonică va avea loc marţi, 12 decembrie, ora 20:00, la Radio România Cultural.

În distribuţie: Gabriela Popescu, Ioana Calotă, Mircea Constantinescu, Valentin Teodosiu, Daniel Badale, Mihai Dinvale, Dan Aştilean, Ionuţ Kivu, Vasile Manta.

Doaga de Doru Moţoc este o comedie de moravuri în două părţi, o oglindă teatrală fidelă a profilurilor morale contemporane, o cavalcadă de situaţii şi caractere comice, construite în buna tradiţie a comediilor lui Teodor Mazilu, Ion Băieşu, ori Dumitru Solomon. Cu un umor agreabil, lipsit de vulgaritate, dar acid şi necruţător, personajele lui Doru Moţoc se întrec în a-şi demonstra reciproc inadaptarea la vremurile noi. Pretextul doagei pierdute (sau sărite) face trimitere la pierderea echilibrului, a raţiunii, a normalităţii, a armoniei şi firescului relaţiilor interumane în societatea românească de după 1989. Situaţiile hilare, bine conduse şi structurate, prezintă în tuşe caricaturale un eşantion al umanităţii adunate întâmplător într-o staţie de autobuz. Locul devine o veritabilă scenă de teatru prin care trec tipologiile lumii de azi cu poveştile caracteristice tranziţiei româneşti. Printr-o distribuţie bine aleasă şi atent echilibrată, piesa oferă ascultătorilor plăcerea unei comedii de „modă nouă” cu personaje fără epocă: şeful, femeia uşoară, angajatul slugarnic, întreprinzătorul interlop.

Doru Moţoc este un autor dramatic cu piese montate în ţară şi străinătate, apreciat pentru piese ca Zborul – ce fericire, Undeva o lumină sau La Colorado, aproape de stele. Dramaturgul este creatorul conceptului de „teatru imaginativ”, adică teatru fără didascalii, dar şi un consecvent susţinător al dramaturgiei contemporane, organizând 15 ediţii ale Festivalului bienal de dramaturgie Goana după fluturidin Tetoiu (jud. Vâlcea).

Regia de montaj: Monica Wilhelm şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia muzicală: Patricia Prundea. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Regia artistică: Mihai Lungeanu.

Superproducţia Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz
Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră superproducţia Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz. Traducerea: Stan Velea. Dramatizarea radiofonică: Rodica Suciu Stroescu. Regia artistică: Diana Mihailopol. Cele opt episoade ale serialului radiofonic Quo Vadisse vor difuza în perioadele 11-15 şi 18-20 decembrie, de la ora 22:30, la Radio România Cultural.

Selecţiuni din serialul Quo Vadis vor putea fi audiate în avanpremieră marţi, 12 decembrie, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, Bucureşti). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Distribuţia: Marius Stănescu, Marius Bodochi, Mihai Constantin, Gelu Niţu, Constantin Dinulescu, Dan Aştilean, Oana Maria Mărgineanu, Rodica Lazăr, Emilia Popescu, Crina Mureşan, Rodica Mandache, Marian Lepădatu, Gavril Pătru, Dan Clucinschi, Gavriil Pinte, Alexandru Potocean, Orodel Olaru, Petre Nicolae, Ştefan Velniciuc, Amalia Ciolan, Nicolae Călugăriţa, Mihai Verbiţchi, Vasile Manta, Marius Călugăriţa, Ioana Calotă, Ruxandra Maniu, Cristian Simion, Violeta Berbiuc, Ion Arcudeanu, Patricia Prundea, Domnica Ţundrea, Alexandru Philippide şi copilul Silviu Stănescu. Interpret la instrumente cu coarde Victor Prundea. Regia de montaj: Monica Wilhelm.Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală şi corepetitor: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Teatrul Naţional Radiofonic şi-a propus să îmbogăţească Fonoteca de aur a radioului public cu serialul Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz, superproducţie radiofonică, ipostază sonoră remarcabilă a unui puternic şi tulburător roman, care, pe fundalul unei poveşti de iubire, înfăţişează Roma secolului I după Hristos şi persecutarea creştinilor în perioada lui Nero. Împăratul ucigaş, crud şi răzbunător, este, în egală măsură, în viziunea lui Sienkiewicz şi implicit în transpunerea radiofonică, un personaj grotesc, un cabotin, un clovn închipuit, obsedat de calităţile lui de poet. Dincolo de întâmplările ce se desfăşoară într-o succesiune rapidă şi captivantă, importantă devine descoperirea creştinismului, o religie a sacrificiului şi a iubirii necondiţionate. Titlul romanului este reprezentat de întrebarea pe care Sfântul Petru i-a adresat-o lui Iisus Hristos, pe care l-a întâlnit atunci când voia să fugă din Roma: Quo Vadis, Domine? (Încotro, Doamne?).

Henryk Sienkiewicz este unul dintre cei mai mari autori polonezi şi o voce distinctă în proza europeană de factură realistă. Pentru romanul Quo Vadis, el a primit în 1905 Premiul Nobel.

Dramatizarea radiofonică excelent realizată de Rodica Suciu Stroescu a extras întâmplările esenţiale ale romanului, aşezându-le într-o succesiune elocventă, în scene de o mare plasticitate. Diana Mihailopol s-a apropiat de acest univers fascinant cu duioşie şi înţelegere, izbutind un spectacol armonios care accentuează semnificaţiile textului. Consideraţiile asupra istoriei, gândurile despre mecanismul puterii politice se îmbină cu ironia, cu lirismul şi cu pasaje de o neînchipuită frumuseţe… Iubirea este privită nu doar ca sentiment ce se naşte între doi oameni, ci transcende viaţa şi devine iubire în sens creştin, iubire de oameni şi iubire a divinităţii.

Distribuţia spectacolului radiofonic adună mari nume ale momentului teatral actual, actori extraordinari, chemaţi să se confrunte cu partituri generoase, nuanţate şi extrem de ample, cărora le-au dat viaţă într-un chip tulburător.

Muzica, plină de forţă evocatoare, aleasă cu profundă sensibilitate şi totodată cu ştiinţa dozei exacte, de către regizorul muzical Patricia Prundea şi coloana sonoră realizată de Vasile Manta contribuie la împlinirea unui întreg artistic rafinat.

Astfel, serialul radiofonic Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz reînvie o lume şi ne determină să vedem cu ochii minţii, în tablouri vii, cu o mare putere de sugestie, întâmplări dramatice, neprevăzute, cu un puternic impact emoţional.

Teatrul Naţional Radiofonic deplânge plecarea marii actriţe Stela Popescu

Publicat de adinaiftime, 25 noiembrie 2017, 00:34

Teatrul Naţional Radiofonic deplânge plecarea marii actriţe Stela Popescu, personalitate marcantă a teatrului românesc, cu o carieră artistică prodigioasă, cu o remarcabilă activitate radiofonică, pe scena sonoră, unde a interpretat zeci de roluri memorabile, personaje de prim-plan, din dramaturgia naţională şi universală.

Doamna Stela Popescu (21 decembrie 1935, Orhei – 23 noiembrie 2017, Bucureşti) va rămâne una dintre prezenţele excepţionale la microfonul Teatrului Naţional Radiofonic, în pleiada de mari actori care au însufleţit, de-a lungul deceniilor, spectacolele sonore şi emisiunile de divertisment.

Cu un farmec inegalabil, cu un temperament cuceritor, cu o voce inconfundabilă, actriţa Stela Popescu a abordat, la Radio, tipologii artistice de facturi deosebite, care au căpătat viaţă, emoţie, contur, prin talentul său aparte, prin marea disponibilitate a mijloacelor artistice, prin capacitatea de a conferi culoare şi autenticitate celor mai diverse stări, situaţii şi întâmplări.

Talentul său nealterat de timp, ba parcă îmbogăţit continuu prin elemente ce-i veneau din interior, îi determina bucuria de a trăi, cu aceeaşi intensitate, emoţia artistică, dorinţa de a juca, de a se dărui publicului, într-un benefic schimb de energii cu partenerii şi, în egală măsură, cu spectatorii.

Stela Popescu era o actriţă de un mare profesionalism, care şi-a iubit enorm publicul, iar publicul i-a răspuns pe măsură… Cu ascultătorii Teatrului Naţional Radiofonic avea o relaţie absolut specială, de infinită iubire reciprocă şi de profund respect. Pentru că iubea şi aprecia cu adevărat Teatrul Naţional Radiofonic, specificul jocului la microfon, provocarea de a crea un personaj, o poveste, un univers artistic, doar din sunete, pauze, tăceri, gânduri rostite şi nerostite… Ţinea foarte mult la activitatea sa în studiourile radiofonice, se bucura pentru rolurile mari care i se încredinţau şi le aborda cu acelaşi farmec şi cu aceeaşi căldură, o adevărată marcă a personalităţii ei artistice.

Participa cu mare interes, cu bucurie, la audiţiile cu public ale Teatrului Naţional Radiofonic, era un adevărat spectacol s-o priveşti atunci când se asculta, cu mare atenţie, cu un amestec de exigenţă şi satisfacţie a reuşitei profesionale… Ne comunica impresii despre spectacolul audiat, ne povestea despre lucrul la acel spectacol, amănunte din culisele realizării lui, pe calea naşterii actului artistic.

Spectacolele radiofonice a căror protagonistă a fost Stela Popescu vor rămâne de-a pururi în Fonoteca de aur a Societăţii Române de Radiodifuziune, adevărate documente sonore şi mărturii ale unui talent extraordinar.

Drum bun în eternitate, Doamnă Stela Popescu, ne veţi lipsi enorm!

Radio România celebrează 150 de ani de la naşterea lui Luigi Pirandello

Publicat de adinaiftime, 28 iunie 2017, 09:30

La 28 iunie, se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Luigi Pirandello, dramaturg, romancier, poet şi eseist italian, născut în 1867, la Agrigento, în Sicilia, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1934, plecat în eternitate la 10 decembrie 1936.

Teatrul Naţional Radiofonic lansează Colecţia Luigi Pirandello, la www.eteatru.ro; vă invităm să faceţi cunoştinţă cu o dramaturgie de o factură aparte, cu o gândire specifică – pirandellismul, cum l-au denumit exegeţii –, cu o viziune bizară, de o extraordinară teatralitate!

Ascultaţi montări de referinţă, din Fonoteca de aur a Societăţii Române de Radiodifuziune, spectacole purtând semnături regizorale de prestigiu, în care veţi recunoaşte mari şi îndrăgiţi actori ai Teatrului Naţional Radiofonic!

Cu siguranţă, cheia prin care putem descifra universul atât de bizar al lui Luigi Pirandello stă şi în teoria sa despre personajul dihotomic, posesor al unei duble personalităţi, chinuit de tensiuni contradictorii, aşezând în permanenţă o mască între el şi restul lumii. Realitatea firii umane apare diferit în ochii celorlalţi şi astfel, beneficiar al unei unice individualităţi reflectate în infinite oglinzi, omul există numai prin ceilalţi şi numai în raport cu aceştia se poate defini. Relaţia devine astfel fundamentală şi nu persoana.

Pirandellismul implică dualismul vieţii, necesitatea aparenţelor de a lua o anumită formă, dincolo de care un flux interior evoluează continuu, diferit şi imprevizibil. Ca să fie înţeles, ca să aibă o logică, o coerenţă, ca să stabilească legături şi să-şi împlinească în acest mod unitatea, eroul îşi asumă o mască, moment în care se stabileşte o dublă relaţie: a sinelui cu masca şi a măştii sale cu măştile celelalte.

Este chiar denumirea generică a operei teatrale pirandelliene, pe care autorul şi-a subintitulat-o „Măşti nude” – maschere nude – tocmai în ideea acestui joc dublu al omului cu ceilalţi, un joc în care indivizii se caută cu deznădejde spre a se defini, spre a-şi găsi identitatea, acceptând sugestii, adăugând noi elemente, în acest flux, care este însăşi viaţa.

Această viziune sceptică, relativistă, neliniştită, stranie, cultivând solitudinea omului în mediul social cu care de fapt e incompatbil, îşi are originea – susţin unii exegeţi – în nuvelele lui Pirandello, anterioare creaţiei sale scenice.

Alţii au aflat geneza teatrului pirandellian în biografia sa, în faptul că, timp de câteva decenii, a supravegheat şi a fost afectat de boala psihică a soţiei lui. Alţi exegeţi l-au plasat în mişcarea scenică italiană, în grupul denumit Il grottesco, iniţiat de Luigi Chiarelli, alţii în contextul mai larg european al acelor decenii, în care se dezvolta teatrul simbolist, începea cel expresionist, Paul Claudel scria deja uluitoare opere dramatice etc.

Vă invităm să vă alăturaţi nouă în această călătorie teatrală fascinantă, în tentativa de a descifra opera lui Luigi Pirandello, destul de dificil de alăturat vreunei şcoli, vreunui curent, de a desluşi estetica pirandelliană, de a aprofunda teoria măştii şi modul în care autorul pune în discuţie însuşi limbajul dramatic!

Audiţie plăcută şi cu folos!

Să îmbrăcăm pe cei goi de Luigi Pirandello. Traducerea: Nicolae Carandino. Adaptarea radiofonică: N. Al. Toscani. Regia artistică: Elena Negreanu. În distribuţie: Rodica Tapalagă, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, Vali Voiculescu Pepino, Paul Avram, Aurel Cioranu. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Mihai Roman. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1970.

Tichia cu clopoţei de Luigi Pirandello. Adaptarea şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Mirela Gorea, Dragoş Pâslaru, Monica Ghiuţă, Coca Bloos, Julieta Strâmbeanu, Mircea Constantinescu, Florin Anton, Liliana Pană. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1993.

Vasul de lut de Luigi Pirandello. Adaptare de Virgil Stoenescu. Regia artistică: Constantin Dinischiotu. În distribuţie: Nicolae Pomoje, Ion Marinescu, Leopoldina Bălănuţă, Magda Popovici, Sorin Gheorghiu, Mitică Popescu, Mihai Dinvale, Sorin Medeleni, Mihai Mereuţă. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Ion Mihăilescu. Înregistrare din anul 1981.

Liola de Luigi Pirandello. Adaptarea: Eugenia Ţundrea. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Ion Marinescu, Jeanine Stavarache, Alfred Demetriu, Elena Nica Dumitrescu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Dorina Lazăr, Matei Alexandru, Ica Matache, Ruxandra Sireteanu, Rodica Mureşan. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Ion Mihăilescu. Înregistrare din 1980.

Diana şi Tuda de Luigi Pirandello. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Marina Spalas. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Valeria Seciu, Irina Petrescu, Constantin Codrescu, Adrian Pintea, Adina Popescu, Lili Nica Dumitrescu, Ion Pavlescu, Nicolae Crişu. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: Manuela Popescu. Înregistrare din anul 1992.

Voluptatea onoarei de Luigi Pirandello. Adaptare radiofonică de Eugenia Ţundrea. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Horaţiu Mălăele, Ion Dichiseanu, Valeria Gagialov, Jeanine Stavarache, Valentin Plătăreanu, Ileana Şerban. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Ȋnregistrare din anul 1981.

Brevetul de Luigi Pirandello. Adaptare radiofonică de Polixenia Carambi. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Victoria Mierlescu, George Constantin, Ion Pavlescu, Jeanine Stavarache, Ruxandra Sireteanu, Constantin Brezeanu, Dinu Dumitrescu, Mitică Popescu, Nicolae Pomoje. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1979.

Colonia cea nouă de Luigi Pirandello. Adaptare: Radu Anagnoste. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Gina Patrichi, Jeanine Stavarache, Ion Pavlescu, Cornel Coman, Emil Hossu, Traian Stănescu, Mitică Popescu, Ştefan Velniciuc, Dan Condurache, Boris Petroff, Andi Ştefănescu, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Radu Neag, Valentin Teodosiu. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Înregistrare din anul 1978.

Henric al IV-lea de Luigi Pirandello. Adaptarea şi traducerea: N.Al. Toscani. Regia artistică: N.Al. Toscani. În distribuţie: G. Ionescu Gion, Tanţi Cocea, George Mărutza, Radu Beligan. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Sanda Bobescu. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din anul 1965.

Tamara Buciuceanu Botez într-un spectacol scris special pentru ea

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 11:45 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:03

Joi, 28 mai, la Radio România Actualităţi, de la ora 23:05, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră, spectacolul radiofonic Atenţie se-nchid uşile, de Sorin Petrescu, în regia aristică a lui Vasile Manta. Sorin Petrescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este colaborator fervent, încă din 1982, al Teatrului Naţional Radiofonic.

Piesa Atenţie se-nchid uşile se încadrează cu exactitate în tabloul satirico-umoristic al prozei şi dramaturgiei lui Sorin Petrescu. Două prietene participă la parastasul soţului uneia dintre ele, dar… surpriză, la parastas este invitat nu un popă, ci un striper! Doar că, dincolo de comedia de limbaj şi de situaţie, personajul principal Acriviţa Opleniţă şi striperul descoperă cenuşiul vieţii lor şi lipsa oricăror perspective. Este momentul când cei doi iau o hotărâre!

Textul conceput anume pentru teatru radiofonic prezintă toate calităţile tehnice cerute de o producţie de acest gen, fiind o satiră autentică la adresa făţărniciei, a ipocriziei şi, nu în ultimul rând, a cupidităţii în faţa unui eveniment tragic. Transformarea unui parastas în spectacol cu striper ţine de nota umorului negru, dar spumos, lipsit însă de orice vulgaritate, dezvăluind lumi până atunci nebănuite în oameni obişnuiţi.

Textul este scris concis, cu răsturnări de situaţie care stârnesc hazul şi buna dispoziţie şi poate cel mai important lucru, scris special pentru marea noastră actriţă Tamara Buciuceanu, cea care a primit recent premiul Academiei Române Aristizza Romanescu, ca o recunoaştere a meritelor sale şi a întregii sale activităţi în slujba Thaliei. Alături de ea, alţi mari actori ai scenei româneşti, Dorina Lazăr, Dorel Vişan şi Mihai Mălaimare, completează distribuţia.

Regia de studio: Janina Dicu şi Reanata Rusu; Regia muzicală: Patricia Prundea; Redactor: Mircea Zăvoianu

Henric al V-lea, de William Shakespare primeste premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 11:30

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea de-a XXIII ediţie a Galei Premiilor UNITER, a fost acordat aseară producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune: Henric al V-lea, de William Shakespare, traducerea de Ion Vinea, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea, regia artistică: Attila Vizauer.

Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, reprezintă un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet, de o diversitate remarcabilă, cuprinzând o mare varietate de idei, stări, atitudini în faţa vieţii, a morţii, a iubirii, a prieteniei, a lui Dumnezeu. Fiindcă piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), toate aceste dimensiuni au fost valorificate din plin în montarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, rezultatul fiind un spectacol viu şi percutant, în care fiecare scenă se colorează emoţional şi senzorial în chip diferit, deschizând vaste perspective imaginaţiei.

În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu.

Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, noiembrie 2014.

Dialog imaginar cu Anton Pann de Puşa Roth, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2015, 22:00

Sâmbătă 16 mai, la ora 23:00, la Radio România Internaţional, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră spectacolul Dialog imaginar cu Anton Pann, scenariu radiofonic de Puşa Roth, cu muzică originală de George Marcu, în regia artistică a lui Vasile Manta. În rolul lui Anton Pann: Mihai Mălaimare.

Figură emblematică a culturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Anton Pann (1796–1854) şi universul creaţiei sale reprezintă subiectul scenariului scris special pentru Teatrul Naţional Radiofonic de Puşa Roth. Autoarea reconstituie atmosfera vremurilor pornind de la Povestea vorbei şi Spitalul amorului şi folosind episoade biografice care dau un plus de farmec textului dramatic (de exemplu, cele trei căsătorii ale lui Anton Pann, drumurile sale prin ţară, relaţia cu biserica). Textul este conceput sub forma unui dialog la o şezătoare, eveniment obişnuit în lumea lui Anton Pann, din care nu lipseşte umorul specific acestui scriitor şi muzician. Personajul Anton Pann punctează rememorarea episoadelor de viaţă prin cântece. Nu este uitat nici episodul legat de compunerea muzicii pentru Deşteaptă-te, române! – imnul de stat al României.

Formulările cu caracter de proverb şi vorbă de duh ale lui Anton Pann, unele dintre ele mai puţin citate în comentarii sau în „folclorul” creat în jurul scriitorului-muzician, sunt folosite cu măsură, punctând eficient din punct de vedere artistic imaginea personajului şi a lumii sale. Autoarea realizează astfel un portret teatral-radiofonic plin de substanţă, aplecându-se cu sensibilitate asupra lumii pitoreşti, balcanice din vremea lui Anton Pann, recreat ca seducător personaj de teatru. Scenariul, inedit prin abordare şi realizare, a constituit premisa unui musical de succes, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic.

Muzica originală a lui George Marcu este compusă în stilul epocii, pornind de la armonia modală a cântecelor culese sau create de Anton Pann, dar folosind ca versuri fragmente din opera literară a scriitorului, ceea ce constituie de asemenea o noutate.

Rolul lui Anton Pann i-a fost încredinţat lui Mihai Mălaimare, actor cu o largă paletă stilistică, excelent în conturarea atât teatrală cât şi muzicală a personajului, aşa cum se desprinde din dialogul imaginat de Puşa Roth. Alături de Mihai Mălaimare în spectacolul pe care îl veţi asculta în premieră absolută la Radio România Cultural: Mircea Constantinescu, Iulia Dumitru, Marius Călugăriţa, Ion Mărgescu, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu Weigel, Cristian Simion. Redactor şi producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. La cobză: Mihai Căluşaru. La vioară: Marian Grigore.

Fragment din spectacol: https://youtu.be/KyUEBfSKmU0

Imagini de la înregistrare: https://youtu.be/BE6FVYCTjvM

Nouă premieră în cadrul proiectului Radio Fiction Desk

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2015, 18:00

Astăzi are loc lansarea premierei radiofonice Simţ enorm şi văz monstruos, o dramatizare ce are la bază proza fantastică a lui I.L. Caragiale, realizată cu elevii-actori ai Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu în cadrul proiectului Radio Fiction Desk iniţiat de Radio România prin Centrul Cultural Media – Teatrul Naţional Radiofonic, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Producţia radiofonică Simţ enorm şi văz monstruos poate fi ascultată şi votată pe site-ul Teatrului Naţional Radiofonic, pagina radiofictiondesk – http://tnr.srr.ro/proiecte/radio-fiction-desk.htm.

Din distribuţie fac parte elevii: David Baciu, Andrei Cârjan, Rareş Damşa, Teodora Grama, Răzvan Matache, Adelina Rac, Maria Rezac, Cristian Săndulescu, Laura Cristina Stanciu, Georgiana Stănescu, Dragoş Stoica, Oana Ţone, îndrumaţi de profesoara Dora Lazăr.

Radio Fiction Desk este un proiect special care îşi propune colaborarea cu trupe de actori formate din elevi ai liceelor bucureştene, pentru a realiza spectacole de teatru radiofonic. Proiectul se derulează pe parcursul acestui an, în ediţii succesive, la patru unităţi de învăţământ bucureştene: Colegiul Economic Virgil Madgearu, Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu, Colegiul Naţional Iulia Haşdeu şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Elevii actori, din cadrul fiecărei trupe, sunt îndrumaţi de specialiştii Redacţiei Teatru, dar şi de mari personalităţi ale scenei teatrale din România – colaboratori constanţi ai Teatrului Naţional Radiofonic, care îi vor iniţia în tainele producţiei de teatru la microfon.

La finalul fiecăruia dintre cele patru stagii de pregătire, elevii înregistrează piesele de teatru care vor fi postate pe site-ul http://tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro şi pe site-ul www.eteatru.ro, în succesiunea realizării lor. Aici vor putea fi ascultate şi notate de către colegii lor elevi, de profesori dar şi de oricare alţi iubitori ai teatrului radiofonic. Aprecierilor publicului i se vor alătura cele ale unui juriu de specialitate pentru a stabili câştigătorii, care vor fi premiaţi într-o gală specială ce va avea loc în luna decembrie.

https://www.facebook.com/RadioFictionDesk

Marcel Iureş în fruntea unei distribuţii de excepţie în Micul prinţ de Antoine de Saint Exupéry la Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă în premieră la Radio România Cultural, sâmbătă, 2 mai şi duminică, 3 mai, de la ora 10:00, Micul prinţ de Antoine de Saint Exupéry. Traducerea şi dramatizarea: Dumitru Solomon. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. Spectacolul va putea fi audiat, în avanpremieră, luni, 27 mai, de la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic din Bucureşti.

Născut în vara anului 1900, cel care va semna Antoine de Saint Exupéry şi-a pus pecetea asupra secolului său, chiar dacă nu l-a însoţit decât o perioadă scurtă. În cei 44 de ani de viaţă el a scris romane, eseuri dar şi reportaje de război, opere care dau mărturie asupra unei spirit neliniştit, avid de răspunsuri, sedus de mistere, mereu tentat să descifreze tainele existenţei, căutând înfrigurat o lume ideală, lipsită de spaimă şi teroare, un tărâm magic al prieteniei, comuniunii şi dragostei. Opera sa literară, alcătuită din şase lucrări antume (romanele Curierul de miazăzi, Zborul de noapte, Pământ al oamenilor, Pilot de război, Scrisoare către un ostatec şi Micul Prinţ) şi din alte şase postume (Carnete, Scrisori, Scrisori din tinereţe, Citadela, Sensul unei vieţi, Aviatorul) dezvăluia o scriitură avangardistă, care îmbina, într-un mod original, fragmente, aparent, disparate, experienţe de viaţă dintre cele mai contradictorii şi afirma una dintre personalităţile cele mai puternice ale prozei franceze de după primul război mondial.

Cu toate acestea, numele lui Antoine de Saint Exupéry a rămas legat, pentru totdeauna, de Micul Prinţ, volum publicat la New York simultan în versiunile engleză şi franceză, în anul 1943, cu puţin timp înainte ca scriitorul să moară ca martir al Franţei, într-un raid aerian, pentru eliberarea patriei sale. Cartea a făcut o carieră excepţională, fiind tradusă în peste 260 de limbi şi dialecte şi este, după Biblie, a doua cea mai bine vândută carte din lume, după cum afirmă fundaţia Exupéry de la Paris. Povestea Micului Prinţ deşi catalogată unanim drept capodoperă a autorului, adresată exclusiv copiilor, a sedus treptat cititori de toate vârstele. Motivele? Simplitatea esenţială a poveştii, mesajul ei de o limpezime frapantă, dialogul firesc dintre cele două personaje principale – aviatorul al cărui aparat de zbor se prăbuşeşte în deşert şi copilul venit de pe un asteroid necunoscut, să ofere lecţii de umanitate. Eroii pornesc astfel împreună într-o dublă călătorie iniţiatică la sfârşitul căreia cel îmbogăţit va fi mai ales omul matur, reîntors la valorile fundamentale ale vieţii, reîmpăcat cu sine şi cu lumea, ,,rememorând experienţa purităţii pe tărâmul magic al copilăriei: unire, dincolo de logică, dintre suprema fragilitate şi suprema forţă’’, după cum afirma regizorul Virgil Tănase.

Poveste, parabolă şi eseu filosofic deopotrivă, Micul Prinţ continuă şi astăzi, la peste şapte decenii de la apariţie, să fie o lectură fundamentală, o carte de căpătâi, nelipsită din rafturile bibliotecilor, din cataloagele editurilor ori din repertoriile teatrelor pentru copii (recent şi pentru adulţi) din întreaga lume.

Montarea unui spectacol radiofonic inspirat din această carte în traducerea şi dramatizarea reputatului şi regretatului scriitor Dumitru Solomon, în adaptarea radiofonică şi regia artistică semnate de Mihai Lungeanu, regia muzicală semnată de Stelică Muscalu, cu participarea actorilor Marcel Iureş, în fruntea distribuţiei (cel care va interpreta rolul pilotului / scriitorului), alături de: Ştefania Dumitru, Virgil Ogăşanu, Irina Mazanitis, Costina Ciuciulică, Mircea Constantinescu, Ion Haiduc, Constantin Cojocaru, Mihai Bisericanu, Mihai Dinvale, Violeta Berbiuc, toate acestea constituie suficiente argumente, sperăm, pentru a vă convinge să nu rataţi această premieră-eveniment, dedicată ascultătorilor, de toate vârstele, ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Milica Creiniceanu – regizor de studio, Monica Wilhelm şi Robert Vasiliţă – regia de montaj, Irina Soare – redactor şi producător şi Vasile Manta – regizor tehnic.

Cain şi Abel de Andrei Laurenţiu Şerban, în premieră la TNR

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 martie 2015, 11:09 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:45

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Cain şi Abel de Andrei Laurenţiu Şerban. Regia artistică: Vasile Manta. Spectacolul se va difuza în 24 martie (prima parte) şi în 25 martie (partea a doua), la ora 23:05, la Radio România Actualităţi.

În distribuţie: Irina Movilă, Cristian Iacob, Valentin Teodosiu, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu Weigel, Cristina Mariana Paraschiv, Ion Mărgescu, Gheorghe Pufulete. Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. Spectacolul radiofonic este realizat cu sprijinul Asociaţiei Culturale Şerban.

Cain şi Abel de Andrei Laurenţiu Şerban reprezintă un poem dramatic care pune accentul pe cuvânt, pe valorile incantatorii ale expresiei sonore, reluând inspirat motive arhaice, într-o formulă sobră, elevată, încărcată de sensuri filosofice. Acţiunea piesei se petrece într-un timp îndepărtat, într-un voievodat ancestral şi oniric, iar stilul exprimării demonstrează o mare anvergură imagistică, acordând o mare importanţă sugestiei, metaforei şi elementelor de factură mitologică.

Montarea se constituie într-o meditaţie despre condiţia umană, pornită, aşa cum autorul a declarat, din revoltă faţă de „ritmul vulgar şi superficial în care se manifestă, astăzi, cotidianul”. Sub bagheta regizorului Vasile Manta, actorii exprimă aspiraţiile şi neliniştile eroilor angrenaţi într-un complicat hăţiş psihologic, conturând, fără îndoială, un univers de autentică sensibilitate şi profunzime, astfel încât rostirea lor declanşează emoţii estetice vibrante.

Selecţiuni din spectacolul radiofonic Cain şi Abel de Andrei Laurenţiu Şerban, în regia lui Vasile Manta, vor putea fi audiate, în avanpremieră, luni, 23 martie, la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Radio România dublu nominalizat la Festivalul Prix Marulic Croaţia 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 martie 2015, 12:00

Două noi producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic „The Mother” şi  „Twilight. Impression” de Ilinca Stihi aduc Societatea Română de Radiodifuziune pe lista nominalizărilor Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic, Prix Marulic, Croaţia 2015, la secţiunea Teatru scurt.

Ilinca Stihi continuă parcursul internaţional, după numeroase nominalizări şi premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol, la secţiunea piese radiofonice pentru adolescenţi a Festivalului Internaţonal „Prix Ex Aequo” de la Bratislava, Premiul al II-lea la Festivalul International „Prix Marulic” 2010, Marele Premiu la Festivalul „Ondas” de la Barcelona 2011, Medalia de aur la „New York Festivals Radio Program & Promotion Awards 2012”, Medalie de bronz la  „New York Festivals Radio Program & Promotion Awards 2013”, locul al III-lea la „Prix Marulic”, Croaţia 2013 şi  multe alte nominalizări printre care: „Prix Italia 2011”, „Prix Europa 2012”, ABU (Asia Broadcasting Union), ediţia 2013.

În acest an „Prix Marulic” începe în data de 9 mai şi va dura şapte zile, în orasul Hvar de pe insula cu acelasi nume, din Croatia. Festivalul este dedicat documentarelor radio, spectacolelor radiofonice dar şi documentarelor şi spectacolelor radiofonice scurte (cu o durată de maximum 10 minute).

Producţiile Teatrului Naţional Radiofonic intră în acest an în competiţie cu spectacole din: China, Croaţia, Cehia, Germania, Rusia, Slovenia şi Elveţia.

http://www.hrt.hr/275156/prix-marulic-2015/preselection-results-2

Ion Caramitru, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc vă spun o poveste la Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 februarie 2015, 11:57

Trei actori extraordinari, trei voci de aur ale scenei româneşti – Ion Caramitru, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, vor spune la Radio România Cultural, începând de luni, 23 februarie, fermecătoare poveşti pentru copii.

La aniversarea a 86 de ani de existenţă, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă proiectul A fost odată ca niciodată… 2015, 60 de noi producţii cu poveşti în premieră, de luni până vineri, de la ora 17:50.

Tot luni, dar de la ora 11:00, ne vom auzi la Majestic, mai precis la clubul de la hotelul Ramada Majestic (Calea Victoriei, Bucureşti). Mariana Mihuţ, Ion Caramitru şi Victor Rebengiuc sunt invitaţii speciali ai acestei întâlniri de la Majestic, iar publicul prezent va putea audia în avanpremieră 6 dintre cele 60 de poveşti recent produse de Redacţia Teatrului Naţional Radiofonic, Centrul Cultural Media.

Poveştile pe care le propunem spre ascultare publicului nostru, copiilor în special, dar şi tinerilor, mămicilor, tăticilor şi bunicilor, sunt, în majoritate, încă necunoscute în România.

Multe sunt splendide şi pline de miez poveşti populare româneşti care, paradoxal, au fost traduse din limba engleză. Este vorba despre poveşti pierdute, complet uitate la noi şi regăsite într-o veche colecţie de folclor apărută prin grija Mitei Kremnitz la New York, în 1885. Alte piese de rezistenţă sunt legendele vechi şi puţin vehiculate, apărute prima şi ultima oară acum mai mult de 50-100 de ani în culegerile unor iubitori ai culturii române. Câteva poveşti fac parte din volumele niciodată traduse la noi ale italienilor Luigi Capuana (1839-1915) şi Gianbattista Basile (1566-1632), dar şi ale americanului Frank Baum, autorul Vrăjitorului din Oz. Multe alte poveşti au fost selectate din folclorul internaţional şi sunt inedite (până în prezent) în România.

De ce este nevoie de poveşti, de cât mai multe poveşti? Pentru că ele modelează un univers magic, în care valoarea se desparte net de non-valoare, o lume uluitoare, în care fantezia şi miraculosul intervin fără oprelişti în cotidian şi invers. Poveştile au apărut pe când omenirea de-abia se născuse, sunt şi vor rămâne un tezaur de înţelepciune atâta timp cât vor exista oamenii pe pământ.

Traducerile, prescurtările şi adaptările radiofonice sunt semnate de Sanda Socoliuc. Regia tehnică şi artistică îi aparţine lui Vasile Manta

Va fi Ecaterina Teodoroiu canonizată?

Publicat de DSRNetworkAdmin, 5 februarie 2015, 16:01

Marţi, 10 februarie (de la ora 19:00), la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră: Cătălina Toderoiu – Viteaza de la Jiu, spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii.

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real. A stat de vorbă cu părinţii şi fraţii ei, cu vecinii, profesorii şi camarazii săi de arme.

A rezultat un roman-document, publicat în 1940 la prestigioasa editură Scrisul Românesc, care oferă prilejul de a retrăi pas cu pas şi clipă cu clipă, eroicul destin al tinerei din Vădenii Gorjului. Pornind de la cartea profesorului Ioan Manoliu, scenariul radiofonic nu face doar o reconstituire istorică, ci surprinde, cu armele teatrului la microfon, şi dimensiunile lăuntrice, spirituale, ale eroinei, începând de la anii copilăriei şi adolescenţei, până la momentul jertfei supreme pentru poporul şi ţara sa.

În 1921, când a fost dezgropată din pământul Moldovei pentru a fi dusă şi înhumată la Tg. Jiu, cei prezenţi au rămas uimiţi: trupul său, neatins de putreziciune, se păstrase întocmai ca atunci când căzuse pe câmpul de luptă.

Cea de a doua parte a acestei producţii radiofonice, intitulată Cătălina Toderoiu – Zbor spre libertate, va fi difuzată marţi, 24 februarie (ora 19:00), la Radio România Cultural.

Cele două spectacole vor fi audiate în avanpremieră, luni, 9 februarie, de la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Scenariu radiofonic: Ion-Costin Manoliu, după volumul omonim de Ioan Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular: Oana Maria Mărgineanu. Cântece pe teme populare: Nadia Trohin. Improvizaţii muzicale la caval: Alexandru Arcuş. În distribuţie: Alexandru Nedelcu, Mihai Bica, Mircea Rusu, Mircea Constantinescu, Monica Ghiuţă, Annemary Ziegler, Petru Hadârcă, Magda Duţu, Ion Arcudeanu, Marcelo Cobzariu, Silviu Oltean, Constantin Florescu, Orodel Olaru, Ion-Costin Manoliu.      Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu

Acord de colaborare bilaterală între Radio România şi Radio Cehia

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 februarie 2015, 06:30

Radio România şi Radiodifuziunea Cehă au încheiat un nou Acord de colaborare bilaterală, cu o durată de doi ani, care prevede realizarea de schimburi de programe între cele două posturi publice de radio, reprezentând producţii proprii şi fluxuri de ştiri, pe bază de reciprocitate.

Acordul a fost semnat la sediul Radiodifuziunii cehe de către Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, şi Peter Duhan, Director General al Radiodifuziunii din Cehia. La semnarea acordului au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei României la Praga şi membri ai conducerii celor două Radiodifuziuni.

Printre prevederile acordului se numără şi participarea la festivaluri radio, concursuri şi spectacole culturale realizate de cele două radiodifuziuni, realizarea de programe muzicale şi vorbite pentru emisiunea în limba cehă de la Radio România Timişoara, precum şi a unei săptămâni a culturii cehe la Radio România Cultural în cadrul căreia se vor difuza producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic cu texte din literatura cehă. La rândul său, partea cehă s-a arătat interesată de includerea în repertoriul său a unor piese de teatru din repertoriul Radio România. Între cele două părţi s-au schimbat, de asemenea, invitaţii de participare la festivalurile de radio-drama ale fiecărei radiodifuziuni, respectiv Prix Bohemia şi Grand Prix Nova.

În privinţa extinderii relaţiilor bilaterale în domeniul muzical, s-au discutat primele detalii ale unui posibil concert al ONR la Praga în cadrul celei de a 90-a stagiuni anuale a Orchestrei Simfonice Radio din Praga, urmat de un al doilea concert care va fi susţinut pe scena Bratislava Music Festival

Radio Fiction Desk – teatrul radiofonic merge în licee

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 ianuarie 2015, 17:23

Elevi din patru licee bucureştene vor deveni în acest an actori la microfon. Proiectul Radio Fiction Desk, realizat de Centrul Cultural Media al Radio România, Teatrul Naţional Radiofonic, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti este lansat astăzi, la ora 14:00, la Colegiul Economic Virgil Madgearu, unde va avea loc primul workshop din cadrul acestuia. La această primă întâlnire va participa, pe lângă echipa de realizatori, şi cunoscutul actor Eugen Cristea.

Radio Fiction Desk este un proiect special care îşi propune colaborarea cu trupe de actori formate din elevi ai liceelor bucureştene, pentru a realiza spectacole de teatru radiofonic.

Proiectul se va derula pe parcursul acestui an, în ediţii succesive, la patru unităţi de învăţământ bucureştene: Colegiul Economic Virgil Madgearu, Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu, Colegiul Naţional Iulia Hasdeu şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Elevii actori, din cadrul fiecărei trupe, vor fi îndrumaţi de specialiştii Redacţiei Teatru, de mari personalităţi ai scenei teatrale din România – colaboratori constanţi ai Teatrului Naţional Radiofonic, care îi vor iniţia în tainele producţiei de teatru la microfon.

La finalul celor patru stagii de pregătire, elevii vor înregistra, în studiourile Teatrului Naţional Radiofonic, piesele de teatru care vor fi postate pe site-ul www.tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro şi pe site-ul www.eteatru.ro , în succesiunea realizării lor. Aici vor putea fi ascultate şi notate de către elevi şi oricare alţi iubitori ai teatrului radiofonic. Publicului i se va alătura un juriu de specialitate pentru a stabili câştigătorii, care vor fi premiaţi într-o gală specială ce va avea loc în luna decembrie a acestui an.

Mai multe amănunte pe: https://www.facebook.com/RadioFictionDesk

Cool de Mihai Ispirescu – o comedie spumoasă, în premieră la TNR

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 ianuarie 2015, 15:25

Luni, 26 ianuarie, la ora 23:05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră comedia Cool de Mihai Ispirescu. Adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Marius Rizea, Ion Haiduc, Mircea Constantinescu, Daniela Marcu, Ion Mărgescu.

Piesa Cool de Mihai Ispirescu aduce o lume derizorie şi absurdă, înfăţişată în cheie grotescă, alcătuind tabloul extrem de sugestiv al unei societăţi viciate, cu moravurile deformate. Stilul dramaturgului, original şi percutant, amestec de satiră, farsă şi comedie politică, se conturează în veritabilă descendenţă caragialiană, dar şi sub influenţa stilistică a lui Teodor Mazilu, ironia atingând şi aspecte legate de eternele moravuri omeneşti.

Autorul pune în lumină minciuni ale vieţii sociale şi politice post-decembriste, ridiculizând impostura, ipocrizia şi oportunismul şi evidenţiind, în acelaşi timp, falsităţile comportamentale, superficialităţile şi mediocritatea, clişeele de gândire, care conduc la manifestări automate, la vorbe golite de sens…

Spectacolul radiofonic regizat de Vasile Manta reliefează inspirat absurdul piesei, accentuând ideea de manipulare, iar actorii prezenţi în distribuţie, prin talentul lor, prin mobilitatea mijloacelor de expresie, însufleţesc în chip remarcabil caracterele vii şi pitoreşti, valorificând dialogul suculent, acţiunea dinamică şi imprimând montării un ritm alert, incitant. Spectacolul radiofonic Cool de Mihai Ispirescu va putea fi audiat în avanpremieră luni, 26 ianuarie, la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Redactor: Domnica Ţundrea, regia de montaj: Florina Istodor, regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu, regia muzicală: George Marcu. Producţia şi coloana sonoră îi aparţin lui Vasile Manta

Spectacol eveniment la Teatrul Naţional Radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 noiembrie 2014, 11:42

Henric al V-lea de William Shakespeare

În anul împlinirii a 450 de ani de la naşterea lui William Shakespeare, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră absolută un spectacol-eveniment, care completează Fonoteca de aur a Radioului cu un nou titlu shakespearian: Henric al V-lea, în traducerea lui Ion Vinea şi adaptarea radiofonică realizată de Domnica Ţundrea. Regia artistică: Attila Vizauer.

Spectacolul se va difuza sâmbătă, 29 noiembrie (partea I) şi duminică, 30 noiembrie (partea a II-a), la ora 14:00, la Radio România Cultural.

Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, reprezintă un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet. Piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), valorificate din plin în această montare radiofonică.

Unii dintre cei mai mari actori ai teatrului românesc, la momentul actual, întruchipează roluri memorabile în acest spectacol radiofonic. Voci distincte, individualităţi artistice bine conturate, diferite stiluri de joc ori tehnici interpretative s-au armonizat, s-au reunit şi au creat o adevărată simbioză între participanţii la spectacol.

Lumea shakespeariană din Henric al V-lea ne este redată într-o formulă teatrală vie şi dinamică, plină de forţă şi de sensibilitate. Ritmul montării este cel potrivit, în funcţie de specificitatea fiecărei scene, iar sonorităţile sunt adecvate locului unde se petrece acţiunea. Muzica intervine doar atât cât trebuie şi acolo unde trebuie, amplificând emoţia ori solemnitatea momentelor. Vocile actorilor creează ele însele atmosferă, prin inflexiunile lor, prin pauze, prin tăceri. Prezenţa personajului Chorus, interpretat de Ion Caramitru, cel care enunţă prologurile celor cinci acte şi epilogul are rolul unui liant între întâmplările piesei şi învăluie totul într-o aură de-a dreptul magică.

Henric al V-lea de William Shakespeare reprezintă un spectacol de autentică vibraţie, de o energie contaminantă, o producţie în care cuvântul shakespearian se aude cu o intensitate aparte!

Selecţiuni din spectacolul radiofonic Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, vor putea fi audiate, în avanpremieră, luni, 24 noiembrie, la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu. Regia de montaj: Dana Lupu, Robert Vasiliţă şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea.Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea

Premieră la TNR: Pietroiul

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 octombrie 2014, 13:53

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă, în premieră, spectacolul Pietroiul de Ana-Maria Bamberger şi Cristoph M. Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu. Premiera radiofonică se difuzează la Radio România Cultural marţi, 4 noiembrie, ora 19:00.

Montarea, o monodramă în registru comic, prezintă situaţia-limită în care se găseşte un bărbat confruntat cu un stupid accident, blocarea traseului de un pietroi, apărut într-o dimineaţă, în faţa garajului, fără vreo explicaţie logică. Este o situaţie dramatică pe care autorii o propun spre introspecţia trecutului personajului, Felix Hăbălău, şi pentru interogarea identităţii acestuia; decurg de aici întrebări legate şi de viaţa prezentă a eroului, şi de familia lui, şi de lumea în care el trăieşte.

Pe măsură ce complicaţiile se multiplică – plecarea la birou, către „jungla” cotidiană, nu mai poate avea loc, serviciile publice de urgenţă se dovedesc ineficiente, precum şi apelul disperat la intervenţia maternă. Prezenţa la şedinţa de destituire organizată de şeful direct (seducătorul soţiei, în ordinea vieţii personale), chiar în acea dimineaţă, devine imposibilă, totul e în cădere liberă… Pietroiul se transformă în partener de dialog, dar şi într-un fel de alter ego, care-i inspiră ieşirea de care are nevoie. Spectacolul este ritmat de secvenţe muzicale care dau relief desfăşurării dramaturgice şi precizează detalii semnificative ale universului emoţional al acestui „erou al timpului nostru”.

Actorul Petre Lupu – cel care dă existenţă sonoră lui Felix, personajul din monodrama menţionată, va onora cu prezenţa sa întâlnirea de la clubul de la hotelul Ramada Majestic, programată luni, 3 noiembrie, la ora 11:00. Vor participa, de asemenea, oameni de teatru şi ascultători fideli ai Teatrului Naţional Radiofonic; alături de aceştia, se va afla echipa de realizatori: regizoarea Cezarina Udrescu, ing. Mirela Georgescu – regizor tehnic, Milica Creiniceanu – regizor de studio, Stelică Muscalu – regizor muzical

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2014, 13:02

Marţi, 30 septembrie, la ora 23:05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră: Dincolo de sex – comedie romantică de Arnold Johnston şi Deborah Ann Percy.

Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 29 septembrie, la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Piesele de teatru scrise de Arnold Johnston, ca şi cele scrise în colaborare cu soţia sa, Deborah Ann Percy, au fost distinse cu premii, jucate şi publicate în mai multe oraşe din America. Arnold Johnston şi Deborah Ann Percy sunt membri ai Asociaţiei Dramaturgilor Americani – Dramatists Guild – şi ai Asociaţiei Traducătorilor Americani – American Literary Translators Association. Ei au semnat împreună piesele Rasputin in New York, Duets: Love is Strange, dar şi traduceri de teatru precum şi 12 drame de câte 30 de minute, pentru Radio Kalamazoo NPR.

Piesa Dincolo de sex (Beyond Sex) a devenit scenariu radiofonic graţie adaptării semnate de Rodica Suciu Stroescu, iar regizorul Vasile Manta a izbutit perfect conturarea credibilă a unei poveşti de viaţă ce pendulează de la râs la plâns, de la zâmbet la mâhnire, de la iubire la trădare. Muzica şi coloana sonoră devin un comentariu sugestiv al acţiunii, amplificând inspirat emoţia acestei poveşti care, cu siguranţă, îi va încânta pe ascultătorii Teatrului Naţional Radiofonic.

Traducerea: Luciana Costea şi Dona Roşu. Adaptarea radiofonică: Rodica Suciu Stroescu. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Manuela Ciucur, Mihai Niculescu, Adriana Trandafir şi Dan Condurache. Regia de montaj: Florina Istodor şi Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Domnica Ţundrea

Teatrul Naţional Radiofonic: Evocare Ştefan Iordache

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 septembrie 2014, 16:22

Luni, 22 septembrie, la ora 11:00, în cadrul audiţiilor la Clubul de la hotelul Ramada Majestic din Bucureşti (Calea Victoriei nr. 38-40), Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la o Evocare Ştefan Iordache, prilej de a-l reasculta în spectacolul O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi de Costache Caragiale. Invitaţi: Annie Muscă, Cristina Chirvasie, Marina Spalas, Doina Papp, Valentin Teodosiu. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă.

Consecvenţi programului Radio România Cultural de a oferi portrete monografice ale unor mari actori români, readucându-i astfel în actualitate cu mijloace multimedia, site-ul Revista Teatrală Radio a dedicat luna septembrie 2014 lui Ştefan Iordache (3 februarie 1941–14 septembrie 2008).

Spectacolul pe care îl vom asculta pe 22 septembrie, O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi, farsă compusă de Costache Caragiale „la anul 1844, martie 17, pentru plăcerea şi pitrecerea a vreo câţiva prieteni”, îl are în rolul principal, Costache Caragiale (regizor), pe Ştefan Iordache, în regia lui Cristian Munteanu. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. Din distribuţie fac parte: Virgil Ogăşanu, Valentin Teodosiu, Dumitru Rucăreanu, Ruxandra Sireteanu, George Ivaşcu, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Silvia Codreanu, Eugen Racoţi, Ioana Chelaru. Muzica originală şi versurile cântecelor: George Marcu. Au acompaniat: Grigore Marian (vioară) şi Radu Nelu (ţambal). Redactor: Puşa Roth. Regia de montaj: Florina Verdeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Prezintă: Costin Tuchilă. Înregistrare difuzată în premieră în 18 mai 2003.

Spectacolul se va difuza marţi, 30 septembrie, ora 19:00, la Radio România Cultural.

Detalii: http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/?tag=stefan-iordache

A zecea stagiune Ne auzim la Majestic începe duminică!

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 august 2014, 18:45

Învăţăturile ursului Baloo către micuţul Mowgli deschide cea de a zecea stagiune Ne auzim la Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă în premieră, duminică 7 septembrie, de la ora 9:05, la Radio România Actualităţi, spectacolul radiofonic Învăţăturile ursului Baloo către micuţul Mowgli – scenariu radiofonic alcătuit de Mihai Lungeanu, din texte semnate de Rudyard Kipling.

„Ceea e a învăţat Kipling de la India e cuprins, în întregime, în Cărţile Junglei, în această aparent naivă, dar atât de profundă operă a lui, care încearcă (aproape) o reinterpretare a lumii, în viziunea miracolului, frumuseţii şi adevărului”, considera remarcabilul om de cultură, academician profesor universitar doctor Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Miracol pe care Rudyard Kipling l-a presimţit în copilăria şi tinereţea lui (petrecute în bungalowul tatălui său, din fascinanta junglă indiană), dar a cărui dimensiune şi spiritualitate i se vor revela mai târziu, în anii de formare intelectuală, care a purtat pecetea educaţiei britanice. Toată această sumă de influenţe, tradiţii şi experienţe umane, provenite din spaţii geografice şi culturale (aparent) contradictorii,
s-au regăsit într-o nobilă filosofie de viaţă, care transpare în întreaga sa operă literară, bogată şi variată, unanim apreciată şi recompensată cu cel dintâi Premiu Nobel din literatura Albionului, în 1907.

De un succes deosebit s-au bucurat mai ales povestirile reunite în cele două Cărţi ale junglei, care au văzut lumina tiparului în 1894, respectiv 1895, opere care îl au în centru pe micuţul Mowgli, puiul de om adoptat de fiarele pădurii, care îl vor îngriji şi apăra şi care îi vor preda, cu reală dragoste, emoţionante lecţii despre frumuseţe, adevăr, înţelepciune, iubire şi curaj, poveţe esenţiale pe care le regăsim şi în tulburătoarele versuri ale poeziei IF, versuri care însoţesc şi ritmează întreaga montare radiofonică.

Pornind de la cunoscutele peripeţii (palpitante şi amuzante) trăite de micuţul Mowgli în lumea fascinantă a junglei, regizorul Mihai Lungeanu propune, în această variantă radiofonică, o inedită viziune asupra basmului, în care povestea puiului de om devine un traseu iniţiatic, o repunere în discuţie a valorilor etern umane şi, de ce nu, un posibil model educaţional în care mintea, trupul şi sufletul se pot dezvolta în armonie, spre o desăvârşire pe care o vor respecta chiar şi vieţuitoarele junglei (fie ea chiar şi, sau mai ales, umană /urbană).

Vă invităm, aşadar, într-o lume de poveste, construită sonor cu fineţe, intuiţie şi profesionalism de către regizorul muzical Patricia Prundea, împreună cu Vasile Manta, semnatarul regiei tehnice.

Spectacolul Învăţăturile ursului Baloo către micuţul Mowgli, scenariu radiofonic alcătuit de Mihai Lungeanu, din texte semnate de Rudyard Kipling, va putea fi audiat, în avanpremieră, luni 1 septembrie, de la ora 11:00, în cadrul clubului de la hotelul Ramada Majestic, aflat pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Evenimentul deschide cea de a zecea stagiune de audiţii radiofonice, organizate de Redacţia Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune, în parteneriat cu Hotelul Ramada Majestic, sub incitantul generic Ne auzim la Majestic, proiect iniţiat de regizorul Mihai Lungeanu.

În distribuţie: Marian Râlea, Dorina Chiriac, Jeanine Stavarache, Dan Aştilean, Julieta Strâmbeanu, Alexandru Georgescu, Petre Lupu, Adina Andrei, Violeta Berbiuc, George Ţoropoc, Florin Anton. Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia artistică: Mihai Lungeanu.

Premiu prestigios la 2014 World’s Best Radio Programs!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2014, 12:10

Spectacolul Teatrului Naţional Radiofonic Metamorfoza, scenariu original de Ion Andrei Puican, inspirat după nuvela omonimă de Franz Kafka, a primit medalia de argint la categoria Best Drama Special, la 2014 World’s Best Radio Programs – New York Festivals. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în seara zilei de luni, 23 iunie, la Manhattan Penthouse în New York.

Festivalul internaţional de la New York este cel mai amplu festival de profil prin numărul de producţii participante din întreaga lume. Tradiţia premiilor new yorkeze începe din 1982 şi a onorat până acum cele mai prestigioase posturi de radio din lume.

Acest premiu reconfirmă valoarea spectacolului radiofonic Metamorfoza, care a primit recent şi medalia de aur la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova 2014.

Metamorfoza aduce în contemporan ideea nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate sociopată, transformarea personalităţii şi a laturii umane în funcţie de cerinţele sistemului şi a scării valorice care guvernează o comunitate şi implicit întreaga lume.Textul este un adevărat semnal de alarmă asupra societăţii de azi şi privind alienarea care ne pândeşte pe fiecare într-o asemenea societate.

Spectacolul radiofonic subliniază încă o dată actualitatea nuvelei lui Franz Kafka. Dacă la momentul apariţiei, nuvela a creat controverse prin stranietatea şi utopismul pe care le degaja, astăzi omul, societatea şi relaţionările umane se regăsesc întocmai imaginaţiei autorului.

În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă

Echipa de producţie: Janina Dicu – regia de studio, Mădălin Cristescu – regia muzicală, Mihnea Chelaru – Sound design, Ion Andrei Puican -regia artistică