Tema emisiuniii a fost inspirată de vernisajul expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui poet italian Dante Alighieri, personalitate ce a marcat prin opera și gândirea sa cultura europeană şi universală, a fost organizat în luna septembrie de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Romfilatelia şi Teatrul „Nottara“.
Această ediţie este realizată din secvenţe ale prelegerile rostite în cadrul evenimentului de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România, dna. Gabriela Dumitrescu, Director adj al Bibliotecii Academiei Române, curator al expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“.
Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea chitaristului şi cantautorului de muzică folk DUCU BERTZI
Publicat de Bogdan Dragomir,
21 septembrie 2017, 09:11 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:08
DUCU BERTZI (numele său real Alexandru Bertzi) s-a născut la Sighetu-Marmaţiei, Maramureş la 21.09.1955. Părinţii săi au fost cadre didactice: Alexandru Bertzi – profesor de matematică-fizică – şi Florica Bertzi – educatoare.
În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).
„Pe cine şi câte cărări” (muz. Ducu Bertzi, vers. Radu Stanca) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu… o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.
„Dragu-mii veselia” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk.
„Când s-o-mpărţit norocu'” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu’. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în şlagăre: Și de-ar fi, Floare de colț, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.
Ducu_Bertzi-e1432738959516 (radiocluj.ro)
„În Maramureş am copilărit, acolo am crescut şi m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureşean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!”, a mărturisit Ducu Bertzi într-un interviu realizat de Radio Cluj.
„Omul pădurii” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
Din 1995 decide să se ocupe numai de muzică şi de realizarea de emisiuni radiofonice. În palmaresul său figurează emisiunile de muzică folk: „Pe cine şi câte cărări”, „Spiritul Libertăţii” (Radio Bucureşti). Din 1997 până în prezent, alături de Mihai Cosmin Popescu, realizează la Radio România Actualităţi emisiunea „Omul cu chitara”, una dintre cele mai audiate emisiuni. Iar din 2005, la Radio Bucureşti FM, realizează „Clubul de joi seara”, împreună cu Maria Gheorghiu.
Din martie 2014 realizează pe TVR2 emisiunea de profil „Omul cu chitara”.
În anul 2005 începe un proiect intitulat „Folk prin licee” continuat de colegii din Radio România (realizator Manuela Popescu) sub titulatura „Folk fără vârstă”.
În 2013 iniţiază proiectul „Gala Floare de colţ” la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia premiază tinerii talentaţi şi omagiază poeţii care au contribuit prin versurile lor la marile creaţii folk. Tot în 2013, la iniţiativa sa, în Bucureşti se lansează seria de concerte „Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş” desfăşurate în preajma Floriilor.
„Floare de colţ” (muz. Ducu Bertzi, vers. Viorel Popescu) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
În cei aproape 40 de ani de activitate artistică a susţinut peste 4000 de spectacole şi recitaluri muzicale – numai cu Cenaclul Flacăra a participat la peste 1300 de spectacole.
După ce a cântat în aproape fiecare colţ al României, din 1998 încep turneele şi în străinătate: Franţa, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Tunisia, Maroc, Israel, SUA, Canada, Irlanda, Moldova, Ucraina, Grecia, Cipru, Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Finlanda.
Primele înregistrări discografice apar la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990, artistul este prezent pe diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.
Coperta CD Dor de Ducă (foto Irina Prosan/arh.pers.B.Dragomir)
Primul album de autor intitulat „Dor de ducă”, în format casetă audio şi CD, s-a născut la propunerea colegului său din Grupul SONG – Bogdan Dragomir – la acea vreme Director artistic al casei de discuri Intercont Music, a fost înregistrat în perioada februarie-martie 1997, post procesat şi masterizat la Studioul Migas Real Compact din Bucureşti (Adrian Ordean – maestru de sunet şi solo chitară electrică, Marius Baţu – backing vocals şi chitară acustică, Sorin Minghiat – flaut).
„Suflet fără chei” (muz. Ducu Bertzi, vers. Daniela Crăsnaru, aranj. orch. Adrian Ordean) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
Albumul a fost lansat în 1997 – (C&P Intercont Music) şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală îl desemneaza drept „Cel mai popular şi bine vândut album”. În anul 2000 lansează două materiale discografice: „Sufletul meu” (Intercont Music) şi albumul de colinde şi cântece de iarnă „Poveste de iarnă” (Intercont Music) . „Cântece din Maramureş” (Cat Music) este lansat în 2004. Urmează „Seara de Crăciun” (Intercont Music) – în 2005 şi „Best of `06” (Intercont Music) – în 2006.
Din noiembrie 2003 realizează proiectul „Ducu Bertzi şi invitaţii săi”. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă realizeaza o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând susţinerea a peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate.
În aprilie 2006 proiectul este prezentat la TNB-Sala Atelier într-un spectacol jucat cu casa închisă. O parte din concert se regăseşte pe CD-ul lansat de Roton, ”Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert” în aprilie 2009. Concertul integral ”Ducu Bertzi si Florian Pittis în concert” s-a lansat în 2010, în format DVD. În 2009 lansează un nou album de colinde – ”Colinde,colinde”.
„Cântec bătrânesc” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.
În decembrie 2007 a primit din partea PF Patriarh Daniel cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – „Crucea Moldavă” şi este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.
„Din tot ce am făcut, din ce s-a risipit, aici e doar o mărturisire a crezului meu. Celor care au crezut în mine…le mulţumesc.” – Ducu Bertzi, 1997, Intercont Music, Bucureşti.
În prezent, Ducu Bertzi este Realizator de emisiuni la Reţeaua Publică a Studiourilor Regionale RADIO ROMÂNIA REGIONAL a Societăţii Române de Radiodifuziune!
La mulţi ani, sănătate şi toate gândurile noastre bune, DUCU BERTZI!
Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)
Bogdan Dragomir – Radio România Regional.
Surse info: ducubertzi.ro, arh. pers. Bogdan Dragomir; surse audio: albumul „Dor de ducă” – C&P 1997 Intercont Music; sursa video : Youtube.com (Ducu Bertzi – Şi de-ar fi). Mulţumim pentru sprijinul acordat!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Pe Irina Velcescu nu o vezi în foarte multe spectacole, dar o remarci de fiecare dată, datorită prezenței scenice, vocii și modului în care își îmbracă personajul, fiind atentă la fiecare detaliu.
„Secretul fericirii”, ”Mărimea contează”, ”Un pic prea intim” – o înșiruire ce ne-ar putea stârni imaginația. De fapt ăsta este și scopul dramaturgilor care au ales astfel de titluri pentru textele lor și a regizorilor care le-au adus pe scenă, să ne provoace, să ne arate cum suntem, cum gândim noi cei de azi.
Etichetăm oamenii din jurul nostru, schimbăm regulile jocului, ne interesează mai mult aparența decât esența, iar teatrul contemporan, teatrul fresh al acestui deceniu, ne pune această oglindă în față.
Irina Velcescu joacă în spectacolele enumerate, produse de Godot și de Nottara, și ne-a povestit sâmbătă, pe 98,3 FM, cum a fost pentru ea întâlnirea cu aceste personaje atât de asemănătoare cu cele din viața cotidiană.
Nu consideră că e mai ușor sau mai greu să interpreteze ”oameni recognoscibili”, față de personaje clasice, și nici nu a fost o alegere. Pur și simplu a fost solicitată în astfel de proiecte. Așa cum, de un timp încoace a fost cooptată și în spectacolele pentru cei mici, la care o are în public și pe fiica sa, Daria.
În timp s-au format niște echipe cu care lucrează foarte bine în proiectele realizate de Vlad Massaci, Cristi Juncu și Vlad Zamfirescu, pe textele lui Neil LaBute sau a altor autori. S-a creat o legătură specială atât cu ei, cât și cu actorii de aici. Îi place să lucreze cu ei și datorită lor s-a apropiat de acest gen de spectacole. A și tradus o parte dintre texte.
Cu Vlad Massaci și alături de Vlad Zamfirescu a și debutat, în ”Forma lucrurilor”, producție ce s-a jucat cu succes stagiuni bune, la Teatrul Act.
Dacă nu ar fi intrat din prima la UNATC, Irina Velcescu ar fi făcut Drept. De altfel, s-a și înscris la examen la ambele universități, dar soarta a făcut ca o probă să fie programată în aceeași zi și astfel a ales să se prezinte la cea de la teatru, a mărturisit actrița la BucureștiFM.
Microbul și dorința de a fi pe scenă i-au fost insuflate de părinții săi, actorii Marina Maican și Mihai Velcescu.
Europarlamentarul Mircea Diaconu îndeamnă operatorii culturali să acceseze bani de la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât încearcă să-i ajute să se regăsească în labirintul finanţărilor europene, mai ales că informaţiile legate de oportunităţi sunt răspândite pe tot internetul, pe diverse site-uri, şi de cele mai multe ori nu sunt traduse decât în unele dintre limbile oficiale. Mircea Diaconu a creat un portal special, unde toate aceste informaţii sunt prezentate într-un mod ingenios şi atractiv.
Eu îi zic tabelul lui Mendeleev, și asta înseamnă că este chiar ca un tabel, este un portal, pe care intri și spui cine ești. Bibliotecă, nu minister … orice structură de tip cultural care activează, persoană fizică, persoană juridică, publică sau privată. Accesezi, îți găsești caseta ta, dai click și în două sau trei praguri ajungi la oportunitățiile de fonduri pe care le ai. Cele mai multe sunt cu finanțare directă externă, nu trecând prin structuri naționale, virgule sau paranteze, tot felul de chestii și nu are rost să pierdem vremea cu asta.
Fiecare program european de finanţare conţine informaţii referitoare la obiective, bugete disponibile, beneficiari şi proiecte eligibile, date de contact. Sper că acest portal să fie un prim pas în direcţia cea bună, a mai precizat Mircea Diaconu, care a ţinut să menţioneze că din păcate ţara noastră nu a ştiut până acum să putem accesa fonduri europene pentru cultură.
Nu folosim un avantaj pe care îl avem fiind în UE, accesarea de fonduri europene. Când am fost director la Teatrul Nottara, imediat am chemat pe cei care se ocupau sau cât de cât părea că se pot ocupa cu lucruri de tipul asta și am întrebat ce oportunități de fonduri europene avem. Nimic pe cultură, pe sănătate, pe mediu câte vreți pe economie, dar cultură nu. Nu am avut ce face… Am ajuns minstru pentru foartă puțină vreme, am întrebat ce putem face pentru cultură. Nu putem face nimic, în exercițiul celălalt o să fie. Când am ajuns aici la Parlamentul European, am primit un dosar cam vreo 20 cm grosime, acest material cu oportunități anterioare urmând să fac eu raportul despre patrimoniul cultural european. Sunt raportor pe subiectul ăsta și l-am terminat acum două- trei luni și am lucrat un an şi ceva la el. Acolo erau toate oportunitațiile anterioare, de care în România nu se ştia, sau nu le practicam.
Raportul prevede printre altele digitizarea patrimoniului cultural, proces care necesită însă un efort financiar pe măsură, protejarea patrimoniului cultural, nu numai împotriva inundaţiilor şi cutremurelor, ci şi împotriva huliganismului şi a jefuirii. Este nevoie şi de o cooperare mai eficace între statele membre în ceea ce priveşte identificarea şi recuperarea bunurilor culturale şi prevenirea traficului ilegal cu astfel de obiecte. Mircea Diaconu a solicitat şi desemnarea unui an european al patrimoniului cultural, cu alocarea unui buget adecvat. Europarlamentarul militează şi pentru includerea artei, muzicii, teatrului şi educaţiei cinematografice în programele şcolare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
