Vernisajul expoziției „Minunate poveşti româneşti” va avea loc la Salina Turda!

Publicat de Andra Radu, 15 aprilie 2021, 14:50

Expoziţia de fotografie „Minunate poveşti româneşti” va fi vernisată pe 20 aprilie la Salina Turda. Turiştii vor putea admira fotografiile pe durata întregii veri.

Expoziţia cuprinde fotografii din colecţia artistului fotograf Teodor Dădălău. Această expoziţie va putea fi văzută toată vara la Salina de la Turda.

Teodor Dădălău este cel care, la Târgu Jiu, a reuşit să pună bazele unuia dintre cele mai mari Saloane de fotografie din România, în anul 1990. Evenimentul a devenit de aproximativ două decenii, Festivalul Internaţional de Arte Vizuale GORJFEST.

La Salina Turda vor fi expuse 70 de fotografii, cele mai multe din judeţul Gorj, premiate la Saloane naţionale şi internaţionale, la care Teodor Dădălău a participat.

Sâmbăta Paştelor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 3 iulie 2023, 19:07

Noapte-cumpănă între ani întristare şi bucurie, între restrişte şi speranţa reînvierii, sâmbăta Paştelui reuneşte practici şi ritualuri precreştine şi creştine care conferă atribut de noapte magică. Lumina este elementul esenţial al trecerii dintre noaptea Morţii spre Noaptea Mântuirii, iar aprinderea lumânărilor la ceasul-cumpănă, lumină luată de la lumânarea preotului care a slujit înseamnă trimiterea semnului de izbăvire dinspre Lumea Întunericului spre Lumea credincioşilor.

(varianta radiofonică a rubricii)

În acel moment marcat prin sunetul clopotelor, prin cântarea specifică „Hristos a-nviat din morţi” şi prin luminile care risipesc tristeţea răstignirii pe cruce se dau lumânări aprinse în numele celor ce au murit fără lumânare. Sunt gesturi rituale care împacă lumile. Lumânarea aprinsă în Noaptea Învierii se aduce acasă, se stinge pe pragul de sus al uşii de la intrare şi se păstrează în casă pentru a fi folosită în momentele de furtună (tunete sau fulgere puternice) sau în cele de spaimă nejustificată.

Femeile duc la morminte coşuri cu alimente rituale din care nu lipsesc ouăle roşii şi cozonacul (în unele zone şi pasca). Ouăle roşii sunt simbolul sângelui Domnului iar forma cozonacului este similară cu cea a sicriului. Se evocă astfel elementele de rit funerar transformate însă după miezul nopţii în alimente specifice mesei de sărbătoare.

Oul este considerat simbol creştin al patimilor lui Iisus. Este însă şi un obiect învestit cu afecţiune, de aceea este dat în dar, iar ciocnitul ouălor este tot gest de afecţiune şi „pe luat”, pentru că bucuria şi sărbătoarea se-mplinesc în comuniune, nu în singurătate.

Oul este şi simbolul universului, simbol străvechi al credinţelor, despre fecunditate. Arhivele etnografice din prima jumătate a secolului XX atestă concepţia milenară a ţăranului român: „pământul e în chipul unui ou; fundul oului este pământul; iar vârful este cerul; el stă pe ape”.

La bucurie excesivă sunt îngăduite şi credinţe cu atribut de singularitate: „Femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul: în Sâmbăta Paştelui. Când ar şti ea ce putere are atunci! Dar ce folos că are mult de lucru şi n-are când”.[1]

Noaptea Învierii este prag între Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată, într-un drum imaginar către izbânda luminii.

Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: Teodor Dădălău

[1] Niculiţă-Voronca, op. cit., I, p. 247.

Copiii și sărbătoarea populară Antanasiile

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 ianuarie 2020, 08:39 / actualizat: 3 iulie 2023, 19:12

În calendarul ortodox regăsim pe cuviosul Antonie cel Mare, cel ce se crede că are puterea de a stăpâni animalele sălbatice şi de a-i feri pe oameni de ele.

(varianta radiofonică a rubricii)

Credinţa populară îi atribuie lui Antonie cel Mare puterea de a rupe vrăjile, „un apărător împotriva lupilor”. Şi nu întâmplător Antonie cel Mare este celebrat după Circovii de Iarnă când, se spune, lupii se adună în haită şi primesc prada de la Sân Petru de Iarnă. Viaţa e făcută din lumină şi întuneric, bine şi rău. Aşa că, după o sărbătoare ţinută pentru ca lupii să nu prade ograda, se aşază în calendar o alta, care îi fereşte de orice întreprindere a lor.

Sărbătoarea populară Antanasiile este respectată în special de femeile care au copii, pentru a-i feri de boli venite de nu se ştie de unde: „baiul cel rău” (epilepsie), ameţeli, ciumă. Nici bolile copilăriei nu sunt uitate: gâlcile-motofâlcile sau „soarele sec” (insolaţia).

Cine ţine sărbătoarea cu gândul, va avea gânduri bune, visele rele nu-l vor bântui, iar coşmaruri nu va avea.

Bătrânele spun: „cine nu ţine Sfântul Anton înnebuneşte” sau „îl doare mijlocul la vară la seceră”. Ce n-ar trebui făcut în această zi? Doar muncile care se fac cu unelte înţepătoare, ca şi dinţii lupilor: cusut, ţesut, tors. În rest, viaţa se desfăşoară în grijile şi muncile ei.

Antanasiile din 17 ianuarie ne amintesc că în casă avem darul cel mai de preţ, copilul şi pe el trebuie să-l ferim de bolile primei perioade de viaţă, gâlci, soare sec, şi de bolile cele fără de leac. Doar de-o boală nu se vaită omul: dragostea.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto: Teodor Dădălău

“100 de artişti pentru România 100” – expoziţia internatională de artă plastică la Palatul Parlamentului, Sala “C. Brâncuşi”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 2 februarie 2018, 13:30 / actualizat: 2 februarie 2018, 14:40

La Palatul Parlamentului, la Sala “C. Brâncuşi”, a avut loc un eveniment cultural complex organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, eveniment care a reunit artişti plastici din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, dansatori şi interpreţi ai Ansamblului folcloric profesionist “Doina Gorjului”. Invitaţi speciali au fost ambasadorul Serbiei la Bucureşti, Excelenţa Sa Branko BRANCOVICI şi Mihai GRIBINCEA, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România. Au rostit alocuţiuni şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Gorj şi ai Primăriei Municipiului Tg.-Jiu.

Cele 130 de lucrări sunt realizate de artişti plastici din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, iar expozanţii au vârste cuprinse între 7 şi 90 de ani.

Cel mai tânăr artist plastic prezent cu lucrări în această expoziţie internatională este Dragoş Constantin Bogdan.

În acest context au fost lansate următoarele volume:
Ion Cepoi, Catagrafia Gorjului (1918-2018). Oameni. Destine. Proiecte, Idei;
Album aniversar „CJCPCT Gorj `50”; Calendarul Gorjului 2018.
Catalogul expoziţiei internaţionale de artă plastică „100 de artişti pentru 100 România”.
Ansamblul folcloric profesionist “Doina Gorjului” a susţinut un spectacol, amprentând astfel muzical şi coregrafic spiritul gorjenesc.

Moderatorul manifestării a fost scriitorul Ion Cepoi, Directorul Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

Curatorul expoziţiei internaţionale este reputatul artist fotograf Teodor Dădălău.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune