Diplomația de la București vrea progrese în negocierile Serbiei și Muntenegrului și invitații oficiale pentru Albania și Macedonia.
Președinția română a Consiliului Uniunii Europene are în plan accelerarea negocierilor de aderare cu țările din Balcanii de Vest. O spune șeful diplomației de la București într-o declarație acordată în exclusivitate pentru Deutsche Welle și Digi FM. În cazul unora dintre state se dorește deschiderea unor noi capitole de negociere, iar pentru altele, România va propune declanșarea procesului de aderare, a preiczat Teodor Meleșcanu.
Subiectul se va afla pe agenda reuniunii miniștrilor comunitari de Externe, care are loc pe 31 ianuarie în capitala României: „Am preluat această prioritate de la Președințiile anterioare, în special de la Bulgaria și Austria. Avem în vedere ca în perioada următoare, inclusiv cu ocazia întâlnirii din 31 ianuarie, de la București, să discutăm, inițial noi între noi, țările membre, și, apoi, să invităm la o discuție toate țările din Balcanii de Vest”.
Meleșcanu a vorbit explicit despre ce intenții care, în aceste șase luni, Președinția română: „Poziția noastră națională este de sprijin pentru accelerarea negocierilor cu Serbia și Muntenegru în vederea accederii la Uniunea Europeană, deschiderea unor noi capitole de negociere. Dorim – și va fi propunerea mea – ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (sau de acum Republica Macedonia de Nord) și Albania să primească o invitație foarte clară de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană. Și mai rămân două țări din Balcani, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, care sunt într-o etapă incipientă dar cu care noi vom fi gata să discutăm și să vedem cum putem să sprijinim aspirațiile lor europene, dacă acesta este lucrul pe care și-l doresc la nivelul guvernelor și al statelor respective.”
Lansarea Preşedinţiei bulgare a Consiliului UE:„Uniți suntem puternici”
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
22 ianuarie 2018, 15:22 / actualizat: 22 ianuarie 2018, 16:30
Ministrul Teodor Meleșcanu, la conferinţa de presă comună pentru lansarea Preşedinţiei bulgare a Consiliului UE: „Menținerea și consolidarea unității europene reprezintă un obiectiv comun fundamental în contextul european actual”
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a participat în data de 15 ianuarie 2018, la conferința de lansare a Președinției bulgare a Consiliului UE, organizată la Bucureşti, de Ambasada Republicii Bulgaria în România, în cooperare cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.
La eveniment au participat E.S. Todor Churov, ambasadorul Republicii Bulgaria în România, Angela Cristea, șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti şi reprezentanţi ai mass-media.
„România și Bulgaria se bucură de relații bilaterale foarte bune și împărtășesc opinii similare în ceea ce privește agenda regională, europeană și internațională. Țările noastre sunt parteneri apropiați în cadrul UE, aliați de încredere în NATO și constituie voci de încredere în eforturile comune de a sprijini consolidarea Uniunii Europene”, a arătat în deschidere ministrul afacerilor externe, care a salutat obiectivele prezentate de Președinția bulgară a Consiliului UE.
Demnitarul român a evidențiat faptul că Bulgaria și România vor exercita în Trio-uri succesive primul lor mandat ca Președinție a Consiliului UE și vor colabora pentru a asigura continuitatea între acestea și coerența în avansarea priorităților europene comune. A subliniat că procesul național de pregătire pentru asumarea președinției Consiliului UE de către țara noastră în semestrul I 2019 se află în plină desfășurare.
Ministrul Teodor Meleșcanu a reliefat faptul că în contextul european actual menținerea și consolidarea unității europene reprezintă un obiectiv comun fundamental (aspect reflectat și de motto-ul Președinției bulgare: „Uniți suntem puternici” (United we stand strong). A exprimat susținerea României pentru consolidarea proiectului european în baza unor abordări concrete, coerente, unitare și incluzive, care să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni.
„Apreciem în mod special atenția acordată de Președinția bulgară dialogului activ cu cetățenii europeni, precum și preocuparea de a răspunde nevoilor acestora de sporire a securității, ocupării forței de muncă, creșterii durabile și asigurarea unei prezențe mai puternice a UE pe scena mondială”, a adăugat șeful diplomației române.
De asemenea, a menționat că negocierile privind viitorul cadru financiar multianual vor oferi Bulgariei și României posibilitatea de a-și aduce contribuția la atingerea unui consens privind instrumentele bugetare care să susțină prioritățile politice europene în anii următori. A amintit, de asemenea, că România împărtășește viziunea Președinției bulgare asupra necesității de a consolida politicile fundamentale și tradiționale ale UE care joacă un rol-cheie în menținerea coeziunii economice și sociale: politica de coeziune și politica agricolă comună.
Ministrul Teodor Meleșcanu a exprimat aprecierea și susținerea deplină a Președinției bulgare în ceea ce privește prioritizarea perspectivei europene și a conectivității Balcanilor de Vest. „Avem ocazia de a avansa împreună procesul de extindere. Acesta este, de asemenea, un obiectiv important pentru noi, o prioritate viitoare a Președinției române a Consiliului UE în 2019. Vom continua să lucrăm împreună pentru a atinge acest obiectiv strategic.” A amintit, în același timp, că România susține obiectivul de a continua dezvoltarea relațiilor noastre cu partenerii din cadrul Parteneriatului Estic. Summit-ul Parteneriatului estic, care a avut loc la Bruxelles, în noiembrie 2017, a transmis, în acest sens, un mesaj politic important al UE și a stabilit o agendă concretă de lucru – „20 de rezultate pentru 2020” – care trebuie pusă în aplicare în mod activ.
Vorbind despre o Europă sigură și stabilă, demnitarul român a subliniat importanța sporirii securității cetățenilor UE, consolidarea controalelor la frontiere și gestionarea mai eficientă a migrației. A reiterat sprijinul României pentru consolidarea rolului UE în domeniul securității și apărării și în implementarea globală a Strategiei Globale a UE.
Ministrul Teodor Meleșcanu a evidențiat, de asemenea, ca obiective de interes comun, necesitatea promovării vizibilității și importanței Strategiei europene privind regiunea Dunării, precum și intensificarea sprijinului european pentru regiunea Marii Negre și a eforturilor de cooperare regională. „Este o oportunitate unică. Vom colabora pentru a prezenta și promova mai bine aceste dosare ca priorități la nivel european”, a declarat acesta în încheierea intervenției sale.
Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, a transmis ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, proiectele de acte normative prin care au fost modificate statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM pentru a fi prezentate ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.
Textele traduse, înpreună cu o scurtă prezentare a schimbărilor operate, au fost publicate pe site-ul Comisiei.
Cele trei acte normative au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către PNL şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Contestatarii arată că în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz.
Cele mai controvesate modificări se referă la răspunderea materială a magistraţilor, la înfiinţarea în cadrul Parchetului general a unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi la statutul Inspecţiei Judiciare.
Traducerea actelor în limba engleză vine ca răspuns la solicitarea celor şapte ambasade ale Uniunii Europene.
Alături de textul tradus se găsesc concluziile Comisiei speciale în care se arată care au fost temeiurile modificărilor aduse.
Autorităţile române şi Vaticanul lucrează la pregătirea unei vizite a Suveranului Pontif în România. Anunţul a fost făcut la Bucureşti, de secretarul Sfântului Scaun pentru Relaţiile cu Statele, Paul Richard Gallagher, care s-a întâlnit cu ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.
Nu a fost precizată o dată când ar putea avea loc vizita Papei Francisc. Paul Richard Gallagher a mai spus că în discuţiile cu ministrul român de Externe a abordat şi îngrijorările populaţiei catolice din România, dar şi din lume, şi a explicat că Sfântul Scaun doreşte să contribuie la viitorul Europei.
Şi ministrul Teodor Meleşcanu a declarat că din discuţii a reieşit că România şi Vaticanul au viziuni similare faţă de viitorul Europei, migraţie şi vecinătatea estică.
Românii din Marea Britanie îşi vor păstra drepturile şi libertăţile existente
Publicat de adinaiftime,
27 septembrie 2017, 11:10
Românii care muncesc şi trăiesc în Marea Britanie îşi vor păstra drepturile şi libertăţile existente, a declarat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. El a precizat că a primit asigurări clare pe această tema în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu omologul său britanic, Boris Johnson. Teodor Meleşcanu a mai spus că a discutat cu acesta şi despre sistemul de înregistrare a celor care vor să meargă în Regatul Unit. În opinia sa, noul sistem nu trebuie să prejudicieze drepturile celor care muncesc, studiază şi trăiesc în Marea Britanie.
Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG
„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.
În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.
De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.
Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.
România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.
În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.
Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.
Presedintele Iohannis participa la sedinta de la Bruxelles a Consiliului European. Seful statului s-a intalnit, vineri dimineata, cu presedintele Frantei, Emmanuel Macron.
Ministrul de Externe, Teodor Melescanu, a declarat vineri, la Cluj, ca intalnirea oficiala avuta de catre presedintele Klaus Iohannis cu omologul sau francez, Emanuel Macron, este importanta pentru ca Franta este un partener important al tarii noastre in materie de politica externa, dar si pentru ca aceasta intalnire faciliteaza cunoasterea mai buna a intentiilor Frantei cu privire la implicarea in proiectul Uniunii Europene.
Intrebat cum comenteaza intalnirea dintre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, si presedintele Frantei, Emanuel Macron, ministrul de Externe a declarat ca vizita este una importanta.
„Nu am toate elementele. Este o vizita importanta pentru ca Franta este un partener important in materie de politica externa. Este si o prima intalnire care permite sa iei pulsul si sa vezi care sunt cu adevarat pentru Franta prioritatile in relatia bilaterala cu Romania, dar si in privinta participarii la UE.
Nu putem sa nu recunoastem deschis ca motorul principal al UE este alianta franco-germana. Cunoasterea celor doi parteneri, discutiile cu ei, deschiderea unor perspective sunt din punctul meu de vedere lucruri foarte importante pentru Romania”, a spus Teodor Melescanu.
Presedintele francez Emmanuel a anuntat vineri, intr-un mesaj postat pe Twitter, ca lucreaza impreuna cu omologul sau roman „Klaus Iohannis pentru a gasi solutii comune” si avertizeaza ca ”Europa trebuie sa fie puternica si nu divizata”.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
