Secția modulară pentru terapie intensivă de la Brașov, construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență, va continua să funcționeze până la sfârșitul acestui an.
Potrivit unui proiect de hotărâre care va fi supus aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov de mâine, linia de gardă care deservește această secție are deja aprobarea Ministerului Sănătății.
Secția modulară ATI COVID, construită în vara anului 2020, are o capacitate de 28 de locuri la terapie intensivă. Schema de personal pentru linia de gardă prevede 20 de cadre medicale de specialitate.
Şapte paturi de Terapie Intensivă pentru pacienţii COVID-19 au fost operaţionalizate la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) „Sf. Pantelimon” Focşani. Capacitatea secţiei ATI -COVID-19 a crescut de la 10 paturi la 17 paturi.
„Instituţia Prefectului judeţului Vrancea anunţă că în urma măsurilor dispuse de prefectul judeţului, Gheorghiţă Berbece, în cadrul şedinţelor Grupului Tehnic Suport COVID-19, a adoptării Planului de rezilienţă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani şi a vizitei în teren din data de 11 octombrie efectuată în scopul de a verifica implementarea măsurilor de creştere a capacităţii secţiei ATI de către conducerea unităţii sanitare, de astăzi, Secţia ATI COVID-19 din cadrul Spitalului Judeţean are şapte paturi noi disponibile pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 în formă mai gravă şi care necesită asistenţă respiratorie”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Vrancea.
Spitalul are 169 de paturi pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 100 de paturi în secţia de Boli Infecţioase, 40 în secţia de TBC, 17 în Terapie Intensivă, cinci în Departamentul de Terapie Acută, cinci paturi pentru copii şi două posturi de dializă, astfel că, la acest moment SJU Focşani are alocate pentru bolnavii COVID-19 mai multe paturi decât a avut anul trecut, în starea de urgenţă.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.231 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Au fost făcute fiind peste 37.000 de teste, a informat, astăzi, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 983.217 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre acestea, 880.429 au fost declarate vindecate.
La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 6.849.813 de teste RT-PCR şi 661.094 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.809 teste RT-PCR (15.422 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.387 la cerere) şi 12.721 de teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.368 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
14.052 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.466 la terapie intensivă. 67.046 de persoane confirmate cu infecţie cu SARS-CoV-2 sunt în izolare la domiciliu şi 16.724 se află în izolare instituţionalizată pe teritoriul României, a precizat GCS.
De asemenea, 47.882 de persoane se află în carantină la domiciliu şi în carantină instituţionalizată – 122, potrivit GCS.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.462 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 774 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.
196 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au murit în ultimele 24 de ore. Este vorba despre 109 bărbaţi şi 87 femei, persoane internate în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi din Bucureşti.
Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 ani, un altul la categoria de vârstă 30 – 39 ani, cinci la categoria de vârstă 40 – 49 ani, 12 la categoria de vârstă 50 – 59 ani, 65 la categoria de vârstă 60 – 69 ani, 64 la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 48 la categoria de peste 80 de ani.
184 dintre decese s-au înregistrat la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, şapte pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru cinci nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
De la începutul pandemiei şi până în prezent, 24.386 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. Totodată, 189 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit din cauza COVID-19 de la începutul pandemiei.
2.489 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 7.116 de teste la nivel naţional, a informat, luni, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, precizează GCS.
Pe teritoriul României au fost confirmate, până în prezent, 593.783 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Un număr de 501.896 persoane au fost declarate vindecate.
Potrivit GCS, până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.607.030 de teste. Dintre acestea, 7.116 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 5.310 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.806 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 69 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 21 decembrie.
11.430 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.255 la terapie intensivă. Pe teritoriul României, 41.342 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu şi 10.738 se află în izolare instituţionalizată.
De asemenea, 61.868 de persoane se află în carantină la domiciliu şi 162 în carantină instituţionalizată.
87 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor ajungând la 14.481.
Conform GCS, în intervalul 20 decembrie (10:00) – 21 decembrie (10:00), au fost raportate 87 decese (45 bărbaţi şi 42 femei) ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Municipiul Bucureşti.
Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, unul la categoria de vârstă 40-49 de ani, şase la categoria de vârstă 50-59 de ani, 23 la categoria de vârstă 60-69 ani, 28 la categoria de vârstă 70-79 ani şi alte 28 la categoria de peste 80 de ani.
Potrivit GCS, 81 dintre decese s-au înregistrat la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru cinci pacienţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
Numărul românilor din afara ţării confirmaţi cu noul coronavirus a rămas la 7.036, iar cel al deceselor la 128, a anunţat, luni, Grupul de Comunicare Strategică.
Conform sursei citate, dintre cei 7.036 de cetăţeni români din străinătate confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2, 1.938 sunt în Italia, 1.283 în Spania, 167 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 11 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt şi Federaţia Rusă.
De la începutul epidemiei de COVID-19 şi până în prezent, au murit 128 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, infectaţi cu noul coronavirus: 33 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia şi câte unul în Suedia, Elveţia, SUA, Brazilia, Republica Congo şi Grecia.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.
Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Timişoara se confruntă cu mari probleme din cauza subfinanţării sistemului de sănătate.
Instalaţiile speciale de climatizare sunt defecte, astfel că intervenţiile chirurgicale se desfăşoară cu risc de infecţii din cauza transpiraţiei. Şeful secţiei de Chirurgie Vasculară, prof. dr. Marian Gaşpar atrage atenţia că în sălile de operaţie clima specială laminară, veche de 22 de ani, nu mai funcţionează, astfel că temperatura ajunge la 26 – 29 de grade, în condiţiile în care temperatura în sălile de operaţie pe cord trebuie să fie de 18 – 20 de grade. “Aceeaşi problemă cu clima este şi la Terapie Intensivă unde pacienţii, după operaţiile pe cord, rămân una – două zile şi trebuie să suporte temperaturi de 29 de grade”, atrage atenţia dr. Marian Gaşpar.
Tot din cauza lipsei banilor lipsesc medicamente, anesetezice sau dispozitive medicale necesare la operaţii. O altă problemă semnalată de profesorul Gaşpar o reprezintă spaţiile de operaţie, în condiţiile în care sălile noi “un etaj cu 30 de locuri pentru pacienţi şi noul spaţiu pentru Sterlizare au rămas tot goale, nefolosite”.
Şeful secţiei de Chirurgie Cardiovasculară, Marian Gaşpar, spune că în momentul de faţă toate cele trei aparate angiograf s-au defectat; în aceste condiţii, pacienţii sunt îndrumaţi pentru examinări spre alte oraşe. Gaşpar a mai amintit că din motivele aminitite anterior, numărul de operaţii realizate la Timişoara a scăzut cu aproape o treime.
Evoluția postoperatorie a pilotului care s-a catapultat luni dintr-un avion militar în județul Constanța este favorabilă.
Acesta este echilibrat hemodinamic și respirator, conștient și cooperant, informează reprezentații spitalului.
Bărbatul se află încă la secția de terapie intensivă, sub tratament și este evaluat zilnic de doctori.
Important este că acesta își simte picioarele și deja a început procedurile de kinetoterapie și mobilizare în pat.
Pilotul beneficiază în același timp de consiliere psihologică.
La Cernavodă va fi inaugurat azi, Compartimentului de Primiri Urgenţe al Spitalului Orăşenesc.
După o perioadă de câteva luni de renovări şi o investiţie de peste 100 de mii de lei din bugetul local, spitalul orăşenesc va avea un nou compartiment cu 6 linii de gardă: chirurgie, ginecologie, medicină internă, pediatrie, medicină de urgenţă şi terapie intensivă.
Camerele noului Compartiment de Primiri Urgenţe au fost dotate cu 5 paturi, 2 monitoare de funcţii vitale şi alte dotări specifice.
Spitalul din Cernavodă este a doua unitate din ţară care deţine un astfel de Compartiment.
Totodată în curtea spitalului a fost amenajat şi un heliport pentru elicopterele SMURD care vor transporta cazurile de maximă urgenţă.
La eveniment sunt aşteptaţi ministrul Sănătăţii, Nicoale Bănicioiu şi secretarul de stat din M.A.I., Raed Arafat.
După afişarea noilor preţuri, la 1 iulie, distribuitorii au anunţat că nu mai livrează produsele nerentabile.
Managerii spitalelor susţin că au probleme cu 25 până la 40 la sută dintre contractele semnate cu distribuitorii de medicamente.
Cele mai mari probleme sunt la oncologie, cardiologie şi terapie intensivă.
In schimb, purtătorul de cuvant al Ministerului Sănătăţii Oana Grigore susţine că spitalele nu se confruntă cu o criză a medicamentelor citostatice aşa cum s-a vehiculat în presă astăzi.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, spune că această criză a medicamentelor se observă la mai multe medicamente, nu doar la cele citostatice.
Criza medicamentelor are loc atât în farmacii cât şi în spitale, mai explică acesta.
De astăzi, la Spitalul Judeţean Suceava se pot efectua prelevări de organe. Directorul medical al spitalului, medicul Tiberius Brădăţan, a declarat că, pentru început, unitatea a primit o finanţare de 60.000 de lei pentru derularea programului de transplant.
El a subliniat că Ministerul Sănătăţii a acreditat spitalul din Suceava pentru activitatea de prelevare de organe ca urmare a amplelor investiţii în renovarea şi dotarea cu echipamente a secţiilor, inclusiv, a celei de Anestezie şi Terapie Intensivă. Prelevările vor fi făcute de către medici specialişti din Iaşi şi Bucureşti.
În 2013, Casa de Sănătate Suceava a decontat aproximativ 1 milion de lei pentru tratamentul stării post-transplant. De fonduri au beneficiat 56 de pacienţi.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
