Parlamentul European cere stoparea evitării plății impozitelor pe profit

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2016, 10:30

Întruniți în sesiune plenară, la Strasbourg, deputații europeni au dezbătut, la începutul acestei săptămâni, o propunere de directivă a CE pentru combaterea evaziunii fiscale.

Proiectul de directivă pleacă de la principiul că taxele trebuie plătite acolo unde se fac profiturile.

Propunerea vizează, în primul rând, stoparea căilor prin care corporațiile pot comite evaziune fiscală.

La dezbaterea din Parlamentul European au fost prezenți și europarlamentari români.

Reprezentantul Grupului Europa Națiunilor și Libertăților, Laurențiu Rebega, a arătat că evitarea taxelor și impozitelor sub orice formă trebuie împiedicată prin măsuri simple și transparente.

În opinia sa principalul mecanism legal prin care banii ies din economia europeană este utilizarea paradisurilor fiscale, iar scandalul Panama Papers a arătat magnitudinea afacerilor din această zonă.

Cum utilizarea acestor canale contribuie indirect și la subminarea economiilor naționale, eurodeputatul român a cerut măsuri prin care marile companii să nu mai fie tentate de utilizarea paradisurilor fiscale.

Laurențiu Rebega: „Da într-adevăr apărătorii zonei euro sunt de bunăcredință, atunci ar trebui să propună pachete prin care marile companii să nu mai fie tentate de facilitățile din paradisurile fiscale.

Dacă nu, atunci responsabilii europeni trebuie să le lase mână liberă legislațiilor naționale. Trebuie, așadar, găsite soluții prin care societățile multinaționale să fie încurajate să păstreze și să investească profiturile în țările în care le realizează.”

La rândul său, europarlamentarul PNL Theodor Stolojan, a subliniat că proiectul de directive al CE reprezintă un pas înainte în combaterea evaziunii fiscale, însă a ținut să atragă atenția asupra convenției privind evitarea dublei impozitări:

„În multe cazuri, acest tip de convenție bilaterală a devenit o convenție referitoare la evitarea oricărui tip de impozitare. De exemplu, în țara mea un investitor a vândut acțiuni la o bancă mare și țara mea nu a putut să impoziteze nici măcar un euro din profiturile de capital pentru că cei care dețineau acțiunile erau o companie din Cipru, iar în Cipru aceste profituri de capital nu se impozitează”.

În rezoluția votată ieri, după două zile de dezbateri, deputații europeni au mai cerut, limite mai stricte pentru deducerile din plata dobânzii și reguli mai drastice privind veniturile din străinătate.

Ei au cerut și mai multă transparență din partea fondurilor și fundațiilor, reguli comune pentru reducerile fiscale de tip ”patent” pentru câștigurile din drepturi de proprietate intelectuală.

De asemenea, eurodeputații au cerut și o listă neagră a UE pentru paradisurile fiscale și sancțiuni împotriva jurisdicțiilor care nu cooperează.

Între alte recomandări se regăsesc interzicerea utilizării companiilor de tip cutie poștală și introducerea unei metode comune de calcul a ratei efective pentru impozitul pe profit în fiecare stat membru, pentru a permite comparații în UE.

Se cere elaborarea unui mecanism de rezolvare a conflictelor transfrontaliere în domeniul fiscal, cu reguli și calendare mai clare, mecanism care să fie introdus până în ianuarie 2017.

În fine, se are în vedere crearea unui număr armonizat, comun pentru identificarea contribuabililor europeni, care să fie baza pentru schimbul automat de informații între administrațiile fiscale din statele membre.

Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2014, 11:00

După ce, anul trecut, liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru  reducerea preţurilor la energie, Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:

Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia Europeană pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică.

Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte.

CE a realizat şi un document intitulat “Studiu aprofundat al securităţii energetice europene.”

Una dintre concluziile acestui studiu este că în ultimii ani energia a căpătat o tot mai puternică semnnificaţie politică.

De aceea trebuie gestionată cu mare atenţie pentru a rămâne doar un bun comercial şi nu unul strategic sau de presiune politică.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, declara recent că Uniunea trebuie să consolideze solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili, subliniind că Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze din Rusia.

La rândul său, referindu-se la România, europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan, a ţinut să sublinieze:

”România este o ţară care, în prezent, are supracapacităţi în domeniul energiei, dar nu le poate valorifica, pentru că nu avem o piaţă unică a energiei în UE. Şi acest lucrut este recunoscut de către toţi, dar există şi state membre care în mod constant tergiversează să adopte reformele pentru ca piaţa energiei să devină într-adevăr o piaţă unică. Din această cauză, când trebuie să importe gaze naturale, România nu are decât o singură sursă şi anume Federaţia Rusă, la preţurile pe care le cunoaştem, foarte mari, deci avem nevoie de această piaţă unică a energiei poate mai mult decât alte ţări.”

Europarlamentarul român făcea referire în declaraţia sa în primul rând la piaţa gazelor naturale, un subiect de mare actualitate în contextul crizei din Ucraina.

Trebuie spus că UE insistă de mult timp în favoarea unei pieţe unitare integrate pentru vânzare şi cumpărare de energie.

Acest lucru este mai aproape de realizare în ceea ce priveşte energia electrică.

Însă, când vine vorba despre gaze, acest deziderat este mai greu de realizat. În primul rând pentru că încă nu sunt finalizate toate acele conducte de legătură între diversele sisteme naţionale de transport al gazelor naturale.

În prezent, România are asemenea conducte de legătură transfrontaliere cu Ungaria, cu Ucraina şi cu Bulgaria. De asemenea, legătura cu Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie operaţională încă în cursul acestui an.

Comisia Europeană insistă pe realizarea infrastructurii care să permită interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale între statele membre, pentru că în acest fel se poate reacţiona rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării, prin direcţionarea fluxurilor de energie în funcţie de necesităţi şi acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.