Membrii Parlamentului britanic au respins marți, din nou, acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar scenariul unui Brexit dur este din ce în ce mai plauzibil
391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, iar cu o majoritate de 149 de voturi aceasta reprezintă o nouă înfrângere în Parlament şi poate cea mai dură din istorie pentru guvernul britanic şi pentru Theresa May ca om politic.
Potrivit declarațiilor Theresei May după ce acordul a picat din nou la vot, miercuri va avea loc un vot în Camerei Comunelor privind ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie.
Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată.
Mâine, 12 martie, Theresa May va supune votului deputaților britanici acordul de retragere a Regatului Unit din UE, un acord negociat îndelung, destinat să organizeze o ieșire ordonată, şi care a fost inițial încheiat în noiembrie, dar a fost respins – în mod covârșitor – de Camera Comunelor, în ianuarie.
Vineri, 8 martie, premierul britanic a cerut ajutorul partenerilor săi europeni, cu privire la Brexit, astfel încât acordul de ieşire să poată fi adoptat de Parlamentul englez şi, în acelaşi timp, i-a avertizat pe deputații britanici împotriva tentaţiei de a respinge acordul: „Susțineți acest acord și Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Respingeţi-l și nimeni nu știe ce se va întâmpla”, a spus ea.
La rândul său, şeful diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, a avertizat că generațiile viitoare vor judeca aspru efectele unui Brexit fără acord: „Este un moment de schimbare în relațiile dintre Marea Britanie și UE și istoria va judeca foarte dur ambele părți dacă vom greși”, a declarat el, vineri dimineață, pe undele postului de radio al BBC, Radio 4. „Vrem să rămânem cei mai buni prieteni ai UE. Aceasta înseamnă adoptarea acestui acord într-un mod care să nu ne otrăvească relațiile pe parcursul multor ani viitori”, a insistat el.
Britanicii încearcă să obţină asigurări cu privire la „plasa de siguranță” irlandeză. Acest dispozitiv de ultimă instanță a fost conceput pentru a evita revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, una dintre cele patru națiuni constituente ale Regatului Unit. Dar europenii exclud renegocierea acordului de divorț, așa cum a reamintit, joi, ministrul francez al Afacerilor europene, Nathalie Loiseau, aflată în vizită în capitala britanică. Acest acord este „cel mai bun și singurul posibil” și „nici nu se pune problema redeschiderii sau renegocierii lui”, a declarat ea. „Să nu mai facem o fixaţie cu privire la condițiile separării noastre, să lucrăm la […] relația viitoare”, a adăugat d-na Loiseau. De asemenea, ea a reamintit că UE este dispusă să „gândească” la nişte „clarificări”, dar așteaptă și „propuneri” din partea Londrei.
Dacă deputații britanici vor respinge, marți, acordul de retragere, Theresa May îi va întreba a doua zi dacă doresc să părăsească UE fără acord. Dacă ei vor respinge un „no deal”, atunci, joi, ea va supune votului lor o propunere pentru o amânare „limitată” a Brexitului, programat pe 29 martie.
Brexitul a fost oficial declarat, în 2016, după validarea alegerii celor care au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE (52%).
Chiar dacă acea campani pro-Brexit s-a bazat manipulări, minciuni şi mesaje populiste legate de semnificaţia lui, rezultatul final al referendumului a declanşat, la nivelul Parlamentului European, implementarea tuturor proceselor şi procedurilor de excludere a unuia dintre cei mai puternici membri ai Uniunii – Regatul Unit.
Membrii parlamentului londonez nu se pot pune de acord asupra unui plan anume, iar moţiunea respinsă de 303 deputați prevedea ca Theresa May să renegocieze acordul de ieșire, cu Bruxelles-ul.
În încercarea de a face faţă acestor presiuni şi de a-şi salva viitorul politic, prim-ministrul britanic, Theresa May, va vorbi “în zilele următoare” cu liderii fiecărui stat membru al UE și a adresat o scrisoare parlamentarilor conservatori pentru a-i chema la unitate în privința Brexit.
Potrivit cabinetului Theresei May, Secretarul pentru Brexit, Steve Barclay, urmează să se întâlnească azi (n.r. 18 februarie 2019) cu negociatorul UE, Michel Barnier, pentru a discuta despre propunerile făcute de un nou “grup de lucru” format din juriști britanici care caută alternative la acordul “backstop” în Irlanda (menținerea unei „plase de siguranță” cu privire la chestiunea frontierei irlandeze).
Clasicele scenarii Brexit, configurate până acum, au şi opţiuni extinse, desprinse parcă din ofertele comerciale.
Să reamintim cele trei variante principale subliniate şi de publicaţia The New York Times:
Opţiunea 1 este cunoscută drept „Brexit dur”: Marea Britanie părăseşte pur şi simplu zona comercială a Uniunii Europene fără vreun acord negociat care să cuprindă beneficiile şi restricţiile care decurgeau din apartenenţa la Europa. Dacă parlamentul nu mai face nimic de acum şi până pe 29 martie, intervine „Brexitul dur”.
Opţiunea 2 este una de mijloc şi este cea pentru care a pledat premierul Theresa May. Marea Britanie părăseşte zona comercială printr-un acord negociat.
În sfârşit, Opţiunea 3 – care pe vremuri părea de neimaginat – este aceea de a organiza o a doua votare, prin care Brexitul să fie repus în discuţie.
În afara celor trei scenarii au apărut încă două, cu puţine şanse reale şi anume:
Un aşa zis „nou acord” Brexit pe care Theresa May l-a promis Parlamentului înainte de sfârșitul lunii februarie. Însă, laburiştii din opoziţie acuză premierul că trage de timp pentru a prezenta Parlamentului, în ultima clipă, un plan de ieșire din UE, urmând ca acesta să-l aprobe pentru a evita un Brexit fără acord.
O altă variantă, pentru care pledează şi Zoe Williams, de la „The Guardian”, ar fi acceptarea acordului negociat şi organizarea rapidă a unui nou referendum pentru reintrarea Marii Britanii în UE – Br(re)enter. Acest al doilea referendum ar urma să aibă loc săptămânile următoare, iar alegătorii vor trebui să aleagă între Brexitul dnei May şi rămânerea în Europa, , scenariu puţin probabil, ţinând cont de complexitatea acţiunii.
Acordul „rămâne cea mai bună modalitate de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE”, a declarat marţi, 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.
Aceasta este avertismentul adresat Regatului Unit: acordul de ieşire, convenit între Londra şi Bruxelles, nu este „renegociabil”, a afirmat marţi, 29 ianuarie, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. „Acordul de retragere este şi rămâne cel mai bun mod de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. Sistemul de oprire („backstop”- reinstaurarea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord) face parte din acordul de retragere, iar acordul nu este deschis renegocierii. Concluziile summitului european din decembrie sunt foarte clare în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Purtătorul de cuvânt a precizat că dl Tusk a vorbit cu şefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE după ce premierul britanic Theresa May a cerut amendarea acordului. Şi a făcut acest lucru după ce deputaţii de la Londra au votat un amendament care solicită modificarea acordului Brexit, în special a prevederii pentru Irlanda. Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a susţinut că acordul de retragere este „cel mai bun posibil” şi nu este „renegociabil”.
„Continuăm să cerem guvernului britanic să-şi clarifice cât mai curând posibil intenţiile cu privire la următorii paşi”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk. „Dacă poziţiile Regatului Unit pentru viitorul parteneriat vor evolua, UE ar fi gata să-şi reconsidere oferta şi să adapteze conţinutul şi nivelul acestuia ambiţiei ilustrate în declaraţia politică, respectând în acelaşi timp principiile stabilite”, a anunţat el. După care a mai avertizat: „Dacă Marea Britanie cere o extindere motivată, cei 27 de membri ai UE vor fi dispuşi să o examineze şi să ia o decizie unanimă. Cele 27 de state membre ale UE vor adopta decizia luând în considerare motivele şi durata unei posibile extinderi, precum şi necesitatea de a se asigura buna funcţionare a instituţiilor UE”.
Preşedintele Klaus Iohannis a catalogat drept regretabilă decizia Parlamentului de la Londra de a respinge cu o largă majoritate acordul privind Brexitul. Şeful statului spune că nu trebuie nimeni să intre în panică şi că se aşteaptă acum poziţia cabinetului May.
Klaus Iohannis: Marea Britanie trebuie să îşi clarifice poziţia în continuare, după care vom lua măsurile ce se impun. Uniunea Europeană este pregătită pentru toate variantele posibile, iar noi suntem pregătiţi să jucăm rolul nostru de preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Realizator: La rândul său, ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, susţine că votul de marţi nu a fost neapărat o surpriză, ca dovadă că autorităţile române au iniţiat încă de anul trecut discuţii exploratorii pentru acest scenariu. El crede, însă, că o eventuală ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar fără încheierea unui acord ar putea să creeze foarte multe probleme.
Premierul britanic, Theresa May, a declarat miercuri că uşa sa rămâne deschisă Partidului Laburist pentru discuţii privind o nouă abordare a acordului referitor la Brexit şi a cerut imperios politicienilor să lase deoparte propriile interese pentru a depăşi impasul în care se află preconizata plecare din Uniunea Europeană. „Sunt dezamăgită pentru că liderul Partidului Laburist a ales până acum să nu participe la discuţii, dar uşile noastre rămân deschise”, a spus dna May, adăugând că a vorbit deja cu reprezentanţi ai Partidului Naţional Scoţian, ai liberal-democraţilor şi ai partidului galez Plaid Cymru. „A venit momentul să lăsăm deoparte interesele personale”, a afirmat Theresa May.
Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost respins cu o largă majoritate de Parlamentul britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 ianuarie 2019, 10:09 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10
Împotriva ratificării documentului, negociat de guvern timp de un an şi jumătate, au votat, alături de parlamentarii opoziţiei şi peste 100 de membri ai Partidului Conservator, aflat la guvernare. Rezultatul votului din Camera Comunelor (432 de parlamentari au votat împotriva documentului și doar 202 pentru) marchează cea mai severă înfrângere suferită în epoca modernă de un cabinet britanic şi pune sub semnul întrebării atât viitorul Brexitului, cu mai puţin de trei luni înainte de data la care acesta ar fi trebuit să aibă loc, cât şi viitorul Guvernului May, ameninţat acum cu un vot de neîncredere.
Reporter – Dan Vasiliu (Corespondent RRA):
Imediat după aflarea rezultatului, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, a anunţat înaintarea unei moţiuni de cenzură.
Jeremy Corbyn: “Premierul nu crede că după doi ani de eşecuri este capabilă să negocieze o înţelegere bună pentru locuitorii acestei ţări. Executivul a pierdut încreredera acestui parlament şi a acestei ţări, de aceea inţiez o moţiune de cenzură la adresa guvernului.”
Reporter: Theresa May a precizat că moţiunea poate fi dezbătută şi votată în cadrul zilei de astăzi. Ea a făcut apoi precizări legate de ce se va întâmpla dacă guvernul va trece de votul de neîncredere. Theresa May: “ Dacă parlamentul va confirma încrederea în acest guvern, voi avea întâlniri cu parlamentari din toate partidele pentru a identifica de ce este nevoie pentru ca acordul cu UE să fie aprobat. Va trebui să ne concentrăm pe soluţii care pot fi negociate şi care vor fi susţinute de o majoritate parlamentară. Dacă vom identifica astfel de soluţii, guvernul le va discuta apoi cu UE” – a declarat Theresa May, care a precizat că dacă va trece de acest vot, se va întoarce luni în parlament cu un alt plan de ieşire din UE. Lucrul care probabil se va şi întâmpla în contextul în care niciun parlamentar conservator nu a anunţat până acum că votează împotriva guvernului, iar parlamentarii nord irlandezi, care pot înclina balanţa într-o parte sau alta au anunţat că vor susţine guvernul la votul de astăzi.
Prim-ministrul britanic, Theresa May, a anunţat marţi (n.r. 02 octombrie 2018) noile reguli în materie de imigraţie în Regatul Unit, reguli ce vor intra în vigoare după Brexit şi vor da prioritate muncitorilor calificaţi suprimând libera circulaţie a cetăţenilor europeni. „Va fi un sistem bazat pe competenţele muncitorilor şi nu pe originea lor”, a explicat ea.
„Acest nou sistem va permite să se reducă imigraţia persoanelor slab calificate, a adăugat şefa guvernului. Va pune Regatul Unit pe calea unei imigraţii reduse la niveluri viabile, aşa cum am promis”.
Theresa May se angajase, în programul prezentat pentru alegerile legislative din iunie 2017, să reducă migraţia la mai puţin de 100.000 de persoane pe an, faţă de 273.000 în 2016. Lidera britanică ar trebui să detalieze acest nou sistem într-un discurs pe care îl va rosti miercuri la congresul Partidului conservator, la Birmingham (centrul Angliei).
Negocierile intră în faza finală, dar opţiunile rămân în continuare dificile
Ședința de săptămâna aceasta din Salzburg a liderilor UE a oferit un mic test de claritate. Deși Brexitul este adesea văzută ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă blocul, plecarea iminentă a Regatului Unit a fost departe de a fi cea mai importantă prioritate a celor 27 din UE – imigrația și terorismul au dominat. Dar pentru prim-ministrul britanic Theresa May, a fost punctul în care negocierile de ieșire au intrat într-o dramatică fază finală. Au fost dezvăluite dificile opţiuni legate de viitorul Marii Britanii.
În timpul verii, doamna May a pledat pentru nişte propuneri care ar face ca Brexitul să fie mai puţin dificil şi care să mențină Regatul Unit pe orbita UE. Speranțele sale pentru un compromis, conceput în mare măsură pe hârtie pe fondul disensiunilor dintre conservatori, au primit o grea lovitură din partea lui Donald Tusk, președintele Consiliului European. El a declarat fără înconjur că propunerile „nu vor funcționa” și că așa-numitul plan de la Chequers (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.) ar submina piaţa unică. Prin urmare, în eventualitatea unui acord, propunerile britanice ar trebui „refăcute și negociate în continuare”.
Tonurile sumbre de la Salzburg au surprins-o pe doamna May. Dar momentele de tensiune făcuseră mereu parte din scenariu. Un conflict între UE și Regatul Unit era inevitabil şi nu va fi ultima oară când perspectiva unei înțelegeri pe tema Brexitului va părea neclară. Dar limbajul dur al lui Tusk și al altor lideri (în special al președintelui francez Emmanuel Macron) va spori presiunile asupra doamnei May în privinţa schimbării tacticii – o perspectivă incomodă, având în vedere că mai sunt doar două săptămâni până la conferinţa partidului. Conservatorii radicali pledează pentru o poziţie mai dură şi este greu de văzut cum ar putea ca asta să facă acordul mai posibil. Cu toate acestea, un Brexit fără asperităţi – menit să protejeze relațiile comerciale și diplomatice – continuă să rămână în interesul tuturor. Cu 80% din acord finalizat, grava problemă rămasă este granița irlandeză. Propunerile UE pentru o soluție „statică” riscă să rupă Regatul Unit şi să creeze zone vamale diferite pentru Marea Britanie și Irlanda de Nord. Liderii UE trebuie să recunoască faptul că, pentru orice lider britanic, acest lucru e inacceptabil.
Problema irlandeză implică o alta mai amplă. Pe parcursul discuţiilor cu privire la Brexit, politicii britanice i s-a acordat o prea mare atenție – în special graţie disputelor provocate de conservatori. Dar și alte țări europene se confruntă cu mari probleme politice. Forțele populiste sunt în ascensiune din Italia până în Suedia, și mai departe spre est, în Polonia. Punctul comun este revolta împotriva Bruxelles-ului. Liderii din UE-27 nu intenţionează să pedepsească Regatul Unit, dar ei nu pot accepta un acord care oferă avantaje celor care pleacă. În consecinţă, UE trebuie să susţină respectarea „literei cărţii” şi privilegiile calităţii de membru.
În cazul unui acord, el va avea de trecut un ultim examen în Camera Comunelor. Între parlamentari, nu există o majoritate în privinţa unui Brexit dur sau a lipsei unui acord. S-ar putea ca prin parlament să existe o cale spre un Brexit mai uşor. Dar e greu de făcut calcule. În cel mai bun caz, dna May poate spera deocamdată să asigure un „Brexit simplu”, în care singurii termeni juridici să fie cei legaţi de retragerea Regatului Unit. Detaliile relației viitoare, de importanţă crucială, ar urma să rămână ambigue şi îngrijorător de neclare.
Asta ar putea face ca acordul să fie aprobat în Camera Comunelor. Dar ar fi cu totul nesatisfăcător. Chestiunile vitale, legate de viitorul naţiunii, vor intra într-o perioadă de tranziție: mai exact, obstacolul cel mai mare se mută din martie 2019 în decembrie 2020. Asta înseamnă o şi mai mare incertitudine pentru afaceri și cetățeni. Pe măsură ce discuțiile se apropie de sfârşit, e tot mai evident că rezultatul nu va fi unul bun. Trebuie să se acorde însă atenție limitării daunelor pentru a preveni o haotică depresie care n-ar fi de folos nimănui. (Editorial)
Boris Johnson a lansat luni o nouă ofensivă contra şefei guvernului britanic, Theresa May, în plin zvon despre voinţa lui de a o răsturna pentru a prelua conducerea Partidului Conservator divizat cu 200 de zile înainte de Brexit.
Fostul ministru al afacerilor externe, partizan al unei rupturi nete de Uniunea Europeană, a îndemnat-o pe dna May să se angajeze să nu crească impozitele, pentru a permite economiei britanice să se relanseze după ieşirea din Uniunea Europeană, invitând-o să urmeze exemplul lui Donald Trump.
„A venit momentul pentru acest guvern conservator să arate cum un Regat Unit post-Brexit se va traduce printr-o economie fericită şi dinamică”, scrie el în cronica sa săptămânală în Daily Telegraph.
Afirmaţii care „nu vor frâna zvonul conform căruia el se pregăteşte să preia conducerea Partidului Conservator”, analizează cotidianul.
Duminică, dl Johnson a criticat-o deja pe dna May, comparându-i proiectul pentru Brexit, „planul Chequers”, cu o „centură cu explozibil” legată Regatului Unit.
Afirmaţii care au şocat, inclusiv în cadrul Partidului Conservator, secretarul de stat pentru afaceri externe, Alan Duncan, estimând că ele constituie „unul din momentele cele mai dezolante din politica modernă britanică”.
Cât despre planul Chequers, „este singurul plan prezentat care va răspunde voinţei britanicilor evitând în acelaşi timp instaurarea unei frontiere dure cu Irlanda de Nord”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Atacurile virulente ale lui Boris Johnson contra dnei May sunt interpretate de unii din detractorii săi ca o tentativă de a deturna atenţia dată de presa britanică divorţului său din cauza unor presupuse infidelităţi.
Dar pentru aliaţii ei, aceste dezvăluiri care se aflau luni pe prima pagină a cotidienelor ţării, ar fi opera echipei Theresei May pentru a-l discredita cu mai puţin de trei săptămâni înaintea unei conferinţe a Partidului conservator care se anunţă furtunoasă.
Dl Johnson a trântit în iulie uşa guvernului pentru a-şi arătra dezacordul cu planul Chequers care prevede menţinerea unei relaţii comerciale strânse între Regatul Unit şi UE după Brexit.
Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.
La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.
Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.
După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.
Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.
Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.
Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.
În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.
„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.
Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.
Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.
Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.
Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.
Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.
Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.
„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.
Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.
„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.
UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.
Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.
Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.
În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.
În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.
„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.
UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.
„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.
Ministerul britanic de Interne a avertizat cetățenii europeni aflați în centrele de detenție și care nu au resurse să se întrețină singuri că ar fi mai bine pentru ei să părăsească de bunăvoie Marea Britanie pentru a nu deveni cerșetori în această țară, relatează publicațiile The Guardian și El Mundo.
Într-o scrisoare a Ministerului britanic de Interne, datată din 18 octombrie și trimisă unui cetățean român aflat într-un centru de detenție, acesta este informat că i-a fost respinsă cererea de a primi o locuință în regim de urgență care i-ar fi permis să beneficieze de eliberarea condiționată.
”Poți evita să devii un cerșetor dacă te întorci în România sau într-un alt stat membru al UE unde poți beneficia deplin de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, i se precizează românului în scrisoarea la care a avut acces publicația The Observer, fiind posibil ca documente similare să fi fost trimise și altor cetățeni europeni aflați în aceeași situație.
Românului care a primit această scrisoare i se mai amintește că are ”dreptul să călătorească liber, să trăiască și să studieze în orice alt stat membru al UE”, o remarcă ce pare a fi o referire la Brexit.
Arestările persoanelor aflate în Marea Britanie fără acte în regulă și expulzările s-au intensificat după referendumul din iunie anul trecut la care britanicii au votat majoritar pentru ieșirea din UE, fapt care a stârnit unele critici că executivul condus de Theresa May ar fi pornit o campanie împotriva imigranților ilegali în contextul ‘mediului ostil’ creat după acel referendum.
Conform datelor oficiale, de atunci și până în iulie 2017 au fost expulzați 5.301 cetățeni comunitari.
Lentoarea negocierilor cu Bruxelles-ul face tot mai numeroase cererile de înlocuire a prim-ministrului britanic
LE MONDE nu scapă din atenţie Brexit-ul şi se întreabă unde se vor opri efectele toxice acestuia asupra vieţii politice britanice? Theresa May, considerată, de mass media, politic muribundă, a doua zi după discursul întrerupt de accesele de tuse din congresul conservatorilor, părea să fie din nou în şa la cea de-a cincea sesiune de negocieri privind ieşirea din UE. Între timp, unii aleşi şi oficiali conservatori au dat semnalul hăituielii. După ce s-au văietat în legătură cu tusea şi alte necazuri ale dnei May la tribuna de la Manchester, au făcut speculaţii în legătură cu cât mai are de trăit în Downing Street. O zi? O săptămână? „Să scăpăm de ea e ca şi cum ai merge la dentist”, a spus un ministru anonim tabloidului „The Sun”. „Tot amâni vizita pentru că te doare. Dar termini prin a merge totuşi”.
Apoi s-a văzut că deputaţii rebeli care voiau s-o destabilizeze pe dna May nu sunt nici atât de mulţi, nici de acord asupra unei soluţii de înlocuire. Încă o dată, ofensiva declanşată de declaraţiile asasine ale lui Boris Johnson, ministrul afacerilor externe, pare să fi fost cu bataie lungă. Nu fără a produce daune mari: un partid făcut bucăţi, un premier destabilizat într-un moment crucial al discuţiilor cu cei 27. Şi încă nu s-a terminat.
Abia s-a potolit hăituirea prim-ministrului că ţinta s-a mutat pe miniştrii pe care ea ar trebui să-i dea afară. „Boris Johnson!”, cer pro-europenii şi unii apropiaţi ai dnei May conştienţi de caracterul devastator pentru ea al declaraţiilor incontrolabilului ei ministru de externe. „Philip Hammond!”, răspund prietenii dlui Johnson, care văd în ministrul de finanţe, apropiat al mediului de afaceri, un trădător al Brexit sub pretextul că vrea să păstreze un acces maxim la piaţa unică europeană. Duminică, ambianţa de recreaţie sângeroasă a atins un asemenea grad de violenţă încât Boris Johnson, într-un ultim gest incoerent, a afirmat că „s-a săturat” de proprii prieteni şi s-a desolidarizat de apelurile lor războinice pe care pretind că le-au lansat în folosul lui.
Dacă dna May se abţine să taie câteva capete, se va vedea în asta încă o dovadă a slăbiciunii sale. Dacă decide o remaniere, guvernul, deja fagocitat de Brexit, riscă să fie destabilizat şi mai mult şi ea împreună cu el. Singurul semn reconfortant pentru un premier asediat: aproape 60% dintre britanici vor ca ea să rămână la putere până la încheierea negocierilor privind Brexit, în martie 2019, potrivit unui sondaj al ziarului „The Telegraph”. Fără îndoială, unii sunt conştienţi de cvasi-imposibilitatea sarcinii, cu atât mai mult pentru lidera unui partid divizat pe tema Europei. Ei simt, fără îndoială, că prăbuşirea actualei ocupante a Downing Street ar agrava criza şi ar provoca al treilea rând de alegeri legislative în trei ani. În situaţia actuală a peisajului politic britanic, doar flexibilitatea UE în negocierile pentru Brexit, dându-i o gură de oxigen, o mai poate salva pe soldatul May. Doar dacă cei 27 nu-l preferă pe liderul laburist Jeremy Corbyn drept interlocutor.
Cetățenii UE vor circula liber în Marea Britanie după Brexit cel puțin doi ani
Publicat de adinaiftime,
23 iulie 2017, 11:30 / actualizat: 25 iulie 2017, 6:58
Cetățenii Uniunii Europene vor putea beneficia de libera circulație în Marea Britanie cel puțin doi ani după Brexit, măsură ce face parte dintr-un acord de tranziție, au relatat vineri mass-media britanice, transmite Reuters.
Prima rundă deplină de convorbiri privind ieșirea Marii Britanii din UE s-a încheiat joi, înregistrându-se câteva compromisuri și diferențe în legătură cu modul de a proteja viitorul cetățenilor expatriați.
Marea Britanie urmează să părăsească UE până la sfârșitul lui martie 2019, după un referendum, pe 23 iunie 2016, la care majoritatea britanicilor au votat pentru Brexit, în scopul de a restricționa imigrația și de a recâștiga puterile de la Bruxelles.
Unii membri importanți ai cabinetului premierului Theresa May, inclusiv ministrul de finanțe Philip Hammond, au insistat pentru o perioadă de tranziție având drept scop să protejeze economia și să liniștească lumea afacerilor.
Potrivit planurilor lui Hammond, cetățenii UE vor avea dreptul la liberă circulație în regat o perioadă de până la doi ani după Brexit, a relatat vineri cotidianul The Times. La rândul său, The Guardian, care citează o sursă importantă din guvern, scrie că perioada de liberă circulație în regat după Brexit ar putea dura până la patru ani.
Reuters notează că o purtătoare de cuvânt a biroului Theresei May, contactată de către agenție, nu a făcut imediat nici un comentariu pe această temă.
Marea Britanie începe astăzi oficial procesul de ieşire din UE prin invocarea articolului 50 din Tratatul de funcţionare a forului comunitar. Aseară târziu, premierul Theresa May a semnat scrisoarea de notificare ce va fi înmânată astăzi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. Invocarea de către Londra a articolului 50 va fi analizată astăzi şi de oficiali ai Comisiei Europene şi de reprezentanţii grupurilor politice din Parlamentul European.
Activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona de către Marea Britanie va fi discutată astăzi atât în şedinţa săptămânală a Comisiei Europene cât şi în cadrul Conferinţei preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European. UE a anunţat încă din decembrie că în cadrul negocierilor unitatea şi interesul celor 27 de state membre vor avea prioritate. În plus piaţa unică şi cele patru libertăţi ale sale sunt indivizibile. Este vorba de circulaţia liberă a bunurilor, a serviciilor, a capitalului şi a persoanelor. Parlamentul European aşteaptă de altfel de la premierul britanic o clarificare rapidă a situaţiei legale a cetăţenilor europeni din Marea Britanie.
Negociatorul şef al UE, Michel Barnier, speră ca în luna octombrie 2018 să poată fi încheiat un parteneriat cu Marea Britanie. Până atunci însă, consideră Barnier, va avea loc un proces complicat din punct de vedere juridic, sensibil politic şi care va avea un impact economic major asupra ambelor părţi.
