Potrivit comisarului european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics, în prezent este nesigur că bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 va fi adoptat până la începutului anului 2019. În cadrul unei emisiuni difuzate de postul ungar de radio Inforadio, Tibor Navracsics a declarat că dezbaterea proiectului bugetului abia acum începe, dar multe ţări membre ale UE au ameninţat deja că se vor folosi de dreptul de veto pentru a bloca acest proiect. Unele state membre vechi ale UE resping propunerea Comisiei Europene privind creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul UE în vederea acoperirii golului financiar lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual, precum şi a cheltuielilor uriaşe pentru migraţie. Mai multe ţări central-europene sunt nemulţumite din cauza diminuării fondurilor acordate pentru programe de coeziune şi multe ţări resping modificarea politicii agricole comune, a mai afirmat comisarul european, care a adăugat: Dacă bugetul UE pentru perioada 2021-2027 nu va fi adoptat până în anul 2019, viitorul cadru financiar multianual ar putea fi subiect de campanie electorală – pe lângă migraţie – pentru alegerile pentru Parlamentul European, şi ar putea fi periclitată şi accesarea fondurilor europene în 2021.
Noi inițiative privind îmbunătățirea competențelor-cheie și digitale ale cetățenilor europeni, în scopul promovării valorilor comune și al sensibilizării elevilor cu privire la modul de funcționare a Uniunii Europene, au fost adoptate de Comisia Europeană miercuri, 17 ianuarie. Propunerile au ca obiectiv reducerea inegalităților socio-economice, susținând în același timp competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, puternică și democratică.
Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Sistemele de educație și formare europene trebuie să ofere cetățenilor din toate mediile sociale competențele adecvate pentru a progresa și prospera din punct de vedere profesional și, de asemenea, trebuie să le ofere condiții pentru a deveni cetățeni implicați. Trebuie să îmbunătățim potențialul educației de a stimula coeziunea socială și sentimentul de apartenență. Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie să ne bazăm pe valorile noastre comune și să ne asigurăm că educația oferă elevilor și studenților șansa de a profita de identitatea lor europeană în toată diversitatea sa și de a învăța mai mult despre Europa, despre alte țări europene și despre ei înșiși.”
Inițiativele propuse de Comisie sunt următoarele:
(i) o propunere de recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, ce prezintă actualizări importante în concordanță cu evoluțiile rapide din procesul de predare și învățare din ultimul timp;
(ii) un Plan de acțiune în domeniul educației digitale care evidențiază modul în care UE poate ajuta cetățenii, instituțiile de învățământ și sistemele de educație să se adapteze mai bine la viața și munca într-o eră a schimbărilor digitale rapide;
(iii) o recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării, având ca obiectiv consolidarea coeziunii sociale și combaterea creșterii mișcărilor care instigă la dezbinare și a răspândirii știrilor false; în acest sens, Comisia urmează să ia măsuri pentru intensificarea schimburilor virtuale între școli, prin rețeaua de succes e-Twinning(link is external), și sporirea mobilității școlare, prin programul Erasmus+
Noile propuneri reprezintă, de asemenea, o contribuție la primul Summit european privind educația, găzduit de comisarul Navracsics în data de 25 ianuarie, la Bruxelles. Tema reuniunii la nivel înalt este „Întemeierea Spațiului european al educației: pentru o educație inovatoare, favorabilă incluziunii și bazată pe valori”.
Context
Șefii de stat și de guvern au discutat în mod informal tematica educației și formării la Summitul social de la Göteborg, din noiembrie 2017, în baza Comunicării Comisiei „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”
Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.
Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?
Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.
După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina. România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.
50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Este vorba despre amenintarile la adresa mediului: poluarea apelor, inundatiile si schimbarile climatice, potentialul navigabil insuficient exploatat si lipsa legaturilor rutiere ori feroviare, neajunsuri in privinta conexiunilor energetice ori dezvoltarea socio-economica inegala.
De succesul implementarii acestei strategii vor beneficia aproximativ 100 de milioane oameni care locuiesc in aceste regiuni, adica o cincime din populatia Europei, spune comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics.
Ca in orice alt domeniu initiativele de dezvoltare regionala depind in mare masura de cercetarea stiintifica, adica de o multime de date care, reunite pe o platforma, sa ofere informatii despre masurile luate, sa monitorizeze implementarea lor si sa prezinte perspectiva asupra impactului acestora.
“Aceasta platforma ofera o imagine cuprinzatoare asupra unui set de date armonizate privind subiecte importante pentru regiunea Dunarii cum ar fi: calitatea apei si a solului, dinamica schimbarii populatiei sau prezervarea cadrului natural. Aceste informatii, la care accesul este liber, furnizeaza celor care stabilesc politica in regiunea Dunarii dar si altor parti interesate baza de date necesara pentru luarea deciziilor. Platforma isi propune de asemenea sa furnizeze informatii pentru analiza interdependentei dintre diferitele sectoare economice care folosesc intensiv apa, cum ar fi agricultura sau energia”.
Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere pentru desemnarea anului 2018 ca An european al patrimoniului cultural. Astfel, Comisia dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea unui sentiment comun de istorie și identitate.
Comisia consideră că patrimoniul cultural merită un An european în 2018. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat: „Patrimoniul nostru cultural este mai mult decât memoria trecutului nostru, este cheia viitorului nostru.” Europarlamentarul Mircea Diaconu, autor al unui raport intitulat ”Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” susține proiectul declarării anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural.
Acest subiect mi se pare esențial cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate, ei, exact asta îți dă cultura și patrimoniu în orice caz. Cine suntem? De unde venim? Astea sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru că vin peste noi valuri de altceva și nu știm să le gestionăm după cum vedeți foarte bine. Ori măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine și pentru Europa în întregul său. Apoi e vorba despre un alt mod de gândi exploatarea, folosirea bunurilor patrimoniale culturale. Asta înseamnă intrarea lor în circuit, integrarea lor în viața de zi cu zi, exploatarea, folosirea maximă și memoria colectivă a națiunilor și pur și simplu concret, concret. Pe de altă parte, România are un bagaj uriaș patrimonial, nefolosit, uitat, negestionat, neadministrat. E un moment în care pe un val european pe subiectul ăsta, un fel de fuziune europeană – pentru că se vor activa toate aceste subiecte, patrimoniile europene – pe acest val, sper să ajungă și România să se trezească oarecum, să accelereze subiectul că altfel totul se lasă la o parte. Se fac bugete anuale în România pe tot felul de priorități numai culturale nu.
La nivel european, cunoaștem unii cultura națională a celorlalți?
Nu, exact despre asta e vorba! Cunoașterea reciprocă a culturii a istoriei națiunilor noastre este fundamentală mai ales că niciuna dintre țările europene nu, cum să spun eu, nu s-a format singură pur și simplu, ca-ntr-o ladă închisă, știți, eu, limba mea, țara mea, pământul meu. Europa a fost ca un creuzet în istorie și atunci rezultatul de astăzi ne aparține aproape tuturor. De aceea și există această entitate, și trebuie să existe din ce în ce mai mult, iar efortul unora de a ultra-naționaliza, eu, eu și numai eu, este o prostie, este un faliment.
Patrimoniul cultural joacă un puternic rol economic. Peste 300 000 de oameni sunt angajați direct în sectorul patrimoniului cultural european și aproape 8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de patrimoniul cultural, de exemplu în sectorul turistic și în cel al construcțiilor, în servicii auxiliare precum transportul, serviciile de interpretariat, întreținere și securitate. Anul patrimoniului cultural va promova conservarea patrimoniului cultural ca element-cheie al politicilor externe ale UE, căutând modalități de reacție față de distrugerea cu caracter penal a patrimoniului cultural în zonele de conflict și față de traficul ilegal cu vestigii culturale.
Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.
Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.
Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.
Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.
“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”
Munca, sportul, activitatile culturale sau de voluntariat sunt cateva modalitati care ii pot ajuta pe tineri sa evite sa devina vulnerabili la tendintele de radicalizare.
Comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics considera ca educatia este esentiala pentru prevenirea radicalizarii si considera ca organizatiile si actiunile de voluntariat au un rol crucial in combaterea manifestarilor extremiste.
Familia, scoala, liderii locali sau religiosi sunt cei mai potriviti formatori de opinie care ii pot stimula pe tineri sa dezvolte o gandire critica, mai spune Tibor Navracsics.
Si presedintele Forumului European pentru Tineret, Johanna Nyman impartaseste aceeasi opinie, trebuie sa ne asiguram ca sistemul educational este unul de calitate iar tinerii sa simta ca apartin societatii
“Un subiect care este foarte discutat chiar acum, la forumul european pentru tineret, credem ca este extrem de important sa ne asiguram ca toti tinerii au posibilitati, au acces la drepturile lor, acesta este unul din cele mai sigure mijloace pentru a combate radicalizarea. Nu ne dorim ca oamenii tineri sa fie stigmatizati, sa fie considerati o povara pentru societate, o posibila amenintare ci sa vedem in schimb posibilitatile, resursa pe care o reprezentam efectiv”
Comisia europeana ii premiaza pe tinerii translatori
Publicat de Andrei Cretoiu,
18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:51
Concursul Juvenes translatores dateaza din 2007 si lanseaza anual o provocare tinerilor pasionati de limbile straine.
Ultima editie la care au participat peste 3 mii de adolescenți din mai mult de 700 de școli de pe intregul continent s-a desfasurat in noiembrie anul trecut.
Pe 3 februarie anul acesta au fost anuntati castigatorii, printre acestia, Roxana Maria Chiorean, eleva in clasa a 11-a la Colegiul National Emil Racovita din Cluj.
Tema traducerilor a fost cooperarea pentru dezvoltare, elevii au putut alege oricare dintre cele 552 de combinatii posibile intre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii europene.
Comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics i-a felicitat pe tinerii translatori dar si pe parintii si profesorii lor
“Peste jumatate dintre europeni -54 la suta- sunt capabili sa poarte o conversatie in cel putin o limba straina, un sfert dintre stiu sa vorbeasca cel putin 2 limbi straine iar 1o la suta se pot conversa in minimum 3 limbi. Orice veti face in viitor va doresc o viata plina de intalniri cu culturi diferite, cu oameni diferiti pentru a descoperi cum vad si cum inteleg altii lumea in care traim cu totii”
Potrivit oficialilor europeni, programul dedicat educaţiei şi formării tinerilor s-a ridicat deja la nivelul aşteptărilor.
În primul an, Erasmus+ a avut la dispoziţie un buget de peste 2 miliarde de euro, din care au fost finanţate 18 000 de proiecte, la care au participat peste un milion de persoane.
Programul s-a dovedit a fi un adevărat succes. Numărul impresionant de participanţi reprezintă dovada că programul contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor de angajare a tinerilor, este de ajutor în dobândirea noilor competenţe şi experienţe şi sprijină modernizarea sistemelor de educaţie şi formare a tineretului din Europa.
Programul Erasmus+ va oferi oportunităţi tinerilor europeni pentru a studia, a se forma, a câştiga experienţă de muncă şi de voluntariat în străinătate. Sprijină, de asemenea, parteneriate transnaţionale între instituţiile de învăţământ, formare şi tineret, promovează cooperarea şi creează o punte între educaţie şi muncă.
Pentru prima dată, programul oferă fonduri dedicate pentru acţiuni în domeniul sportului care contribuie la dezvoltarea dimensiunii europene şi combate ameninţările transfrontaliere majore, cum ar fi aranjarea meciurilor şi dopajului. Programul sprijină, de asemenea, dezvoltarea predării şi cercetării în domeniul integrării europene.
Datorită posibilităţilor mai flexibile de colaborare între sectoare, sistemele europene din domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului pot testa practici inovatoare şi pot contribui la procesul de reformă şi modernizare, a precizat comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics.
„Erasmus+ face diferenţa în viaţa studenţilor, stagiarilor, ucenicilor, cadrelor didactice şi organizaţiilor care participă la acest program. Le permite să câştige experienţă, să dobândească abilităţi şi competenţe care le îmbunătăţesc perspectivele de a găsi un loc de muncă. Erasmus+ are un impact vital asupra economiei şi societăţii noastre. Contribuie la reformarea şi modernizarea sistemelor de educaţie şi formare a tinerilor în întreaga Europă, ceea ce poate genera o explozie a creşterii economice şi a generării de locuri de muncă.
Erasmus+ este important pentru că deschide numeroase oportunităţi pentru tinerii europeni şi joacă un rol major în eforturile de a face faţă provocărilor cu care se confruntă, astăzi, economia şi societatea noastră.”
Incluziunea socială a minorităţilor, migranţilor şi a altor grupuri sociale dezavantajate reprezinta o prioritate pentru acest an a mai subliniat comisarul european Tibor Navracsics
“In 2016, Erasmus+ pune un puternic accent pe promovarea incluziunii sociale, a cetăţeniei active şi a toleranţei. Astfel, pentru acest an a fost alocată o sumă suplimentară de 13 milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte care abordează aspecte precum incluziunea socială a minorităţilor, a migranţilor şi a altor grupuri dezavantajate din punct de vedere social.”
Programul Erasmus+, cu o durată de şapte ani, dispune de un buget de 14,7 miliarde de euro şi va oferi unui număr de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma, de a acumula experienţă profesională şi de a face voluntariat în străinătate.
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:47
Orașele Wroclaw din Polonia și San Sebastian din Spania sunt în acest an Capitale europene ale culturii. Sub motto-ul „Spații ale frumuseții”, Wroclaw va organiza în acest an peste 100 de evenimente culturale, în timp ce San Sebastian, sub sloganul „Cultură pentru conviețuire”, va promova cele mai bune modalități de a trăi împreună prin artă și cultură. Timișoara dorește ca în 2021 să își adauge eticheta de capitală europeană a culturii, având în vedere beneficiile ce decurg din acest fapt.
Orașul Wroclaw este cea mai mare localitate din vestul Poloniei şi capitală istorică a provinciei Silezia. Evenimentul major al deschiderii programului de la Wroclaw va avea loc pe data de 17 ian. cînd mai bine de 2000 de oameni de cultură porniți din patru direcții ale localității se vor întîlni în piața centrală pentru o festivitate grandioasă. Sub mottoul ”Spațiu al frumuseții” mai mult de 1000 de evenimente culturale vor schimba arhitectonica orașului.
Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a spus că titlul de Capitală Culturală Europeană ajută orașele să coaguleze comunitățile și aduce beneficii pe termen lung atît cetățenilor cît și economiilor orașelor.
San Sebastian, un oraș din NE Spaniei, pregătește o uriașă fiesta (tamborrada) ce va dura 5 zile și va primi toate ingredentele culturale europene. Deschiderea oficială din 23 ianuarie va avea loc la teatrul Victoria Eugenia și va fi urmată de un concert. Programul intitulat ”Cultură pentru coexistență” promovează moduri superioare de trăire prin intermediul artei și al culturii.
”Capitală Culturală Europeană”, proiect lansat din 1985, este unul dintre cele mai populare programe ale Uniunii Europene. Din România, Timişoara a fost nominalizată pe lista scurtă a oraşelor care trec în faza finală a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană se referă la programul propus.
Timişoara – Capitală Culturală Europeană propune un program artistic care se centrează în jurul sloganului ”Luminează orașul prin tine” sau, în limba engleză, ”Shine your light, light up your city”. Valorile europene împărtășite au reprezentat fundamentul clasei de mijloc al timișoarei în sec. al XVI-lea și al XIX-lea precum și esența procesului ei de luminare, de aderare la principiile și dezideratele epocii luminilor. Vom recupera această axiologie și, reactualizată, o vom racorda la pulsul contextului contemporan. Dorim ca Timișoara să devină laboratorul ce readuce la viață aceste valori în spațiul european.
După Wroclaw și San Sebastian, capitale culturale europene în 2016, Aarhaus din Danemarca și Pafos din Cipru vor urma în 2017. În ceea ce privește candidaturile pentru anul 2021 vom afla o decizie finală pînă la sfîrșitul acestui an.
”Hrănirea planetei, energie pentru viaţă” sub acest motto se deschide, la 1 mai Expoziţia universală Expo Milano 2015. Este un prilej ca fiecare stat să-și etaleze valorile, ideile, dar este un bun prilej de a aduce în fața publicului global răspunsuri soluții la probleme globale.
Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.
Una dintre aceste provocări ține de asigurarea hranei pentru o populație în continuă creștere, mai ales pentru momentul când se va ajunge la 9 miliarde de locuitori ai planetei.
În acest context, 145 de state participante la Expo Milano 2015 vor avea ocazia să ilustreze propriile soluţii la provocările din domeniul hranei şi energiei cu care se confruntă şi să propună răspunsuri pentru exigenţele globale de asigurare a nivelului suficient de hrană sănătoasă pentru fiecare, respectând în acelaşi timp echilibrul ecologic şi biodiversitatea.
Desigur, și Uniunea Europeană are un cuvânt de spus. Poziția sa este dată și de rolul pe acare îl are în industria alimentară, în agricultură, în respectarea unor standrde specifice.
În acest sens, Comisia Europeană a lansat o consultare online asupra felului în care știința și inovarea pot ajuta spațiul comunitar să asigure alimnete sigure, hrănitoare într-un mod suficent și sustenabil la nivel global. Într-o conferință de presă, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a făcut câteva precizări legate de motivele lansării unei astfel de consultări destinată cetățenii europeni.
Această temă, ”Hrănirea planetei, energie pentru viață”, se concentrează asupra securității alimentare și nutriției, una dintre provocările globale cel mai presante. UE trebuie să joace în abordarea acestei provocări un rol vital. Industria alimentară este cel mai mare sector de producție și angajator în economia comunitară și Europa este cel mai mare exportator de alimente, dar și al doilea mare importator. Garantăm unele dintre cele mai înalte standarde de siguranță alimentară, iar UE este cel mai mare dezvoltator și donator umanitar din lume. Suntem convinși că cercetarea, știința și inovarea sunt esențiale pentru a aborda provocările globale de securitate alimentară și nutriție. Expo 2015 ne oferă o mare oportunitate de a arăta că Europa deja face aceste lucruri și vrem să folosim această șansă pentru a oferi politicii noastre un nou impuls.
Inovarea și cercetarea vor trebui să joace în această chestiune un rol vital. Prin urmare, este normal ca împreună cu alte servicii relevante din cadrul Comisiei să se lucreze pe dimensiunea științifică și de cercetare a evenimentului de la Milano și eu sunt foarte încântat să anunț lansarea consultării publice cu privire la rolul cercetării privind asigurarea la nivel mondial a alimentelor și a securității nutriționale.
De spus că această consultare se va concentra pe domeniile în care eforturile de cercetare ale UE pot avea cel mai puternic impact, cum ar fi modul de îmbunătățire a sănătății publice prin nutriție, creștere și siguranță a calității alimentelor, dezvoltarea rurală durabilă, dar și creșterea producției agricole într-un mod sustenabil.
Consultarea este disponibilă on-line pentru toate părțile interesate până la 1 septembrie. Rezultatele consultării vor fi publicate la 15 octombrie, înainte de Ziua Mondială a Alimentației.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
