Parlamentul European a adoptat un nou pachet legislativ împotriva spălării banilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2015, 08:00

Noile reguli ar trebui să îmbunătăţească substanţial transparenţa tranzacţiilor financiare, fiind menite practic să prevină finanţarea activităţilor criminale, teroriste şi a evaziunii fiscale.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Noul cadru legislativ european împotriva spălării banilor a fost conceput de aşa manieră încât să-nlesnească urmărirea transferurilor suspecte de bani şi să faciliteze schimbul de informaţii dintre serviciile de investigaţii fiscale din ţările membre. În acelaşi timp va aduce coerenţă în politica faţă de ţările terţe, care nu fac parte din Uniune şi au sisteme deficitare în ceea ce priveşte îngrădirea spălării banilor. Se va asigura trasabilitatea tuturor transferurilor de fonduri atât în interiorul Uniunii cât şi din sau spre UE.
Crima organizată este propulsată de profit – urmărirea procedurilor ilicite până la reţelele criminale este esenţială atât pentru detectarea şi anihilarea acestora, cât şi pentru recuperarea fondurilor acaparate – spunea comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Věra Jourová.

Cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor va obliga toate ţările membre ale Uniunii Europene să-şi creeze aşa zise „registre cu proprietarii finali” ai companiilor, adică beneficiarii reali ai tranzacţiilor efectuate de acestea.
Judith Sargentini, europarlamentar, membră a Grupului Verzilor/ Alianţei Libere Europene, coraportor:

Am căzut de acord să avem 28 de Registre cu Proprietarii Finali ai companiilor. Există ţări care nu au o astfel de evidenţă în acest moment, ele vor fi obligate să şi-o pună la punct, iar în viitor aceste 28 de registre vor fi interconectate, permiţându-ne să investigăm companiile scoică de la ţară la ţară. Cine va avea acces la aceste registre? Desigur pe de o parte autorităţile. Apoi entităţile obligate: bănci, cazinouri, etc. Dar şi cei care au un interes legitim legat de investigaţii privind spălarea de bani, terorismul, corupţia, evaziunea fiscală sau diverse fraude. Ca atare, în viitorul apropiat jurnaliştii, ONG-urile, cetăţenii Europei vor putea consulta aceste registre şi se vor putea asigura că nu permitem ca firme scoică să deturneze fonduri, bani proveniţi din impozite care pot fi utilizaţi în educaţie, sănătate, în tot ceea ce avem nevoie în societate!

Conform estimărilor, pe plan mondial aproximativ 1600 de miliarde de dolari trec an de an prin procesul de spălare a banilor. Această sumă reprezintă aproximativ 3 procente din cifra totală de afaceri. Numai în Uniunea Europeană un miliard de euro se pierd anual datorită evaziunii fiscale – atrage atenţia europarlamentarul german Peter Simon, coraportor pe tema informaţiilor legate de transferurile de fonduri.

Timothy Kirkhope, membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, coraportor:

Ani de-a rândul atât consumatorii cât şi firmele s-au lovit de greutăţi la implementarea legislaţiei precedente. Scopul nostru a fost ca de această dată să facem un pas cumpătat, proporţional dar eficient înainte! Nevoia de o transparenţă cât mai completă, fără a pierde din vedere impactul general asupra sferei private a fiecăruia şi obligaţia privind asigurarea protecţiei datelor au fost elemente cheie ale activităţii noastre legislative.

Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru implementarea noii directive.

Dezbateri in Parlamentul European privind Registrul cu Numele Pasagerilor

Publicat de Monica Slavici, 13 martie 2015, 09:04

Mai sunt 12 zile în care membrii Parlamentului European pot depune amendamente la raportul privind Registrul cu Numele Pasagerilor. Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European a dezbătut noua variantă a documentului întocmit de Timothy Kirkhope, parlamentar al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Aşa zisul „Registru cu numele pasagerilor” este utilizat în mod curent de companiile de transport aerian în scopuri operaţionale. Conţine practic un set de 19 informaţii: numele călătorului, data zborului, itinerarul, date de contact şi informaţii referitoare la bilet, detalii despre agenţia de voiaj, mijlocul de plată utilizat, numărul locului din avion şi detalii legate de bagaj. Centralizarea şi compararea anumitor date din acest set permite depistarea unor modele de comportament asociate cu potenţiale activităţi teroriste sau pur şi simplu criminale. De exemplu situaţia unei persoane care se deplasează în mod regulat de unul singur către destinaţii din Asia de Sud, întorcându-se la fel de regulat alături de un copil, te duce cu gândul în mod firesc la un posibil trafic de persoane.
Iată motivul pentru care s-a născut iniţiativa unei reglementări comune europene, care să permită transferul, utilizarea şi colectarea acestor date într-un cadru care să asigure în acelaşi timp respectarea normelor europene privind protecţia datelor şi a libertăţilor individuale. Propunerea iniţială a fost înaintată Comisiei Europene în 2011. Raportul aferent, întocmit de Timothy Kirkhope, europarlamentar britanic, membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni a fost supus votului comisiei pentru libertăţi civile în 2013, dar a fost respins cu o majoritate modestă.
Timothy Kirkhope:
„Plenara a solicitat Comisiei să-şi continue lucrul la propunere şi negocierile care au urmat au dus la un set de noi garanţii privind protecţia datelor, garanţii care sunt incluse în raportul actual.
În primul rând am restrâns domeniul ţintă al propunerii. Varianta actuală ar permite utilizarea Registrului cu Numele Pasagerilor exclusiv legat de terorism şi activităţi criminale transnaţionale serioase. Am restrâns de asemenea şi lista activităţilor criminale considerate transnaţionale la 21 de categorii de delicte. Am adăugat câteva restricţii legate de manipularea celor mai sensibile date. Acestea vor trebui şterse după 30 de zile. Partea care rămâne va fi mascată după scurgerea acestui interval.”
Conform noului raport perioada limită de stocare a datelor s-ar reduce la 4 ani în cazul activităţilor criminale serioase, limita iniţială de 5 ani fiind păstrată numai pentru cazurile de terorism, iar ţările membre vor trebui să-şi desemneze câte un ofiţer responsabil cu protecţia datelor. Pentru ca registrul să fie într-adevăr eficace, va trebui să includă şi zborurile din interiorul UE. Aceasta pentru că teroriştii şi criminalii recurg deseori la trasee de siguranţă, cu multiple transbordări în interiorul Uniunii, pentru a evita detecţia- susţine Timothy Kirkhope.
Doreşte să identifice soluţii acceptabile cetăţenilor, dar care să ducă la un regulament care îşi îndeplineşte rolul propus: acela de a oferi protecţie împotriva activităţilor teroriste, criminale – a subliniat raportorul.
Parlamentarii pot depune amendamente la textul raportorului până în 25 martie.

Dezbateri in PE privind Registrul UE cu Numele Pasagerilor.

Publicat de Monica Slavici, 6 martie 2015, 09:13

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European a dezbătut noua variantă a propunerii de directivă privind crearea unui Registru UE cu Numele Pasagerilor. Textul a fost prezentat de raportorul Timothy Kirkhope, parlamentar al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Aşa zisul „Registru cu numele pasagerilor” este utilizat în mod curent de companiile de transport aerian în scopuri operaţionale. Conţine practic un set de 19 informaţii: numele călătorului, data zborului, itinerarul, date de contact şi informaţii referitoare la bilet, detalii despre agenţia de voiaj, mijlocul de plată utilizat, numărul locului din avion şi detalii legate de bagaj. Centralizarea şi compararea anumitor date din acest set permite depistarea unor modele de comportament asociate cu potenţiale activităţi teroriste sau pur şi simplu criminale. De exemplu situaţia unei persoane care se deplasează în mod regulat de unul singur către destinaţii din Asia de Sud, întorcându-se la fel de regulat alături de un copil, te duce cu gândul în mod firesc la un posibil trafic de persoane.
Iată motivul pentru care s-a născut iniţiativa unei reglementări comune europene, care să permită transferul, utilizarea şi colectarea acestor date într-un cadru care să asigure în acelaşi timp respectarea normelor europene privind protecţia datelor şi a libertăţilor individuale. Propunerea iniţială a fost înaintată Comisiei Europene în 2011. Raportul aferent, întocmit de Timothy Kirkhope, europarlamentar britanic, membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni a fost supus votului comisiei pentru libertăţi civile în 2013, dar a fost respins cu o majoritate modestă.
Timothy Kirkhope:
„Plenara a solicitat Comisiei să-şi continue lucrul la propunere şi negocierile care au urmat au dus la un set de noi garanţii privind protecţia datelor, garanţii care sunt incluse în raportul actual.
În primul rând am restrâns domeniul ţintă al propunerii. Varianta actuală ar permite utilizarea Registrului cu Numele Pasagerilor exclusiv legat de terorism şi activităţi criminale transnaţionale serioase. Am restrâns de asemenea şi lista activităţilor criminale considerate transnaţionale la 21 de categorii de delicte. Am adăugat câteva restricţii legate de manipularea celor mai sensibile date. Acestea vor trebui şterse după 30 de zile. Partea care rămâne va fi mascată după scurgerea acestui interval.”
Conform noului raport perioada limită de stocare a datelor s-ar reduce la 4 ani în cazul activităţilor criminale serioase, limita iniţială de 5 ani fiind păstrată numai pentru cazurile de terorism, iar ţările membre vor trebui să-şi desemneze câte un ofiţer responsabil cu protecţia datelor. Pentru ca registrul să fie într-adevăr eficace, va trebui să includă şi zborurile din interiorul UE. Aceasta pentru că teroriştii şi criminalii recurg deseori la trasee de siguranţă, cu multiple transbordări în interiorul Uniunii, pentru a evita detecţia- susţine Timothy Kirkhope.
Doreşte să identifice soluţii acceptabile cetăţenilor, dar care să ducă la un regulament care îşi îndeplineşte rolul propus: acela de a oferi protecţie împotriva activităţilor teroriste, criminale – a subliniat raportorul.
Parlamentarii pot depune amendamente la textul raportorului până în 25 martie.

Registrul UE al pasagerilor de pe cursele aeriene intre libertati civile si masurile antiteroriste

Publicat de Monica Slavici, 14 noiembrie 2014, 09:19

Registrul UE al pasagerilor, dreptul lor la intimitate, dar si riscurile de securitate la adresa Uniunii Europene, asociate cu intarirea masurilor antiteroriste au fost dezbatute in aceste zile in Comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Concluzia – se impune o legislatie comunitara in domeniu, ne spune Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM