Festivalul dansului şi portului popular pentru copii şi tineret, Gorj, 2017 – imagine inedită

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 aprilie 2017, 15:37

În judeţul Gorj de 14 ani se desfăşoară un festival inedit: Festivalul dansului şi portului popular pentru copii şi tineret. Animatori culturali, coregrafi, etnologi, folclorişti au revitalizat dansurile populare gorjeneşti în toate localităţile judeţului. Copii şi tineri, reuniţi în formaţii artistice şi ansambluri de dansuri, au readus în actualitate jocurile tradiţionale învăţate de la bătrânii satului.

Ineditul acestui festival constă însă în imaginea finală a acestei competiţii: peste 1500 de copii şi tineri îmbrăcaţi în costume populare reprezentând subzonele folclorice ale Gorjului.Este o imagine impresionantă, pentru că aceste costume sunt aduse din lada de zestre a bunicilor, iar acolo unde nu au mai găsit (pentru că şi costumele „îmbătrânesc”) au fost confecţionate costume noi la Tismana. Festivalul s-a organizat în memoria lui Liviu Dafinescu, cel ce a condus Ansamblul Profesionist Doina Gorjului în perioada 1994-2004 şi care şi-a dorit să înfiinţeze şi un ansamblu de copii, care să funcţioneze pe lângă ansamblul consacrat.

Visul său s-a împlinit prin organizarea acestui festival al dansului şi portului popular gorjenesc cu sprijinul instituţiilor culturale şi administrative din Gorj. Un rol esenţial în promovarea manifestării se datorează şi Asociaţiei culturale care poartă numele celebrului coregraf, condusă de fiica acestuia, Vasiliana Dafinescu.

În acest an, festivalul va fi deschis cu o manifestare de amploare la Casa de cultură din Novaci, vineri, 7 aprilie, 2017, acolo unde Ansamblul Nedeea din Novaci împlineşte 40 de ani de existenţă, printre corifeii acestui ansamblu numărîndu-se Stanciu Dafinescu, tatăl lui Liviu Dafinescu, şi maestrul coregraf Iulian Malea. Directorul festivalului este Gheorghe Porumbel care oferă detalii despre această manifestare inedită în interviul acordat în exclusivitate pentru Radio România Regional:

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Tabăra pentru copiii din comunitățile românești din jurul României

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 iulie 2016, 12:22

(mai mult…)

Workshop pentru castan şi jneapăn

Publicat de Mihaela Costache, 9 octombrie 2015, 09:10

În intervalul 15 – 16 octombrie 2015, începând cu ora 10.00, în piaţa publică a localităţii Tismana, în cadrul Festivalului castanului, va fi organizat un workshop dedicat proiectului „Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* şi 9260 în ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest”.

Evenimentul este organizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj, în calitate de beneficiar-coordonator al proiectului LIFE11 NAT/RO/825, proiect finanţat de Comisia Europeană, în cadrul programului Life+ Natura şi Biodiversitate și de Guvernul României prin intermediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu Primăria Tismana. În vederea atingerii scopului proiectului, APM Gorj acţionează în parteneriat cu instituţii ce au experienţă în domeniu, şi anume: INCDS Braşov şi Administraţia SCI-ului Nordul Gorjului de Vest prin Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Japoneză.

„Evenimentul are drept scop prezentarea obiectivelor şi rezultatelor proiectului, stadiul actual al activităţilor derulate, în special în ceea ce priveşte reabilitarea habitatelor de castan şi jneapăn.

Workshop-ul este dedicat autorităţilor publice centrale, regionale şi judeţene de mediu, administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate, administratorilor fondurilor cinegetice, specialiştilor în silvicultură şi biodiversitate, autorităţilor publice judeţene şi locale, operatori economici cu activitate pe amplasamente în interiorul ariei naturale protejate Nordul Gorjului de Vest”, a declarat Elisabeta Juveloiu, manager de proiect.
Workshop-ul se va deschide, începând cu orele 10.00, cu o manifestare în piaţa din Tismana şi va continua cu dezbateri în sala de conferinţe a unui hotel din Târgu-Jiu, începând cu orele 14.30.

Destinaţia zilei: TISMANA, ŢARA CASTANILOR

Publicat de Stefania Grigore, 24 septembrie 2014, 20:00

Din vârful Cioclovina ni se dezvaluie cea mai frumoasa imagine panoramică a oraşului Tismana din judeţul Gorj. Privind de acolo în zare, imaginaţia prinde aripi şi începi si te visezi alergând printre alunii turceşti care cresc numai in aceasta zonă , printre nucii şi castanii comestibili, toţi alcătuind rezervaţia Cotul cu Aluni.

Dar paşii se pot opri să admire şi Pădurea Tismana – Pocruia, un amestec de fag si castan cu vârsta de peste 130 de ani. Rezervaţia botanică Cioclovina, Cornetul Pocruii şi Izvoarele Izvarnei sunt tot atâtea locuri fermecătoare care stimulează nu numai imaginatia ci îmbogăţesc albumul cu amintiri din călătoriile de vacanţă, dacă alegeţi să veniţi în Oltenia.

Nu mai puţin de 14 peşteri întregesc frumuseţea acestui loc cu o istorie bogată, scrisă de nume importante ale neamului românesc.
În Peştera de la Mănăstirea Tismana, este închisă cu grilaj metalic, a fost ascuns tezaurul Băncii Naţionale Române în timpul celui de-al doilea război mondial. Se află langă mănăstire, pe versantul unde se află şi chilia Sfântului Nicodim, la o altitudine de 350 m.

Această prezentare necesită JavaScript.

Columnele gigant din Steiul Coziei găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare. Piatra tăiată sau piatra lui Iorgovan este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic.

Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului.

Columna Furniei (Mama) este cel mai valoros simulacru megalitic. După istoricul Nicolae Densuşianu, interesanta figură arhaică prelucrată primitiv în stâncă, o reprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto-dacilor. La gura peşterii de aici, spre Eroni sunt câteva columne calcaroase, greu accesibile care mai ascund câteva guri strâmte de peşteri.

Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.

Sunt doar câteva din locurile pe care le puteti vedea intr-o călatorie la pas prin tara castanilor.
Daca ai norocul să-l intalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va imbogătâţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea si piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat.

Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana, prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumusete si alte manifestari culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era infloritor, localitatea fiind declarata zona climaterica, Valea Tismenii oferind liniste si aer curat.