Festivalul European al Spectacolului Timişoara – Festivalul Dramaturgiei Româneşti (FEST-FDR) 2019 revine în perioada 3-11 noiembrie cu spectacole indoor, care propun publicului spectacole-reper, dezbateri interactive şi lansări de carte.
Ediţia autumnală a FEST-FDR 2019 aduce, în cele nouă zile de festival, 250 de artişti din întreaga ţară, care vor evolua pe patru scene pregătite pentru cele 21 de spectacole, oferind iubitorilor de teatru experienţe şi emoţii pozitive, posibile răspunsuri tuturor celor care vor să-şi pună întrebări, dar şi o transformare interioară şi a tot ceea ce-i înconjoară.
„Dar dincolo de cifre, FEST-FDR 2019 înseamnă mult mai mult. Despre familie, libertate, etică, tandreţe, laşitate, indiferenţă, responsabilitate, credinţă, alegeri individuale, lenevie, ratare, minciună, riscuri neasumate de unii, dar suportate de ceilalţi, despre Sens şi Umanitate, la 30 de ani după ’89, acestea sunt lucrurile despre care vom vorbi prin spectacolele ediţiei 2019 a FEST-FDR”, precizează managerul Teatrului Naţional din Timișoara, Ada Hausvater.
Luni, 4 noiembrie, în Sala Teatrului German, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj prezintă spectacolul „Ilegitim” (Adrian Sitaru), iar în Sala Mare a Teatrului Naţional are loc spectacolul „Pe unde umblă copilu’ ăsta?”, ai cărui protagonişti vor construi, în cadrul Atelierului Identitate, un spectacol rezultat dintr-o serie de întâlniri publice despre fenomenul freestyle.
Atelierul Identitate este un proiect cultural conceput şi realizat de Teatrul Naţional din Timişoara, proiect în parteneriat cu Asociaţia Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, finanţat de Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Local, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019.
Ziua de luni se încheie într-o notă diferită, „Despre tandreţe” (Matei Vişniec, regia Felix Alexa), la Sala 2.
În această săptămână sunt de respectat două zile de sărbătoare.
Ziua de 29 august este zi de mare sărbătoare pentru biserica ortodoxă: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Calendarul popular românesc consemnează denumirea de Sântion de Toamnă.
Sântion aminteşte de Sfântul Ioan Botezătorul, cel care s-a supus sacrificiului suprem, tăierea capului. Credinţele populare respectă această simbolistică, având două componente: rotundul capului şi curgerea sângelui datorită tăierii. De aceea în această zi nu se mănâncă fructe rotunde sau asemănătoare cu un cap: mere, pere, pepeni roşii. Nu se bea vin roşu. Nu se mănâncă din strachină, pentru că e rotundă, nu se foloseşte cuţitul, pentru că doar cu el s-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Nici fructele roşii nu se mănâncă în ziua de Sântion de Toamnă. Şi mai ales nu se mănâncă varză. În satul care mai păstrează tradiţia şi credinţa se ştie şi de Sfântul Ioan taie capul pe varză. Legendele povestesc despre tânărul frumos care a fost pedepsit, pentru că a refuzat avansurile soţiei lui Irod şi din răzbunare a fost învinuit că a furat o bijuterie. După întemniţare i s-a tăiat capul. Astfel se explică şi sintagma populară „tăierea capului pe varză”, adică tăierea capului cum se toacă varza.
Tot în această zi de sărbătoare nu este îngăduit să se mănânce de pe tavă, iar împărţania (cum se spune în Oltenia) cu pere şi castraveţi nu se aşază pe tavă sau farfurie: capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost purtat pe o tavă, în faţa unei asistenţe numeroase de către o dansatoare, iar farfuria reprezintă rotundul capului.
Şi tot în ideea de respectare a rotundului, în această zi nu se fac hore.
A doua componentă a denominării sărbătorii Sântion de Toamnă aminteşte de venirea toamnei. Este ziua care marca altădată coborârea vacilor de pe păşunile montane.
În Oltenia este însă cunoscută şi azi o semnificaţie anume a sărbătorii: se crede că în această zi, şi numai în această zi, femeia este egală cu bărbatul. Doar o zi, care, de obicei, trece repede!
Ziua de 1 septembrie aminteşte de statornicie.
În tradiţia populară se spune că bărbatul este stâlpul casei, iar femeia cheia casei. Când casa nu are sprijin, se poate duce de râpă, dacă femeia nu preia sarcinile bărbatului. De-i văduvă, toţi o vor lăuda că „ţine casa”, de are bărbatul călător în pierzanie, toată lumea o va căina.
Şi în credinţa populară pământul este susţinut de către Simion Stâlpnicul, bărbatul. El este cel ce ţine în mâinile sale cerul şi pământul pentru a nu se prăbuşi.
Legendele hagiografice îl înfăţişează pe Sfântul Simion trăitor într-un stâlp, adică o construcţie înaltă ca un turn şi stând într-un picior, tot un simbol al stâlpului.
Simbolistica stâlpului este multiplă: este element de legătură între cer şi pământ, este susţinător al cerului pentru a nu se prăvăli peste oameni, este puterea de a sta drept (vertical) prin sacrificiu, aşa cum Sfântul Simion a stat ani mulţi în stâlp şi a murit cu ochii-n soare, firesc, neavând nimic altceva deasupra capului. În lumea cu dor stâlpul poate fi înţeles ca element de concreteţe şi ca o metaforă. În lumea fără dor stâlpul „de la cap” este semn al trecerii „punţii”, e doar concreteţe. Ideea însă este comună. E semn înalt, e un axis mundi necesar, indispensabil perioadelor de trecere.
Stabilitatea este „o caznă”, un demers, un proces greu de împlinit.
De aceea ziua de 1 septembrie, a Sfântului Simion Stâlpnicul este respectată, pentru a avea oamenii stabilitate pe picioare (concret, „să nu le-nţepenească picioarele”), pentru a preîntâmpina cutremurele (care destabilizează echilibrul fizic şi emoţional).
Ziua se ţine: „ca să nu se dărâme casele de pe temelie”, cu dublu sens, cel cu trimitere la concret şi cel cu trimitere la stabilitatea afectivă a climatului familial.
Aceasta este şi o grijă, dar cap fără griji doar la dovleac întâlneşti.
Toamna este sezonul răcelilor, mai ales dacă există fluctuaţii de temperatura de la o zi la alta.Este de ajuns ca o persoană răcită să strănute în apropierea ta fără să-şi protejeze gura şi nasul, că deja devii ţinta acestei boli.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la conculuzia că tinerii care frecventează colectivităţi sunt mai predispuşi atât la îmbolnavirea de răceală, cât şi la răspândirea bolii.
Ascultă un reportaj realizat de Dr. Mariana Pasarescu pentru radiocraiova.ro
Canicula şi seceta se prelungesc şi la începutul toamnei. Meteorologii anunţă temperaturi de peste 35 de grade Celsius în Banat şi Moldova. În restul ţării se vor înregistra 33 – 34 de grade Celsius. În a doua săptămână de toamnă, termometrele vor coborî, însă, sub 30 de grade.
Din cauza avertizărilor meteorologice de caniculă, valabile şi pentru judeţul Caraş-Severin, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a aplicat Planul de măsuri pentru atenuarea efectelor temperaturilor ridicate asupra populaţiei municipiului Reşiţa. Încă de sâmbătă, 29 august 2015, când a fost emisă o avertizare meteorologică “cod galben de caniculă”, în Reşiţa funcţionează cele două puncte de prim-ajutor din Centrul Civic şi din Parcul Tricolorului. Unul a fost amenajat în căsuţa numărul 6 din Centrul Civic, iar celălalt se află în căsuţa numărul 3 din Parcul Tricolorului. Acestea vor fi deschise pe perioada avertizărilor meteorologice de caniculă (cod galben, portocaliu sau roşu, după caz), între orele 11.00-18.00. Punctele de prim-ajutor sunt dotate cu instalaţie de climatizare, dozatoare cu apă rece şi paturi, iar asistenţa medicală este asigurată de personalul specializat din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Municipiului Reşiţa. Totodată, va fi asigurată permanenţa la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, unde pot fi transmise eventuale sesizări privind problemele apărute în urma temperaturilor ridicate, la numărul de telefon 0255/ 214 800.
Populaţia este rugată să ţină cont de recomandările Ministerului Sănătăţii, pentru a se proteja de efectul temperaturilor extreme.
Ministerul Sănătăţii recomandă să fie urmate sfaturile medicilor şi să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11 şi 18.
În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide ( între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete, deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă. În această perioadă, medicii recomandă consumul alimentelor proaspete din magazinele care dispun de instalaţii frigorifice funcţionale de păstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uşor perisabile. Nu trebuie consumat alcool deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Este obligatorie evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeină sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.
Aerul condiţionat trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală.
Dacă este absolut necesar să ne expunem la soare între orele amiezii trebuie să folosim o ţinută adecvată: pălării de soare, haine lejere, din fibre naturale, de culori deschise. Persoanele care suferă de anumite afecţiuni îşi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca, în aceste perioade de caniculă, persoanele cu afecţiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaţie, mentale sau cu hipertensiune să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente. Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.
În cazul copiilor aflaţi în tabără, medicii recomandă ca alimentele să respecte riguros normele de igienă şi să fie proaspete, iar însoţitorii să aibă grijă de hidratarea corespunzătoare a copiilor. În timpul zilei, copiii vor fi supravegheaţi, iar locurile de joacă trebuie amplasate la umbră. De asemenea, scăldatul, acolo unde este cazul, va fi făcut sub absoluta supraveghere a însoţitorului.
De asemenea, se recomandă agenţilor economici să îşi readapteze programul de lucru în zilele cu temperaturi ridicate, astfel încât să protejeze sănătatea angajaţilor. Aceştia au obligaţia de a asigura apa, câte 2-4 litri/pers./schimb şi de a asigura echipamentul individual de protecţie şi duşuri.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
