La invitaţia NHK, serviciul public de radio şi televiziune din Japonia, preşedintele director general al Radio România, Ovidiu Miculescu, s-a întâlnit cu preşedintele NHK, Katsuto Momii, discuţie în cadrul căreia s-au agreat variante de colaborare între cele două instituţii.
Întâlnirea a fost prima la acest nivel din istoria serviciilor publice de media din România şi Japonia, înfiinţate în 1928, respectiv 1925. În acest context a fost prezentat centrul de radio şi televiziune din Tokyo, dar şi cea mai puternică filială regională, NHK Osaka Station, care, în caz de dezastru, preia funcţiile celei de la Tokyo.
Reprezentanţii NHK au apreciat performanţele Radio România în contextul serviciilor publice din cadrul EBU (European Broadcasting Union) şi ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), Japonia fiind cea care, prin intermediul lui Toshiyuki Sato, secretarul general al PBI (Public Broadcasting International – asociaţia mondială a radiourilor şi televiziunilor publice) a propus organizarea de către Radio România a Conferinţei anuale internaţionale a PBI din anul 2017 la Bucureşti. Propunerea Japoniei a fost aprobată de Comitetul Director al PBI de la Montreal şi acceptată de Radio România.
NHK este cel mai puternic serviciu public de media din lume, iar dorinţa de a colabora direct cu Radio România reprezintă recunoaşterea implicită a performanţei SRR şi a rolului important pe care aceasta îl joacă în mass-media publică pe plan internaţional.
Interviu cu secretarul general al reţelelor publice internaţionale din Japonia, Toshiyuki Sato
Reporter: Domnule Sato, bun venit în România şi bun venit la Societatea Română de Radiodifuziune. Veniţi dintr-o ţară care dispune de tehnologii foarte avansate, cum vi se pare Europa în acest moment?
Toshiyuki Sato: Este o întrebare grea. Când te uiţi înapoi la ultimul deceniu, sau chiar două decenii, sunt multe lucruri care nu se învechesc, iPad şi avem Walkmanul Sony. Walkman-ul este foarte popular peste tot în lume, dar, dintr-o dată, mergând pe străzile din New York am găsit un mic dispozitiv iPad şi nu mi-am putut da seama ce este pentru că era atât de mic, dar am aflat că oamenii ascultă muzică la acest dispozitiv atât de mic. Multe cântece pe un singur stick. De asemenea, este adevărat că există şi Youtube, Net Freaks, Hulu, avem multe canale noi, o întreagă industrie… şi se pare că industria tradiţională, radiofonică se erodează, dar continuăm să fim lideri pe piaţă doar pentru că… noi, de asemenea, am introdus tehnologie nouă, ca cea HD pentru televiziune şi, cumva, am supravieţuit… Dar ce vreau să spun este că atunci când transmiţi ştiri şi când realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate când sunt atât de multe canale pe piaţă.
Reporter: V-am văzut prezentarea Power Point din cadrul conferinţei. Este interesant, acum câţiva ani, zece sau douăzeci de ani, un televizor era suficient pentru o familie. Acum, evoluţia în tehnologie este uimitoare, nimeni nu ştie unde va duce această evoluţie. Dar să încercăm totuşi, în 2020 cât de mare poate fi evoluţia canalelor media, în special a radioului? Dvs spuneţi că radioul este acum ca o carte…
Toshiyuki Sato: Aceasta este problema, pentru că radioul vă oferă un fel de „imagine” audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze./dstanesc Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.
Reporter: Ce este mai important, să dispui de tehnologie de ultimă oră sau de programe de calitate?
Toshiyuki Sato: Ai nevoie de ambele. Dacă nu introduci inovaţii în industria ta, nu poţi supravieţui. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul televiziunii, pentru că iniţial am avut televiziune alb-negru, apoi am avut televiziunea color, iar ecranul plat înainte a fost o cutie, iar acum avem HD, care este o invenţie a companiei NHK (Japan Broadcasting Corporation), invenţie care a fost distribuită tuturor, pentru că oamenii vor să vadă imagini clare, un ecran frumos. Poţi vedea o operă sau un balet la Covent Garden, sau la Opera Metropolitan din New York, sau la Opera din Paris în acelaşi timp, în toată lumea prin intermediul HD şi în cinematografe diferite. Deci HD-ul, extinderea noii tehnologii oferă experienţe noi, şi prin intermediul acestor experienţe pot fi create noi afaceri, aşa că suntem deschişi multor schimburi şi trebuie să dispunem de noi dispozitive ca unelte de lucru.
Reporter: Avem de-a face cu un cerc. Imagine mai bună, reţele mai bune, tehnologii mai bune înseamnă mai mulţi bani. Mai mulţi bani înseamnă venituri mai mari pentru oameni. Când poate fi întrerupt un astfel de cerc?
Toshiyuki Sato: Nu este obligatoriu să cheltuieşti mai mulţi bani pentru tehnologii mai bune, pentru că, după cum vedeţi, un televizor cu ecran plat costa de 10-15 ori mai mult cu zece ani în urmă, dar acum este ieftin, oricine îşi poate permite unul. Deci inovaţia înseamnă apariţia unor noi tehnologii, dar după un timp preţurile scad şi fiecare poate cumpăra această tehnologie nouă.
Reporter: Asta este valabil şi pentru profesionişti, pentru tehnologia profesională?
Toshiyuki Sato: Ei nu pot face producţie în masă pentru radiodifuzori, pentru că aparatele noastre sunt speciale. Din acest punct de vedere, schimbarea este necesară, dar va trebui să cheltuiţi mai mult – mă refer la radiodifuzori – pentru a introduce noile tehnologii.
Reporter: De unde vin banii?
Toshiyuki Sato: Banii vin de la telespectatori şi ascultători. Acesta este sistemul în această industrie.
Reporter: Cum apreciaţi că România are acest fel de iniţiativă, aceea de a aduce împreună la Bucureşti radiodifuzori din Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Cred că este o abordare bună şi prietenească pentru asiatici. Mulţi asiatici călătoresc în Europa de Est şi aceasta a fost o mare oportunitate pentru mine să vin în România de această dată. Când eram student trebuia să iau vize pentru ţările est-europene. O vară întreagă m-am pregătit să obţin vize de la 6 state, dar nu am putut obţine decât două, de la Polonia şi de la Cehoslovacia şi nu am putut vedea alte foste ţări est-europene. Acum pot veni în Ungaria şi România, deci mi-am realizat visul din perioada studenţiei. Deci este o şansă importantă pentru noi să venim şi să vedem ce s-a schimbat şi de asemenea de a schimba puncte de vedere cu românii.
Reporter: Ar putea exista un pod între Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Sper să fie aşa. Dumneavoastră şi noi trebuie să fim un pod.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
