Mărțișorul, simbol al renașterii naturii!

Publicat de Andra Radu, 1 martie 2022, 10:00

În fiecare an, românii sărbătoresc pe 1 martie simbolul primăverii, al renașterii naturii și al revenirii la viață, Mărțișorul.

Este simbolizat printr-un un şnur bicolor, care este oferit la 1 martie, de ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. De altfel, firul Mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Din străbuni se ştie că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime.

Astăzi, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate în alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit.

În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă.

Șnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. La această fundiţă, se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. În prezent, şnurul mărţişorului este format dintr-un fir alb şi un altul roşu, acesta din urmă simbolizând sângele şi sacrificiul.

Şnurul era făcut de femei şi era purtat fie la piept, fie legat la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărţişorul, ci şi tinerii şi adulţii. Mai mult, era legat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Mai târziu, alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social.

Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui.

Astfel, tradiţia Mărţişorului, inseparabilă de cea a Dochiei carpatice, vine să confirme existenţa acestui obicei pe meleagurile româneşti, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci şi la aromâni, la bulgari, la macedoneni şi la albanezi, având acelaşi rol simbolic de alungare a iernii şi de întâmpinare a primăverii.

Tradiții în Ajunul Crăciunului!

Publicat de Andra Radu, 24 decembrie 2021, 17:00

Astăzi este Ajunul Crăciunului. Este ziua în care se fac ultimele pregătiri pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Gospodinele pregătesc covrigi și colaci. Tot în această zi, conform tradiției, se împodobește bradul.

În popor se mai spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos și va avea mult noroc.

În ziua de Ajun copiii umblă cu colindatul. Dimineața și ziua colindă copiii, iar noaptea adulții. Gazdele le dau covrigi, nuci, mere, colăcei sau o cană cu vin.

În această zi nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci bube peste an. În plus, în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Tradiţii de Vinerea Mare!

Publicat de Andra Radu, 30 aprilie 2021, 07:30

Vinerea Mare (Sfânta şi Marea Vineri, în calendarul Bisericii Ortodoxe) este ultima vineri din Postul Paştilor şi potrivit tradiţiei este zi de post negru.

Pentru creștini este ziua în care Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldaţii romani şi de popor, a fost obligat să-şi poarte crucea pe drumul spre Golgota şi a fost ţintuit pe cruce, având alături doi tâlhari. Este ziua în care a murit în chinuri, după care a fost îngropat în grabă.

Conform tradiției, în Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile. Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat.

Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.

După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează însă miracolul Învierii Domnului din noaptea de Paşti şi actele de purificare din Săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia.

Tradiţia mai spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi bogat; dacă va fi vreme bună, anul nu va fi prea roditor.

În această zi femeile nu coc cozonaci, pâine, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului, nu cos, ca nu cumva să orbească, nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.

Tot în ziua de Vinerea Mare se face pasca. Ea va însoţi ouăle şi vinul roşu la masa de Înviere.

Bărbaţii nu seamănă nimic în această zi. Tot ce s-ar semăna, s-ar usca, aşa cum se usucă lacrimile de durere pe obrazul brăzdat de întristare.

Este şi o zi de reconciliere cu cei cu care vă aflaţi în conflict, de iertare.

Consolidarea unei tradiții: Al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2019, 11:10

Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).

Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.

Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.

Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.

Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.

Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:

• luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
• luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
• miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
• miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
• miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.

Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali,  Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.

Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.

Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.

În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.

Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.

Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.

Preselecţiile regionale ale celei de a 50-a ediţii a Festivalului Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei CRIZANTEMA DE AUR!

Publicat de Bogdan Dragomir, 9 iunie 2017, 10:31 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:23

Vă invităm la cea de a 50-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei CRIZANTEMA DE AUR! În curând, preselecţiile regionale şi în perioada 19-21 octombrie 2017, etapa finală de la Târgovişte! Partener media: RADIO ROMÂNIA! Detalii puteţi afla pe site-ul www.crizantemaaur.ro ! Mult succes artiştilor interpreţi concurenţi, compozitorilor şi organizatorilor!

PRESELECŢII REGIONALE PENTRU CONCURSUL DE INTERPRETARE

– la CRAIOVA, în data de 19 iunie 2017, la ora 11.00 la Opera Română Craiova, adresa Str. Mihai Viteazul, nr. 7.
– la BUCUREŞTI, în data de 21 iunie 2017, la ora 11.00 la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, adresa Strada Gutenberg Johann, nr. 19, Sector 5.
– la CONSTANŢA, în data de 22 iunie 2017, la ora 11.00 la Universitatea „Ovidius” Facultatea de Arte, Sala Studio, adresa B-dul Mamaia Nr.124.
– la TÂRGOVIŞTE, în data de 23 iunie 2017, la ora 11.00 la Teatrul „Tony Bulandra”, B.dul Regele Carol I, nr. 43, tel.: +40-245.210.046, e-mail crizantemaaur@yahoo.com.
– la CLUJ, în data de 28 iunie 2017, la ora 11.00 la Radio Cluj, adresa Str. Donath nr. 160.
– la BISTRIŢA, în data de 28 iunie 2017, la ora 18.00 la Centrul Cultural „Dacia”, adresa B-dul Dacia nr. 3-5.
– la IAŞI, în data de 30 iunie 2017, la ora 12.00 la TVR Iași, adresa Str. Lascăr Catargi nr. 33.

Condiţiile de participare la PRESELECŢIILE REGIONALE pentru Concursul de Interpretare a Romanţei Româneşti sunt prevăzute în REGULAMENTUL OFICIAL al Festivalului Naţional “Crizantema de Aur” postat pe site-ul www.crizantemaaur.ro .Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei “Crizantema de Aur”, ediţia a 50-a, 2017, este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu Uniunea Muzicienilor din Moldova, în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune și cu TVR – posturile regionale Iași, Cluj, Craiova, Timișoara și Târgu-Mureș. (Sursa: Anunţ preselecţii regionale – CENTRUL CULTURAL pentru UNESCO „CETATEA ROMANȚEI” TÂRGOVIȘTE)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Rochie cu traditie: o mireasa va fi a 11-a femeie din familie care va purta aceeasi rochie!

Publicat de Mihaela Costache, 25 septembrie 2015, 16:30

Un vechi proverb englezesc spune ca la nunta sa, mireasa trebuie sa poarte „ceva vechi, ceva nou si ceva albastru”. Si se pare ca aceasta mireasa respecta din plin partea cu „ceva vechi”. Si nu este singura! Abigail Kingston, din Pennsylvania, Statele Unite ale Americii, a devenit cea de-a unsprezecea femeie din familia sa care a purtat aceasta rochie de mireasa veche de 120 de ani.

Transmisa din generatie in generatie, rochia a fost purtata pentru prima data de strabunica sa in 1895, iar ultima persoana care a purtat-o a fost mama proaspetei mirese, Leslie Kingston, in 1991.

Purtatul unei rochii atat de vechi nu a fost lipsit de probleme. Pe langa faptul ca materialul s-a ingalbenit foarte tare din cauza vechimii, rochia era plina de gaurele si patata de lacrimi de-a lungul timpului. Restaurarea rochiei a durat 200 de ore, pentru ca Abigail sa o poata purta la receptia nuntii ei.

Tradiţiile reânvie la sfârşit de săptămână pe Valea Mureşului

Publicat de Stefania Grigore, 17 iulie 2014, 15:38

Festivalul “Văii Mureşului” va avea loc în perioada 19-20 iulie, pe platoul “La alei” din comuna Răstoliţa.
Evenimentul va pune accent pe tradiţie, iar toate comunele din zonă, dar şi din municipiul Reghin, vor expune în casele ţărăneşti tot ce au de valoare.
Organizatorii au pregătit concursuri, iar vizitatorii vor avea de ales între muzica populară românească şi cea uşoară, programată spre seară.
Astfel, sâmbătă vor concerta Ana Baniciu, Vescan şi Puya, iar duminică vor urca pe scenă Ducu Bertzi, Mandinga şi Voltaj.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Mureş, Sergiu Zereş, a subliniat că ediţia din acest an va fi una deosebită, pentru că este una aniversară.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Mureș, Instituția Prefectului – județul Mureș și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Valea Mureșului”.