Identitatea culturală a românilor de pretutindeni este evidențiată expresiv în tradiții, datini și obiceiuri, prin reiterarea ritualurilor specifice sărbătorilor din calendarul popular și ceremonialurilor existențiale (naștere, nuntă, moarte). În comunitățile românești din jurul României tradițiile sunt păstrate și transmise în familie, acest microunivers care tezaurizează elementele de patrimoniu imaterial. Despre păstrarea acestor elemente de viață imaterială, care dau nota identității culturale, dialogăm cu domnul Petru Movilă, reprezentant OSCE al Parlamentului României, membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. Aspecte inedite din ceremonialul nunții așa cum s-a păstrat la românii de peste Prut și cum se desfășoară și în satele din Moldova, gastronomia tradițională românească și ospitalitatea proverbială a românilor vor fi teme din dialogul purtat cu Domnia Sa. Ca argumente muzicale vă oferim spre audiție cântece interpretate de reprezentantele a două generații, Sofia Vicoveanca și Andra Matei.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Lansarea albumului “100 de ani de tradiții românești” a fost cadoul Municipiului Reghin pentru luna martie 2019.
O echipă formată din oameni iubitori de frumos, în mod deosebit, tineri din cadrul Primăriei Reghin s-au gândit să marcheze acest eveniment, albumul “100 de ani de tradiții românești la Casa de Cultură ”Dr.Eugen Nicoară” din Reghin.
Reghinenii și numai au avut atunci ocazia să admire 100 de costume populare din mai multe zone etnografice ale țării.
În prezența unor invitați de seamă ai județului Mureș, reghinenii și numai au avut atunci ocazia să admire 100 de costume populare din mai multe zone etnografice ale țării.
”Avem o echipă minunată în cadrul instituției. Au depus eforturi pentru a crea municipiului Reghin un eveniment inedit. Deschiderea și realizarea acestui proiect e o mare realizare. Frumoasele piese vestimentare care compun portul nostru au adus României și două recorduri mondiale, costumul popular tradiţional este cel mai bun ambasador al României. Iar munca acestei echipe tinere m-a impresionat, iar albumul spune povestea identității noastre ca popor și va rămâne, în arhiva municipiului nostru, mărturie atât a portului popular românesc cât și a aniversării Anului Centenar!” a afirmat în deschiderea evenimentului ec.Maria Precup, primarul Municipiului Reghin, citat de punctual.ro.
Nicolae Băciuț, directorul Direcției județene pentru Cultură Mureș și-a arătat aprecierea faţă de evenimentul creeat de organizatori:
”În spațiul românesc se întâmplă un fenomen extraordinar, renașterea costumului tradițional. Probabil un factor important a fost includerea iei în patrimoniul UNESCO. Faptul că ideea de anul trecut se găsește acum între coperțile unei cărți îi dă durată clipei. Acel moment va rămâne veșnic prin această lucrare”
Portul popular reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor. Grija omului pentru înfăţişare şi atenţia acordată aparenţelor a constituit dintotdeauna un element definitoriu pentru umanitate. Cu toate că moda se schimbă de la an la an şi omul cade pradă adesea tentaţiei de a i se plia, vestimentaţia este transformată pentru a transmite mesaje de natură socială, morală, estetică și de ierarhizare socială.
”Acest album dorește să imortalizeze acel eveniment, pentru a fi păstrat și dus mai departe generațiilor următoare. Albumul este format din două părți, prima parte fiind compusă din acele 100 de costume prezentate anul trecut, iar în a doua parte putem găsi imagini din arhiva fotografică a Muzeului ”Anton Badea” din Reghin. Am ales să cuprindem și aceste imagini din arhivă pentru a vedea evoluția costumului popular în timp”a afirmat Simona Bogdan, citată de punctual.ro.
Invitații de seamă din peisajul cultural mureșean prezenți la lansarea albumului ”100 de ani de tradiții românești”, au vorbit despre importanța păstrării tradițiilor populare iar cuvintele lor de apreciere și recunoștință pentru munca echipei tinere, dedicate și neobosite care a lucrat la acest album au fost la superlativ.
”2019 este Anul Cărții. Este adevărat că acest album este important pentru cei care au participat la evenimentele de anul trecut, pot asocia mai ușor aceste imagini. În timp din memoria lor se vor șterge acele amintiri, dar prin ceea ce văd în acest album vor retrăi acele momente”, a spus Monica Avram, directorul Bibliotecii Județene Mureș.
La finalul evenimentului, Crina Slev, consilierul primarului Reghin a mulţumit tuturor celor care au făcut posibilă această iniţiativă de păstrare a culturii şi identităţii naţionale:
”Toată munca depusă pentru realizarea acestui album i se datorează unui grup de tineri: Simona Bogdan, Alexandra Bujor, Andreea Csorvasi, Cătălina Orban, Camelia Marian, Sorin Man, Krisztina Simon. Mulțumim deasemenea Roxanei Man, managerul Muzeului Etnografic ”Anton Badea” Reghin.”
Documentarul „Wild Carpathia – Anotimpurile schimbării”, realizat în România de jurnalistul britanic Charles Ottley, va fi prezentat, la sfârşitul acestei luni, la sediul Naţiunilor Unite din New York.
Potrivit site-ului Institutului Cultural Român din Statele Unite, Prinţul Charles al Marii Britanii va adresa un mesaj video celor care vor fi prezenţi la eveniment.
Cel mai recent episod ale acestei serii urmăreşte transformările peisajului din Carpaţi în cele patru anotimpuri şi elogiază tradiţiile păstrate în satele de la noi din ţară.
Autorul documentarului vrea să tragă şi un semnal de alarmă în privinţa efectelor devastatoare ale defrişărilor ilegale din pădurile seculare româneşti. Charles Ottley explică şi faptul că aceste regiuni unice trebuie să se dezvolte prin turism ecologic şi cultural.
În ultimii cinci ani, reputatul om de televiziune, susţinut de Fundaţia Prinţului Charles, a realizat o serie de filme despre protejarea mediului înconjurător, a pădurilor şi a munţilor României.
Sentimentul de românism este resimţit cu atât mai mult, cu cât graniţa dintre România şi locul unde vieţuiesc românii din jurul României este mai aproape de casă. Până a ajunge la Kladovo, călărorul trece prin Kladuşiţa, o localitate sârbească, unde, dintre cei 264 de locuitori, 99% sunt români. Mihai Vasile este scriitorul de origine român, care provine dintr-o familie de români stabiliţi aici de generaţii. A moştenia dragostea pentru tradiţiile româneşti şi pasiunea de a colecţiona obiecte care amintesc de viaţa materială tradiţională românească, aşa cum s-a conservat în acest sat locuit de români. Casa sa a fost numită, îndreptăţit, etnocasa muzeu şi tezaurizează obiecte provenite de la propria familie sau aduse de localnici pentru a rămâne drept documente de viaţă comunitară.
Mihai Vasile este român, se declară la recensământ român, dar documentele sale sunt în limba sârbă. Nu are nici-un document românesc menit să ateste originea sa românească. Detalii despre etnocasa muzeu şi despre pasiunea lui Mihai Vasile în interviul realizat chiar în casa muzeu.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
