Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52

În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.

Bugetul pe termen lung și planul de redresare

În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.

Pactul Verde

În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.

Conferința privind viitorul Europei

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.

Brexit

În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.

Actul legislativ privind serviciile digitale

În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.

Strategia industrială

În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.

Reforma PAC (politica agricolă comună)

Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.

Pactul privind migrația

Comisia urmează să prezinte un Nou pact privind azilul și migrația după ce statele membre ajung la un acord preliminar cu privire la bugetul Uniunii Europene. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului lucrează, în prezent, la un raport referitor la o serie de noi căi legale pentru migrația forței de muncă către Uniunea Europeană.

Drepturile călătorilor din transportul feroviar

Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Finanțarea participativă (crowdfunding)

În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.

Vești rele pentru studenți

Publicat de adinaiftime, 11 octombrie 2017, 20:40

Studenţii care au împlinit 26 de ani NU mai au gratuitate la transportul feroviar.

Uniunea Naţională a Studenţilor din România a transmis o scrisoare deschisă premierului privind nemulţumirea faţă de hotărârea Guvernului de a nu mai oferi transport feroviar gratuit studenţilor, care au peste 26 de ani, după ce, anul universitar precendent, aceştia au beneficiat de acest drept.

Studenţii cer Ministerului Educaţiei o explicaţie în baza căreia s-a luat această decizie, dar şi un raport al impactului bugetar.

Potrivit datelor de pe site-ul ministerului Educaţiei, în perioada 2009-2015, în învăţătântul universitar superior, în fiecare an, aproximativ 5% dintre studenţi au avut vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani.

CFR SA redeschide Centura de Nord a Capitalei

Publicat de adinaiftime, 10 septembrie 2017, 08:30

Traim intr-un oras foarte aglomerat si ne plangem adesea ca Bucurestiul se sufoca din cauza traficului infernal. Pentru a rezolva problema traficului si a aglomeratiei, pentru a ne deplasa mai usor si pentru a respira un aer mai curat, trebuie sa analizam cauzele acestei aglomeratii si sa gasim solutii, in functie de cauze.

Una dintre aceste cauze este faptul ca Bucurestiul, ca orice metropola, atrage forta de munca, oameni care vin cu afaceri sau pentru a interactiona cu institutiile statului, ori pentru a beneficia de servicii medicale din toata tara. Numai zona de influenta directa in transport a Capitalei se intinde pe o raza de pana la 60 sau chiar 100 de kilometri de jur imprejurul orasului. Este ceva obisnuit ca oameni care locuiesc in Ploiesti, Pitesti, Targoviste sau Giurgiu sa aiba locuri de munca sau afaceri in Bucuresti. Asta ca sa nu mai vorbim despre cei care locuiesc in judetul Ilfov si lucreaza in orasul nostru. In lipsa unui transport public integrat pentru toata aceasta zona de influenta economica a Capitalei, care sa le ofere mobilitate si predictibilitate, multe dintre aceste persoane fac naveta la Bucuresti cu propriile masini, sporind congestia traficului.

Desigur, toti acesti navetisti ar putea ajunge in Bucuresti cu trenurile, pentru a apela apoi la sistemul de transport public al orasului. Aceasta varianta este posibila datorita faptului ca Bucurestiul dispune de o centura feroviara si de gari la fiecare 90°, Gara de Nord si Gara Basarab, in partea de nord, Gara Progresu, in sud, Garile de Est si de Vest, in respectivele zone.

Iata ca CFR face un prim pas in directia valorificarii transportului feroviar in zona de influenta a Capitalei. Inchisa circulatiei feroviare in ultimii cinci ani, sectiunea Pasarea – Mogosoaia, parte a Centurii Feroviare din Bucuresti, va fi redeschisa traficului, de luni 11 septembrie.

In prezent, traficul trenurilor de marfa pe relatia Bucuresti – Constanta este sufocat de circulatia si prioritizarea unui numar mare de trenuri de calatori.

CFR SA a investit in redeschiderea secțiunii Pasarea – Mogosoaia, care faciliteaza circulatia atat a trenurilor de marfa, cat si a celor de pasageri pe relatia Bucuresti Nord – Chitila – Mogosoaia – Voluntari – Pasarea – Fundulea – Constanta.

Astfel, trenurile cu destinatia Chitila nu vor mai tranzita Bucurestiul, ci vor utiliza Centura Feroviara a Bucurestiului fapt care va fluidiza circulatia in zona.

Odata cu redeschiderea acestei sectiuni, capacitatea de transport feroviar in zona va creste cu peste 30 de trenuri pe zi, iar acest lucru ar putea aduce CFR SA, administratorul national de infrastructura feroviara, un venit suplimentar, anual, de peste 3 milioane de euro , prin incasarea taxei de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI).

Redeschiderea sectiunii Pasarea – Mogosoaia va descongestiona atat traficul trenurilor de pasageri, cat si pe cel al trenurilor de marfa care circula catre si dinspre Constanta.

Lucrarile de reparatie si inlocuire a traverselor pe sectiunea mentionata au fost executate de catre compania Wiebe Romania si au durat mai putin de 30 de zile.

Acest proiect a fost sustinut atat de catre Ministerul Transporturilor, cat si de Primaria Municipiului Bucuresti, iar ministrul Razvan Cuc si primarul general, Gabriela Firea, spera ca prin aceasta solutie sa reduca numarul de accidente in zona podului de cale ferata din Parcul Herastrau.

In luna iunie a acestui an a avut loc ultimul accident dintr-o serie de accidente mortale pe podul din Herastrau. Bucuresti FM a desfasurat o campanie de interes public pentru a sustine demersurile primarului general, Gabriela Firea, pentru constructia unei pasarele pietonale care sa permita traversarea Lacului Herastrau, la nivelul apei, in zona podului de cale ferata. In cele din urma, Municipalitatea a obtinut acordul Ministerului Transporturilor si a amplasat pasarela pietonala, in prima decada a lunii august.

Tranzitul trenurilor catre cel mai important port maritim al Romaniei, Portul Constanta, este in general extrem de afectat, in perioada de vara, de numarul mare de trenuri de pasageri care circula inspre si dinspre Constanta, asigurand fluxul turistilor spre si dinspre litoral.

Tronsonul Bucuresti Nord – Constanta, in lungime de 225 km, face parte din Coridorul IV Paneuropean, cel care pe teritoriul Romaniei parcurge relatia Curtici – Constanta (ramura nordica) si Arad – Calafat (ramura sudica).

Modernizarea acestui tronson, pentru viteza de circulatie de 160 km/h, a costat aproximativ 1 miliard de euro, fondurile fiind asigurate in mare parte de Uniunea Europeana.

Prin sprijinirea lucrarilor de reabilitare si modernizare a Coridorului IV, Uniunea Europeana a subliniat importanta accesului feroviar catre Portul Constanta, fapt care, in esenta, asigura dezvoltarea economica a portului, acesta fiind cel mai mare din Europa de sud-est.

Desigur, Centura Feroviara va putea reprezenta o solutie pentru descongestionarea traficului in Bucuresti doar daca acest prim pas, redeschiderea tronsonului Pasarea – Mogosoaia, va fi urmata de realizarea unor noduri intermodale de transport, la fiecare dintre garile de care dispune Bucurestiul. Aceste terminale intermodale ar trebui sa permita accesarea transportului public de suprafata si subteran al Capitalei, asa cum se intampla la Gara Basarab, spre exemplu. Ar mai trebui, apoi, implementat un sistem integrat de ticketing, care sa includa nu doar metroul si RATB-ul, ci si trenurile CFR. Asadar, mai sunt multi pasi de facut…