„Gustă diversitatea bănăţeană – între tradiţii şi digitalizare” – proiect de promovare a patrimoniului cultural local!

Publicat de Andra Radu, 15 decembrie 2021, 16:30 / actualizat: 15 decembrie 2021, 18:59

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în judeţul Timiş, Consiliul Judeţean Timiş şi Asociaţia Patronală HORETIM au încheiat proiectul de promovare a patrimoniului cultural local „Gustă diversitatea bănăţeană – între tradiţii şi digitalizare”, în care au fost incluse, până acum, 16 restaurante din judeţ, pe un traseu semnalizat al gastronomiei bănăţene.

Directorul executiv al APDT Timiş, Delia Barbu, a explicat, miercuri, că proiectul a cuprins mai multe etape. Printre acestea se află introducerea reţetelor tradiţionale din Banat în meniurile restaurantelor din Timişoara, crearea unei hărţi a locaţiilor cuprinse în proiect şi marcarea acestora cu simboluri specifice ale proiectului sintetizat într-un QR Code, realizarea de materiale de promovare, dar şi editarea unui volum semnat de prof. Mărioara Pisat, care cuprinde reţete tradiţionale din Banatul de câmpie.

Proiectul a demarat în vară, având dublul scop de a dezvolta oferta de servicii puse la dispoziţia turiştilor care ajung în destinaţia locală prin promovarea patrimoniului gastronomic local, dar şi de a sprijini industria ospitalităţii în această perioadă marcată de pandemie.

De la demararea proiectului s-au alăturat demersului 16 restaurante din întregul judeţ, respectiv din Timişoara, Lugoj şi Altringen, iar lista celor care doresc să introducă în meniurile lor produse tradiţionale din Banat rămâne deschisă şi ea poate fi accesată oricând, din întreaga lume, pe aplicaţia digitală Discover Timiş, sub denumirea Gustă diversitatea.

Gheţarul de la Scărişoara s-a redeschis!

Publicat de Andra Radu, 2 iulie 2021, 08:30

Gheţarul de la Scărişoara, cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, a fost repus în circuitul turistic.

Vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti în medie, Gheţarul a fost închis publicului în ultimul an, din cauza faptului că scările de acces nu mai prezentau siguranţă. Pentru a fi redat circuitului turistic, autorităţile locale au demarat un proiect de înlocuire a scărilor de acces în Gheţar.

Peştera, în care temperatura este de minus două grade Celsius, a fost redeschisă din 1 iulie, putând fi vizitată zilnic între orele 10,00 şi 18,00. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru elevi şi studenţi şi de 13 lei pentru adulţi.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice.

Gheţarul este situat în Apuseni, pe raza comunei Gârda de Sus.

Abaţia de la Cârţa

Publicat de Mihaela Costache, 7 august 2015, 08:40

La circa 40 de kilometri  de Sibiu,  în  localitatea Cârţa se pastreaza ruinele unei mănăstiri cisterciene, unul dintre cele mai vechi şi importante monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania.

În anii 1205-1206 a sosit în această parte a Transilvaniei un grup de călugări cistercieni veniţi de la mănăstirea Igriş (jud. Timiş), aceasta din urmă fiind prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179.  În localitatea Cârţa de astăzi, pe malul stâng al Oltului, aceştia au ridicat o construcţie simplă din lemn, însă câţiva ani mai târziu au adus maiştrii pietrari din Franţa care au ridicat o adevărată construcţie gotică. De fapt, noua biserică a avut un adevărat rol iniţiator şi de inspiraţie în arhitectura viitoarelor biserici fortificate din Transilvania.

Cistercienii aveau un stil de viaţă plin de restricţii concentrându-şi munca doar în interesul laicilor. Aceştia au adus la Cârţa soiuri de viţă nobilă tocmai din Burgundia…se spune că, datorită restricţiilor la hrană, vinul era singurul care le dădea putere.  În anul 1474, regele Matei Corvin a desfiinţat abaţia, deoarece localnicii din împrejurimi se plângeau mereu că aceasta ar fi cauza atacurilor necontenite ale inamicilor. Ansambul  abaţiei se află în  ruină, doar o capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică săsească.

Bolţile imensei biserici s-au prăbuşit şi au mai ramas numai cateva ziduri exterioare. Nava principala a bisericii monumentale nu mai are tavan – pe locul ei se află un cimitir în memoria soldaţilor germani căzuţi în primul război mondial.

Mănăstirea se distinge prin ferestrele ovale mai mari spre est şi prin prezenţa spiritului cavalerilor teutoni. Din interior se poate urca până în clopotniţă, de unde admirăm o superbă panoramă a abaţiei iar în depărtare se văd vârfurile semeţe ale crestei Făgăraşului.

Odată ajunşi la Abaţia de la Cârţa vom fi impresionaţi de zidurile impunătoare ale abaţiei, care amintesc de măreţia construcţiei din perioada ei de glorie. Ne lăsăm paşii purtaţi pe aleile pietruite din curtea mănăstirii iar la finalul vizitei putem face o escală pe terasa restaurantului din imediata apropiere, care oferă produse naturale şi proaspete din Ţara Făgăraşului.

Pietrele Doamnei, nestematele Rarăului

Publicat de Mihaela Costache, 15 iulie 2015, 14:30

Rarăul – muntele de legendă al Carpaţilor Bucovinei, adăposteşte o formaţiune stâncoasă unică în Romania, vizibilă de la zeci de kilometri depărtare şi care străluceşte ca o nestemată albă în lumina soarelui de vară. Vă invităm azi să descoperiţi Pietrele Doamnei…

Pietrele Doamnei fac parte din masivul Rarău-Giumalău şi se află pe raza judeţului Suceava. Având o altitudine de 1.461 de metri, aceste stânci spectaculoase apar semeţe din mjlocul pădurii seculare care la înconjoară, în imediata apropiere a cabanei Rarău.

Accesul spre Pietrele Doamnei se face pe un drum modernizat recent, care poartă numele sugestiv de Transrarău, considerată una dintre cele mai spectaculoase şosele montane din ţară, alături de Transfăgărăşan şi Transalpina. Ca să ajungem la Pietrele Doamnei, pornim din centrul comunei Pojorât şi urcăm serpentinele şerpuitoare ale Transrarăului.

După aproximativ 15 kilometri de la plecare, ajungem la o intersecţie de unde avem două opţuni: fie ne abatem la stânga pe drumul care duce la cabana Rarău, fie continuăm la vale pe şosea, până în localitatea Chiril-punctul terminus al Transrarăului.

Noi alegem azi să admirăm panorama spectaculoasă de pe Pietrele Doamnei. Traseul proriu zis începe chiar de la cabana Rarău, aflată în plin proces de renovare şi modernizare, iar indicatoarele şi marcajele turistice bine puse la punct ne sunt de un real folos in drumeţia noastră.

Intrăm pe poteca marcată şi începem urcuşul prin pădure, pînă la baza spectaculoaselor stânci numite Pietrele Doamnei. De aici, în funcţie de condiţia fizică, putem să alegem traseul în circuit, care înconjoară formaţiunea sau, dacă suntem antrenaţi şi nu avem rău de înălţime, putem urca până la spetaculosul punct de belvedere situat pe una dintre Pietrele Doamnei-cea accesibilă drumeţilor de rând. Cealaltă, mai înaltă poate fi escaladată doar de către alpinişti. Odată ajunşi pe vîrf, panorama de 360 de grade ne taie răsuflarea. Admirăm vârful Rarău, aflat la mică distanţă, precum şi vârful Giumalău, care cu înălţimea sa de 1.857 de metri străjuieşte întreaga zonă. În zilele senine se vede cu ochiul liber piramida semeaţă a Ceahlăului.

Admirăm, ne bucurăm de peisaj, facem fotografii, luăm o scurtă gustare şi ne pregătim de plecare, atenţi să nu alunecam la coborâre pe stâncile şlefuie de mii şi mii de turişti.

Iar legenda Pietrelor Doamnei este legată de soţia domnitorului Petru Rareş, care s-a refugiat aici cu familia din calea tătarilor. Se spune că domnitorul şi-ar fi ascuns într-una din peşterile din zonă, soţia, copiii şi o parte din avuţie. Când tătarii au vrut să pătrundă în peşteră, stâncile s-au prăvălit peste ei, îngropându-i odată cu averea domitorului. Muntele semeţ, care pe atunci se numea Todirescu, avea să fie botezat după numele domnitorului Petru Rareş, devenind astfel Rarău, iar stâncile s-au numit, de atunci, Pietrele Doamnei.

Dan Izvoreanu – Radio Cluj

Podurile de cale ferată peste Dunăre, pe traseul Bucureşti – Constanţa, vor fi reabilitate

Publicat de Stefania Grigore, 30 iulie 2014, 09:22

Este vorba de podurile de la Cernavodă şi de la Feteşti, peste braţul Borcea. CFR S.A. a semnat ieri contractul în valoare de peste 120 de milioane de lei, pentru execuţia lucrărilor. Drept urmare, compania a anunţat că va închide alternativ circulaţia feroviară pe cele două fire şi, pentru a nu perturba traficul, va recurge la vechile poduri construite de Anghel Saligny. Perioada de execuţie a lucrărilor este de 23 de luni.

La sfârşitul acestei săptămâni, în judeţul Braşov se va desfăşura o competiţie ciclistă cu participare internaţională, cu punct de start şi finish la Viscri

Publicat de Stefania Grigore, 23 iulie 2014, 07:30 / actualizat: 23 iulie 2014, 9:16

Transilvania Bike Trails Race (TBT Race) este un concurs de mountain bike care are scopul de a lansa si promova reţeaua de trasee de bicicletă ce leaga satele săseşti din zona Târnava Mare cu Sighişoara.
Competiţia va avea loc sâmbătă, 26 iulie, pe ruta Viscri-Buneşti – Criţ -Meşendorf- Viscri, traseul maratonului va avea o lungime de aproximativ 50 km, cu diferenţa pozitivă de nivel de 1000 m.
Ruta aleasă cuprinde şi o parte din reţeaua de trasee dezvoltată de către Fundaţia ADEPT Transilvania, prin Programul de Cooperare Româno-Elveţian, reţea care până anul viitor va lega 10 sate săseşti din zona Târnavei Mari cu municipiul Sighişoara, pe aproximativ 100 de km.

Potrivit organizatorilor, la competiţie s-au înscris circa 250 de concurenţi din România, Norvegia, Germania, Marea Britanie şi Olanda.
Obiectivul principal al proiectului este acela de a atrage un număr cât mai mare de iubitori ai mişcării în aer liber în zonă şi de a creşte veniturile localnicilor, printr-un turism verde şi responsabil.
Pe lângă întrecerea ciclistă, evenimentul va cuprinde şi vizite la bisericile fortificate din zonă, degustări de produse tradiţionale şi concerte ale trupelor Ţapinarii şi Robin and the Backstabbers.

Transalpina este accesibilă autovehiculelor de mic tonaj

Publicat de Stefania Grigore, 11 iulie 2014, 11:00

Transalpina este accesibilă autovehiculelor de mic tonaj, pe anumite porţiuni drumul prezentând avertizări în locurile cu risc de accidente, iar în altele nu. La această concluzie au ajuns reprezentanții Instituţiei Prefectului Vâlcea în urma parcurgerii traseului Novaci – Rânca – Obârşia  Lotrului.

Prefectul Dumitru Nicu Cornoiu atrage însă atenția celor care circulă pe Transalpina că este indicat să conducă cu prudenţă, având în vedere şi posibilitatea ca drumul să se deterioreze în urma unor fenomene meteorologice previzibile, precum averse de ploaie, ceaţă sau alunecări de arocament, viituri.

Reabilitarea Transalpinei a început în 2008, valoarea acestei lucrări fiind de peste 350 milioane de euro şi a fost oprită în anul 2013, în momentul în care firma care o executa a intrat în insolvenţă.