Un număr de 12 comune din Alba au fost incluse într-un proiect naţional coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, dând astfel posibilitatea locuitorilor din aceste sate să beneficieze de servicii medicale gratuite pentru depistarea precoce a tuberculozei, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba.
„Începând de luni, 16 ianuarie 2023, caravana mobilă a proiectului Screening TB coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti va oferi servicii medicale gratuite locuitorilor din zone rurale din judeţul Alba cu acces deficitar la servicii medicale specializate, unde au fost înregistrate în ultimii ani cazuri de tuberculoză.
Caravana medicală mobilă este dotată cu aparatură de radiologie şi diagnostic molecular rapid – cea mai avansată metodă de identificare a infecţiei cu bacilul tuberculozei – precum şi un program de inteligenţă artificială care ajută la depistarea tuberculozei şi a altor 14 patologii pulmonare. Serviciile medicale ale caravanei sunt asigurate de personal medical specializat. Cabinetul medical mobil va fi amplasat în zona primăriilor din comunele anunţate sau în alte locuri comunicate din timp localnicilor”, se menţionează în comunicat.
Comunele vizitate de caravana de depistare activă a tuberculozei sunt Avram Iancu, Albac, Roşia Montană, Lupşa, Hopârta, Cetatea de Baltă, Bucerdea Grânoasă, Berghin, Gârbova, Câlnic, Săsciori şi Săliştea.
Astfel, timp de patru săptămâni, echipajul medical al caravanei va asigura accesul facil, aproape de casă, la consultaţiile medicale puse la dispoziţie în cabinetul mobil.
Eventualii pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză în cadrul acestui proiect vor beneficia de servicii de consiliere şi sprijin.
Guvernul a aprobat miercuri, la propunerea Ministerului Sănătății, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Controlul Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030.
Documentul stabilește obiective care continuă eforturile pentru controlul și eradicarea tuberculozei și oferă un cadru pentru schimbări profunde, care să accelereze progresul și să răspundă în mod profesionist nevoilor pacienților.
În Strategia Naţională TB 2022-2030, una dintre prioritățile strategice rămâne reducerea morbidităţii şi mortalităţii TB prin menţinerea unor rate adecvate de detectare şi succes al tratamentului.
Noua strategie propune o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate şi decontate serviciile de tratament al tuberculozei pentru atingerea obiectivelor de sănătate publica.
Se propune schimbarea modelului de îngrijiri şi asimilarea tot mai mare a inovaţiilor din domeniu, care sunt esenţiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România.
De asemenea, strategia aduce o schimbare de paradigmă, de la acţiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenţei TB, la acţiuni multisectoriale. Intervenţiile trebuie să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale şi pe ţinte de sănătate publică ori intervenţii socio-economice, ci şi pe cercetări şi inovaţii.
Unul din cinci cazuri de TBC din Europa provine din România a declarat directorul Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași, Radu Dabija.
„În spitalul nostru avem din ce în ce mai multe diagnosticări de tuberculoză în niște faze extrem de avansate. Practic, oameni cu plămâni distruși, pentru că asta face această boală, subdiagnosticată practic rămân cinci, șase, șapte luni, un an de zile și ajung bolnavii să aibă niște manifestări pulmonare și un grad de distrucție pulmonară atât de mari încât recuperarea este foarte lungă și este aproape imposibil să spui că nu rămâi cu sechele. Această boală este sută la sută tratabilă, sută la sută fără sechele, diagnosticată din timp și tratată corect.
Fără doar și poate, contextul din Ucraina și pandemia va determina o creștere a numărului de cazuri. După fiecare conflagrație mondială sau regională numărul de cazuri de tuberculoză, în mod statistic, a crescut cu 30 până la 60 la sută, după Primul Război Mondial”, a declarat Radu Dabija.
În 2018, Ministerul Sănătății (MS) va dubla bugetul Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.
Astfel, MS va aloca peste 41 milioane de lei pentru derularea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei în vederea asigurării accesului la diagnostic și tratament corect pentru toți pacienții afectați de tuberculoză, inclusiv tuberculoză multidrog rezistentă (MDR/XDR).
În prezent, sunt disponibile, în lista de medicamente compensate 100% care se acordă bolnavilor incluși în Programul național de tratament al bolnavilor cu tuberculoză, un număr de 21 denumiri comune internaționale (DCI), utilizate în tratamentul bolnavilor cu TB BK sensibilă sau multidrog – rezistentă.
Până la finalul acestui an, Ministerul Sănătății va elabora o Hotărâre de Guvern, prin care un număr de 9 DCI-uri necesare în tratamentul tuberculozei, asigurate până acum prin finanțare externă, vor fi introduse în lista de medicamente compensate și gratuite. Pentru aceste medicamente, la cererea Ministerului Sănătății, Agenția Națională de Medicamente și Dispozitive Medicale a parcurs procedura de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA).
Astfel, va fi acoperit integral tratamentul necesar pacienților cu afecțiuni TB, inclusiv tuberculoză multidrog rezistentă, conform ghidului național elaborat pe baza recomandărilor OMS.
Ministerul Sănătății a finalizat anul acesta procedura de achiziție publică centralizată pentru furnizarea mediilor de cultură necesare diagnosticului TB în mediul lichid, inclusiv a unor teste genetice, iar până la sfârșitul anului va iniția procedura de achiziție publică centralizată pentru medicamentele antituberculoase ale căror acorduri-cadru expiră în luna septembrie 2018, precum și a medicamentelor care vor fi incluse în lista de medicamente compensate și gratuite prin HG.
Până la finalizarea achiziției centralizate a celor 9 DCI-uri, în caz de nevoie, fiecare unitate sanitară care asigură tratamentul bolnavilor cu tuberculoză MDR/XDR poate achiziționa medicamentele din bugetul pe 2018 alocat Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.
În vederea asigurării accesului la diagnostic și tratament corect pentru toți pacienții TB inclusiv TB MDR/XDR, în absența finanțării externe, Ministerul Sănătății are în vedere și alte măsuri:
testarea rapidă pentru TB a unui număr de 15.000 persoane din grupurile la risc, precum și asigurarea tratamentului și a suportului psihologic și social pentru un număr de 600 bolnavi TB MDR/XDR în cadrul unui proiect cu finanațare norvegiană al cărui buget este de 10.000.000 Euro
instruirea unui număr de 1.320 medici pneumologi și asistente medicale din rețeaua de pneumoftiziologie, precum și medici de medicină de familie în cadrul unui proiect finanțat din fonduri structurale – ,,Îmbunătățirea capacității tehnice a profesioniștilor în identificarea, diagnosticul și tratamentul TB și a bolilor pulmonare’’ în valoare de 3.000.000 Euro;
depistarea activă a TB și TB latentă prin screening-ul unui număr de 75.000 persoane din grupurile la risc (homeless, consumatori droguri injectabile, persoane aflate în detenție, populația din mediul rural cu acces scăzut la servicii de sănătate), furnizarea de suport social, psihologic, peer-suport și subvenții pentru creșterea aderenței la tratament pentru 15.000 pacienți în cadrul altui proiect finanțat din fonduri structurale în valoare de 15.000.000 Euro;
accesarea unui grant de tranziție din partea Fondului Global de luptă împotriva HIV/SIDA, TB și Malariei pentru a înlesni preluarea și implementarea în cadrul Programului Național a intervențiilor și serviciilor finanțate până în prezent de Fondul Global.
Tuberculoza (TB) reprezintă o prioritate de sănătate publică pentru Ministerul Sănătății și pentru Guvernul României.
Rezultatele ultimilor ani demonstrează o ameliorare a indicatorilor epidemiologici specifici bolii în țara noastră, urmare a derulării mai multor programe de combatere a acestei afecțiuni.
Ministerul Sănătății a aprobat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea controlului tuberculozei, printre cele mai importante fiind Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România 2015 — 2020 și asumarea finanțării din bugetul Ministerului Sănătății a activităților de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei realizate la nivelul unităților sanitare care implementează Planul Național de Tuberculoză.
Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România 2015 — 2020 (document aprobat de Guvernul României prin HG.121/2015) are ca scop eliminarea TB ca problemă de sănătate publică în România până în 2050.
Intervențiile incluse în documentul strategic urmăresc asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare și creștere a aderenței la tratament pentru bolnavii cu tuberculoză și, în special, tuberculoză multidrog-rezistenta, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
În vederea implementării măsurilor și acțiunilor prevăzute în Strategia Națională de Control a Tuberculozei, instituțiile statului, Ministerul Sănătății, Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei au parteneri organizații nonguvernamentale, organizații naționale și internaționale.
Pentru implementarea intervențiilor prevăzute în Strategia derulată de către Ministerul Sănătății au fost utilizate, pe lângă bugetul Ministerului Sănătății și surse de finanțare externă nerambursabilă (Fondul Global, Fonduri Norvegiene), care până în prezent au asigurat medicația pentru tuberculoza multidrog rezistentă TB MDR/XDR.
În ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în controlul acestei boli:
Rata de depistare este de peste 70% încă din anul 2009 iar în 2014 a crescut la 94% pentru cazurile noi și la 85% pentru cazurile cu TB MDR;
Incidența Globală (IG) a scăzut, în ultimii 14 ani, cu 54,6% (de la 142.2%ooo în 2002 la 64,8%ooo în 2016).
IG TB la copii a scăzut cu 59,7% (de la 48,3%ooo în 2002 la 19,4%ooo în 2016);
Prevalența TB a scăzut cu 41,7% (de la 200,2%ooo în 2004 la 116,7%ooo în 2015);
Mortalitatea TB a scăzut cu 50,9% (de la 10,8%ooo în 2002 la 5,3%ooo în 2015)
Asociaţiile de pacienţi au demarat o campanie de strângere de semnături pentru aprobarea legii tuberculozei, la un an de zile de la depunerea în parlament a proiectului de lege.
Petiţia este susţinută și de Organizaţia de luptă împotriva tuberculozei la nivel mondial și își propune să impulsioneze votarea actului normativ.
Una dintre cele mai mari realizări ale acestei legi se referă la introducerea unui ajutor cu care pacienții își vor putea cumpăra hrană pentru o mai mare reușită a tratamentului.
Ştefan Răduţ, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză:
Reglementează, în primul rând, tot ce înseamnă suport social pentru pacientul cu tuberculoză. Majoritatea pacienților sunt persoane care nu au venit și tratamentul lor, vindecarea lor, depinde foarte mult de stilul de viață și de cum se hrănesc. Dacă nu au bani, nu se hrănesc. Această lege presupune acordarea unor norme de hrană pentru pacienții cu tuberculoză, bineînțeles, dacă nu renunță la tratament. Deci, dacă un pacient își ia tratamentul în luna respectivă, la sfârșitul lunii primește niște tichete sau niște bani cu care își poate cumpăra mâncare”.
Ștefan Răduț a mai declarat pentru Radio Tg.Mureș că proiectul de lege introduce și concediu medical plătit pe întreaga durată a tratamentului:
Concediul medical, pentru cei care lucrează cu forme legale, este de maxim un an de zile, iar tratamentul durează, de cele mai multe ori, peste 2 ani. Asta înseamnă că, după un an de zile, omul, ori trebuie să se pensioneze medical, dar pensia medicală este extrem de mică, ori trebuie să se întoarcă la serviciu. O parte dintre pacienți se întorc la serviciu, dar chestia asta este destul de complicată pentru că tratamentul are o serie de efecte care, unor categorii de pacienți, pur și simplu nu le permite să lucreze”.
Datele oficiale arată că în fiecare zi trei români mor din cauza acestei afecţiuni, iar 12000 se îmbolnăvesc anual.
Pacienţii cred că adoptarea acestei legi ar reduce aceste cifre ce clasează România pe primul loc în Europa în privinţa deceselor provocate de TBC.
Este vorba de cele împotriva hepatitei și tuberculozei. Vaccinarea se poate recupera, însă, în decurs de 6 luni, explică șefa Clinicii de Neonatologie din Târgu-Mureș, Manueal Cucerea.
Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Mureș spun că așteaptă repartizarea celor două vaccinuri de la Ministerul Sănătății deoarece licitația de achiziție trebuia finalizată până la sfârşitul lunii trecute.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
