Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte despre cariera artistică şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şiLa mulţi ani 75!
Aici puteţi asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – Portrete muzicale – ”Aniversare MIRCEA VINTILĂ 75” de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!
Mircea Vintila 1-1100 (www.romania-actualitati.ro)
Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul Ciocu’, este muzician, cântăreț și compozitorromân (cantautor) de muzică folk.
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al super-grupului Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul Bucureștiului de odinioară.
Mircea Vintilă la Radio Iași în 2011 (vechi.radioiasi.ro)
S-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Gheorghe Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi valoroși artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.
Mircea Vintilă la Radio România Actualități 2 (andreipartos.ro)
În 1982 este editat LP-ul Peripeții noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada 1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990 primeşte ”Marele Premiu pentru întreaga activitate” în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.
În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).
Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul ”Nu trântiţi uşa”. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.
mircea-vintilă (andreipartos.ro)
În octombrie 2000, Mircea Vintilă înregistrează și lansează la Casa de discuri ROTON albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie, Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.
Mircea Vintilă la Radio România Actualități (andreipartos.ro)
Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001) şi „10 Ani” (2003), ambele la Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).
În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; ”Toţi într-o barcă” surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.
Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul ”Opere & operete”, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.
Patru ani mai târziu, la 2 martie2009, cotidianul Jurnalul Național lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.
În cadrul emisiunii veți putea asculta piesele:
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.
„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.
„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.
„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă & Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.
„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.
P.S.: Am avut bucuria și privilegiul de a colabora cu Mircea Vintilă și cu colegii săi celebri din ”Pasărea Colibri” – în calitate de producător artistic al casei de discuri Intercont Music – la realizarea albumului ”Ciripituri” și pot afirma și confirma că orice simplă apariție și interpretare artistică a lui Mircea Vintilă se transformă într-un ”regal muzical”!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Publicat de Andrei Cretoiu,
22 octombrie 2021, 12:00 / actualizat: 25 octombrie 2021, 18:35
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional. O producţie a asociaţiei culturale The Culture Club, cu sprijinul JTI, partener principal Pro Contemporania, proiectul poate fi accesat online începând din 22 octombrie la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet se compune dintr-o serie de recitaluri care punctează repere poetice din cultura română. Într-o primă etapă, poezii de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu în limba română şi – o parte dintre acestea – în engleză, sunt prezentate în interpretarea actorilor Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu.
Recitalurile, filmate în primăvara şi vara anului 2021, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a poetului ales și ilustrate cu fotografii de epocă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.
Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, adăugând poeziei arta actorului, rostirea, imaginea. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet, ce urmează a fi continuat în viitor şi cu alte nume mari, îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.
Proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv. Filmările s-au desfășurat în spaţii consacrate precum Sala ArCuB, Opera Naţională din Bucureşti sau ICR Londra, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj, Attila Vizauer – regia artistică.
Producător The Culture Club
Cu sprijinul JTI
Partener principal Pro Contemporania
Parteneri culturali ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Opera Naţională din Bucureşti.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura
aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro
ahandforthepoet.thecultureclub.ro
JTI este printre primele companii multinaționale care au investit local încă din 1993, fiind recunoscută pentru susținerea celor mai importante evenimente culturale din România: FITS, TIFF, SoNoRo, Turnee de poveste, turnee de muzică clasică în orașe mici. JTI este, de asemenea, sponsor oficial al Gigi Caciuleanu Romania Dance Company. Întâlnirile JTI, devenite un brand cultural național pentru dansul contemporan, au ajuns în acest an la cea de-a XXI-a ediție ”dând consistență vieții noastre artistice”. În eforturile de incluziune ale ultimei perioade, JTI sprijină proiectele COOLsound.ro – on line despre scena independentă românească și A Hand for the Poet / Aplauze pentru poet.
Mulţumiri speciale
Doamnei Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria
Domnului prof. univ. dr. Liviu Papadima, Prorector al Universității din București
Doamnei Mihaela Păun, Director al ArCuB, centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti
Domnului Mirel Taloş, Preşedinte al Institutului Cultural Român
Domnului Ioan Cristescu, Director al Muzeului Naţional al Literaturii Române
Domnului Daniel Jinga, Director general al Operei Naţionale din Bucureşti
Doamnelor Magda Stroe şi Roxana Dumitrache, Coordonatoare ICR Londra
Portrete muzicale – Aniversare 70 – MIRCEA VINTILĂ! La mulți ani!
Publicat de Bogdan Dragomir,
23 martie 2019, 11:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:50
Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte despre cariera artistică şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani 70!
Aici puteţi asculta varianta audio a ediţiei din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!
Mircea Vintila 1-1100 (www.romania-actualitati.ro)
Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul Ciocu’, este un muzician, cântăreț și compozitorromân (cantautor) de muzică folk.
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al super-grupului Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul Bucureștiului de odinioară.
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.
Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)
S-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.
„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.
Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)
În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada 1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990 primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.
„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.
Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.
În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).
„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
În octombrie 2000, Mircea Vintilă înregistrează și lansează la Casa de discuri ROTON albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie, Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.
„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
mircea-vintila (andreipartos.ro)
Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001) şi „10 Ani” (2003), ambele la Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).
„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă & Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.
În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.
„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.
Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.
Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)
Patru ani mai târziu, la 2 martie2009, cotidianul Jurnalul Național lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea cantautorului MIRCEA VINTILĂ
Publicat de Bogdan Dragomir,
23 martie 2017, 11:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:28
Bun găsit tuturor ascultătorilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE de la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani!
Aici puteţi asculta ediţia din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!
Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul Ciocu’, este un muzician, cântăreț și compozitorromân (cantautor) de muzică folk.
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al supergrupului Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul Bucureștiului de odinioară.
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.
Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)
S-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.
„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.
Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)
În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada 1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990 primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.
„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.
Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.
În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).
„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie, Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.
„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
mircea-vintila (andreipartos.ro)
Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001) şi „10 Ani” (2003), ambele la Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).
„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.
În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.
„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.
Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.
Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)
Patru ani mai târziu, la 2 martie2009, cotidianul Jurnalul Național lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațuși Vlady Cnejevici. În 2013albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Grigore Vieru şi Marin Sorescu – o prietenie dincolo de Timp
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
27 ianuarie 2017, 16:47 / actualizat: 27 ianuarie 2017, 17:55
Grigore Vieru şi Marin Sorescu au fost şi au rămas nume-mit ale culturii universale. Pe cei doi poeţi trăitori de o parte şi de alta a Prutului i-a legat o trainică prietenie. Istoria literaturii române a consemnat o noutate în lirica basarabeană postbelică: în 1968 Grigore Vieru publica volumul Numele tău, în care a inclus poeme dedicate unor mari scriitori români: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Sunt puţine documente sonore care atestă geneza acestor poeme celebre. Vă oferim mărturisirea lui Grigore Vieru despre contextul literar şi politic în care a scris poemul dedicat lui Marin Sorescu. Ne-am amintit de acest interviu, pe care l-am realizat cu poetul Grigore Vieru într-un februarie geros (anul 2005) la Craiova, unde se desfăşurau Zilele Marin Sorescu, acum, în luna lui genar, luna plecării în lumea versului nemuritor a poetului Rădăcinilor de foc. Este gestul nostru de a reaminti că prieteniile mari se scriu înainte ca protagoniştii acestora să se fi cunoscut în lumea cea trecătoare.
Publicat de Bogdan Dragomir,
23 martie 2016, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:33
MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr.16
Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâneadevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.
În perioada 21 – 27.03.2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale muzicienilor aleşi dintre personalităţile artistice aniversate sau comemorate – La mulţi ani, cantautorului MIRCEA VINTILĂ ! (n. 23.03.1949) şi aniversăm 96 de ani de la naşterea compozitorului HENRY MĂLINEANU (n. 25.03.1920, d. 2000).
Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul Ciocu’, este un muzician, cântăreț și compozitorromân (cantautor) de muzică folk.
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, cât și ca membru al supergrupului Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul Bucureștiului de odinioară.
„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.
Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)
S-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.
„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintila.
Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)
În 1982 urmează un alt LP Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada 1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990 primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee in Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.
„Peste rabdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music) interpretat de „Pasărea Colibri”.
Susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.
În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac – CD/MC, 1999 Roton) şi de turneu în ţară şi străinătate (SUA, Canada, Germania).
„Miruna” (muz. si vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri” interpretat de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie, Eugen Caminschi – chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.
„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri” interpretat de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).
mircea-vintila (andreipartos.ro)
Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001) şi „10 Ani” (2003), ambele la Roton. În plus, Vintilă a semnat un contract cu o nouă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).
„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music) interpretat de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.
În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.
„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music) interpretat de „Pasărea Colibri”.
Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.
Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)
În data de 2 martie2009, cotidianul Jurnalul Național lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațuși Vlady Cnejevici. În 2013albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În 2014Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.
HENRY MĂLINEANU(n. 25 martie1920, București, d. 12 noiembrie2000) a fost un compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru evreu din România. Studiază, în paralel cu liceul, la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), Ion Nonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră)… și înființează la numai 16 ani propria formație de jazz numită întâi „Tango”, apoi „Metropol”… Repede remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului Alhambra și se produce pentru prima oară în revista „De la munte la mare” pe scena grădinii „Colos”.
„Şi eu am fost student odatã” (Claude Romano/Claude Romano) de pe albumul „Cristian Vasile – Maestrul tangourilor CD1” (C – UCMR ADA &P – 2010 Star Media Music) interpretat de Cristian Vasile.
Anul 1938 îi aduce și prima înregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbia și Electrecord, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma primelor succese muzicale: cântecul „Întoarce-te curând”, scris pentru Lya Crăciunescu e reluat de Jean Moscopol ca și de tânărul Gică Petrescu. Același fidel interpret lansează „Ce bine ne-nțelegem noi doi !”.
„Ia-mă cu tine” (H. Mălineanu/H. Mălineanu)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord & P – 2010 – Roton) interpretat de Anca Agemolu şi Aurelian Andreescu.
Obligat să părăseasca oficial lumina rampei din cauza legilor legionare, va continua să compună si să scrie sub ocrotirea (si pseudonimul Claude Romano) unor mari personalități artistice și literare precum Ion Vasilescu și Tudor Mușatescu multe cântece de neuitat (de exemplu „Astă seară mă fac „praf”, reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică…) în revistele teatrelor Alhambra și Gioconda.
„Astă seară mă fac praf” (H. Mălineanu/E. Mirea)” de pe albumul „Vă rog să-mi acordaţi…” (C&P – 2000 Electrecord) interpretat de Ştefan Bănică.
A fost dirijor la Teatrele „Barașeum” (1942-1944), „Gioconda” (1944-1948), director muzical și dirijor la Teatrul de Revistă din București (1950-1958). În timpul legilor antisemite din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Tudor Mușatescua acceptat să-i împrumute numele său, lui Mălineanu și lui Elly Roman pentru compozițiile lor.
„Nici o dragoste nu e ca a noastră” (H. Mălineanu/J. Fulga, H. Negrin) de pe albumul „Melodii din alte vremuri” (C – Electrecord & P – 2009 – Roton) interpretat de Constantin Drăghici.
Anii 60 văd nașterea noii generații de interpreți ai muzicii ușoare românești, pentru care va compune cântece precum „Nici-o dragoste nu e ca a noastră” (Margareta Pâslaru, interpretată şi de Constantin Drăghici), „Nimeni” (Doina Badea), „Dacă n-oi trăi acum” (Dan Spătaru), „Adevărata mea dragoste“ – Dorina Drăghici, „Cele mai frumoase fete“ – Gică Petrescu, „Iubito“ – Luigi Ionescu, „Mica serenadă“ – Nicolae Nițescu, „Toată tinerețea mea ești tu“ – Margareta Pâslaru, „Luna, marea și noi“, „Aș vrea iar anii tinereții“ – Ioana Radu, „O melodie dintr-o mie“, „E de necrezut“, „Diseară mergem să dansăm“, „Nimeni“, „Te-am găsit și te voi păstra“.. În același timp, melodii ca „Am început să-mbătrânesc”, „Aș vrea iar anii tinereții” și „Nu se poate” îl consacră ca fiind unul din cei mai apreciați compozitori de romanțe. Compoziţii: A compus, printre altele, muzica filmelor „Gaudeamus igitur„ și „Bună seara, domnule Wilde!”.
„Ce cauţi tu în viaţa mea” (H. Mălineanu/H. Mălineanu) de pe albumul „Duete Celebre” ( C – Electrecord & P – 2009 Roton) interpretat de Monica Anghel şi Ştefan Iordache.
La începutul anilor 70, Henry Mălineanu creează în colaborare cu Eugen Mirea la Teatrul Nottara comediile muzicale „Lady X”, „Cele două orfeline” și mai ales „Bună seara domnule Wilde!”, vârf incontestabil al genului în România, plebiscitată de public, adaptată și reluată de numeroase teatre din țară și străinătate. Va compune muzica de scenă pentru piesele „Micul infern”, „Căruța cu paiaţe”, „Comedie de modă veche” (care se va juca timp de 15 ani !) și multe altele, muzică de film („Marinică”, „Pantoful Cenușăresei” etc), operetă, teatru pentru copii („Mica sirenă”)…
„Ioana Radu – Aş vrea iar anii tinereţii!” (H. Mălineanu) de pe albumul „IOANA RADU – Volume 1” (C&P – 1995 Electrecord) de Ioana Radu.
Artist Emerit (1962), Laureat al Premiului de Stat (1953), a obținut premiile Festivalurilor de muzică ușoară Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971) și „Crizantema de aur” Târgoviște (1980) precum și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1971, 1977, 1978, 1991 pentru întreaga activitate muzicală). Se stinge din viață la București, în noiembrie 2000. (www.henrymalineanu.ro şi www.wikipedia.org )
*****
La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 21– 27 martie:
21-03-1940 S-a născut interpretul American Solomon Burke, regele rock & soul-ului (1961 US No.24 single ‘Just Out Of Reach Of MyOpen Arms’, 1963 US No.1 R&B hit, ‘Got To Get You Off MyMind’).
21-03-1945 S-a născut Rosemary Stone, vocal şi pian în grupul Sly & The Family Stone.
21-03-1946 S-a născut Ray Dorset, interpret, compozitor şi chitarist în grupul Mungo Jerry.
21-03-1951 Se naşte Hubert Kah, interpret care a îngregistrat şi alături de Michael Creţu, cunoscut basist, creatorul Enigmei şi sotul Sandrei.
21-03-1953 Se naşte Robert Johnson, tobe în grupul KC and The Sunshine Band.
21-03-1967 Se naşte la Goteborg, Jonas „Joker” Berggren, membru al grupului Ace Of Base.
21-03-1967 S-a născut Keith Palmer din grupul Prodigy.
21-03-1979 S-a născut Simon, component al grupului Blue.
21-03-1991 Moare în urma unor complicaţii provocate de boala Parkinson, Leo Fender, inventatorul chitarelor Telecaster şi Stratocaster.
22-03-1943 Se naşte la Pittsburgh, Pennsylvania, chitaristul George Benson.
22-03-1947 Se naşte Patrick Olive, membru al grupului Hot Chocolate. (1975 US No.3 single ‘You Sexy Thing’, 1977 UK No.1 single ‘So You Win Again’ plus over 25 other top 40 hits).
22-03-1948 S-a născut Andrew Lloyd Webber, compozitor şi producător împreună cu Tim Rice, (1977 UK No.1 single by Julie Covington, ‘Don’t Cry For Me Argentina’, biggest selling UK single by a female artist, until 1985, taken from musical ‘Evita’).
22.03.1957 S-a născut în Brooklyn, interpreta de R&B Stephanie Mills, câştigătoare Grammy.
22-03-1968 Se naşte Zoltan Andras, membru al grupului Sarmalele Reci.
22-03-1994 A murit interpretul şi producătorul Dan Hartman.
23-03-1949 Se naşte la Bucureşti, cantautorul de muzică folk Mircea Vintilă.
23-03-1949 Se naşte în Baltimore, Maryland, Richard Ocasek, vocalistul grupului The Cars.
23-03-1953 Se naste în Great Lakes, Illinois, interpreta americană Chaka Khan, pe numele real Yvette Marie Stevens.
23-03-1965 Se naşte Ice M.C.
23-03-1966 Se naşte la Clydebank, Scoţia, Marti Pellow, vocal în grupul Wet Wet Wet. Numele iniţial, Mark McLoughlin.
23-03-1972 S-a născut interpreta britanică Beverly Knight.
24-03-1949 S-a născut la Woodchurch, Anglia, Nick Lowe. Cel mai mare hit al său a fost Cruel to Be Kind, No. 12 în Billboard’s Hot 100 în 1979. Producător de albume pentru Elvis Costello şi alţii.
24-03-1960 Se naşte în Hagen, Westfalia de Nord, interpreta Nena (Gabriele Susanne Kerner).
24-03-1970 S-a născut la Dundalk, Irlanda,Sharon Helga Corr, violonistă în grupul The Corrs.
25-03-1920 Se naşte la Bucuresti, compozitorul Henri Mălineanu (m.1999).
25-03-1942 Se naşte la Memphis, Tennessee, Aretha Franklin. În 1987 a fost prima femeie primită în Rock and Roll Hall of Fame, împreună cu melodiile Respect, Chain Of Fools şi Think. A început să cânte în corul bisericii la 7 ani iar la 14 ani deja înregistra piese. Primele înregistrări efectuate începând din 1956 nu-i sunt favorabile, fiind îndrumată greşit spre balade siropoase. Abia din anul 1967, când începe imprimările la Casa „Atlantic” ghidată de cunoscutul Jerry Wexler, cunoaşte succesul. De notat melodiile „Respect”, „Chain Of Fools”, „Think”, „A Natural Woman”. Din 1968 este supranumită Lady Soul şi până în 1974 vânduse mai multe albume decât oricare altă interpretă, câştigând nu mai puţin de 10 premii Grammy. Din păcate, după 1970 popularitatea ei scade, atât din pricina unor îmbolnăviri repetate cât şi din cauza preferinţei pentru jazz. Revine însă pe piedestalul care i-a fost rezervat -interpreta numarul 1 a mu- zicii soul. În 1980 semnează însă contractul cu Arista Records şi un an mai târziu primeşte un Grammy pentru HOLD ON I’M COMMING, apoi un alt Grammy pentru piesa cântată în duet cu George Michael – „I Knew You Where Waiting” – şi unul pentru albumul ARETHA apărut în 1986. În 1987 este prima femeie nominalizată la ROCK AND ROLL HALL OF FAME, peste 100 din piesele sale intrând în Billboard Hot 100. Are peste 12 milioane de single-uri vândute şi 17 premii Grammy câştigate. Întoarcerea la gospel în 1987 îi aduce cel de al 15-lea Grammy pentru piesa „One Lord, One Faith, One Gospel” iar în 1991 întreaga sa carieră este încununată de premiul LEGEND AWARD. În 1994 primeşte LIFETIME ACHIEVEMENT AWARD.
25-03-1947 La Pinner, Middlesex, se naşte Elton John, pe numele său real Reginald Kenneth Dwight.
25-03-1951 Se naste în Montserrat, Indiile de Vest, Maizie Williams din grupul Boney M.
25-03-1952 S-a născut la Bistriţa, interpreta de muzică uşoară Carmen Mureşan.
25-03-1960 Se naşte Steve Norman, din grupul Spandau Ballett.
25-03-1972 Moare în urma unei come diabetice interpreta americană de soul Linda Jones, la numai 26 de ani, după spectacolul susţinut la Harlem’s Apollo Theater.
25-03-1975 S-a născut la Londra, Melanie Ruth Blatt din grupul All Saints.
25-03-1995 Încetează din viaţă Gabriel Drăgan, vocal, Mondial.
26-03-1944 Se naşte la Detroit, interpreta Diana Ross (Diane Earle).
26-03-1948 Se naşte la New York, Steven Tyler, pe numele real Steven Victor Tallarico, membru al grupului Aerosmith.
26-03-1948 Se naşte la Birmingham, Anglia, Richard Tandy, basistul formaţiei Electric Light Orchestra, ex-membru fondator.
26-03-1950 S-a născut interpretul de soul Teddy Pendergrass.
26-03-1962 Se naşte Cristi Enache, solist vocal, membru al grupului Direcţia 5.
26-03-1971 La Barking, se naşte Jonathan Darren Hendy, membru al formaţiei East 17.
26-03-1978 Se naşte Uzzy din grupul BUG Mafia.
27-03-1924 Se naşte în Newark, New Jersey, celebra interpetă de jazz Sarah Vaughan. A murit la 3 aprilie 1990 în Los Angeles, California.
27-03-1947 Se naşte Andy Brown, clape în grupul Status Quo în 1973, ex-Herder.
27-03-1950 Se naşte în East Hoathley, Anglia, Tony Banks, instrumente cu clape în grupul Genesis.
27-03-1959 Se naşte Andrew Farris, membru al grupului INXS.
27-03-1962 Se naşte Angel Schleifer, membru al grupului Bonfire.
27-03-1970 Se naşte la New York celebra interpretă Mariah Carey declarată Artista Deceniului, interpreta cu cele mai mari vânzări din anii ’90 – peste 80 de milioane de copii.
* Are 176 cm, ochi de căprioară, bucle castanii, picioare nesfârşite. Cu o voce care-ţi taie respiraţia, un ambitus de 5 octave, este o combinaţie “de milioane” fiind supranumită „Whitney Houston în alb”. La vârsta de 6 ani vocea sa prezenta o particularitate cu totul neobişnuită, având în vedere că era doar un copil. La telefon era confundată cu o persoană adultă. Părinţii speriaţi au dus-o la doctor pentru depistarea vreunei boli la laringe dar a fost gasită perfect sănătoasă şi li s-a recomandat cultivarea vocii pentru muzică. La acea vârstă a început să cânte încurajată de mama ei, Patricia Carey, cântăreaţă la opera din New York. Particularitatea vocii sale este o problemă genetică. La 16 ani compunea primele cântece, la 17 ani termina liceul (Harborfields High School) şi pleca singură din Long Island la Manhattan, pentru a-şi încerca norocul câştigându-şi existenţa servind prin restaurante. În timpul liber mergea pe la marile firme producătoare de discuri, oferind o casetă cu cântece compuse şi interpretate de ea. S-a dus şi la Tommy Mottola, preşedintele firmei Sony Music şi pur şi simplu i-a dat spre audiţie acea casetă. Acesta a fost impresionat de vocea ei, presimţind un viitor star şi după puţin timp Mariah a semnat contractul. De fapt, pe Mottola l-a întâlnit în 1988 la o petrecere în Manhattan. Şi… uşile i-au fost deschise.
1990 – 30 iunie. Albumul de debut MARIAH CAREY este senzaţional, răsplatit mai târziu cu aur şi platină. Intră US=80
– 4 august. Extras de pe album, „Vision Of Love” este US=1 timp de 4 săptămâni, o lună mai târziu fiind UK= 9 iar albumul UK=6.
– 10 noiembrie. Balada „Love Takes Time” este US=1 pentru 3 săptămâni iar în decembrie UK=37.
***** albumul său a reuşit să-l depăşească pe cel al solistei Whitney Houston, în privinţa vânzărilor cu aproape 2 milioane exemplare vândute, record senzaţional.
1991 – 2 februarie. Remixat, „Someday” este UK=38.
– 2o februarie. Din 5 nominalizari, Carey învinge la categoriile „Cea mai bună solistă POP” şi „Cel mai bun debut” la ediţia a 33-a a premiilor anuale Grammy.
– 2 martie. După 36 de săptămâni de top, albumul este US=1 şi de 5 ori de platină, după vânzări.
– 7 martie. Este declarată de revista ROLLING STONE cea mai bună solistă debutantă.
– 9 martie. „Someday” este US=1.
***** mai primeşte titlurile de: cel mai bun solist de R & B, cel mai bun single feminin, cel mai bun album de R & B, SOUL TRAIN AWARDS.
– septembrie. Apare albumul EMOTIONS care aduce în atenţia fanilor alte hit-uri. Producătorul Walter Afanasief a fost de acord cu faptul că acesta este mult mai bun decât precedentul, pe care l-a produs tot el. Albumul conţine 10 compoziţii şi durează 48 de minute. Melodia de titlu a albumului, EMOTIONS, o piesă funk, a ajuns în Billboard Number One.
1994 – 24 noi. Ediţia I – MTV Awards, Berlin, cea mai bună solistă.
1998 – a intrat cu Witney Houston în studioul de înregistrări ca să lucreze împreună la coloana sonoră a unui film de desene animate, PRINŢUL EGIPTULUI, regizat de Steven Spielberg. De Crăciun a lansat Greatest Hits.
* a vândut peste 120 de milioane de albume
* din 1990 a avut în fiecare an un single NUMBER ONE.
* În cariera ei a obţinut peste 75 de premii “discul de aur” sau “discul de platină” şi câteva Grammy-uri sau nominalizări.
27-03-1975 S-a născut interpreta americană de R & B Fergie, compozitoare şi fondatoare a grupurilor Kids Incorporated, Wild Orchid, vocalistă a grupului The Black Eyed Peas. 2003 US & UK No.1 single ‘Where Is The Love’, 2006 US No.1 solo single ‘London Bridge.’
27-03-2000 A murit la 57 de ani, după o îndelungată suferinţă, bolnav de cancer, compozitorul, actorul şi cântăreţul Ian Dury. Primul său album, ‘New Boot’s And Panties’ a fost considerat clasic pentru punk, “petrecând” în clasamentul britanic aproape 90 de săptămâni.
*****
Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!
Bogdan Dragomir – Radio România Regional.
(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “Ciripituri”, (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music), “Toţi într-o barcă” (C&P – 2003 Intercont Music), Înregistrări din Fonoteca SRR Radio România, “Cristian Vasile-Maestrul tangourilor CD1” (C-UCMR-ADA, P-2010 Star Media Music), “Vă rog să-mi acordaţi…” – C&P 2000 Electrecord, „Melodii din alte vremuri” (C – Electrecord & P – 2009 Roton) şi „Duete celebre” (C & P2009 – Roton), “Duete celebre 2” (C – Electrecord & P – 2010 Roton), Ioana Radu (C & P – Electrecord).
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
În preajma primului 10 mai redevenit sărbătoare naţională Radio România vă invită să participaţi la un eveniment simbolic, ce va avea loc vineri, 8 mai, de la orele 12:00, în Foaierul Central al Sălii Radio (Str. Gen. Berthelot 60-64): lansarea volumului 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I. Albumul (carte cu CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, reunite şi îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România.
Între Cuvântul către Parlament al Regelui Carol al II-lea, transmis în direct la Radio pe 8 iunie 1930, ordinul de mobilizare a Armatei Române, din 28 iunie 1940, şi Proclamaţia M.S. Regelui Mihai I, din seara de 23 august 1944, se derulează aproape 15 ani din viaţa societăţii româneşti surprinşi – aşa cum observă istoricul Gabriel Badea-Păun, care semnează cuvântul-înainte al cărţii, „în discursuri ceremonioase, conferinţe istorice ce oscilează între profesionalism, anecdotic şi oportunism de moment, în fapt imaginea oficială a societăţii româneşti, în instantanee cu precădere culturale şi sociale.”
La microfon se perindă de la numele ilustre – Tudor Arghezi, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Alexandru Rosetti, C.Rădulescu-Motru, Mihai Ralea sau Gheorghe Brătianu, până la funcţionari ai statului, însărcinaţi cu reformele Regelui Carol II, şi asistăm astfel la recompunerea prin aceste „cronici radiofonice” a unei panorame a României acelor ani, o societate dinamică care stă sub semnul modernizării vieţii culturale şi ştiinţifice, a bilanţurilor agrare, economice, legislative, urbanistice… În acelaşi timp, din culegerea de „cronici” se detaşează, creionate în tuşe sigure, sensibile, portretele unor fiinţe dedicate, Carmen Sylva şi Regina Maria.
Dacă intervalul istoric cuprins în volum este dominat de Carol II (1930-1940), adevărata figură tutelară a cărţii este tocmai eroul de al cărui destin este legată sărbătoarea de la 10 mai: Regele Carol I, cel pe care Tudor Arghezi, de la microfonul Radioului, îl numea „creatorul Regatului românesc”, cel care „n-are corespondent în nicio epocă la niciun alt popor. Viaţa lui a fost numai acţiune şi înfrânare, stăpân şi pe sine, şi pe ţară. Izolat în camera lui de lucru, el a dus o existenţă de pustnic al voinţei şi dacă este adevărat că nu l-a văzut niciodată nimeni râzând, e o dovadă mai mult de viaţă concentrată interioară şi de o disciplină de sine împinsă până la îngenuncherea şi a legitimelor bucurii şi satisfacţii […] Şi dacă ne uităm atenţi în jurul nostru trebuie să ne descoperim: Vodă Carol I stă şi azi în mijlocul nostru…”
O iconografie bogată, extrasă exclusiv din revistele radio ale vremii şi manuscrisele din Arhiva Radio însufleţeşte textele antologate, iar CD-ul care însoţeşte cartea ne redă alături de inestimabile discursuri istorice şi o înregistrare unică de la 1 mai 1939 a Imnului regal, unde pot fi auzite versurile lui Vasile Alecsandri, care au emoţionat generaţii la rând: Trăiască regele / În pace şi onor…
Oglindă a unei epoci, documentele reunite în volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), surprind nu mai puţin parcursul a două instituţii în faţa meandrelor dramatice ale istoriei: Regalitatea şi Radio România.
La lansarea albumului-eveniment 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944) vor fi prezenţi Alteţa Sa Regală Principele Radu, Adrian-Silvan Ionescu – directorului Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei Carol I, Ovidiu Miculescu – Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – Directorul Centrului Cultural Media al Radio România. Moderator: Maria-Denise Theodoru, coordonatoarea acestui proiect editorial.
Album apărut cu sprijinul S.C. Sonimpex Topoloveni SRL. Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.
AVATAR ENESCU 60 de ani în 6 zile, la Radio România Cultural
Publicat de Andrei Cretoiu,
4 mai 2015, 06:30 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:05
Enescu Re-Imagined, Enescu Reloaded, Enescu Pop Icon, Amintiri despre George Enescu sunt câteva dintre ipostazele prin care Radio România Cultural celebrează complexitatea personalităţii culturale a marelui compozitor, violonist, pianist, dirijor şi mentor, chiar în săptămâna în care se împlinesc 60 de ani de la moartea sa.
Radio România Cultural propune un proiect editorial on air şi online – AVATAR ENESCU – prin care va creiona un portret mai aproape de mileniul III, o cale de cunoaştere aflată la intersecţia generată de viziunile celor mai importanţi oameni de cultură cu abordările moderne, non-conformiste ale tinerilor.
La 60 de ani de la moartea sa, George Enescu este mult prea puţin cunoscut şi cântat. Imaginea gânditoare şi tristă dintr-o fotografie veche pare să îi conserve misterul, menţinând o distanţă plină de reticenţă. Lucrările sale (cu excepţia, poate, a rapsodiilor) nu se află în prima opţiune a interpreţilor sau a publicului, nici măcar al celui autohton…De ce? De ce nu avem şi noi bomboane Enescu, aşa cum vienezii se mândresc cu cele marca Mozart? Ce ne împiedică sau ne reţine?
Viorile lui George Enescu vor fi aduse, marţi, 4 mai, în emisiunea Oaza de Muzică de către Cristina Andrei, directorul Muzeului Naţional „George Enescu”, iar muzicienii Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Cristina Paşa şi Sabin Penea vor cânta pe ele pentru publicul Radio România Cultural. Multe dintre personalităţile zilelor noastre vor veni în direct la Radio România Cultural pentru a reafirma valoarea incontestabilă a moştenirii enesciene. O altă ediţie specială a Oazei de muzică realizată de Sorina Goia va fi joi 7 mai, cu pianistul Dan Grigore în prim plan.
A fost Enescu un Mozart pe care l-am ratat? Lumea internaţională şi-l aduce aminte ca pe unul dintre cei mai mari violonişti ai secolului 20, însă el se considera, în primul rând, un compozitor…Cum ni-l reamintim şi noi, românii? În perioada 4-7 mai, emisiunea Vocea umană, realizată de Mihaela Soare, propune o serie de interviuri document cu Elena Cernei, David Ohanesian, Ştefan Niculescu, Cella Delavrancea, Tutu Georgescu, Tudor Arghezi, Octav Onicescu şi alte personalităţi care l-au cunoscut pe George Enescu.
În zilele de 4 şi 5 mai, Radio România Cultural va difuza două documentare dedicate personalităţii lui George Enescu. Sub genericul Enescu pop icon, producţiile realizate de Maria Balabaş vor urmări personalitatea lui George Enescu aşa cum este înteleasă de muzicologi, DJ, colecţionari de discuri, jazzmani şi publicul de muzică din România. Poate fi perceput cel mai mare compozitor român ca un pop icon? Cât de departe pot merge aceste analogii şi cât de relevante sunt pentru percepţia importanţei lui George Enescu pentru cultura română? Cum se transmite informatia în lumea contemporană? Cât de puternic ne mai regăsim în imaginea tradiţională a lui George Enescu? Ne-am imprima un tricou (mai degrabă) decât să-i ascultam muzica? Acestea sunt câteva intrebari la care încearcă să răspundă documentarele difuzate în zilele de 4 şi 5 mai, de la 16,05.
O altă atracţie a proiectului editorial AVATAR ENESCU va fi oferită de Revista Muzicală Radio. În 1951, Bernard Gavoty (critic muzical şi jurnalist de radio) a realizat o serie de 20 de dialoguri colocviale cu George Enescu, difuzate în acelaşi an de Radiodifuziunea Franceză. Transcrise ulterior cu fidelitate, dialogurile au fost publicate în chiar anul morţii sale (1955) şi reprezintă un autoportret vivant şi modest al omului, compozitorului şi interpretului, a pasiunii care i-a guvernat întreaga viaţă: să facă şi să scrie muzică. Întreaga serie de interviuri va putea fi ascultată în original, din 4 mai, accesând Revista Muzicală Radio.
Recompunerea portretului Enescu se va încheia, sâmbătă 9 mai, cu o ediţie specială a programului Music Show în care Radio România Cultural va difuza Invitaţiile Eutherpei, o emisiune dedicată lui George Enescu de către marele om de cultură, Iosif Sava.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
