Peste 200 de artişti români, turci, tătari, ruşi-lipoveni, romi, germani, aromâni şi greci vor participa, timp de trei zile, în municipiul Constanţa, la Festivalul Tineretnik 2021 – sărbătoarea comunităţilor etnice din Dobrogea.
Festivalul Tineretnik 2021, care celebrează etniile din Dobrogea, muzica, dansurile şi tradiţiile acestora, va avea loc în perioada 9 – 11 noiembrie, peste 200 de artişti evoluând pe scena sălii de spectacole a Comunităţii Elene Elpis Constanţa (Teatrul pentru Copii şi Tineret Căluţul de Mare), în trei spectacole a câte trei ore.
Fiecare comunitate va participa la festival cu unul, două sau mai multe ansambluri, grupuri artistice şi/sau solişti marţi, miercuri şi joi, între orele 18:00 şi 21:00.
Evenimentul este dedicat Zilei Dobrogei (14 noiembrie) şi face parte din calendarul de activităţi al programului Constanţa – Capitala Tineretului din România 2021- 2022.
Accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile şi exclusiv în baza prezentării certificatului verde.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este unul dintre cele mai speciale interviuri pe care le-am difuzat vreodată şi asta pentru că este vorba despre, poate, singurul interviu radio existent cu un om care a luptat în Războiul de Independenţă, la 1877.
Este vorba despre mărturia lui Matei Gheorghe din Fălticeni, care s-a înrolat voluntar, alături de tatăl său, pentru a participa la luptele din Balcani.
Interviul a fost difuzat prima dată în 11 aprilie 1957, de către redacţia Emisiunilor politice, secţia Informaţii, aşa cum se numea la acea vreme.
Îi mulţumesc pentru suport colegei Laura Vezeteu, de la Serviciul Patrimoniu Cultural. Ascultăm interviul cu Matei Gheorghe şi revenim.
Matei Gheorghe:Peste o săptămână, vine tata, spune: ”Hai, dragul tatii, mergem să apărăm țara noastră contra turci!” După aceea, am făcut mămăligă – ”trunchi”, așa se spunea pe atunci. Am luat și am mers cu bătrânul, eu, un băiet de 22, am mers cu el două săptămâni pe jos, până la Iași. De la Iași, ne întâlnim … Întreb eu: ”Da’ ce-i aici?” ”Aici e trenu’.”
Ne întâlnim cu tovarășii ruși: ”E! Ce faci?” ”Noroc!” Așa… Acuma, ne suim în tren, plecăm. Trei trenuri o fost. Îmi dă o păreche de haine, o capelă… rupte, nu am vrut să ieu. Am luptat cu a mele, cu cămeșa însemnată cu fluturele, cămeși din acelea cu fluturele și cu hainele mele, cu….Na!
Ai noștri, România, și cu tovarășii ruși i-o încercuit pe turc. Osman-Pașa își mânca dinții! Ah! Comandantul turcesc. Mare bătălie o fost! Clinci, baionietă, scotea ochii! Eu cu bâta, cu măciucă! Pân’ te ardem!
Reporter: Nu aveai pușcă?
Matei Gheorghe:Da, dar ce?! O cioară nu puteai să puști. Până încărcai… Dar lumea se ucidea, ce crezi mata? Dar ai noștri i-or încercuit … Căpitan Aderca mă cheamă: „Ia vino încoace, Matei Gheorghe! Te-ai făcut bine la picior?”
Mi-a dat o decorație: „Ai făcut și tu oleacă de treabă!” Dar și eu i-am spus: „Să trăiți, domn’ căpitan, bine că am scăpat cu zile!” După aceea, tovarășii ruși îmi dau pâine, îmi dau conserve, îmi dau zahar, să am mâncare pe drum.
Că s-au împrăștiat la Iași, ne-au împrăștiat. Iar ne-am suit în tren, știi mata, am venit înapoi.Și am venit acasă. Iar două săptămâni pe jos şi cu două, o lună de zile, tovarășe dragă. România noastră săracă o fost strașnic de bogată, dacă au ajuns așa zile! Și bogdaproste că au mai îndreptat țara noastră aceștia ai noștri tovarăși. Dar acum să vă spun drept, pe bătrânețile mele, e foarte frumos și țara noastră, cât e de mică, s-a mai îndreptat, merg toate cele binișor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Tocmai ce am ascultat poate singurul interviu cu un veteran al războiului de la 1877 din fonoteca Radio România. Interviul se poate asculta și pe radio-arhive.ro, secțiunea „Istoria României”.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
“Luceafărul” a fost recitat în toate “limbile” Dobrogei de Ziua Culturii Naţionale
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
25 ianuarie 2019, 10:23 / actualizat: 25 ianuarie 2019, 11:25
Anul acesta, proiectul “Experiențe dobrogene” prin activitatea culturală intitulată sugestiv “Dobrogea lui Eminescu”, a adus un omagiu marelui poet naţional. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor etniilor dobrogene, la cafeneaua orientală “Jade” din Constanţa.
Recitarea poemului “Luceafărul” de către reprezentanți ai etniilor dobrogene, creatori de experiențe dobrogene alături de inițiatorii și organizatorii acestora, Stănică Enache, președinte Inomar Cluster, Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art, Cami Oprea, blogger constănțean și gazda evenimentului, Enise Ali.
La evenimentul “Dobrogea lui Eminescu” au participat reprezentanți ai comunităților de aromâni, tătari, turci, ruşi-lipoveni, bulgari, germani, ceangăi, greci, armeni, găgăuzi și romi, iar fiecare dintre ei au recitat în limba maternă celebra poezie “Luceafărul”. „O experiență dobrogeană și un eveniment național totodată se transformă, astăzi, la Constanţa, într-o întâlnire de suflet a diversității în unitate, care, dincolo de efervescența creată de opera şi de viaţa geniului, aduce liniște și înțelegere omului obișnuit. «Luceafarul», recitat în toate «limbile» Dobrogei, dincolo de argumentele filosofice și detaliile literare, are menirea de a crea o atmosferă elocventă dar relaxantă chiar și prin clipele de tăcere, punctată de istoria și tradițiile oamenilor și pământului dobrogean”,sunt argumentele organizatorilor reprezentaţi de Laura Stroe, preşedintele asociaţiei Wild Art, despre această după amiază dedicată geniului literaturii româneşti
În prezenţa iubitorilor de poezie eminesciană în limba română, Luceafărul a fost recitat de Lili Sumănaru, în limba tătară de Ailis Molamet și Enise Ali, în dialectul aromân de Mirabela Burrichter, în limba bulgară de Ivelina Vaykova, în limba rusă de Valentina Koker, în limba turcă de Ilker Koker, în limba găgăuză de Ica Gușanu, în limba ceangăilor de la Oituz şi a germanilor au recitat un grup de copii coordonați de Elisabeta Scripcaru, în limba italiană Ioana Ința, în limba greacă de Elena Guriotis şi în limba romani de Costache Ciprian. Iar în completarea tabloului multietnic pe lângă degustarea de produse specifice patiseriei tătăreşti, a contribuit şi degustarea inedită a brânzei de capră de la gospodăria și stâna de capre a Picurarului de la Stejaru.
Mesajul Laurei Stroe despre eveniment a fost următorul: “Acest prim eveniment din acest an a fost dedicat lui Eminescu şi etniilor din Dobrogea. Aici în Dobrogea, Eminescu semnifică mult mai mult, în afara faptului că este citit în limba română, este citit și în limbile etniilor din acest tărâm al multiculturalităţii. Proiectul “Experinţe dobrogene” pe lângă povești, bloguri, oameni şi produse, azi debutează cu un eveniment inedit, care ne oferă o șansa să ne întâlnim cu toții, noi suntem aici 13 etnii, cu cu toate că statisticile spun că sunt 17 -18 etnii în Dobrogea.Tătari, turci, lipoveni, ucraineni, italieni, germani, ceangâi, greci, romi şi aromâni, suntem toți aici în acest loc, aici este Dobrogea cu istoria, cultura și tradiții sale, în aceasta mică cafenea orientală.”
Primitoare şi mereu cu zâmbetul pe buze gazdă a evenimentului Enise Ali, proprietara cafenelei tătăreşti Jade, în deschidere afirma că, “Dobrogea este un tărâm de dragoste, de poezie, pentru că, aici în Dobrogea generație de generație au trăit întotdeauna în pace și armonie.”
Încă o dată diveristatea culturală a minorităţilor naţionale a fost exprimată prin acest eveniment inedit. Dobrogea, frumoasă și captivantă, a fost şi este un ținut activ, care lasă mereu loc schimbării și diversității şi reprezintă o Experiență de neuitat pentru oricine!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.