Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:51

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, din cadrul Grupului de luptă NATO au executat zilele trecute un marș tactic în teren variat și au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de Instrucție  Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a.
Cosmin Marinescu: Scopul acestui exercițiu a fost de a perfecţiona deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a simula reacția asupra acestora. Militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor, astfel încât la următoarele exerciții militarii să obțină calificative foarte bune. Moralul militarilor rămâne la un nivel ridicat, manifestând interes, disciplină și devotament la toate activitățile desfășurate în cadrul Grupului de Luptă din Bemowo Piskie.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Bosnia și Herțegovina, unde militari din cadrul  Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel participă la Misiunea Eufor Althea, operațiune militară instituită din anul 2004 sub comanda Uniunii Europene, cu scopul de a crea un mediu de securitate sigur și stabil în zonă. Detalii ne oferă locotenentul Bogdan Brăileanu, comandant pluton sprijin în cadrul companiei.
Bogdan Brăileanu: Integrarea efectivă a militarilor români are la bază o intensă pregătire specifică pentru misiune, dovadă fiind rezultatele obținute în cadrul evaluării statice și a exercițiului de repetare a misiunii. Nu doar pregătirea intensă a stat la baza facilitării procesului de adaptare a militarilor români, ci și aspectul că mulți dintre aceștia sunt veterani ai teatrului de operații Afganistan, iar experiența dobândită contribuie semnificativ la eficiența îndeplinirii misiunilor specifice din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Contra Minelor nr. II se află în portul Pireu Grecia, pentru refacerea capacității de luptă și reaprovizionare pe durata staționării în port, la bordul puitorului de mine și plase 274, Viceamiral Constantin Bălescu, nava comandant a grupării, s-au desfășurat lucrări de întreținere și mentenanță la echipamentele, instalațiile și mecanismele de la bord. Cu amănunte vine căpitanul Bogdan Moisei, comandant serviciu de luptă la bordul puitorului de mine și plase 274.
Bogdan Moisei: S-au derulat activități specifice pregătirii de sezon, incluzând astfel măsuri de protecție a tehnicii și a navei pentru a face față condițiilor sezonului rece. În paralel, echipajele navelor din grupare au efectuat antrenamente de vitalitate la bord, pregătind personalul pentru intervenții rapide în cazul unor avarii sau incidente.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și pe final de rubrică vă mai spun că Dragorul maritim 29 locotenent Dimitrie Nicolescu participă pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni alături de nave militare din Bulgaria și Turcia, la a treia activarea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. Dragorul maritim are la bord un echipaj format din 75 de militari și este comandat de locotenent-comandor Remus Daniel Pintili.

Exercițiul Multinațional „Poseidon 24”

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au participat la Exercițiul Multinațional „Poseidon 24” organizat de Bulgaria în apele sale teritoriale. Nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” a luat parte la antrenamente, unde a desfășurat misiuni de cercetare maritimă, de asigurare a asistenței medicale hiperbare, de căutare și salvare pe mare.
Poseidon este un exercițiu organizat anual, alternativ de Bulgaria și România, și are ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante. Am aflat de la comandantul navei „Grigore Antipa”, căpitan comandorul Cristian Mitu:
Cpt. cdor. Cristian Mitu: Primul exercițiu multinațional desfășurat în apele teritoriale ale altei țări decât România – suntem foarte entuziaști, suntem foarte mândri de ce am realizat pentru navă. Arătăm că suntem o nouă capabilitate a Forțelor Navale, gata să participăm în orice colț al lumii suntem trimiși. La bord avem atât echipajul navei, cât și o grupă de scafandri de mare adâncime, integrată, astfel încât noi putem executa toate misiunile specifice acestei categorii, numită scafandri de mare adâncime.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):  La exercițiu a fost prezent și dragorul maritim locotenent Dimitrie Nicolescu, alături de celelalte nave din grupul operativ Româno-bulgaro-turc pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, aflat la cea de-a treia activare din acest an.

Conferință internațională la Palatul Cercului Militar Național

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La Palatul Cercului Militar Național a avut loc o conferință internațională pe tematica provocărilor de adaptare a organismului militar în vremuri de conflict, în organizarea Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. La eveniment au participat reprezentanți ai institutelor de istorie militară, ai mediului academic, cercetători și istorici din țările din sud-estul Europei. Conferința a oferit o platformă de dezbatere pentru aprofundarea dialogului științific privind istoria războiului. Secretarul de stat în Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, a arătat că acțiunile de promovare și cunoaștere a cercetării istorice contribuie la eforturile de întărire a relațiilor dintre statele din regiune. Generalul locotenent Dragoș Iacob, locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, a susținut faptul că înțelegerea războaielor este esențială pentru adaptarea la realitățile militar-strategice actuale. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Institutul de Istorie Militară Fatih din Turcia.

Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat în această săptămână la o nouă întrunire a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată la Tirana. România deține până anul viitor președinția acestei inițiative. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-a aflat, printre altele, creșterea importanței brigăzii din Europa de Sud-Est, elementul militar al inițiativei, la care contribuie cu trupe șase țări – Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Turcia și România. Pe timpul mandatului României la conducere, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al acestui format. În Albania, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, căruia i-a reafirmat sprijinul țării noastre în fața provocărilor de securitate și a încercărilor de destabilizare, parte a acțiunilor hibride ale Federației Ruse.

Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:24

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană:
Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională.
Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale.
Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta:
Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.

Exercițiul SARMIS-OLT 24

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.

România propune revitalizarea Brigăzii din Europa de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 09:00

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale la lucrările Reuniunilor Comitetului de coordonare și Comitetului director Politico-Militar ale procesului reuniunilor Miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ședințele au avut loc la Constanța, în contextul exercitării de către România a președinției rotaționale a acestei inițiative regionale de cooperare în domeniul apărării. În cadrul discuțiilor, țara noastră a avansat propuneri pentru conectarea Brigăzii din Europa de Sud-Est la actualul context geostrategic.  SEEBRIG este elementul militar al inițiativei, format din unități ale celor șase țări afiliate: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia.

Dragorul maritim 30, o nouă activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Dragorul Maritim 30 la cea de-a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră.

Din compunerea grupării navale mai fac parte un vânător de mine și o navă de sprijin logistic, ambele din Turcia, și un vânător de mine al Forțelor Navale ale Bulgariei.

Ionuț Diaconu: Sunt șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare – Deminare, căpitan comandor Ionuț Diaconu. Dragorul Maritim 30, cu un echipaj de 74 de militari, are ca scop toată operația MCM Black Sea – a descoperi, clasifica și distruge minele din Marea Neagră.

Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră, dar, totodată, noi, cu toate capabilitățile Forțelor Navale, suntem onorați și antrenați pentru a executa misiunile în siguranță.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunea se va desfășura până la sfârșitul acestei luni, timp în care va avea loc și exercițiul multinațional NUSRET 24, unde vor fi efectuate misiuni de asigurare a traficului maritim împotriva amenințării minelor marine derivante.

La exercițiu se va alătura și Puitorul de mine și plase 274, aflat în prezent la comanda Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor și o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive a Centrului 39 Scafandri.

SEEBRIG-25 de ani de funcționare

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 07:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada din Europa de Sud-Est SEEBRIG a marcat pe 3 septembrie 25 de ani de funcționare. La ceremonia desfășurată la Kumanovo, în Macedonia de Nord, acolo unde se află comandamentul brigăzii, a fost prezentă și Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, care a arătat că SEEBRIG a avut o contribuție esențială la stabilitatea și securitatea regională. Țara noastră deține, până anul viitor, președinția Procesului Reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, inițiativă care are ca element operațional SEEBRIG. În cei 25 de ani, brigada din Europa de Sud-Est a participat la operațiuni de sprijin pentru pace, asistență umanitară și ajutor în caz de dezastre. În prezent, toate cele șase națiuni contributoare cu forțe la SEEBRIG, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia, sunt state membre NATO.

Nava-școală „Mircea” s-a întors din marșul de instrucție

Publicat de Gabriel Stan, 12 august 2024, 15:24

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Nava-școală „Mircea”, cu un echipaj format din 86 de studenți de la Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, precum și opt studenți străini de la instituții partenere din Bulgaria, Letonia, Polonia, Spania și Turcia, a revenit Joi, în portul militar Constanța, după marșul internațional de instrucție executat în Marea Neagră și Marea Mediterană.

Velierul a plecat din portul militar Constanța pe 26 Iunie, iar pe parcursul marșului a efectuat escale de reprezentare în porturi din Grecia, Italia, Franța și Turcia și a parcurs peste 3.400 de mile marine.

Sub îndrumarea instructorilor, studenții români și străini și-au format deprinderi marinărești, au luat parte la exerciții ample de vitalitate a navei și au învățat să utilizeze instalațiile și echipamentele de la bord.

Cu concluzii la finalul misiunii vine Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul marșului: Perspectiva de a fi comandantul marșului este una nouă pentru mine, interesantă, o pustură care mi-a dat posibilitatea să văd lucrurile și dintr-o altă perspectivă, să privesc lucrurile mai detașat, mai relaxat, ceea ce m-a ajutat să mă ocup mai mult de partea de reprezentare a Navei-școală „Mircea”.

În schimb pot să spun că pe durata practicii am fost impresionat de cadeții români, de cadeții străini care deja au început să vorbească și limba română, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată la un marș atât de scurt, dar asta înseamnă că limba noastră, tradițiile și obiceiurile noastre marinărești i-au impresionat și au simțit nevoia să ducă cu ei acasă ceva din ceea ce înseamnă Nava-școală „Mircea”.

La ceremonia de întâmpinare a navei-școală „Mircea”a fost prezent și ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 09:14

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare din această săptămână o facem în Polonia, unde, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaerian „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi. Detalii despre ultimele activități derulate zilele acestea avem de la locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Lt. Valentin Alexandru: Militarii detașamentului au executat un exercițiu cu trageri de luptă cu complexele antieriene Gepard în poligoanele de instrucție din Polonia. Acest tip de exercițiu oferă militarilor posibilitatea de a identifica și angaja o țintă, dar și de a corecta focul asupra acesteia.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm pe continentul african. Acolo, Detașamentul de Protecție a Forței, generat de Brigada 9 Mecanizată Mărășești, își continuă misiunea în Bangui, Republica Centrafricană. Militarii români participă la misiunea Uniunii Europene de Instruire a Forțelor Centrafricane. Nivelul ridicat de pregătire a militarilor a fost confirmat în cadrul unei ședințe de tragere, desfășurat în Poligonul Camp Kasai. Locotenent-colonelul Valentin Văileanu, ofițer în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană.

Valentin Văileanu: Dăruirea fiecărui militar român din cadrul Detașamentului de Protecție a Forței în a-și îndeplini sarcinile cu cel mai înalt grad de responsabilitate demonstrează că, indiferent de circumstanțe, membrii ai EUTM RCA își pot desfășura activitățile zilnice într-un mediu stabil, propice îndeplinirii obiectivelor.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat mergem în Marea Mediterană, unde nava-școală „Mircea” îşi continuă marșul de instrucție. Velierul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” a plecat pe data de 19 iulie din rada Toulonului, prin Marea Mediterană și strâmtoarea Bonifaciu care desparte insulele Corsica și Sardinia, a revenit în Marea Tireniană, mergând spre sud pentru a intra în portul Palermo luni, 22 iulie. Principalul disconfort al etapei de marș, la fel ca și în țară, a fost vremea caniculară. Chiar și pe mare, temperaturile trec constant de 35°, așa că toate activitățile de la bord au fost regândite pentru a se evita expunerea prelungită la soare. După 4 zile de escală, care au fost folosite pentru refacerea plinurilor de apă, alimente și combustibil, nava-școală „Mircea” a părăsit portul Palermo și se îndreaptă spre ultima escală a marșului de instrucție – Bodrum, din Turcia -, unde va ajunge pe data de 31 iulie. Despre experiența de la bordul navei student caporal Gilda Faifer:
Gilda Faifer: Căldurile nu au fost o problemă, pentru că militarii sunt tot timpul pregătiți. Experiența până acum a fost una valoroasă și, desigur, aceste exerciții au adus plusvaloare la tot marșul. Am avut ocazia să dobândim anumite abilități practice și să ne perfecționăm competențele din domeniul maritim. Aceste noțiuni ni le-am însușit deja în cadrul Academiei Navale, dar aici a fost locul perfect pentru a le pune în practică.

Escală în Portul Constanța a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:15

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Navele militare din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, au fost în escală timp de 3 zile în Portul Constanța pentru refacerea capacității de luptă.
La ceremonia organizată cu acest prilej a fost prezentă și Simona Cojocaru, Secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale.
Simona Cojocaru: Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de echipajele navelor din Turcia, Bulgaria și România. Profesionalismul lor este foarte apreciat și a contribuit la succesul acestei misiuni. Efortul nostru comun va asigura libertatea de navigație atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele militare în partea de est a zonei euroatlantice și va spori cooperarea și interoperabilitatea între forțele noastre.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Cele patru nave ale grupării, o navă de sprijin logistic de comandament și un vânător de mine din Turcia, un alt vânător de mine din Bulgaria și Dragorul maritim 30 “Sublocotenent Alexandru Axente” al Forţelor Navale Române au început la 1 iulie misiunile specifice de monitorizare și cercetare împotriva minelor în raioane maritime din Marea Neagră. Până la sfârșitul acestui an, comanda grupului este asigurată de Forțele Navale Turcești.
Yusuf Karagulle: Sunt comandantul grupării de combatere a minelor în Marea Neagră. De la activarea grupului, am realizat o integrare robustă a forţelor participante şi am crescut nivelul de cooperare existent între forţele noastre navale. Grupul este acum pregătit să desfăşoare toată gama de misiuni în ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de minele marine în derivă.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Gruparea navală a desfăşurat şi activităţi de menţinere a siguranţei căilor de navigaţiei în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 24, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei. Principalul scop al grupului operativ este menținerea în siguranță a traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine și prin operații de căutare și salvare pe mare.

Bugetul alocat pentru apărare a crescut în cadrul NATO în 2024

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.

Gruparea Navală pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a devenit operațională

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Gruparea Navală pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a devenit operațională. Comanda grupării va fi asigurată în următoarele șase luni de Turcia, care participă cu o navă comandant și cu un vânător de mine. Forțele Navale Române au destinat pentru această misiune un dragor maritim, iar Bulgaria un alt vânător de mine. Inițiativa celor trei state are ca scop siguranța traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine, precum și prin operații de căutare și salvare pe mare. Primul exercițiu în comun al navelor din grupare, BREEZE 24, are loc până pe 12 iulie. La manevre participă și Fregata „Regele Ferdinand” a Forțelor Navale Române, comandate de comandorul Florian Tudorașcu.

Florian Tudorașcu: Principalul obiectiv este creșterea interoperabilității între forțele partenere și aliate. Vom exersa toate procedurile operaționale specifice de nivel tactic, cum ar fi trecerea printr-un canal dragat, respingerea amenințărilor asimetrice, exerciții simulate de remorcaj și de realimentare pe mare, ajungând până la executarea unor proceduri operaționale mult mai complexe, și anume lupta pe toate cele trei medii: aerian, naval și submarin.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Turcia, Bulgaria și România au semnat la începutul acestui an un memorandum de înțelegere privind constituirea acestei grupări navale pentru următorii trei ani. După mandatul Turciei în fruntea grupării, comanda va fi preluată la începutul anului viitor de partenerii bulgari, iar în a doua jumătate a lui 2025 de Forțele Navale Române.

Ajutor umanitar pentru populația civilă din Fâșia Gaza

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Exercițiu de poliție aeriană româno-turc pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:39

Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române și Turce vor desfășura, miercuri, un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană întărită. Conform scenariului, aeronavele F-16 vor intercepta o țintă aflată pe traiectul de zbor Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 86 Aeriană Fetești și retur. Pe timpul exercițiului, piloții români și turci vor aplica procedurile NATO pentru astfel de situații. În Baza aeriană de la Fetești vor fi organizate o expoziție statică și un exercițiu de alertare a personalului implicat în acest gen de misiuni.
În prezent, un detașament al forțelor aeriene din Turcia se află în țara noastră pentru misiuni comune de poliție aeriană, împreună cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO.

Începe pregătirea operatorilor dronelor de producție turcescă Bayraktar

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii români care vor opera dronele de producție turcească Bayraktar, achiziționate de România pentru Forțele Terestre, vor începe în această lună pregătirea în Turcia. Instruirea operatorilor români ar fi trebuit să se desfășoare încă de anul trecut, dar a fost amânată din cauza numărului mare de comenzi înregistrat de producătorul turc, iar antrenarea piloților se face în ritmul livrărilor. Aparatele de acest tip pot fi folosite pentru misiuni de supraveghere, pentru dirijarea focului artileriei sau bombardament și atac la sol. Pe lângă cele 18 aparate de zbor fără pilot Bayraktar, România mai cumpără și șapte sisteme, fiecare a câte trei drone Watchkeeper X.

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 13:20

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la Ankara, în perioada 29-31 ianuarie, cu şi la invitația omologului său, comandantul forțelor armate turce, generalul Metin Gürak, și cu ministrul apărării din Turcia, Yașar Guler.

Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, întărirea apărării pe flancul estic al NATO și dezvoltarea în continuare a cooperării militare dintre cele două state.

Șeful român al apărării a declarat că memorandumul de înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră este un instrument important pentru îmbunătățirea siguranței navigației atât pentru cele trei state semnatare – Bulgaria, România și Turcia, cât și pentru celelalte țări partenere riverane bazinului Pontic.

În cadrul întâlnirii, generalul Vlad a discutat și despre implementarea planurilor cuprinse în conceptul descurajării și apărării în spațiul euroatlantic și a evidențiat angajamentul aliaților turci în misiunile de stabilitate din Balcanii de Vest.

Semnarea Memorandumului de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră

Publicat de Gabriel Stan, 15 ianuarie 2024, 12:43

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): România, Turcia și Bulgaria au semnat, joi, la Istanbul, memorandumul de înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră.

Anunțat încă de anul trecut, proiectul reprezintă o inițiativă a celor trei aliați riverani la Marea Neagră, menită să faciliteze siguranța navigație prin combaterea amenințărilor reprezentată de minele marine.

Structura operațională a grupului va avea o comandă rotativă la fiecare șase luni și câte două activări planificate în fiecare rotație. Astfel, se va asigura un nivel continuu de vigilență și pregătire, contribuind și la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare a flancului estic.

Statele de la Marea Neagră partenere NATO, grupurile navale permanente NATO și aliații non-litoral vor putea participa la activitățile grupului.

Documentul a fost semnat din partea României de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

Turcia nu permite accesul în Marea Neagră celor două nave dragor donate Ucrainei de către Marea Britanie

Publicat de gabrielasaksa, 8 ianuarie 2024, 16:58

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Turcia a decis să nu permită accesul în Marea Neagră pentru cele două nave dragor pe care Marea Britanie le-a donat Ucrainei pentru detectarea și neutralizarea minelor marine. Autoritățile de la Ankara au informat țările aliate că vor interzice navelor britanice să folosească Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru a ajunge în Marea Neagră, atât timp cât războiul ruso-ucrainean continuă. Turcia a invocat Convenția de la Montreux din 1936, care prevede că navele de luptă ale părților necombatante pot tranzita strâmtorile în timp de război, cu precizarea că Ankara are ultimul cuvânt, având dreptul să ia deciziile pe care le consideră potrivite. Cele două nave vânători de mine britanice fac parte dintr-un pachet de sprijin maritim promis înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Ele sunt din aceeași clasă Sandown ca cele două vânătoare de mine achiziționate de România de la Marina Regală a Marii Britanii.

Se îmbunătățesc relațiile dintre Grecia și Turcia

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2023, 15:05

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grecia și Turcia au convenit să-și îmbunătățească relațiile de bună vecinătate după anii de tensiuni și neînțelegeri.

În prima vizită a președintelui turc, Recep Erdoğan, la Atena după 2017, cele două țări au hotărât să mențină deschise canalele de comunicare, să crească volumul comerțului și să rezolve problemele care au cauzat starea de ruptură.

Recep Erdoğan s-a referit într-o conferință de presă comună cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la voința țării sale de a transforma Marea Egee într-o mare a păcii și a menționat că acest lucru se va întâmpla prin pașii comuni pe care cele două țări îi vor face.

Prim-ministrul Mitsotakis a recunoscut că relațiile bilaterale au fost grav amenințate în trecut și a declarat că se are în vedere un acord pentru delimitarea granițelor, platoului continental și a zonelor economice exclusive.

Relațiile turco-elene au început să se amelioreze la începutul acestui an, când Grecia a trimis ajutoare Ankarei după cutremurul devastator care s-a soldat cu cel puțin 50.000 de morți.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:05

Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD.
Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.

Ciprian Panga (realizator rubrică):  Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.

Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.

Certificarea detașamentului forțelor aeriene turce dislocat în România

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:46

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul forțelor aeriene turce dislocat în țara noastră a fost certificat pentru misiune în cadrul unei ceremonii desfășurate marți, în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Patru aeronave și 80 de militari sunt în România pentru misiuni de poliție aeriană întărită împreună cu forțele aeriene Române. La eveniment au fost prezenți comandantul Centrului de Operații Aeriene Multinaționale de la Torrejón, generalul-locotnet Juan De Lara și comandantul forțelor aeriene din Turcia, generalul Ziya Kadioglu. Ministerul român al Apărării a fost reprezentat de șeful statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și de secretarul de stat Simona Cojocaru, care a punctat importanța acestei misiuni.

Secretar de stat Simona Cojocaru: Această misiune NATO este de o importanță vitală pentru postura aliată de descurajare și apărare, pentru protejarea spațiului aerian și pentru menținerea securității și stabilității regiunii noastre. Turcia este un partener strategic și un aliat al României. Cea de-a XII-a aniversare a acestui parteneriat strategic, în acest an, reprezintă un important reper al relațiilor dintre noi.

Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.

Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.

Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea Suediei la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 30 octombrie 2023, 12:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Turciei, Recep Erdoğan, a trimis luni spre ratificare parlamentului din această ţară protocolului de aderare a Suediei la NATO.

Documentul a fost semnat pe 23 octombrie de liderul turc şi înaintat către Marea Adunare Naţională pentru aprobare, precizează un comunicat al preşedinţiei.

Erdoğan îşi ridicase în luna iulie veto-ul faţă de aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, precizând totuşi că ratificarea va depinde de parlamentul turc, care şi-a reluat lucrările în această lună – transmite Agerpres.

La rândul său, Ungaria, prin ministrul său de externe, a arătat marţi că parlamentul maghiar va lua o decizie suverană cu privire la acceptarea Suediei în Alianţă.

Turcia şi Ungaria sunt ultimele membre ale NATO care nu au ratificat până acum aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a transmis că Suedia ar trebui să se alăture blocului militar cel mai târziu la reuniunea miniştrilor de externe din ţările aliate, care va avea loc la finalul lunii noiembrie.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 21 august 2023, 13:09

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni membri ai detașamentului „Iron Cheetahs”, dislocat în Polonia, au participat alături de partenerii Grupului de luptă NATO la evenimentele dedicate Zilei Armatei Poloneze.

Pe 15 august s-au împlinit 103 ani de la atacul polonez decisiv de la Varșovia, care a avut loc în timpul războiului polono-bolşevic.

Cu detalii de la evenimentele la care au fost prezenți militarii români vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în Polonia: Cel mai mare eveniment a avut loc în capitala Poloniei, Varșovia, unde am defilat cu un pluton de aproximativ 40 de militari și cu trei complexe antiaeriene Ghepard, alături de ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă.

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Rămânem pe continentul european, iar din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, acolo unde un pluton de manevră aparținând Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal acționează în cadrul misiunii EUFOR Althea.

Aflat la cea de a treia rotație, plutonul de manevră este integrat în batalionul multinațional al misiunii, alături de forțe din Austria, Bulgaria, Turcia și Ungaria.

Infanteriștii olteni participă la misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Cu detalii despre interacțiunea cu populația locală vine locotenentul Cristian Tilică, comandantul plutonului de manevră dislocat în Bosnia și Herțegovina: În general, populația civilă are o atitudine pozitivă față de noi. În unele locuri am fost surprinși să vedem că oamenii cunosc și câteva cuvinte în limba română.

În Mostar, spre exemplu, ne-am întâlnit cu un cetățean care lucrase la o fabrică de mezeluri în Cluj-Napoca și primul lucru pe care l-a făcut atunci când ne-a văzut a fost să ne salute în limba română.

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Ultimele vești de astăzi le primim din Republica Centrafricană, acolo unde, din 2016, Uniunea Europeană desfășoară misiunea European Union Training Mission, de instruire militară pentru susținerea reformei apărării, în cadrul unui proiect mai amplu al sectorului de securitate, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale de sprijin.

Ajutorul acordat acestei țări pe parcursul ultimilor ani s-a materializat în implementarea unor noi concepte strategice, concomitent cu recrutarea de militari, instruirea acestora, operaționalizarea structurilor militare și dislocarea lor pe întreg teritoriul național. Comandorul Ionuț Clapon, șeful echipei românești, ne vorbește despre coeziunea creată între detașamentele țărilor participante la misiunea Uniunii Europene în Republica Centrafricană: S-a creat un grup unit și coeziunea este destul de bună, chiar foarte bună între militari. Am reușit, după o anumită perioadă, să spunem de o săptămână, două, să depășim barierele lingvistice.

Și aici nu mă refer la necunoașterea limbii în sine, ci la înțelegerea cât mai profundă a anumitor dialecte, moduri de pronunțare a limbii, fie engleză, fie franceză.

Și suntem o echipă de profesioniști care încercăm să ducem lucrurile la bun sfârșit și finalitatea să fie una de bun augur pentru Republica Centrafricană și pentru populația civilă.

Exercițul multinațional „Poseidon 2023”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.

În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.

Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.

„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.

Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea, deci, mingea este în terenul Turciei

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 12:24

Săptămâna aceasta se va desfășura una dintre cele mai importante reuniunii NATO, după încheierea Războiului Rece.

La Vilnius, Alianța intenționează să invite Kievul într-un consiliu de apărare NATO-Ucraina, unde se va analiza cererea Suediei de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

În emisiunea „Euroatlantica” de joi 6 iulie, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect cu profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și cu Ion Petrescu, colonel în rezervă și fost șef al Trustului de Presă al Armatei.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dan Dungaciu, îl citez pe amiralul Bauer: „Trebuie să mergem și să ne facem munca pentru a ajunge la un număr mai mare de forțe, cu un nivel de pregătire mai ridicat.

Este vorba de un efort important, care va consuma bani și resurse, va implica inclusiv industriile de apărare din țările NATO, trecând de la proiect, de la planșă, de la schițe, la aplicarea reală, ținând cont că unele state aliate sunt mai departe geografic de Rusia, altele au și interese economice sau politice diferite”.

Cum anticipați, domnule profesor Dungaciu, că vor reacționa statele NATO din această perspectivă?

Dan Dungaciu: Din această perspectivă, evident că NATO își va regândi, recalibra poziția și poziționarea, într-un summit care cu adevărat va fi unul istoric.

Din păcate, ultimele reuniuni ale Alianței au fost toate într-un fel sau altul tensionate, pentru că în ultima vreme, cel puțin pe flancul estic, s-au acumulat suficient de multe tensiuni care, nu o dată, au devenit aproape amenințări, chiar și la adresa NATO, nu doar la adresa vecinătății NATO.

Deci, din punctul acesta de vedere, există un grad de conștientizare a faptului că Alianța este cel mai puternic garant de securitate pentru toată lumea.

Din această perspectivă, cred că nu există foarte multe semne de întrebare. Și dimensiunea tehnică, dacă vreți, a Alianței, sper să funcționeze și mai bine de aici înainte, sprijinită și de decizia politică.

Alianța Atlanticului de Nord a avut însă mai degrabă probleme la palierul politic, pentru că acolo, până la urmă, se ia decizia finală şi acolo se desenează arhitectura de securitate în integralitatea ei.

Prin urmare, planuri operaționale pe care NATO le va face, le va redesena, instituțiile pe care le va crea, vor ține seama, sigur, și de decizia politică. Una vizează, cum foarte bine ati spus, Suedia, va fi sau nu parte a NATO, deci, va fi sau nu parte a planurilor operaționale. Alta va fi relația pe care NATO o va avea cu Ucraina.

Deci, dacă la nivel tehnic, NATO ne transmite în continuare un semnal sincronizat cu mesajul președintelui american Biden, „nu vom admite ca spațiul NATO să fi amenințat”, dimensiunea politică este în suspensie.

Urmează să vedem și acolo cum se vor închide lucrurile sau dacă se vor închide la fel de rotund precum pe dimensiunea tehnică.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule colonel Ion Petrescu, NATO revine la misiunea sa de bază: apărarea teritoriului aliat, după decenii de pace pe continent.

După misiunile de menținere sau de impunere a păcii, Alianța se întoarce la importanța Articolului 5 din Tratatul de la Washington, articol care apără și România. Sunt acestea măsuri bine venite pentru o alianță care vor fi accentuate la Vilnius?

Dan Dungaciu: Deja au apărut date privind cele trei regiuni care vor fi apărate de către NATO în cadrul comunității transatlantice. Prima acoperă Atlanticul și nordul Europei.

De defensiva acestei zone se ocupă Comandamentul Forțelor Comune ale NATO din Norfolk, peste ocean, în SUA. E vorba, apoi, de o a 2-a regiune care este apărată de aliați și acoperă Europa Centrală, de la Țările Baltice la Alpi, și aici revine responsabilitatea acestei defensive Comandamentul Întrumit al NATO de la Brunssum din Țările de Jos.

Şi o a 3-a regiune apărată de aliați acoperă Marea Mediterană până la Marea Neagră, sub responsabilitatea Comandamentul Întrunit al NATO din Napoli, Italia.

Şi dacă privim pe harta acestei zone observăm că este menționată și locația în care se află Comandamentul Multinațional de Sud-Est, în oglindă față de Comandamentul Multinațional de Nord-Est, care este în Polonia.

Da, summit-ul de la Vilinus va sigila, în noul sistem de apărare a spațiului transatlantic de către porțile desemnate, mai precis 300.000 de militari, cu o instruire aparte, cu capacitate de dislocare în 30 de zile.

Aș mai adăuga faptul că președintele Joe Biden s-a întâlnit cu prim-ministrul suedez și a spus foarte clar că susține integral, fără nicio reținere, prezența în NATO a Suediei, după care se va deplasa în Regatul Unit, de acolo la summit-ul NATO, şi ultima ţară vizitată din Europa va fi Finlanda. Pentru că știți foarte bine că această țară a reușit să devină parte a comunității transatlantice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dungaciu, există totuși divergențe, mă refer, de exemplu, la bugetele pentru apărare, la extinderea alianței, avem aici pozițiile Ungariei și Turciei, reprezintă Vilnius un prilej pentru rezolvarea acestor divergențe?

Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă, summit-urile le validează. Din punctul acesta de vedere, ca să încep cu ideea de extindere, e o problemă mai complicată decât Turcia sau Ungaria. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea.

Deci, mingea este în terenul Turciei, teoretic. Dar am sentimentul că este și în terenul Suediei, Suedia, dacă dorea, putea să evite aceste incidente majore pe care le are cu Turcia.

Din acest punct de vedere, neadmiterea Suediei în NATO evident că nu va suna deloc bine. Din punctul acesta de vedere, sper ca pe ultima sută de metri să se întâmplă vreun miracol, dar șansele sunt foarte mici.

Nava-şcoală “Mircea” a plecat într-un nou marș internațional de instrucție

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Nava-şcoală “Mircea” se află până la sfârșitul lunii într-un marș internațional de instrucție. La bordul ei sunt 80 de studenţi ai Academiei Forțelor Navale și studenți străini din instituții partenere.

Obiectivul marșului este acela de a le forma viitorilor ofițeri ai Forțelor Navale Române deprinderile specifice carierei alese – ne-a declarat comandantul velierul, comandorul Mircea Târhoacă.

Mircea Târhoacă: Fiecare zi la bordul navei-şcoală „Mircea” e o provocare, mai ales când ai cadeți și mai ales când ai și cadeţi străini care vin pentru prima dată în Forțele Navale. Cadeții români și cadeții străini se instruiesc în comun, nu facem distincție.

Avem în rândul echipajului și 14 fete, care vor face faţă provocărilor de a urca în arborată. Deja au o săptămână de când s-au acomodat. Ne vom întoarce pe 31 iulie, un echipaj mult mai bine instruit decât îl avem astăzi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe durata celor patru săptămâni de marş nava-şcoală va acosta în porturile Pireu din Grecia, Taranto din Italia și Izmir din Turcia, acolo unde va putea fi vizitată de public.

Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, în care au fost implicați 300 de militari români și alți 50 din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia.

Pe timpul antrenamentelor, participanții și-au exersat procedurile de acțiune împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor.

În cea de-a doua săptămână a exercițiului a avut loc și o secvență dinamică de identificare și distrugere a unei mine aflate în derivă, cu ambarcațiuni rapide, elicoptere și scafandri de luptă EOD.

A fost testată cu această ocazie și o procedură nouă, preluată de la partenerii turci, prin care minele sunt distruse de la distanță folosind mijloace radio comandate, după cum am aflat de la comandantul Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu: Nu este o procedură inventată de noi, partenerul turc o folosește de ceva timp, vrem să o implementăm și noi la nivelul Forțelor Navale ale României, la nivelul centrului de scafandri și a unităților EOD din subordine.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În această săptămână, Forțele Navale Române au desfășurat și exercițiul „Shield Protector 23” pentru certificarea grupului de luptă maritim și executarea secvențelor de tragere cu armamentul de la bordul navelor.

Marian Tănase, comandor, locțiitorul Comandantului Flotilei 56 Fregate: Suntem la acest exercițiu pentru a evalua noul stat major al grupului de luptă din a doua jumătate a anului, precum și navele și echipajele navelor care fac parte din acest grup de luptă. În cadrul acestui exercițiu s-au executat seriale specifice.

Centrul de greutate al activității a fost executarea tragerilor reale cu armamentul de la bord, toate calibrele, toate navele.

Eurasian Partnership MCM DIVE

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Forțele Navale Române desfășoară, până pe 30 iunie, exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, la care iau parte și militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia. Antrenamentele sunt conduse de Centrul 39 Scafandri și au loc în largul țărmului românesc de la Marea Neagră și în portul militar Constanța. La exercițiu participă nave militare, scafandri de luptă EOD și de mare adâncime și aeronave ale Forțelor Aeriene. Potrivit comandantului Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu, exercițiul contribuie la creșterea nivelului de instruire pentru acțiunile împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.

Comandor Fănel Rădulescu: Încercăm să aducem în realitate toate exercițiile, într-un mediu complex, foarte solicitant și real. Ne concentrăm pe un mod practic de intervenție, luând în calcul toate posibile sau potențialele amenințări care pot veni în zona aceasta de responsabilitate a scafandrilor sau în zona de responsabilitate a forțelor și structurilor care sunt destinate luptei împotriva minelor.

Șeful Statului Major al Apărării a participat la „Conferința șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară”

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 15:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia.

Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune.

Conferința în acest format se desfășoară anual și reunește șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune.

La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.

M.A.I. aproape de tine

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 15:39

Cristian Dumitrașcu (realizator): De câteva săptămâni încoace pare că am intrat, după multă vreme, în zodia cutremurelor, catastrofa din Turcia trezindu-ne tuturor temerile unui iminent cutremur în România.

Dar specialiștii spun că nu se poate face nicio legătură între zonele seismice din sudul Turciei și cea de la Vrancea.

Hazardul însă este o chestiune prin definiție imposibil de previzionat, de analizat, pentru că iată că, de o săptămână, aproape în fiecare zi este câte un cutremur în Gorj, iar aceasta este o realitate nouă, care răstoarnă toate statisticile, iar ceea ce putem să facem este să ne informăm și să încercăm să reacționăm corect în cazul producerii unui seism.

La rubrica „M.A.I. aproape de tine” vă propun să ascultați cu atenție un interviu realizat de colega mea Emőke Gombos de la „Jurnal Militar” Târgu Mureș, în care maiorul Mihai Gagyi, comandantul Detașamentul de Pompieri din Târgu Mureș, vine cu câteva posibile scenarii și mai ales reacții pe care ar trebui să le adoptăm dacă ne surprinde un cutremur.

Mihai Gagyi: Desfășurăm campanii de informare a cetățenilor. Una dintre campanii se numește „Nu tremur la cutremur”. Această campanie conține atât spoturi video, cât și înregistrări audio.

Distribuim flyere, ne deplasăm la școli, grădinițe, vorbim cu cetățenii, prin care le transmitem unele măsuri pe care trebuie să le întreprindă atât pe timpul producerii unei situații de urgență, în speță un cutremur, cât și înainte și după producerea unui seism.

Cel mai important este să știm ce să facem în momentul respectiv, dar punem accent foarte mult pe ce trebuie să facem ulterior producerii seismului, pentru că, se cunoaște foarte bine, există replici ale acelui cutremur și totodată, dacă nu știm să procedăm corect după ce s-a sfârșit această situație de urgență, putem face mai mult rău, inclusiv pentru forțele de intervenție.

Recomandăm niște măsuri elementare, și anume: când renovăm o construcție, este foarte important să nu modificăm structura de rezistență a acelei clădiri. Mobilierul din interiorul clădirilor trebuie gândit în așa fel încât, în cazul producerii unui seism, să nu avem obiecte foarte grele la o înălțime mai mare de un metru – care, în situația respectivă, ne-ar putea pune viața în pericol, prin desprinderea sau căderea lor.

Să fim foarte atenți la locuință dacă prezintă fisuri, crăpături în pereți, în tavan, pentru că de multe ori tencuiala de pe tavane riscă să se prăbușească, să cadă peste oameni, în cazul unui seism. Totodată, este bine din timp să ne pregătim o trusă, un rucsac de urgență, să-i spunem așa, care ar trebui să conțină atât niște alimente neperisabile, apă, care este foarte importantă, și o trusă mică de prim ajutor, cu niște medicamente de bază, cu o lanternă și acumulatori.

Ulterior, în cazul procelui cutremur, este foarte important să nu intrăm în panică și în momentul respectiv să căutăm un loc sigur unde să ne adăpostim, și anume: sub o masă, sub un birou, sub tocul unei uși care nu prezintă geamuri.

E important să ne depărtăm de geamuri, de corpuri de mobilier suspendate. Totodată, o altă poziție unde e bine, dacă suntem în interiorul locuinței, să ne adăpostim ar fi lângă un corp de mobilier solid sau lângă un perete de rezistență.

De ce? Există riscul să se prăbușească plafonul, acoperișul, părți de mobilier și se formează un fel de triunghi de protecție între pardoseală și acel perete sau acel mobilier solid, în care am fi mai protejați.

Este foarte important să ne protejăm capul și fața, în poziție ghemuit – este o poziție care ne oferă cele mai multe șanse de supraviețuire -, cu mâinile să ne acoperim capul și fața.

Dacă suntem pe stradă, este important să ne depărtăm de stâlpi, de fire de electricitate, de clădiri, să fim într-o zonă cât mai deschisă. Dacă suntem în mașină, este important să nu ieșim din mașina respectivă, s-o conducem într-o zonă, tot așa, cât mai deschisă și să rămânem în interiorul autoturismului până la încetarea cutremurului.

Cutremurul durează secunde poate, dar în acele secunde este important să fim orientați, să cunoaștem ce avem de făcut și atunci o să fim mult mai bine protejați. Dacă suntem în magazine, majoritatea sunt prevăzute cu rafturi cu marfă multă; să plecăm din acele zone.

La fel, dacă suntem la munte, departe de copaci, care ar putea fi doborâți de cutremur, și totodată de pante sau de terenuri care ar prezenta posibile alunecări de teren.

După încetarea cutremurului, cum spuneam, pot să apară și replici cu intensitate mai mică sau mai mare, depinde în ce situație ne aflăm. Și aici o să pot să număr câteva dintre situațiile în care am putea să ne regăsim.

Dacă suntem într-o situație destul de nefastă, și anume am fost surprinși de elemente de construcție, suntem prinși, nu putem să ieșim din zona respectivă, e bine să avem telefonul la noi, să apelăm, să avem răbdare dacă nu se răspunde din primul moment.

Dacă suntem, spre exemplu, sub dărâmături, dacă avem un obiect ascuțit, metalic sau chiar o bucată de moloz și putem să transmitem semnale lovind plăcile din jur, periodic, astfel încât forțele care vin în teren cu câini de salvare, cu echipamente specifice, să poată să detecteze mult mai bine poziția unde ne aflăm.

La multe cutremure, mai ales dacă suntem în locuințe, poate fi afectată instalația de gaze naturale. Dacă simțim miros de gaz, să aerisim încăperea, să încercăm să oprim robinetul și să alertăm forțele de intervenții și, evident, să părăsim locuința.

Un alt lucru important este și chiar pe timpul producerii cutremurul, dacă ne aflăm în apartament, spre exemplu, sau în clădiri cu etaje, să nu se folosească scările. Totodată, s-a produs seismul, am trecut de zona periculoasă, nu începem să ne punem în deplasare. Căile de circulație trebuie lăsate libere pentru forțele de intervenție, pentru a putea veni în sprijinul cetățenilor.

O nouă misiune de zbor umanitar

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 14:47

Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au executat noi misiuni în sprijinul populației afectate de cutremurele care s-au produs în Turcia, pe 6 februarie.

În urma unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, aeronavele C-27J Spartan și C-130 Hercules au transportat bunuri materiale donate de statul român.

Detalii am obținut de la doctorul Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Raed Arafat: Corturi, saltele, pături, paturi. Ne-am pregătit împreună cu colegii de la Ministerul Apărării, de la Forțele Aeriene.

S-a stabilit că pentru partea unde este guvernul sirian vor fi predate la Beirut, unde vor fi reprezentanți ai Națiunilor Unite, și vor ajunge în Siria la „Semiluna Roșie”, care se va ocupa de distribuirea lor, iar pe partea cealaltă o să aterizeze la Gazientep, în Turcia, de unde vor fi preluate de Națiunile Unite, de Organizația Internațională a Migrației, care va răspunde de distribuirea lor echidistantă la populația care are nevoie.

Sonia Raicu (realizator rubrică): România continuă să-și onoreze angajamentele internaționale, rămânând un partener solid al statelor care se confruntă cu situații majore de urgență.

Forțele Aeriene Române au mai executat astfel de misiuni umanitare și în anul 2011, când un alt cutremur major s-a produs în Turcia, precum și în anul 2019, în Albania.

Aeronave ale Forțelor Aeriene Române, în sprijinul populației afectate de cutremurul din Turcia

Publicat de Gabriel Stan, 13 februarie 2023, 17:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost printre primele țări care au oferit ajutor de urgență în sprijinul populației afectate de cutremurele produse luni în Turcia.

Detașamente de intervenție ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și materiale necesare echipelor de salvare au ajuns în Turcia cu aeronavele de transport ale Forțelor Aeriene Române.

Sprijinul a fost acordat în baza solicitării de asistență internațională formulate de guvernul turc prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

În zborurile de întoarcere în țară, aeronavele militare au repatriat cetățeni români și străini aflați în zona afectată de seisme.

Ministerul Apărării Naționale a fost abilitat să desfășoare misiuni de transport al personalului și echipamentelor altor state care acordă sprijin Turciei.

Primul exercițiu NATO în comun în spațiul aerian al României

Publicat de Gabriel Stan, 6 februarie 2023, 16:21

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aeronave militare ale Franței, Italiei, României, Spaniei, Turciei și Statelor Unite au desfășurat, pentru prima dată în această formulă, un exercițiu în spațiul aerian al țării noastre.

Exercițiul a urmărit perfecționarea capacității aliate de lupta aeriană și a constat în simularea atacurilor împotriva sistemelor de apărare antiaeriană.

Astfel, instalațiile franceze Mamba, sprijinite de avioanele F-16 românești și F-15 americane, au acționat împotriva aeronavelor Eurofighter italiene, F-18 spaniole și F-16 turceşti.

Centrul de Operații Aeriene Combinate de la Torrejon și Centrul de Raportare și Control din România au asigurat comanda și controlul misiunilor.

Manevrele aeriene au respectat legile și standardele internaționale și nu au fost un răspuns la evoluțiile geopolitice actuale, ci au făcut parte din activitățile de vigilență ale Alianței care vizează protejarea flancului estic, a precizat Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

România trimite salvatori în Turcia!

Publicat de Andra Radu, 6 februarie 2023, 12:03

Comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a anunțat luni într-un mesaj postat pe Twitter, că Bruxellesul a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Astfel, echipe de salvatori din România și Regatul Ţărilor de Jos se deplasează deja către zona afectată de cutremurul cu magnitudine 7,8 care a avut loc luni dimineața în sud-estul Turciei și în alte țări vecine, îndeosebi Siria.

Guvernul României a decis, luni, trimiterea în Turcia a unei echipe RO-USAR, personal specializat în intervenții de salvare-căutare din cadrul IGSU.

„Urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenţie în astfel de situaţii din cadrul IGSU, în Turcia, ţara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută. Sprijinul oferit de statul român a fost acceptat de autorităţile turce, precizând, totodată, că echipele de salvatori ale IGSU, împreună cu echipa medicală SMURD Bucureşti (parte integrantă a INSARAG), alături de personalul Forţelor Aeriene Române din cadrul MAPN, sunt deja pregătite pentru desfăşurarea acestei misiuni de sprijin”, se arată într-un comunicat al executivului român.

Guvernul olandez a anunţat luni trimiterea în Turcia unei echipe de salvare pentru zone urbane, care include agenţi militari şi de poliţie, personal de prim ajutor şi pompieri, potrivit EFE.

De asemenea, Italia a propus luni Turciei ajutorul Protecţiei civile. Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, „informată de Departamentul Protecţiei Civile, urmăreşte îndeaproape situaţia, după seismul distrugător care a lovit Turcia, la graniţa cu Siria”, a informat biroul său într-un comunicat.

Turcia amenință cu declanșarea unei operațiuni militare terestre împotriva Siriei

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 13:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Turcia amenință cu declanșarea unei operațiuni militare terestre în nord-estul Siriei, ca răspuns la atentatul în care șase persoane au fost ucise luna trecută la Istanbul.

Guvernul de la Ankara îi consideră responsabili de atac pe kurzii din unitățile siriene de apărare a poporului, însă aceștia neagă faptul că ar avea legătură cu atentatul terorist.

Președintele Turciei, Recep Erdoğan, a declarat că atacurile aeriene de săptămâna trecută, în nordul Siriei, cu aeronave artilerie și drone, reprezintă doar începutul.

În urma bombardamentelor Turciei, trupele americane aflate pe teritoriul sirian au fost nevoite să reducă numărul de patrule comune pe care le efectuează cu forțele locale.

Secretarul de presă al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a precizat că o invazie la sol ar destabiliza regiunea și ar preliclita câștigurile obținute împotriva Statului Islamic.

Oficialul american a mai spus că Statele Unite rămân îngrijorate de o potențială operației terestră a Turciei în Siria.

Peste 30 de mine marine au fost neutralizate în bazinul vestic al Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 13:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 30 de mine marine au fost neutralizate în bazinul vestic al Mării Negre de către forțele navale din România, Turcia, Bulgaria și Ucraina – a declarat șeful statului major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, în cadrul întâlnirii anuale cu atașații militari străini acreditați în țara noastră.

Șeful Forțelor Navale Române a evidențiat activitățile de instruire bilaterală pe care marina militară le desfășoară împreună cu alți parteneri în Marea Neagră și în Marea Mediterană, precum și contribuția la asigurarea securității aliate în regiune, pe fondul războiului purtat de Federația Rusă în Ucraina.

Bugetul alocat Forțelor Navale Române în ultimii ani a permis derularea unor programe importante de reparații și modernizări la mai multe tipuri de nave din compunerea flotei și a flotilei fluviale.

Programe de achiziții de tehnică nouă sau derulat la Centrul de Scafandri – Regimentul 307 Infanterie Marină, grupul de elicoptere și Academia Navală.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 7 noiembrie 2022, 15:19 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 12:45

Ciprian Panga (realizator rubrică): Timp de o săptămână, un detașament format din scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave, Scafandri de Luptă, a participat la exercițiul multinațional Poseidon 22, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.

Exercițiul are ca scop consolidarea cooperării dintre Forțele Navale Române și cele bulgare, face parte din programul NATO „Military Training Exercices” şi se desfășoară pe baza unui scenariu fictiv axat pe o situație emergentă de amenințare a minelor.

La exercițiu participă forțe și mijloace din Bulgaria, România, Belgia, Grecia, Lituania și Turcia. Exercițiul Poseidon se desfășoară anual începând cu anul 2002 şi este găzduit, prin rotație, de Forțele Navale ale Bulgariei și cele ale României.

Cpt. Sorin Machidon, locțiitor comandant detașament EOD: Exercițiul este deosebit de important. Am intervenit cu succes în mai multe scenarii – fictive de data aceasta, dar aproape de condițiile reale de îndeplinire ale unor misiuni – și, prin eforturile pe care le-am desfășurat, contribuim într-o mică parte la misiunea mai mare a Forțelor Navale Române, aceea de a asigura libertatea de navigație în apele româneşti. În situații reale trebuie să ne asigurăm că oamenii știu întotdeauna ceea ce au de făcut și că sunt gata de îndeplinirea misiunii.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Bulgaria ne îndreptăm către Vest – mai exact, în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul Grupului de Luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Dislocați în Baza Bemowo Piske, militarii, pe lângă misiunile specifice de apărare antiaeriană, își continuă programul de instruire pe timpul misiunii. Astfel că, deși au preluat misiunea de aproximativ două săptămâni, au executat două ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare și le-a fost evaluat nivelul capacității de efort fizic.

Lt. Cornelia Dumitru, ofițer de informare și PR al Detașamentului „Sky Guardians”: A fost o săptămână încărcată cu activități pentru militarii detașamentului, în care au fost evaluați în ceea ce privește capacitatea de efort fizic.

În același timp, au avut o primă tragere de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușcă automată calibrul 5,45 mm. Militarii au reușit să se familiarizeze rapid cu poligonul automatizat al bazei, făcând țintele să coboare cu fiecare lovitură de glonț aflată pe traiectorie.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm oceanul și ajungem pe continentul american, în Texas, la United States Army Sergeants Major Academy, acolo unde pe durata unui an de zile se instruiesc subofițerii de comandă sau cei eligibili pentru această funcție.

Academia este cea mai înaltă formă de pregătire de care poate beneficia un subofițer, iar în cadrul celor cinci departamente ale instituției aceștia se pregătesc pentru a deveni liderii de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.

Plj.adj.pr. Valentin Stanciu, subofițer de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: Ar trebui să ne pregătim fiecare și să aducem valoare structurilor noastre. Pentru că ceea ce se întâmplă acum la estul nostru e atunci când nu ai o coloană dezvoltată; nu numai să primească ordine, ci să aibă și aceea inițiativă cu disciplină, atunci când este cazul, şi să ia măsuri când sunt necesare. Având un corp de subofițeri și soldați gradați profesionişti, pregătiți, ai și o armată pregătită.

Ziua Internațională a Mării Negre

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2022, 15:30 / actualizat: 31 octombrie 2022, 17:41

În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre, la această dată fiind semnat, în 1996, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul marenostrum.ro.

A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.

Planul Strategic de Acţiune a fost actualizat şi aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, şi a fost conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre.

Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră, se menţionează în comunicatul de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat, în 1999, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

Hari Bucur Marcu: Amândouă au intrat în același timp în NATO, tocmai pentru ca să nu existe nici cea mai mică suspiciune că Occidentul ar ține cu una împotriva celeilalte. Atât Turcia cât și Grecia știu foarte bine că nu vor găsi aliați în interiorul NATO, în cazul unui conflict între ele

Publicat de Gabriel Stan, 12 septembrie 2022, 17:31

La „Subiectul săptămânii”, invitatul lui Paul Palencsar este Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare. Cei doi au discutat despre contraofensiva armatei ucrainene pe frontul războiului cu Rusia, despre situația centralei nucleare de la Zaporojjie și despre recentele tensiuni dintre Turcia și Grecia.

Paul Palencsar: Domnule Bucur Marcu, vă mulțumesc mult că, iată, ați acceptat să stăm de vorbă.

Hari Bucur Marcu: Mulțumesc pentru invitaţie!

Paul Palencsar: Ne atrage atenția războiul din Ucraina, contraofensiva armatei Ucraina acolo, situația centralei nucleare de la Zaporojjie, dar și tensiunile, iată, mai nou, între Turcia și Grecia.

Cu voia dumneavoastră, o să începem prin a vorbit despre contraofensiva armatei ucrainene pe frontul războiului cu Rusia. E această contraofensivă începutul sfârșitului acestui război?

Hari Bucur Marcu: Nu, sub nicio formă. Deci, războiul acesta a pornit în mod iraţional din punct de vedere al ştiinţei militare, ca să spun așa. Nu are un scop politic, ca urmare nu are nicio viziune de pace, nici agresorul, mai ales.

Rusia a declanșat această agresiune militară într-o manieră din care rezultă că ei nu-și propun o pace anume, ei îşi propun doar să distrugă, să-i distrugă tactic, adică pe teren, să distrugă clădiri, locuințe și așa mai departe şi să distrugă un stat, să îi anihileze. Au cuceriri teritoriale pe care pot să le piardă ulterior, că nu le pot apăra, pustiesc anumite zone, chiar oraşe.

Ce pot să facă ucrainenii e să le dezică acest obiectiv strategic de a disrupe viața cotidiană, de a le disrupe viața economică sau socială. Vă daţi seama, sunt milioane de ucraineni care încă sunt dislocaţi intern sau chiar refugiați.

În asemenea condiţii, acţiunile de teatru propriu-zise, cum au fost cele pe care le-au evocat săptămâna asta, în care ucrainenii au început să emită acţiuni, contraatacuri, mai bine zis, sau contralovituri, în cel mai bun caz, dar nu sunt chiar contralovituri, nu putem vorbi încă de contraofensivă sub nicio formă, ei bine, asemenea contraatacuri au scopul tot tactic, adică de a eliebra un sat, de a opri o acţiune ofensivă a inamicului, ceva în genul acesta, dar în niciun caz nu pot în momentul de faţă să joace vreun rol în ecuaţia finală, pentru că războiul se termină cu pacea, asta este foarte important.

Paul Palencsar: Cât mai poate înainta armata ucraineană și cât timp a reușit să păstreze ce a recuperat, pentru că și asta e foarte important?

Hari Bucur Marcu: Dacă îi întrebaţi pe ucraineni, ei vor spune că ei sunt capabili să ducă războiul şi pe timpul anului viitor fără niciun fel de problemă. Nu se predau, nu renunţă, din punctul ăsta de vedere.

Apoi, din alte considerente, cum ar fi cele ale capacităților de luptă pe care le au şi pe care le pot angaja într-o eventuală contraoensivă care, încă o dată, nu a început, nu sunt semne că ar fi început, contează foarte mult ajutorul nostru, al Occidetului, prin care îi dăm sprjin nu numai politic şi umanitar, ci şi sprijin militar.

În momentul în care vor avea suficient de multe forțe ofensive, vorbim în special de blindate mari, vor trece la acţiuni ofensive, este clar ca vor fi tot acţiuni din acestea punctuale, să nu ajungă în est Rusia să deţină controlul militar asupra întregii regiuni Donbas, iar în sud să nu se poată consolida.

Paul Palencsar: Centrala nucleară de la Zaporojjie e, iarăși, un element fierbinte în acest război, bombardamentele continuă în jurul centralei, fiecare dintre părțile combatante acuzându-se reciproc.

Singurul reactor activ a fost decuplat de la rețeaua de distribuție a energiei electrice. În ce situație ne aflăm? E un pericol real ce se întâmplă acolo?

Hari Bucur Marcu: Categoric este un pericol real de la început, doar că săptămâna asta am beneficiat de prezența inspectorilor ONU la locația respectivă, în interiorul centralei.

Ei au putut să vadă ce fac militarii ruşi acolo, care sunt încărcăturile pe care le au camioanele acelea pe care le-am văzut cu toţii în interiorul centralei, chiar foate aproape de reactoare, lucru care ar fi un pas în direcţia ca ruşii să părăsească militar centrala, să demilitarizeze instalaţiile respective, astfel încât să nu mai fie niciun fel de motiv de bombardamente sau de lovituri cu artileria sau chiar lupte, dacă ar fi cazul.

Singura justificare militară pe care ar putea să o aibă prezența trupelor rusești în zonă și chiar în interiorul centralei ar fi fost dacă ar fi existat cea mai mică suspiciune că centrala este folosită în scopuri militare de către ucraineni, cum ar fi, de exemplu, să-și refacă arsenalul nuclear militar.

Acum este clar, de când au apărut inspectorii ONU, că așa ceva nu este cazul. Deci, practic, rușii nu mai au nici cea mai mică justificare, nici măcar, așa, iluzorie sau teoretică, de a avea prezență militară acolo, deci vor trebui să plece.

Paul Palencsar: Vladimir Putin pare că folosește centrala nucleară de la Zaporojjie ca un cuțit pus la gâtul NATO, cel puțin, așa cum spuneți și dumneavoastră, nu mai are niciun fel de justificare pentru a-și ține trupele acolo.

Și ne gândim cu toții la dezastrul de la Cernobîl, la norul acel radioactiv care a făcut multe victime în anii ’80 și ’90. Sperăm că nu vom trăi, retrăi, aceeași situație. Un punct fierbinte este săptămâna aceasta relația tensionată dintre Turcia și Grecia.

Președintele turc Recep Erdogan a făcut declarații publice care ne dau fiori, într-un tablou deja dramatic, acel al războiului din Ucraina, conturând un eventual război între Turcia și Grecia. Ce se întâmplă acolo, de fapt?

Hari Bucur Marcu: Nu sunt semne de război, să știți. Sunt semne de retorică beligerantă din partea Turciei, care are acest moment istoric în care este importantă în ecuația securității Mării Negre, în eliberarea unor căi de navigație existente pentru grânele ucrainene, care să iasă din porturile ucrainene prin Marea Neagră.

Pe urmă, indivizibilitatea NATO, care este obligatorie, e consensul care guvernează NATO și care este obligatorie pentru ca NATO să fie într-adevăr o forță credibilă în apărarea Europei, mai ales și în asemenea condiții, își folosește acest argument, în retorica electorală pe care, ei deja au început să se pregătească pentru alegerile de anul viitor și folosește această retorică.

Sigur că da, ne așteptăm ca, așa cum a fost în cazul discuției despre lărgirea NATO cu cele două state din nord, Finlanda și Suedia, ne așteptăm ca și aici, retorica aceasta să se calmeze la un moment dat.

Paul Palencsar: Sigur că ne sperie și doar ideea ca două țări NATO să aibă un conflict militar una împotriva celeilalte. E președintele turc Recep Erdogan capabil să renunțe la orgolii de dragul stabilității și unității NATO, acum, când pericolul real și concret este Rusia?

Hari Bucur Marcu: Cu orgoliile este o chestie de asta, e o metaforă. Nu există orgolii în materie de securitate națională și internațională. Aici sunt numai interese. Sunt elemente din acestea de putere care se activează. Orgoliul nu este un element de putere și nici justificare pentru acţiuni internaționale.

Sigur că da, noi ne-am obișnuit de pe timpul Războiului Rece – și s-a preluat această idee, mai ales recent, de când cu comportamentul internațional huliganic al Federației Ruse conduse de președintele lor, Putin, ne-am obișnuit să vorbim despre menajarea unor orgolii.

Dar, una peste alta, nu, în relații internaționale, nimeni nu-și face un plan de menajare de orgolii sau de exacerbare de orgolii din partea cealaltă. Vorbim, într-adevăr, despre două state membre NATO. Amândouă au intrat în același timp în NATO, tocmai pentru ca să nu existe nici cea mai mică suspiciune că Occidentul ar ține cu una împotriva celeilalte. Deci știe Turcia foarte bine și Grecia la fel de bine că nu vor găsi aliați în interiorul NATO, în cazul unui conflict între ele.

Conflictul va fi, categoric, doar la maniera aceasta incidentă, că o insulă din aceasta, cum e la noi Insula Șerpilor, pustie, nelocuită, în Marea Egee, care era considerată ca aparținând unui stat, a fost „cucerită”, între ghilimele, de celălalt stat, temporar, până când s-au dus la masa negocierilor și au stabilit cui aparține insula.

De fapt, despre așa ceva era vorba și ultima dată când Erdogan a evocat ideea că pe neașteptate să îi pedepsească pe greci pentru că iluminează avioanele care zboară pe acolo. Ei bine, cam aici stăm. Deci nu, nu sunt semne că s-ar escalada un conflict. Ar fi trebuit, de partea cealaltă, Grecia să evoce motive pentru care face treaba asta. Ori, Grecia neagă și prezența militară pe o anumită insulă, și faptul că ar fi ţintit avioanele turcești cu sistemele antiaeriene pe care le au ei.

Aici suntem, la maniera asta. Sigur că da, toată lumea are nervii întinși de războiul acesta din Ucraina, complet irațional, cum spuneam, dar este și ilegal şi imoral, în acelaşi timp. Ei bine, fiecare gest contează, fiecare vorbă spusă de cineva care ar putea să aibă o consecință în acest conflict contează, dar între vorbe și gesturi, întotdeauna este o mică diferență de care trebuie să ținem seama. Turcia, comportamental, este la nivelul așteptărilor ca stat membru NATO, este de partea Occidentului, este în favoarea rezolvării conflictului, astfel încât Rusia agresoare să fie pusă la punct din punct de vedere al dreptului internațional, deci, cam aici suntem.

Paul Palencsar: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare. Mulțumesc mult!

Hari Bucur Marcu: Vă mulțumesc frumos de invitaţie încă o dată.

Exercițiu multinațional la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 14:17

Sonia Raicu (realizator rubrică): 240 de militari români și aproximativ 60 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia au participat la exercițiul multinațional din largul țărmului României de la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța.

Exercițiul s-a desfășurat între 1 și 5 august și a fost condus de Centrul 39 Scafandri.

Rolul acestuia este dezvoltarea relațiilor dintre Forțele Navale Române și gărzile de coastă implicate în activitățile de instruire conduse de Centrul de Scafandri din Constanța.

MILSET Expo Sciences Europe are loc la USV Suceava!

Publicat de Andra Radu, 25 iulie 2022, 14:12

Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).

Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.

Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.

Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.

Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”

Publicat de Gabriel Stan, 16 mai 2022, 12:59

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.

Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.

Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.

Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.

Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 16:57

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală „Mircea” îşi continuă marșul de instrucție început în luna martie. După o escală de patru zile în Portul Napoli, echipajul navei şi-a refăcut forţele în vederea trecerii peste cea de-a doua provocare a acestei misiuni şi anume marșul de 1.000 de mile marine până în Turcia, mai precis la Istanbul, aceasta urmând să fie ultima escală până la sosirea în țară. Până atunci, la bord continuă activitățile de instruire ale celor 92 de elevi, mai precis lucrul în arboradă, examenele practice sau „şcoala ramelor”.

Comandor Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”: Am plecat acum câteva zile din Napoli, ne îndreptăm spre Strâmtoarea Dardanele. Lucrurile decurg bine, facem instrucție, atât cât ne permite vremea încercăm să mergem și cu vela.

Dacă timpul ne va permite, vom încerca să facem și o „școală de rame”, astfel încât să ne atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus în acest marş și să ajungem la data și termenul stabilit pentru Portul Istanbul.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Marea Tireniană, poposim pe continentul african, mai precis în Sudanul de Sud, unde șapte militari români participă la misiunea UNMIS care are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice.

Situația de securitate este una precară, semnalându-se frecvent ciocniri intertribale, jafuri armate, tâlhării și răpiri.

Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud: A crescut simţitor gradul de periculozitate şi atitudinea lor negativă în ceea ce priveşte Organizaţia Naţiunilor Unite, de la care aşteptările sunt mult mai mari şi se referă în speţă la partea materială, iar acest gen de activităţi sunt cu preponderență specifice ONG-urilor şi nu Organizaţiei Naţiunilor Unite. Problema este că devin din ce în ce mai agresivi.

Teodora Mazere (realizator rubrică): La 4.500 km depărtare de Sudan, mai precis în Polonia, militarii celui de-al unsprezecelea detașament românesc și-au început misiunea de aproximativ o lună de zile.

Gheparzii Transilvaniei reprezintă România în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru a doua oară, urmând ca pe parcursul celor șase luni de misiune să participe la exerciții și activități de instruire alături de militari americani, britanici, croați și polonezi, în vederea îmbunătățirii coeziunii și creșterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO.

Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului românesc dislocat în Polonia: Săptămâna a debutat cu o serie de activități de întreținere a echipamentelor folosite la exercițiul Thunder Ball Focus şi activități de mentenanță preventivă la sistemele antiaeriene Ghepard, efectuate de plutonul Sprijin Logistic.

Am avut și primele ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare, având scopul de a antrena și dezvolta deprinderile militarilor români și de a evalua nivelul de instruire atins.