Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:54

Edi Nicola (realiazator rubrică): Nava Şcoală “Mircea”, ambasadorul onorific al României pe mările şi oceanele lumii a plecat joi, 24 martie, din portul militar Constanţa pentru a desfăşura în Marea Mediterană marşul internaţional de instrucţie în vederea pregătirii unei noi generaţii de maiştri militari.

Bijuteria Forţelor Navale Române va efectua escale de reprezentare în porturi din Franţa, Grecia, Italia, Spania şi Turcia, urmând să se întoarcă acasă la jumătatea lunii mai, după mai bine de 50 de zile de marş şi promovare a valorilor ţării noastre. Colegul nostru, Bogdan Dinu, de la “Jurnal militar” Constanţa se află la bordul navei în acest itinerariu.

Bogdan Dinu: Totul este în regulă la bord. Am intrat în rutina carturilor şi a serviciilor, atât echipajul cât şi cei 92 de cadeţi, care au avut ce vedea, spectacolul Bosforului, cum îl numesc eu.

După tranzitarea acesteia, timp de câteva ore, am ajuns în Marea Marmara, în care vom naviga, iar după ce o să trecem pe sub uluitorul pod suspendat Canakkale 1915 o să ieşim din strâmtoarea Dardanele şi vom naviga până în portul Souda Bay, din insula Creta. Este prima escală, una tehnică, port în care vom intra miercuri, 30 martie şi îl vom părăsi duminică, 3 aprilie.

Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe mare revenim pe uscat şi mergem în Polonia, unde zilele trecute militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană “Gheparzii de fier” au executat un exerciţiu de rezolvare a unei situaţii tactice de nivel baterie.

Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente apropiate condiţiilor de luptă reale, pe care artileriştii antiaerieni dobrogeni le-au soluţionat, folosind tehnicile, tacticile şi procedurile existente la nivelul subunităţilor. Tot procesul de instruire a început cu o prezentare de tehnică atât a militarilor dobrogeni, cât şi a aliaţilor.

Locotenent Andreeea Dănilă, locţiitor comandant Baterie artilerie antiaeriană: Exerciţiul desfăşurat a fost de nivel secţie pluton în care am simulat apărarea. Pe lângă situaţia tactică, am avut şi o serie de incidente, cum ar fi: cele medicale, în care sanitarii au fost nevoiţi să extragă răniţii, exerciţii de evacuare a tehnicii, verificarea reacţiei la un atac aerian şi reacţia la un atac terestru.

Edi Nicola (realiazator rubrică): Din Polonia, coborâm în Balcani, unde infanteriştii olteni îşi continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo. Plutonul de manevră din cadrul detaşamentului românesc este dotat cu mijloace tehnice blindate Piranha IIIC şi se află sub comanda operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apărării integrat în Batalionul multinaţional al misiunii EUFOR Althea.

Militarii români execută misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate, concomitent cu dezvoltarea şi instruirea Forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina.

Locotenent Florin Epure, comandantul plutonului de manevră: Cei care erau deja aici ne-au întâmpinat foarte bine; ne-au explicat regulile misiunii, ale bazei, operaţia EUFOR Althea şi ne-au îndrumat spre ce ar trebui să facem.

Au fost ca nişte mentori pentru noi. Comportamentul dumnealor faţă de noi a fost ireproşabil din toate punctele de vedere şi ne-a făcut să ne fie destul de uşor să ne integrăm în misiune, în structura căreia ne subordonăm.

Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe bătrânul continent facem un salt în zona Ecuatorului, unde ţara noastră participă, din anul 2015, activ, în cadrul unei misiuni de instruire şi consiliere a Uniunii Europene la implementarea eforturilor de reconstrucţie a Forţelor Armate Centrafricane.

Misiunea are drept scop oferirea de asistenţă autorităţilor Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului naţional de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate şi de acţiunile grupurilor armate. Derularea misiunii se face pe trei axe: la nivel strategic, operativ şi tactic.

Locotenent colonelul Olimpiu Golea, Republica Centrafricană: Să ştiţi că aici, în Republica Centrafricană, oamenii tot timpul m-au întrebat ce se întâmplă şi sunt foarte interesaţi vizavi de situaţia de securitate din Europa, din Ucraina.

Sunt parteneri care au prieteni, au rude, au conexiuni cu militarii, care au făcut studii în România. Sunt interesaţi să vină şi să studieze, să se dezvolte în România şi să facă ceva pentru ţara lor.

Vasile Dîncu: România nu are o problemă de securitate în acest moment. Avem nevoie în continuare să fim vigilenți, să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri

Publicat de Gabriel Stan, 23 februarie 2022, 13:41

Subiectul săptămânii a fost cu siguranță întâlnirea miniștrilor apărării din NATO care a avut loc la Bruxelles, săptămâna precedentă. Vasile Dîncu, ministrul apărării, a fost acolo. Am vorbit cu domnia sa chiar la sfârșitul unei runde de întâlniri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la subiectul săptămânii! Bun venit la „Jurnalul militar”!

Vasile Dîncu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întâlnire cu multe semnificaţii, mai ales într-una dintre cele mai importante crize pe care le traversează Europa şi întreaga lume.

Vasile Dîncu: Da, sunt două zile foarte importante pentru alianță, și nu numai pentru alianța NATO, dar și pentru întregul sistem de securitate european și mondial, aş spune, pentru că pe lângă faptul că discutăm o temă de o mare urgență, cea legată de criza descrisă de Rusia prin masarea de trupe la granița Ucrainei, avem și lucruri de esenţă strategică pe care trebuie să le hotărâm aici.

De exemplu, am discutat despre conceptul strategic al NATO, o discuție sigur care va fi finalizată în iunie la Madrid.

Am discutat, deasemenea, despre modul cum se vor face în viitor alocările financiare, despre nevoia de resurse pe care o are NATO, despre statutul NATO în viitor, despre cum vor trebui adaptate conceptele strategice, atât busola strategică, cât și conceptul NATO la noile amenințări, pentru că, să nu uităm vechiul concept strategic al NATO avea ca an de naştere 2010, ori de atunci multe lucruri s-au întâmplat, au apărut noi actori strategici, au apărut noi tipuri de ameninţări, alte forme de agresiune şi s-a deteriorat, să zicem așa, decalogul care a fost lansat la Helsinki acum câteva decenii.

Deci, clar că este o acțiune deosebit de importantă, aceasta de a ne consulta încă o dată asupra celor mai importante probleme atât de strategie viitoare, cât și cele legate de urgențele de astăzi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru ştiu că aveţi în urmă o carieră didactică și că sigur sunteți pasionat de istorie. Aveți, iată, şansa de a vă întâlni într-o reuniune importantă la Bruxelles, la NATO, cu actori importanți, cu ministrul apărării turc, cu ministrul apărării norvegian. Vi se pare că este, în sfârșit, România într-o poziție interpretată corect în zona asta în care suntem noi?

Vasile Dîncu: Da, apelul la istorie pe care l-aţi făcut are mai multe semnificația aici. Avem senzația acum că de fapt suntem în momente în care se face istoria, în care suntem în același timp, ca sociolog eu, să zicem, atât ca actor, dar în același timp putem și reflecta asupra viitorului. Deci, este un lucru foarte important.

Apropo de istorie, sigur că am făcut o bilaterală cu ministrul apărării din Turcia, un reputat intelectual, profesor de istorie, de altfel, cu care am putut să setăm o serie de lucruri legate de colaborarea bilaterală și evident am vorbit pentru a obține sprijinul pentru acțiunile pe care România le face.

Același lucru am avut o bilaterală cu Norvegia, o țară cu care noi avem o relație foarte bună, avem o serie de colaborări recente nu numai în domeniul educației, instrucției, dar și achizițiile de F16, alte proiecte pe care de asemenea le avem și am stabilit o serie de linii directoare în ceea ce privește educația, instruirea viitoare, pregătirea tehnicienilor pentru mentenanță în cazul achiziției de aeronave.

De asemenea, am discutat, în aceste zile, aici, despre o serie de elemente care arată că România este în acest moment un furnizor de securitate și este privită cu respect aici. Să nu uităm că în această reuniune, din această seară, am reafirmat angajamentul României de a aduce în continuare pentru al șaselea an consecutiv o contribuție la bugetul de apărare național, dar până la urmă face parte și din bugetul alianței, a 2% din PIB, cel puțin 25% pentru înzestrare, cercetare și inovare.

Deci, am avut câteva lucruri în care România și-a spus cuvântul în ceea ce privește postura NATO, în ceea ce privește actuala situație de pe flancul estic și evident că am construit împreună cu alți colegi, cu prietenul meu, cu ministrul apărării din Polonia, cu alți miniştri de pe flancul estic, un front comun în ceea ce privește prioritizarea amenințărilor din această zonă pe lista riscurilor și, de asemenea, în ceea ce privește prezența înaintată a forțelor NATO în această zonă, constituirea de battlegroup-uri și alte forme până la urmă de participare colectivă la ceea ce înseamnă descurajare și securitatea țărilor noastre. Au fost momente foarte importante și sunt în aceste zile momente importante și pentru România.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru Dîncu, două întrebări foarte scurte. Spuneați că suntem priviți cu respect acolo la reuniunea NATO. Cum simți dumneavoastră ca român din interiorul, iată, al alianței?

Aveți un sentiment de siguranță acum la granița de est a NATO?

Vasile Dîncu: Da. Cu cât avansăm mai mult în acest angajament colectiv, cu cât primim tot mai multe semne, nu numai declarative, dar prezența unor trupe, prezența unor battlegroup-uri în România și nu numai asta, tot angajamentul practic pe care îl arată în acest moment țările din NATO îmi dau un sentiment, sigur, de securitate și evident că aș vrea să și pot transmite acest lucru pentru toți concetățenii noștri.

Sigur că aici sunt bucuros și un lucru în special aș vrea să îl spun: simt un și un sentiment mai mare, aici, la sediul NATO, de securitate și de familiaritate, ca să spun așa, pentru că prietenul meu, domnul Mircea Geoană, fostul meu coleg de politică de acum mulți ani, este secretar general adjunct, ne sprijină aici, sprijină România, nu este un lucru puțin să ai la acest înalt nivel un înalt demnitar, un patriot care să sprijine țara. Mă bucur și de acest lucru și a fost o mare bucurie să mă reîntâlnesc și cu Mircea Geoană aici.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Iată că ați răspuns înainte de a vă întreba. Îmi propusesem la sfârșit să vă rog să transmiteți un mesaj pentru concetățeni. Ați făcut asta.

Vasile Dîncu: Da, eu cred că România nu are o problemă de securitate în acest moment. Sigur că avem nevoie în continuare să fim vigilenți, avem nevoie să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri.

Trebuie să creștem reziliența României în ceea ce priveşte acestei campanii de dezinformare, războiul hibrid. Va trebui să ne pregătim în ceea ce privește securitatea cibernetică și alte lucruri. Oamenii pot să se simtă liniștiți într-o țară normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: Vă mulțumesc și eu!

Deșeuri descoperite în autocamioane sosite din Turcia!

Publicat de Andra Radu, 17 noiembrie 2021, 15:00

Optsprezece tone de deşeuri, constând în părţi componente ruginite ale unor utilaje agricole importate de o firmă din România, au fost descoperite de poliţiştii de frontieră constănţeni, sub coordonarea procurorilor, în două autocamioane sosite din Turcia, a informat Garda de Coastă. Autocamioanele au fost verificate în cadrul cercetărilor derulate pentru depistarea unor containere cu deşeuri aduse în ţara noastră.

„În data de 15.11.2021, în continuarea cercetărilor derulate pentru depistarea unor containere încărcate cu deşeuri, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în cooperare cu inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa, au efectuat controlul fizic asupra a două autocamioane sosite din Turcia. Acestea erau încărcate cu marfă importată de către o societate comercială de pe teritoriul României”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Garda de Coastă.

Echipa de control a constatat că în compartimentul marfă al celor două autocamioane se aflau 18.000 kilograme de piese şi dispozitive agricole, cu un grad avansat de uzură, afectate de rugină. Printre acestea erau şi deşeuri periculoase, ataşate motoarelor uzate, societatea comercială beneficiară nefiind autorizată pentru valorificarea acestora.

„În acest sens, a fost luată măsura nepermiterii efectuării importului şi returnarea la societatea exportatoare din Turcia, de către comisarii Gărzii de Mediu Constanţa, autocamioanele părăsind teritoriul României”, a menţionat Garda de Coastă.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 2 noiembrie 2021, 12:19

Teodora Mazere (realizator rubrică): Timp de o lună de zile, Fregata „Regina Maria” desfăşoară misiuni de supraveghere a traficului naval și de descurajare a unor potențiale amenințări asupra statelor Alianţei din bazinul mediteranean.

Cu un echipaj alcătuit din 240 de militari, un elicopter IAR Puma Naval și un detașament de scafandri de luptă de incursiune la bord, Fregata „Regina Maria” a intrat miercuri, în subordinea Grupării Navale Permanente numărul 2.

Comandorul Adrian Gobjilă, comandantul Fregatei Regina Maria: După cinci zile de la plecarea din portul Constanța, nava a traversat patru mări în condiții meteo deloc prietenoase, care au provocat îndeosebi serviciile de carting, comanda de navigație.

Cu toate acestea a fost un bun prilej pentru echipajul navei de a-și antrena nivelul de reacție și de pregătire pentru condiții grele. În continuare, ne pregătim pentru primul exercițiu din cadrul misiunii Dogu Akdeniz 21, unul dintre cele mai mari exerciții militare multinaționale de luptă antisubmarin organizat de forțele navale ale Turciei în Marea Mediterană.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Misiunea în Polonia pentru artileriștii antiaeriani vrânceni din cadrul rotației a noua a ajuns la final. Ieri sarcinile au fost predate, miercuri, 27 octombrie, în baza din Bemowo Piskie detaşamentului de apărare antiaeriană rotația a zecea Gheparzii de Fier.

Prin transferul de autoritate, artileriștii antiaerieni își vor desfășura întreaga activitate sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite, reprezentând Armata României în cadrul grupului de luptă din Polonia.

Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de apărare antiaeriană rotaţia a zecea: Pe tot parcursul procesului de predare-primire a tehnicii, colegii noștri aparținând Detașamentului de apărare antiaeriană rotația a noua ne-au sprijinit constant, împărtășindu-ne din experienţa dobândită pe parcursul celor șase luni de minsiune, au fost receptivi la informațiile transmise și, de asemenea, am fost foarte bine primiți de către partenerii nostri din cadrul grupului de luptă cu care le dorim să avem o foarte bună colaborare. Deja am început să ne integrăm și suntem nerăbdători să punem în practică tot ceea ce am exersat pe timpul perioadei de pregătire.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Tipărită pentru prima dată în 2003 revista Forum Magazine este distribuită lunar de către KFOR în școlile din comunitățile sârbeşti, cât și în cadrul organizațiilor nonguvernamentale rome. Această publicație conține articole care promovează toleranța interetnică și, de asemenea, teme culturale și sportive.

Plutonierul Claudiu Bărăgău, subofițer specialist în comandamentul KFOR: Revista a fost publicată pentru prima dată în cinci limbi diferite, la cele existente adăugându-se versiuni în limba romă, bosniacă şi turcă. Astfel, avem oportunitatea de a interacționa cu adolescenții din diferite comunități, promovând imaginea KAFOR.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Un detaşament de scafandri specializați în distrugerea dispozitivelor explozive și ofițeri de stat major români au participat în perioada 17-29 octombrie în Golful Saros la exercițiul multinațional Nusret 21 organizat și coordonat de Forțele Navale ale Turciei. Exercițiul a urmărit consolidarea interoperabilității dintre forțele militare participante specializate în lupta împotriva minelor marine şi a amenințărilor subacvatice.

Începe concursul „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”!

Publicat de Andra Radu, 28 octombrie 2021, 09:17

Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.

În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.

Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.

„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.

Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 18:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Încă din anul 2017 România sprijină eforturile NATO de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-vestic al Alianței, participând cu un detașament de apărare antiaeriană în cadrul grupului de luptă din Polonia, alături de parteneri britanici, americani, croați și polonezi.

Militarii Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani au asigurat rotația a IX-a a detașamentului încă din luna aprilie a acestuia an, având oportunitatea de a se instrui într-un cadru multinațional.

Mircea Zemțev, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a: Pe parcursul celor șase luni de antrenamente intense ne-am dezvoltat și ne-am adaptat procedurile operaționale la specificul cerințelor grupului de luptă.

Această colaborare între națiunile aliate este deosebit de importantă, deoarece prin acest schimb de experiență ne îmbunătățim nivelul de interoperabilitate și putem acționa întrunit pentru înlăturarea oricărei potențiale agresiuni asupra flancului nord-estic.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În strânsă colaborare cu misiunea EULEX a Uniunii Europene şi cu Organizaţa Naţiunilor Unite, misiunea NATO, KFOR, reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune. Armata României participă în teatrul de operații din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcție de stat major în cadrul Comandamentului NATO.

Maior Adrian Peter: Activitatea mea din ultima perioadă s-a axat în special pe actualizarea şi armonizarea procedurilor de operare la nivelul comandamentului, fiind nominalizat ofiţer de proiect pentru secţia din care fac parte, şi anume, Centrul de Efecte Integrate.

Periodic, am participat la şedinţe de coordonare şi informare pentru a putea menţine o imagine comună asupra mediului de securitate din zonă. Având în vedere faptul că misiunea se va încheia în curând, doresc să le mulţumesc colegilor pentru sprijinul acordat în această perioadă.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Joi, 14 octombrie, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” a acostat în Portul Militar Constanţa, după ce timp de trei săptămâni a executat misiuni în Marea Neagră.

Nava militară românească a făcut parte din gruparea navală permanentă a NATO de luptă contra minelor numărul doi şi a mai avut în compunere alte patru nave, din Spania, Italia, Turcia şi Bulgaria.

Acestea au executat misiuni specifice de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice și de supraveghere navală în raioane maritime din Marea Neagră, precum și exerciții în comun cu Garda de Coastă a Georgiei și cu nave turcești din compunerea Operation Black Sea Harmony.

Locotenent comandorul Ionuț Diaconu, comandantul dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu”: A fost o misiune dificilă din punct de vedere al exercițiilor pe care care le-am făcut alături de grupare, a fost o integrare foarte complexă şi un an foarte încărcat, cu multe misiuni, multe exerciţii, dar care sunt foarte benefice pentru Marina română. Orice ieșire pe mare nu este o rutină, nu avem timp niciodată să ne pierdem din interes pentru misiune.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 31 august 2021, 13:08

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul de luptă din Polonia a fost vizitat zilele trecute de comandantul Corpului Multinațional de Nord-Est, generalul locotenent Sławomir Wojciechowski.

Cu această ocazie, militarii români împreună cu cei americani, britanici și croați au organizat o prezentare de tehnică militară. La această activitate, generalul locotenent Wojciechowski a apreciat activitatea militarilor și a oferit celor mai merituoși moneda structurii pe care o comandă.

Locotenent Mădălina Boboc: Am avut oportunitatea de a expune capabilitățile sistemului anti-aerian Gepard și am putut să evidențiem rolul apărării anti-aeriene în cadrul acestui grup de luptă multinațional.

Pe lângă prezentarea de tehnică, domnul general locotenent a putut vedea Geparzii în acțiune, în cadrul unui exercițiu pe care l-am desfășurat în comun cu Compania de Infanterie, aparținând partenerului american. Misiunea militarilor români a fost de a sprijini antiaerian forțele de manevră pe toatăp durata exercițiului.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Din 30 august și până pe 10 septembrie, în Kosovo se desfășoară un antrenament operațional de nivel doi. Acesta presupune participarea Forțelor de rezervă ale KFOR cu aproape 700 de militari din România, Anglia, Grecia, Italia, Turcia, Albania și Bulgaria.

Scopul antrenamentului este de a executa întreg spectrul de activități specifice dislocării, redislocării și integrării forțelor, cu sarcinile tactice specifice pentru creșterea nivelului de interoperabilitate și a gradului de arăspuns KFOR.

Maior Raluca Popescu: Aceste antrenamente operaționale sunt organizate pe trei niveluri. La nivelul unu se participă cu structura de comandă a batalionului respectiv, inclusiv elemente de logistică sau de comunicații, și reprezentanți din țările participante la aceste antrenamente; iar scopul este de fapt să se execute activități de recunoaștere și să pregătească antrenamentul de nivel doi.

La acest antrenament de nivel doi, la care vom participa și noi, participă cadrul de comandament, comandamentul batalionului și minim o companie de manevră. Iar nivelul trei presupune participarea întregului cadru de comandament și a tuturor companiilor subordonate, undeva la patru companii.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata Regina Maria participă din data de 29 august la exercițiul multinațional Sea Guardian care se va desfășura în Marea Mediterană. Misiunea fregatei în cadrul acestui exercițiu este de a combate traficul ilegal de combustibil și armament și de a preveni fenomenul migraționist.

Comandor Adrian Gobjilă: Fregata Regina Maria se va disloca cu un echipaj de 243 de militari. În premieră, Forțele Navale Române vor avea comanda grupării pe toată durata operațiunii.

Va participa cu o grupă de forțe de operații speciale și un elicopter naval la aceste misiuni. Nava va intra în subordinea Comandamentului Maritim al NATO și va avea în subordine o navă a Forțelor Navale Croate și o serie de alte platforme, atât submarine, cât și aeriene, care ne vor asigura sprijin în îndeplinirea misiunilor pe car ele vom avea de executat.

Ediția a 14-a a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 15:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat în perioada 7-9 iunie la cea de-a 14-a ediție a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară, desfășurată la Sarajevo.

Dezvoltarea cooperării regionale, creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării în comun la exerciții și misiuni, respectiv identificarea și dezvoltarea unor mecanisme regionale de gestionare a crizelor au fost obiectivele conferinței din acest an.

Conferința este un instrument complementar altor inițiative regionale și are drept scop dinamizarea cooperării între nouă dintre statele situate în sud-vestul Europei: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

Şeful Apărării din România s-a întâlnit cu această ocazie și cu generalul maior Alexander Platzer, comandantul operației EUFOR Althea, dar și cu militarii detașamentului românesc dislocat în Camp Butmir.

Campionatul European de Atletism pe echipe Liga I, ediţia 2021 va avea loc la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 16 iunie 2021, 11:00

Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.

„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.

În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.

Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook

„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.

„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

Stadionul de Atletism din Craiova, pregătit pentru a primi atleţi din România, Turcia și Bulgaria!

Publicat de Andra Radu, 28 mai 2021, 11:30

Campionatul Balcanic de ştafete şi Concursul Naţional de Primăvară pentru seniori şi tineret vor fi primele competiţii oficiale organizate pe Stadionul de Atletism din Craiova.

Cele două competiţii au loc în perioada 29 – 30 mai, iar regulamentul şi programul acestora pot fi consultate pe pagina oficială a Federaţiei Române de Atletism.

„Inaugurat în vara anului trecut, Stadionul de Atletism este pregătit pentru a primi atleţi din întreaga ţară, dar şi din Turcia şi Bulgaria, în ştafetele 4×400 m, 4×100 m şi 4×400 m mixt, probe din cadrul Campionatului Balcanic rezervat acestora. În cadrul Concursului Naţional de Primăvară pentru seniori şi tineret vor avea loc următoarele probe: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 3.000 m, 110 m garduri (100 m garduri feminin), 400 m garduri, 3.000 m obstacole, înălţime, prăjină, lungime, triplusalt, greutate, disc, ciocan, suliţă”, se precizează într-un comunicat al Primăriei Craiova.

Stadionul de Atletism din Craiova este dedicat exclusiv atletismului şi este acreditat pentru organizarea competiţiilor europene categoria World Athletics (IAAF) II.

Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2020, 18:18

Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.

În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.

Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.

Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.

Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.

Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.

Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.

Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.

După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.

Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.

Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.

Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.

Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.

Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.

31 octombrie – Ziua Internațională a Mării Negre!

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 15:11

Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în ziua de 31 octombrie. În anul 1996, la această dată, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre,.o.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa de Sud-Est și Asia Mică. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord,  în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud. Marea Neagră prezintă o întinsă platformă continentală, cu o dezvoltare mare în partea de nord şi nord-vest.

În apele teritoriale ale României se efectuează exploatări de petrol cu ajutorul mai multor platforme de foraj marin.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar și reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

Premierul Boiko Borisov despre reevaluarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud a Bulgariei

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 aprilie 2019, 15:43

„Graniţa cu Turcia este apărată bine, acordurile funcționează, dar cu Grecia e o problemă”, a declarat premierul Boiko Borisov, după întâlnirea cu ministrul apărării, Krasimir Karakachanov, cu ministrul de interne, Mladen Marinov, și cu conducerea Poliției de Frontieră, conform unui comunicat transmis de Centrul de presă al Consiliului de Miniștri.

Şedinţa avut loc, în weekend, din cauza presiunii tot mai mari a migranţilor din partea greacă. La Salonic au avut loc ciocniri între poliție și migranți, care s-au organizat prin intermediul rețelei de socializare Facebook după postarea unui mesaj conform căruia frontierele vor fi deschise și oricine va putea să treacă.

„Vă amintiţi cât de grea a fost ruta balcanică, am reuşit să ne descurcăm atunci. Jandarmeria este acolo, armata este pregătită, avem din plin echipamente și oameni, pentru a putea apăra ţara“, a spus Borisov. Potrivit spuselor sale, trebuie să existe disponibilitatea de a se reține refugiați, pentru a nu se dispersa în întreaga țară. Primul-ministru a ordonat o reevaluarea a centrelor, pentru de a lua toate măsurile, ministerele să prezinte în timp util informații cu privire la situație, dacă este necesară consolidarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud.

Poziția de ministrului de Interne, Mladen Marinov, este că, în acest moment, nu există semnale că în Bulgaria există organizații ale emigranților, la fel ca în Grecia și Turcia. „Urmărim situația foarte îndeaproape, încă de prima dată când am primit semnale despre o posibilă mișcare a unor grupuri mari de imigranți în Turcia și Grecia. Până în prezent, situația pare sub control în ambele țări“, a menţionat el. „Dar au existat încercări serioase, așa că nu este exclus ca ei să treacă la o altă formă de organizare“, a spus Marinov.

Ministerul Apărării este gata să trimită oamenii necesari, tehnica de transport și echipamentele la frontieră, în caz de nevoie, a asigurat viceprim-ministru și ministru al apărării, Krasimir Karakacanov. „Se crede că posibilitatea de a se întâmplă ceva nu este eliminată. Dar ceea ce am spus prim-ministrului este că Poliția și Armata sunt gata să intervină, cu planurile preliminare de interacțiune trebuie să se reacționeze“, a spus el, adăugând că printre emigranți există oameni care încearcă să organizeze o deplasare spre Europa de Vest.

„Turcia, încă de săptămâna trecută, a luat măsuri foarte seriose, în Grecia, de asemenea, s-a calmat situația. Dar trebuie să ia măsuri. Urmează şi alegeri europene, iar acestea pot fi utilizate pentru obiective politice în Europa. Sarcina noastră este de a nu permite ca grupuri mari de oameni să traverseze teritoriul Bulgariei”, a spus el.

EL MUNDO: Angela Merkel exclude intrarea Turciei în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2019, 06:57 / actualizat: 17 ianuarie 2019, 9:06

Cancelarul german, Angela Merkel, ar fi putut să o repete mai tare, dar nu şi mai clar. „Nu văd Turcia la orizont ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană”, a declarat Angela Merkel într-un colocviu cu studenții de la școala germană din Atena, unde s-a aflat într-o vizită oficială. Ea a explicat că deriva turcă în termeni de libertăţi este deficitară potrivit criteriilor comunității și a citat, în special, libertatea opiniei, a religiei și a presei. Chiar și așa, cancelarul consideră că nu trebuie îngropat dialogul cu Turcia pentru că acest lucru „ar fi contraproductiv şi ar aduce mai multe pagube decât orice altceva”.

Nu este pentru prima dată când Merkel se pronunţă împotriva aderării țării respective la UE și, de fapt, „nu-ul” pentru această eventualitate face parte din programul cu care ea a concurat și a câștigat alegerile generale din 2017. „Nu cred că aderarea va avea loc şi niciodată nu am crezut că s-ar putea întâmpla. Eu cred că Turcia nu ar trebui să devină membru al Uniunii Europene”, a tranşat d-na Merkel.

Uniunea Creștin Democrată (CDU), a cărei președinție a părăsit-o Merkel în decembrie anul trecut, a privit întotdeauna cu scepticism intrarea Turciei în UE, deși primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, i-a promis Ankarei accesul la clubul comunității în semn de „recunoaștinţă” pentru deceniile în care zeci de mii de emigranți turci au contribuit la relansarea economică a Germaniei. Negocierile cu candidatul turc au început în 2005, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, exasperându-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care a încercat să lovească UE acolo unde o doare mai tare: Uniunea vamală și acordul privind refugiații.

„Promisiunea aderării este acolo, dar sunt îngrijorată că vor fi alimentate iluziile”, a spus cancelarul de la Atena. Angela Merkel a reamintit că a fost întotdeauna împotriva aderării Turciei în favoarea unui parteneriat privilegiat. „Trebuie să spui clar cum stau lucrurile, Turcia merge într-o direcție opusă standardelor UE”. Pentru Erdogan aceasta este o nouă palmă. Germania nu uită ofensele de tot felul din ultima vreme și nici nu închide ochii în faţa involuției democratice inițiată de autocratul turc. Și, fără sprijinul Berlinului, visul turc se apropie de utopie. De asemenea, relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt deteriorate. Ultimul summit dintre Turcia și UE nu numai că a fost pe punctul de a fi anulat din cauza creșterii tensiunilor dintre guvernul turc, Grecia și Cipru, dar s-a şi încheiat fără compromisuri.

Articol de Carmen Valero

Comisia pentru Buget a Parlamentului European taie 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare ale Turciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 septembrie 2018, 14:45

Cu 27 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 4 abţineri, membrii Comisiei pentru Buget a Parlamentului European au votat raportul raportorului Sigfried Mureşan (europarlamentar român, reprezentantul şef al PPE), potrivit căruia sunt tăiate alte 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare ale Turciei, cum propusese de altfel şi Comisia Europeană.

Europarlamentarii membri ai comisiei au considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile cu privire la îmbunătăţirea statului de drept ce fuseseră stabilite de Parlamentul European în noiembrie anul trecut. Europarlamentarii au luat decizia pe baza raportului anual al Comisiei cu privire la Turcia publicat la data de 17 aprilie 2018 în care se precizează că „Turcia se îndepărtează semnificativ de Uniunea Europeană, în special în domeniul statului de drept şi al drepturilor fundamentale şi prin slăbirea controalelor eficiente şi a echilibrelor în sistemul politic”.

În noiembrie anul trecut, în timpul negocierilor pentru buget, Comisia Europeană şi Consiliul au decis să îngheţe 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare pentru Turcia (70 de milioane de euro în credite de angajament şi 35 de milioane în credite de plată) până când Turcia va realiza îmbunătăţiri cuantificabile în domeniul statului de drept, al democraţiei, al drepturilor omului şi al libertăţii presei, îmbunătăţiri care să fie constatate în raportul anual la Comisiei Europene.

Prin urmare, Comisia pentru Buget a Parlamentului European susţine planul de rectificare bugetară în care Comisia propune transferarea celor 70 de milioane de euro destinate iniţial Turciei pentru consolidarea Instrumentului European de Vecinătate prin credite de angajament – pentru susţinerea acţiunilor legate de ruta migraţionistă din Mediterana Centrală şi pentru consolidarea angajamentului UE de a acorda ajutor umanitar către Siria, cu suma de 35 de milioane de euro prin credite bugetare .

Ministrul german de externe: Soluţia pentru unificarea Ciprului se află în parcursul european al Turciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 septembrie 2018, 10:52

Soluţia pentru problema cipriotă se află în parcursul european al Turciei”, a precizat ministrul german de externe, Heiko Maas, după întâlnirea avută (luni, 10 septembrie) cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, adăugând că este problema Ankarei cum va evolua relaţia ei cu Uniunea Europeană.

„O îmbunătăţire a relaţiilor ar fi în interesul tuturor”, a precizat Maas, pledând pentru o atitudine constructivă, în special din partea Turciei, întrucât o soluţie este importantă nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune. Germania, a subliniat el, susţine procesul în vederea înregistrării de progrese în rezolvarea problemei cipriote „pentru o soluţie permanentă şi viabilă, pentru construirea de relaţii de încredere reciprocă, cu scopul găsirii unei soluţii politice”. Normalizarea relaţiilor este un obiectiv şi al Germaniei, a declarat Maas, referindu-se la vizita sa recentă în Turcia. El a lăudat iniţiativele guvernului cipriot în direcţia construirii unor relaţii de încredere cu ţări din regiune.

La rândul său, Christodoulides a vorbit despre discuţii extrem de constructive şi despre interese şi obiective comune ale Republicii Cipru şi Germaniei în multe domenii: „Dorim un vecin care se află aproape de UE, care să respecte principiile ei”, a subliniat ministrul cipriot, adăugând: „Aşteptăm de la Turcia să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de UE, dar şi faţă de Republica Cipru şi să-şi asume rolul în rezolvarea problemei cipriote. De atitudinea ei depinde dacă va veni aproape de UE”.

Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat, printre altele, vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Germania la sfârşitul lunii, problema migraţiei – subiect în legătură cu care Christodoulides şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea fluxurilor migratorii spre Cipru, precum şi faţă de Brexit.

Apropierea Turciei de Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 februarie 2018, 12:07

Eforturile Turciei pentru apropierea de Europa

Vizitele efectuate de preşedintele Erdoğan în Franţa, apoi la Vatican şi Italia au reprezentat ultimele verigi ale lanţului acestor demersuri.

Guvernul turc şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau pentru punerea în aplicare a acordului privind ridicarea obligativităţii vizelor şi a transmis Comisiei Europene textul celor 72 de articole…

Pentru a fi discutate diversele probleme privind aderarea Turciei la UE, luna viitoare (26 martie), în oraşul Varna din Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, va fi organizat un summit Turcia-UE, la care va participa şi Erdoğan…

Aceste evoluţii demonstrează dorinţa Turciei de a se orienta din nou către Europa, după tensionarea relaţiilor Turciei cu o serie de ţări europene în ultima perioadă (mai ales anul trecut).

Atitudinea Vaticanului

Scopul vizitei preşedintelui la Vatican a fost aceea de a reflecta atitudinea lumii catolice şi chiar a întregii lumi creştine faţă de poziţia Turciei privind Ierusalimul şi alte probleme internaţionale. Fără îndoială întâlnirea cu Papa a fost o mişcare de PR, adică de a înştiinţa opinia publică.

În ceea ce priveşte campania lansată de Erdoğan împotriva deciziei preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte oraşul sfânt Ierusalim drept capitală a Israelului, faptul că a primit un sprijin semnificativ din partea Papei este un rezultat important.

Dar Vaticanul este de părere că statutul Ierusalimului nu trebuie schimbat unilateral şi nu în sensul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Palestinei. Iar numeroase ţări europene – chiar şi Rusia – au anunţat că sunt de acord ca statutul final al Ierusalimului să fie stabilit prin negocieri…

Aşteptările Italiei

În ceea ce priveşte obiectivul vizitei în Italia, această ţară este o importantă ţară membră a UE cu care Turcia a avut întotdeauna relaţii bune.

În general Roma a privit cu ochi buni aderarea Turciei la UE: Italia este un partener valoros al Ankarei (volumul schimburilor comerciale este în valoare de 20 miliarde de dolari, iar 1400 de companii italiene îşi desfăşoară activitatea în Turcia).

În cadrul întâlnirilor de la Roma a fost creată o bază pentru paşii ce vor fi făcuţi pentru realizarea unor noi proiecte comune în domeniul apărării, noi oportunităţi de investiţii şi cooperare în diverse alte domenii economice.

Şi Italia, aşa cum s-a întâmplat şi luna trecută cu ocazia vizitei la Paris, a manifestat sensibilitate şi avut o atitudine critică faţă de situaţia politică din Turcia.

Presa italiană a alocat spaţii largi acestei vizite şi a publicat comentarii şi articole critice, dure, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Turcia. De asemenea, s-a anunţat că în discuţiile purtate în spatele uşilor închise oficialii italieni au adus în actualitate aceste probleme şi au subliniat ce aşteptări au din partea Turciei.

În loc „să nu dorești să asculţi” această opinie, pe care o împărtăşeşte şi o ţară ca Italia, care manifestă apropiere faţă de Turcia, opinie destul de răspândită în întreaga Europă, ar fi mai bine să o iei în serios şi să o analizezi, pentru că pare a fi condiţia pentru a înainta către obiectivul apropierii de Europa.

Comentariu de Sami Kohen

Raportul activităţii CEDO pe 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 ianuarie 2018, 14:10

Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.

Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.

Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.

Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.

Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.

Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.

Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.

Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.

Borisov va intermedia normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2018, 11:49

La Istanbul a fost deschisă Biserica bulgară de Fier, de curând restaurată, iar Erdogan aşteaptă o renovare a moscheilor în Bulgaria

Premierul Boiko Borisov i-a promis omologului său turc, Binali Yıldırım, că Bulgaria va face ce va putea în perioada în care va asigura Preşedinţia UE pentru normalizarea relaţiilor între UE şi Ankara, „aşa cum au fost în urmă cu doar câţiva ani”. El a declarat asta în cadrul inaugurării, duminică, a bisericii de fier restaurate de la Istanbul. „Da, noi putem să intermediem, putem să insistăm, pentru că doar pacea şi îmbunătăţirea relaţiilor Europei cu Turcia oferă soluţii pentru multe probleme. Aţi uitat Harmanli – am fost recent acolo pentru revoltele refugiaţilor. De un an nu e nicio presiune. Acest lucru nu se obţine uşor, nu are loc cu poveşti şi stigmatizări. Eu mi-am făcut treaba, iar faptul că patriarhul şi episcopii sunt aici, că toţi credincioşii noştri vor putea să vină să aprindă câte o lumânare – acest lucru va rămâne în istorie”, a spus Borisov, la deschiderea Bisericii Sfântul Ştefan, renovată recent. „Şi relaţiile de afaceri, şi relaţiile culturale, şi în principal securitatea şi toleranţa trec prin îmbunătăţirea relaţiilor”, crede el. „Aceasta este într-adevăr o zi mare, însă şi o foarte bună investiţie în viitor. Să arătăm întregii Europe, lumii creştine, că se pot îmbunătăţi relaţiile cu cel mai mare vecin al Bulgariei. Oricât am fi de mici, vom încerca să contribuim la această înţelegere”, a mai menţionat Boiko Borisov.

Binali Yıldırım l-a felicitat pentru asigurarea preşedinţiei europene şi a menţionat că „în timpul preşedinţiei Voastre au început să apără mesaje bune de la prietenii noştri europeni”. Cu UE nu am avut nici înainte probleme, dar haideţi azi să transmitem mesajul: „Să fim toleranţi”, a mai spus premierul turc.

„Bulgaria s-a străduit întotdeauna să aiba relaţii perfecte şi cu lumea creştină, şi cu cea musulmană. Premierul Binali Yıldırım a spus clar – se bat musulmani cu musulmani, creştini cu musulmani, terorismul este peste tot, chiar şi în cele mai mari capitale europene. Doar împreună putem să ne luptăm, doar împreună putem să fim eficienţi, doar cu un schimb bun de informaţii”, a declarat Borisov.

Conform afirmaţiilor sale, Sofia şi Istanbul sunt capitale în care toleranţa etnică este un exemplu demn de urmat.”La Sofia, pe o suprafaţă de un kilometru pătrat avem o biserică creştină, o moschee, o biserică catolică şi sinagoga şi noi toţi trăim în pace. L-aş cita pe preşedintele Erdogan, pentru că eu sunt solidar cu ceea ce a spus el.  De obicei comunităţile mixte sau cei strămutaţi sunt utilizaţi pentru conflicte şi presiune. Noi avem şansa rară de a vă asigura că imigranţii bulgari, musulmanii din Bulgaria pot să fie o punte de prietenie, punte de securitate pentru a asigura securitatea toleranţei etnice”, consideră premierul bulgar.

„În trecut, cu greu ne-am fi imaginat că preşedintele Turciei, primul-ministru al Turciei, Patriarhul Ecumenic, Patriarhul bulgar, muftiul, pot să fie împreună, nu pentru a avea dispute şi pentru a ne urâ, ci pentru ca în spatele nostru să fie un asemenea monument al culturii, unic în lume, o biserică atât de frumoasă a Cornului de Aur, religia noastră să fie respectată şi noi toţi, atunci când suntem la Istanbul, să apridem o lumânare”, a spus Boiko Borisov şi a mulţumit statului turc pentru ceea ce a făcut.

Pentru restaurarea Bisericii de Fier s-au investit în total aproximativ 16 milioane de lire turceşti (aproximativ 3,5 milioane de euro), din care Bulgaria a dat 390.000 de euro.

Erdogan merge la Paris

Publicat de adinaiftime, 4 ianuarie 2018, 18:30

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se întâlneşte, vineri, 5 ianuarie, la Paris cu omologul său francez Emmanuel Macron, în încercarea de a restabili relaţiile cu Uniunea Europeană, după ce acestea au trecut printr-o gravă criză, anul trecut, transmite agenţia France Presse.

Vizita lui Erdogan, cea mai importantă a preşedintelui Turciei într-o ţară din spaţiul comunitar după lovitura de stat eşuată din 2016, va fi dominată de dosarele regionale, precum conflictul sirian şi statutul Ierusalimului. Parisul dă asigurări, însă, că va fi abordată şi problema drepturilor omului.

Amploarea măsurilor represive luate de regimul Erdogan i-a atras numeroase critici din partea partenerilor săi europeni şi a pus sub semnul întrebării continuarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Preşedintele Emmanuel Macron a pledat, însă, pentru evitarea unei rupturi între Uniune şi Turcia, pe care o consideră un partener esenţial. De altfel, Turcia a semnat în noiembrie o scrisoare de intenţie cu Franţa şi Italia pentru cumpărarea unor rachete sol-aer de la consorţiul franco-italian Eurosam.

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

EL PAIS: Spre Europa, pe apele periculoase ale Mării Negre

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2017, 12:58

Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România

Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.

De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.

Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.

Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.

„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.

În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.

Securitatea Europei şi critici la adresa Bruxelles-ului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 octombrie 2017, 10:10

Péter Szijjártó – Bruxelles-ul a dat greş

În opinia ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, securitatea Europei este aparată
doar de ţările membre ale Grupului de la Visegrád.

În loc să critice tot timpul unele ţări membre ale UE, instituţiile de la Bruxelles ar trebui să se preocupe de modul în care ar trebui restabilită securitatea Europei şi a cetăţenilor europeni. Din cauza eşecului Bruxelles-ului, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi asume un rol mai mare în garantarea securităţii europene – a accentuat luni, Péter Szijjártó, după consfătuirea de la Varşovia a miniştrilor de externe ai ţărilor central-europene membre ale NATO (B9). Ministrul ungar de externe a precizat că, în curând, se vor împlini doi ani de la atacul terorist de la Paris, iar de atunci în Europa au mai fost 27 de astfel de atacuri, în care şi-au pierdut viaţa 330 de presoane şi au fost rănite alte 1.300. Aceasta ne arată clar că instituţiile de la Bruxelles nu au ştiut să gestioneze riscurile crizei migraţiei. Numai Ungaria şi ţările membre ale grupului de la Visegrád au reuşit să stopeze valul de imigranţi ilegali, la fel cum prin acordul semnat cu Turcia s-a reuşit blocarea rutei balcanice. Însă, dacă e să facem abstracţie de aceaste, Uniunea Europeană este descoperită, a adăugat Péter Szijjártó. „NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai mare în garantarea securităţii europene, iar noi am solicitat ca NATO să se implice mul mai mult în stoparea valului de imigranţi care sosesc pe mările din sudul Europei. Este nevoie de consolidarea operaţiunilor din Marea Mediterană şi Marea Egee”, a afirmat ministrul ungar de externe. În opinia lui Péter Szijjártó, securitatea Europei nu poate fi gestionată fără o implicare mai mare a NATO.

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Agenda Parlamentului European, 2-5 octombrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2017, 14:30 / actualizat: 3 octombrie 2017, 10:21

Principalele subiecte ale Sesiunii Parlamentului European, aflate pe ordinea de zi, din această săptămână, sunt:

Brexit. Marți, deputații europeni vor evalua progresele înregistrate în negocierile cu Brexit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. Tot marţi vor vota cu privire la o rezoluție care să cuprindă recomandările Parlamentului pentru summit-ul din 20 octombrie UE-27 de la Bruxelles.

Summit-ul UE. Miercuri, deputații europeni vor discuta despre migrație și modul de stabilire a unui sistem comun de azil cu primul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans. De asemenea, vor mai fi discutate planurile comune de apărare și agenda digitală, ca dezbateri preliminare, înaintea summit-ului european care va avea loc pe 19 și 20 octombrie Bruxelles.

Procurorul european. Deputații europeni urmează să aprobe intensificare cooperării judiciare între 20 de state membre ale UE prin înființarea unui Parchet European. Ca organism independent, Procuratura va lupta împotriva fraudei și a utilizării abuzive a fondurilor europene. (Dezbatere miercuri, vot joi)

Criminalitatea informatică. Creșterea numărului de infracțiuni cibernetice și inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor asupra infrastructurilor critice sau a abuzului sexual online sunt în curs de dezbatere luni. Parlamentul va vota marți recomandările sale.

Zborurile anulate. Deputații europeni vor discuta cu Consiliul și cu Comisia despre modul de aplicare a drepturilor pasagerilor în cazul anulării masive a zborurilor, cum ar fi cele ale companiei Ryanair. (Dezbatere marți)

Turcia. Deputații europeni sunt îngrijorați de faptul că Turcia utilizează mandate de arestare Interpol pentru a urmări activiști sau oponenți politici dincolo de frontierele sale. În cadrul unei dezbateri cu Consiliul și Comisia, miercuri seara, vor examina cazurile a doi jurnaliști și scriitori care posedă dublă cetățenie turcă și europeană și care sunt reținuți de autoritățile spaniole.

Pachetul de telecomunicații. O reformă a normelor europene în domeniul telecomunicațiilor va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru industrie. Scopul pachetului este de a promova conectivitatea în întreaga UE și de a face din 5G o realitate pentru toți cetățenii UE. Deputații ar putea modifica propunerea pentru a solicita eliminarea costurilor suplimentare pentru apelurile intra-UE și crearea unui sistem de alertă a cetățenilor în situații de urgență. (Luni)

Candidați selectați pentru Premiul Saharov. Deputații europeni vor prezenta cei șase candidați pentru Premiul Saharov 2017 la o reuniune comună a Comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Cel de-al 29-lea Premiu Saharov va fi premiat în sesiunea plenară din 13 decembrie.

Agenda preşedintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va prezida marți dezbaterea despre Brexit și va participa la o conferință de presă cu coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după dezbatere. Miercuri, Antonio Tajani va prezida dezbaterea privind summitul european. După-amiaza, se va întâlni cu președintele Casei Reprezentanților australieni.

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Radio Oltenia Craiova: Românii de nota 10 sunt pretutindeni, sunt în preajma noastră!

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 septembrie 2017, 18:40

Născută pe 31 martie 1958 în București, Tatiana Jilavu și-a petrecut copilăria și adolescența la Craiova. A absolvit Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Cetatea Băniei, unde a lucrat ca decorator până în anul 1992, realizând totodată diverse lucrări plastice.

Din 1992 s-a stabilit în Belgia, de unde a plecat ulterior în Spania, unde locuiește și în prezent. În paralel cu joburile curente, și-a continuat activitatea artistică începută în România, multe lucrări de grafică și de pictură ale sale găsindu-și locul în diverse colecții private din țările Uniunii Europene, ca și din Rusia, Turcia și Canada.

Tatiana Jilavu a dovedit și un talent literar deosebit în cele două cărți lansate până acum, Am@r (2016) și Călător cu d@r (2017).

Davian Vlad, de la Radio România Oltenia-Craiova, a purtat un amplu dialog cu Tatiana Jilavu, abordând atât teme artistice, cât și existențiale, și punând accent pe senzațiile și trăirile unui suflet sensibil aflat între două lumi, pe care îl puteţi asculta pe pagina emisiunii România de nota 10.

Cutremur puternic în sud-vestul Turciei

Publicat de adinaiftime, 22 iulie 2017, 09:00

Un cutremur de magnitudine 6,7 a fost înregistrat în noaptea de joi spre vineri în apropiere de Bodrum în sud-vestul Turciei, a anunţat Institutul geologic american (USGS).

Epicentrul cutremurului de pământ, care a avut loc la 1.31 ora locală vineri (22.31 GMT joi), s-a aflat la 10 km sud-est de oraşul de coastă Bodrum în Turcia, şi la 16,2 km est de Kos în Grecia, potrivit USGS, citat de AFP.

Cutremurul a fost puternic resimţit pe coastele din vestul Turciei şi în special în oraşul Bodrum, precum şi în insulele greceşti învecinate din Marea Egee.

Cutremurul a facut doua victime în insula grecească Kos, după ce tavanul unui bar s-a prăbusit.

Sute de turisti speriati au iesit pe străzi și au refuzat să se întoarcă în camerele de hotel, de frică.

Cutremur de peste 6 grade în Turcia

Publicat de adinaiftime, 12 iunie 2017, 16:11 / actualizat: 12 iunie 2017, 18:14

Un cutremur cu magnitudinea 6,3 grade pe scara Richter s-a produs, astăzi,  în largul coastei vestice a Turciei.

Epicentrul a fost situat la aproximativ 84 km nord – vest de provincia Izmir, relatează Reuters.

Cutremurul s-a produs la doar zece kilometri adâncime şi s-a simţit şi în metropola Istanbul, dar şi pe insula grecească Lesbos.

Martorii spun că seismul a durat aproximativ 30 de secunde, iar alimentarea cu electricitate s-a întrerupt în unele zone.

Un al doilea cutremur, cu magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter,  s-a produs la scurt timp după primul.

Expoziţia intinerantă „Lumea Turcică din Munţii Altay până în Balcani”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 februarie 2017, 12:05 / actualizat: 3 februarie 2017, 13:15

Expoziţia intinerantă „Lumea Turcică din Munţii Altay până în Balcani” a ajuns la Bucureşti

Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional-Bucureşti găzduieşte în această perioadă, expoziţia de pictură „Lumea Turcică din Munţii Altai până în Balcani”. Vernisajul a fost deschis la 01 februarie 2017 în prezenţa Excelenţelor sale Ambasadorii Republicilor: Turcia, Kazakhstan, Azerbaijan, a reprezentanţilor TUKSOY (Organizaţia Internaţională a Culturii din Lumea Turcică), a Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” din Bucureşti şi a unui public numeros.

Expoziţia intinerantă aduce în faţa publicului iubitor de frumos 33 de lucrări pictate în ulei de artişti din 17 ţări în cadrul întrunirilor tradiţionale organizate de  TUKSOY.

Scopul vernisajului este de a aduce în faţa publicului aspecte mai puţin cunoscute despre lumea turcică. Cu o istorie de aproape 20 de ani conceptul a reunit aproximativ 250 de pictori din 20 de ţări, iar lucrările lor au fost expuse din New York până la Teheran, întâlnind publicul din 27 de ţări şi 100 de oraşe.

În deschiderea evenimentului au evoluat artişti renumiţi din Turcia, aceştia au susţinut un recital de muzică tradiţională din lumea turcică.

Picturile sunt inspirate atât din epopeea istorică „Dede Korkut”(Cartea bunicului Korkut), o capodoperă literară a lumii turcice, cât şi din legendele locurilor, reliefând în acelaşi timp obiceiurile, tradiţiile, veşmintele purtate, dar şi frumuseţea peisajelor mirifice întâlnite în acest spaţiu al lumii turcice. Tabloul privirii pătrunzătoare ne arată trei legende, legenda eroilor de la Canakkale în josul tabloului, lacrima de sânge care semnifică regretul, iar deasupra imaginii întâlnim mausoleul dedicat acestor eroi. O altă imagine predominată de culori reci, exprimă privirea gânditoare a frumoasei fete care aşteaptă renaşterea zilei încărcată cu noi speranţe. Tonurile de gri sunt pregnante în tabloul bătrânui yahut împreună cu turma de cerbi şi subliniază traiul dur din ţinutul rece siberian.

Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti,Yunus Emre Enstitusu-Centrul Cultural Turc din Bucureşti, în colaborare cu TURKSOY,.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 5 februarie 2017.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Consiliul European și legislativul comunitar au un subiect comun de negociere

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 12:59

Consiliul European și legislativul comunitar au în această perioadă un subiect comun de negociere. Este vorba de bugetul Uniunii Europene  pentru anul 2017. Referitor la exercițiul din acest an, legislativul comunitar, reunit în plen,  a cerut mai multe fonduri pentru a ajuta tinerii să își găsească un loc de muncă, pentru creștere economică și pentru a ajuta țările terțe să combată efectele crizei migrației. De asemenea, europdeputații au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în varianta de buget UE 2017.

În cifre, europarlamentarii au fixat pentru 2017 suma de 160,7 miliarde de euro (cu 1,4 miliarde euro mai mult decât propunerea bugetară) pentru angajamente și 136,7 miliarde euro (cu 2,5 miliarde euro mai mult) pentru plăți.

Într-o declarație de presă, raportorul pentru secțiunea privind Comisia, europarlamentarul Jens Geier, a scos în evidență importanța unor fonduri în plus pentru tineri.

Toate instituțiile europene sunt de acord că problemele mai apăsătoare sunt creștere economică și locurile de muncă pe de o parte, iar pe de altă parte criza migrației. Parlamentul European dorește să arate ce se poate face în cazul în care toate lucrurile sunt mobilizate pentru buget și banii sunt alocați. Ceea ce sperăm noi este o legătură cu o revizuire a programului Cadrului financiar multianual, care ar permite să se ofere puțin mai mulți bani la buget. Și atunci, dau un exemplu,  avem Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineret care ajută foarte mult combaterea șomajului în rândul tinerilor din Europa, iar aceasta funcționează. Ratele șomajului în rândul tinerilor au scăzut, 17% din tineri ce au făcut parte dintr-o schemă care a fost sprijinită de Inițiativa pentru angajarea tinerilor și-au găsit un nou loc de muncă după ce au urmat pașii schemei respective.

Deci, ce facem acum este să cerem mai mulți bani și mai mult pe linia bugetară pentru a ajuta mai mulți tineri. Și ceea ce dorim  este  o alocare în plus de 1,5 miliarde de euro în scopul de a reuși ceea ce este de  făcut împotriva șomajului în rândul tinerilor.

O altă chestiune la care s-au oprit europarlamentarii este Finanțarea acordului UE cu Turcia privind refugiații și a altor fonduri sau instrumente ad-hoc care nu ar trebui să afecteze acțiunile externe existente ale Uniunii, inclusiv politica sa de dezvoltare. Eurodeputații  pun sub semnul întrebării dacă finanțarea proiectelor în state terțe este suficientă, mai ales în vederea crizei actuale a migrației și refugiaților.

Rezoluția privind poziția Parlamentului asupra bugetului UE în 2017 a fost aprobată cu 446 de voturi la 184 și 60 de abțineri.

Votul din plen marchează începutul celor trei săptămâni de ”conciliere” cu Consiliul (până la 17 noiembrie 2016), în scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții la timp pentru ca bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președintele său în Decembrie.

Dacă Parlamentul și Consiliul nu vor ajunge la un acord privind bugetul 2017 până la sfârșitul perioadei de conciliere, atunci Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere bugetară.

Parlamentul European discută despre amenințările și restricțiile impuse jurnaliștilor din Turcia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 31 octombrie 2016, 9:52

Potrivit celui mai recent clasament privind libertatea presei în lume, realizat de organizaţia Reporteri fără frontiere, Turcia este pe locul 151 din 180 de ţări.

La sfârşitul lunii septembrie, guvernul turc a închis aproximativ 20 de canale de televiziune şi de radio pentru presupusa „răspândire a propagandei teroriste”, înainte de prelungit starea de urgenţă cu inca 90 de zile.

UE condamnă tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, din Turcia şi subliniază că guvernul turc are dreptul şi responsabilitatea de a ancheta si de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei, dar nu este de acord cu reprimarea masivă a jurnaliştilor, scriitorilor şi reprezentanţilor media din Turcia, fără vreo dovadă a implicării acestora.

Respectarea principiilor statului de drept şi a drepturilor fundamentale, inclusiv a libertăţii de exprimare, se află în centrul valorilor UE, iar Turcia s-a angajat oficial să respecte aceste valori depunând cererea de aderare la UE şi participând la negocierile conexe.

Corina Cretu, comisar european pentru Politică Regională, a precizat

“Nu este o situaţie nouă, dar este îngrijorătoare. Este a doua dezbatere pe tema libertăţii presei în Turcia, iar ceea ce se întâmplă acum este pur şi simplu inacceptabil. Libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea mass-media, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt esenţiale în orice societate democratică.”

Vom continua discuţiile de preaderare în cel mai constructiv mod în domeniile-cheie reprezentate de sistemul judiciar şi respectarea drepturilor fundamentale, dar Turcia trebuie să dezamorseze tensiunile din climatul politic creat în urma tentativei de lovitură de stat, care creează un mediu restrictiv pentru libertatea de exprimare în mass-media şi mediul online, a mai subliniat comisarul european

La începutul acestei luni a fost prezentat în Parlamentul European Raportul Eurojust pe 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

Eurojust este biroul UE de cooperare judiciară. Misiunea sa este aceea de a coordona anumite investigaţii la nivel european şi de a stimula cooperarea dintre autorităţile juridice dintre statele membre precum şi dintre ţările UE şi ţările terţe.

Sediul Eurojust este la Haga, în Olanda, iar fiecare din cele 28 de state membre au câte un reprezentant în colegiul de conducere al instituției. Aceștia sunt procurori, judecători sau ofiţeri de poliţie detaşaţi de fiecare stat membru.

În prima săptămână a lunii septembrie, Raportul Eurojust pe 2015 a fost prezentat în fața membrilor Comisiei LIBE din Parlamentul European.

Cu acest prilej, președintele Eurojust, belgianca Michèle Coninsx, a subliniat că  în 2015 numărul cazurilor de cooperare transfrontalieră a crescut cu peste 23% comparativ cu 2014. Raportul scoate în evidență că sunt câteva tipuri de infracțiuni care apar cel mai des în statistici și acestea sunt terorismul, migrația ilegală, contrabanda care presupune și traficul de ființe umane, corupția și criminalitatea organizată.

Necesitatea contracarării fenomenelor infracționale în continuă evoluție a dus la o mai intensă cooperare între structurile judiciare din statele membre, a arătat , președintele Eurojust, Michèle Coninsx: „Principala activitate a Eurojust este organizarea întâlnirilor de coordonare și anul trecut au avut loc peste 270. Comparativ cu datele din anul precedent avem o creștere de aproape 40% în această privință. Asta înseamnă că din ce în ce mai mulți polițiști, judecători și procurori sunt dispuși să vină la Haga pentru ca să coopereze pentru distrugerea rețelelor teroriste și criminale.”

Merită subliniat că Eurojust  și susține financiar astfel de echipe comune de anchetă. În 2015 a fost acordat ajutor financiar unui număr de 68 de astfel de echipe. Pe de altă parte, trebuie spus că Eurojust acționează doar la cererea statelor membre, a menționat președintele Eurojust: „Noi construim punți, le oferim servicii, le acordăm sprijin în stabilirea unor strategii, în grăbirea punerii în aplicare a legislației juridice, oferim asistență juridică. Ne adresăm și țărilor care nu sunt membre ale UE și unde contextul juridic nu este chiar atât de simplu. Amintesc aici Africa de Nord, Balcanii de vest și Turcia, țări cu care trebuie să cooperăm și în care trebuie să avem încredere.”

Michèle Coninsx a mai subliniat că în fiecare an din partea Eurojust se aşteaptă mai mult.

Însă, în 2016, limitările bugetare vor începe să se răsfrângă pentru prima dată asupra activităţii instituției.

Oficialul European și-a exprimat, însă, speranța că prin optimizarea alocării resurselor și prin prioritizarea  activităților,  Eurojust va continua să se dezvolte ca un centru de expertiză juridică şi judiciară.

Uniunea Europeană a anunțat cel mai mare program de ajutor umanitar

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2016, 10:30

Programul se numeşte Reţeaua de Siguranță Socială de Urgență şi este finanțat cu  348 milioane de euro de către UE și statele sale membre.

Reţeaua de Siguranță Socială de Urgență este prima schemă de asistență socială de acest gen, combinând serviciile internaționale de know-how umanitar și cele  guvernamentale pentru a ajunge la un milion de refugiați din întreaga Turcie.

Este un sistem inovator, care poate satisface nevoile de bază ale oamenilor în mod eficient. Acest proiect finanțat de UE, va fi realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Alimentaţie Mondială, în strânsă cooperare cu Semiluna Roșie din Turcia.

Comisarul Christos Stylianides: UE își menține promisiunea de a asista Turcia în găzduirea celei mai mari populații de refugiați din lume- peste 3 milioane de bărbați, femei și copii care au fugit de violență și conflict. Turcia și poporul turc au dovedit o generozitate excepțională ajutându-i pe acești refugiați.

 Împreună cu statele membre, cu autoritățile turcești și cu organizațiile  umanitare partenere, vom continua să îi sprijinim pe cei care suferă.

Problema migratiei si a vizelor au constituit principalul subiect al vizitei in Turcia a presedintelui PE, Martin Schulz

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2016, 10:30

Problema este una extrem de delicata

Pe de-o parte Uniunea Europeana cere Turciei sa relaxeze legislatia antiterorism, ca o conditie pentru ca cetatenii turci sa poata calatori in Europa fara vize.

Pe de alta parte Ankara spune ca nu poate face asta si lasa sa se inteleaga ca daca turcii nu vor obtine dreptul de a calatori liber in Europa ar putea inceta sa stopeze fluxul de imigranti si refugiati care vor sa ajunga in tarile Uniunii europene.

Turcia sustine ca legislatia sa antiterorism este necesara pentru a face fata amenintarii statului islamic si militantilor kurzi iar incercarea de lovitura de stat din iulie confirma necesitatea legii.

In schimb Uniunea europeana considera ca turcii abuzeaza de parghiile legii pentru a-i persecuta mai ales pe jurnalisti si magistrati si afirma ca Ankara nu face suficiente eforturi pentru a garanta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Comisarul Dimitris Avramopoulos sustine ca Uniunea europeana este alaturi de Turcia, ca in ultimele luni s-au facut progrese si ca dialogul pe tema liberalizarii vizelor va continua

“Uniunea europeana este un partener cheie pentru Turcia iar Turcia este un partener crucial pentru Europa. Suntem cu totii angajati sa continuam sa intarim si sa adancim acest parteneriat sub toate aspectele sale”

10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2016, 10:30

Programul Operational pentru Pescuit, cel care a acoperit perioada de finanțare 2007 -2013, a oferit oportunități de finanțare  a unor proiecte legate direct inclusiv de monitorizarea creșterea efectivelor de pește în diferite zone hidrografice. Un exemplu în acest sens este adus de o inițiativă sprijinită financiar prin acest program și care are titulatura sugestivă ”Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”.

Proiectul a ajuns la final la jumătatea lunii august, deci informații de data recentă putem primi din partea unuia dintre specialiștii implicați, Tudor Ionescu, cercetător la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, instituție care a derulat inițiativă.

Domnule Ionescu, 10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?

Proiectul a început la 22 aprilie 2013 și a avut mai multe componente. La nivelul Uniunii Europene, inclusiv a regiunii Mării Negre, problema dispariției speciilor de sturioni în Dunere, respectiv Marea Neagră, este una ce ține de Comisia Europeană. Și din această premisă s-a născut ideea de proiect de evaluare. Practic, România, Uniunea Europeană încearcă prin diverse proiecte, programe să salveze acestei specii. Concret, prin acest proiect pilot s-a încercat, prin populări experimentale, evaluarea surpaviețuirii și răspândirii. Sunt populări experimentale de susținere a speciilor sălbatice din cele trei specii de sturioni: morun, nisetru și păstrugă și, apoi, o evaluare știițifică în toată regiunea Mării Negre. Proiectul a avut mai multe faze: două faze de populare experimentală; în 2013 s-au populat 90 de mii de pui de sturion, toți marcați, iar în 2015, s-au lansat 105 mii de  pui de sturion, toți, la fel , marcați. Aceasta este partea de input; partea de output înseamnă o evaluare amănunțită în toată regiunea Mării Negre. Am avut experți implicați din toate țările riverane care, la fel ca și noi,  au urmărit această  evaluare a puilor marcați și eliberați experimental prin acest proiect.

Care au fost concluziile?

Am urmărit să găsim o variantă cât mai corectă, să realizăm un model  pe viitor pentru populări de susținere în fluviul Dunărea și în alte fluvii din Europa, dacă este cazul.  România este printre ultimele țări pe teritoriul căreia se mai regăsesc populații sălbatice sturioni. Noi, prin aceste studii,  am demonstrat că puii proveniți printr-o reproducere artificială, pui proveniți din părinți sălbatici, au o supraviețuire maximă, s-au adaptat la mediul natural extraordinar de bine și pierderile au fost minime. A doua chestiune, s-a demonstrat răspândirea. Practic, puii eliberați în Dunărea i-am identificat în apele teritoriale ale Turciei, ale Ucrainei. Deci, acești pui care au fost lansați în Dunăre nu rămân numai în apele teritoriale ale României, ci se răspândesc și cresc în toată regiunea Mării Negre.

Festivalul Internaţional Turco – Tătar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 august 2016, 18:52

           Anul acesta se va deafăşura la Constanţa ediţia a XXII-a Festivalul Internaţional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România organizează, în zilele de 02 și 03 septembrie 2016, cea de-a XXII-a ediție a Festivalului Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar. Evenimentul va reuni și anul acesta ansambluri din diferite colțuri ale lumii. De asemenea, după o perioadă de absență, pe scena festivalului vor reveni și tătarii din Ucraina. Nu vor lipsi nici ansamblurile din Turcia, Macedonia, Bulgaria, Georgia, Lituania, iar din România vor evolua ansamblurile Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.

Festivalul va debuta vineri, 02 septembrie, ora 11.00 cu tradiționala paradă a portului popular, care se va desfășura pe traseul bd. Al. Lăpușneanu – Faleză stațiunea Mamaia și se va încheia cu o reprezentație pe terasa Radio România Constanţa . Tot vineri, începând cu ora 19,00, pe scena Teatrului de Vară „Soveja” vor evolua toate ansamblurile participante la festival, spectacolul urmând a se desfășura timp de trei ore.

Sâmbătă, 03 septembrie , ora 16.00, în parcul de lângă Teatrul „Soveja” va avea loc o competiție de lupte tradiționale tătărești – kureș, iar de la ora 19.00, pe aceeași scenă a Teatrului de Vară „Soveja” va avea loc spectacolul de gală. Nu vor lipsi momentele festive, precum decernarea plachetelor, dar și focurile de artificii.

Partenerii media sunt Radio România Constanţa, Cuget Liber, Telegraf, Observator, Replica, LTV, Neptun TV, Radio Sky, Agenţia de ştiri Crimeană QHA.

A consemnat

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa, redacția Minorităţi

Bruxelles-ul consideră că liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci depinde de respectarea obiectivelor de referinţă stabilite

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2016, 10:30

Decizia referitoare la călătoria fără vize în spaţiul comunitar – principalul beneficiu acordat Ankarei în schimbul blocării accesului migranţilor spre Europa – a fost amânată din cauza problemelor legate de actuala legislaţie antiteroristă a Turciei.

Prea puţin dispusă să accepte această reformă înaintea tentativei de lovitură de stat, puterea turcă pare să-şi fi înăsprit şi mai mult poziţia.

Ministrul de externe al Turciei a declarat recent că acordul UE – Turcia este funcţional datorită măsurilor foarte serioase adoptate de Ankara. Dar totul depinde de renunţarea la vizele cerute cetăţenilor turci, lucru stabilit clar prin acordul încheiat pe 18 martie. Acesta a precizat că guvernul său aşteaptă o dată precisă a liberalizării regimului de vize, care ar putea fi la începutul sau la mijlocul lunii octombrie.

Referindu-se la data avansată de oficialii din Turcia, Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat: “Poziţia Comisiei Europene nu s-a schimbat, iar preşedintele Jean Claude Juncker a fost foarte clar în interviul acordat săptămâna trecută – dacă Turcia doreşte liberalizarea regimului de vize toate cele 72 de obiectivele de referinţă trebuie să fie îndeplinite.“

În ceea ce priveşte obiectivele de referinţă rămase din foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor, Comisia Europeană continuă să furnizeze sprijin şi expertiză autorităţilor turce să accelereze reformele necesare pentru a îndeplini cerinţele rămase.

Ion Ghiţulescu – o viaţă artistică de referinţă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 iunie 2016, 02:39 / actualizat: 20 iunie 2016, 12:57

Ion Ghiţulescu s-a născut pe 25 mai 1949 la Homeşti, jud. Buzău.

Nu există un mare talent fără o mare voinţă.  Aceste cuvinte pot constitui genericul portretului interpretului Ion Ghiţulescu. De peste 35 de ani este gorjean. Aflând probabil că „nu-i românul ca olteanul, nici olteanul ca gorjeanul”a început activitatea la  Ansamblul „Doina Gorjului”, reuşind în scurt timp să se identifice cu acest spaţiu cultural. Experienţele de început sunt totdeauna definitorii pentru istoria personală a protagonistului. Ion Ghiţulescu a activat doar în ansambluri care purtau şi poartă nume de rezonanţă românească, dor, doină: „Doruleţ”, din Buzău, „Doina Vrancei”, „Doina Gorjului”. S-a apropiat de spaţiul mirific al Gorjului trecând prin experienţa debutului în urmă cu peste 50 de ani la „Doina Argeşului”. Probabil că „Nea Ion”, cum i-am zis eu în semn de preţuire şi afecţiune (şi de atunci aşa i se spune), se raportează la această dată, 1964, susţinând că are o jumătate de veac de activitate ca solist. Aş îndrăzni să spun că este interpretul fără vârstă, nu ştiu cum era acum 50 de ani, dar ştiu că nu a îmbătrânit în jumătatea de veac, de când domină scena românească a cântecului popular.

Într-un interviu Ion Ghiţulescu mărturisea că a visat să fie actor. Interpretul este actor, el re-crează prin fiecare nouă interpretare, o amprentează cu personalitatea sa uşor de recunoscut şi cu emoţiile irepetabile ale acelui moment al rostirii. Dar mai mult, Ion Ghiţulescu este actorul care readuce în actualitate personaje celebre din muzica românească. Barbu Lăutaru este o asemenea „prezenţă”, care, în memoria colectivă va fi asociată cu imaginea lui Ion Ghiţulescu.

Asumarea unui asemenea rol, cel al lui Barbu Lăutarul este riscantă. Te compari cu modelul şi nu poţi fi decât o replică peste timp. Cum a reuşit Ion Ghiţulescu să se impună? Prin talent, prin voce, prin prezenţa scenică, prin interpretarea rolului fără ostentaţie. Este un Nea Mărin, rol memorabil al actorului Amza Pellea. Dincolo de marile roluri, Amza va rămâne Nea Mărin. Aşa este Nea Ion, un Barbu Lăutaru al timpului de-acum, care aduce în prim-plan cântecele vechi, cu o amplitudine a vocii care „umple” sala (chiar şi a Palatului) şi de care ţi se face dor mai ales la zilele de petrecere. Iar viaţa este o „petrecere” (vorba lui Marin Sorescu). Îi plac cântecele de dragoste şi le interpretează cu patos (doar s-a însurat la 17 ani şi îşi iubeşte soţia şi după o jumătate de veac), îi place să domine scena (poate de aceea vocea sa „rotunjeşte” un tablou folcloric, la final), îi place să creeze atmosfera de petrecere şi spectacol (de aceea a fost mult timp director artistic al Ansamblului „Doina Gorjului”). Îi plac cântecele de uliţă mare, dar şi cele de „uliţă mică” ( un alt …Nea Ion, ascultat cum se asculta Europa Liberă pe vremuri).

Îi plac romanţele şi poeziile, fiecare romanţă fiind o poezie a unui timp. Interpretându-le se deconspiră un sentimental şi patosul cu care interpretează dă tinereţe acelei romanţe, cu toate că e veche „de când lumea”.

Ascultându-i cântecele auditoriul se identifică cu un timp, cel al melodiilor nepieritoare. Este o plăcere a dominării prin talent, ce se vede pe chipu-i luminos la finalul recitalului. Spectatorii, radioascultătorii sau telespectatorii, reprezentând generaţii diferite sunt captaţi de vocea amplă, rezonantă, de cântecele parcă ştiute de toţi, de vibraţia emoţională a interpretului.

Spania, Portugalia, Franţa, Elveţia, Turcia şi mai ales Israel sunt tot atâtea repere pe harta creionată cu cântecul de Ion Ghiţulescu în decenii de muncă, talent şi voinţă. Dar este o creionare ca în crochiurile lui  Picasso, dintr-o linie, care se întoarce la locul de unde a pornit.

La Casa Americii din Israel i s-a decernat titlul de „Cântăreţul anului 2008”( este doar un detaliu semnificativ al activităţii sale).

Statornicie, talent, pasiune şi voinţa de a aduce în fiecare etapă a vieţii noul care se revendică din autentic – iată „ingredientele” unei vieţi artistice de referinţă.

Ion Ghiţulescu este numele la care ne vom întoarce ori de câte ori ne dorim să retrăim o emoţie artistică.

Spune, spune, moş bătrân – Sursa:  Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi vă invit şi săptămâna viitoare să urmăriţi la Radio România Regional Galeria interpreţilor de muzică populară.

Audio:

La Tismana-ntr-o grădină – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Femeia care-i frumoasă – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Nu mi-e necaz că trăiesc – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

UE este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 09:30

Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.

Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.

Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.

Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.

Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.

De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.

Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.

Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.

Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.

Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.

De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.

Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.

UE a lansat Corpul Medical European pentru a sprijini mobilizarea de echipe şi echipamente medicale

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 februarie 2016, 09:30

Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.

Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.

Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.

Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.

El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.

„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).

Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.

9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.

Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.

Transgaz va primi o finanțare de aproximativ 180 de milioane de euro de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2016, 10:20

Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…

Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.

„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.

Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.

Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.

„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.

De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .

Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.

În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.

În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.

Explozie la o secție de poliție din Istanbul

Publicat de Mihaela Costache, 10 august 2015, 16:30

O explozie la o secție de poliție din cartierul Sultanbeyli din Istanbul a provocat moartea a trei persoane și rănirea a cel puțin zece, a informat astazi, 10 august,  agenția de știri Dogan, relatează Agerpres.

Un comunicat oferit de sediul central al poliției din Istanbul a confirmat că trei ofițeri de poliție și șapte civili au fost răniți în explozie, însă nu a oferit nicio informație privind bilanțul victimelor.

Protocol de colaborare între Societatea Română de Radiodifuziune şi Casa Regală a României

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 21:10

Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.

Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.

Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.

Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.

La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.

Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.

Reconcilierea dintre diferitele naţiuni din cadrul UE, exemplu pentru Armenia şi Turcia

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 aprilie 2015, 10:55

Reconcilierea dintre diferitele naţiuni din cadrul Uniunii Europene ar putea servi drept exemplu Armeniei şi Turciei. Cele două ţări ar trebui să folosească momentul centenarului pentru a reface relaţiile diplomatice, pentru a deschide graniţele şi drumul către integrarea economică, se specifică în rezoluţia adoptată ieri de Parlamentul European.

Prezentă la dezbateri, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că reconcilierea este esenţa proiectului european şi a valorilor Uniunii şi a reafirmat sprijinul pentru cele două state implicate:

Comisia Europeană continuă să susţină normalizarea relaţiilor între Armenia şi Turcia şi să încurajeze ambele părţi să rămână angajate în procesul de normalizare, fără condiţii prealabile.

Rezoluţia, care a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare, subliniază nevoia ca Turcia să realizeze progrese către o reconciliere veritabilă.

Mesajele de condoleanţe şi de recunoaştere a atrocităţilor împotriva armenilor, transmise de preşedintele Erdogan şi de premierul turc au fost bine venite, dar Parlamentul European încurajează Turcia să meargă mai departe şi să recunoască termenul de genocid.

Începând cu primăvara anului 1915, populaţia de origine rmeană a Imperiului otoman a fost victima unor arestări în masă, deportări şi masacre. Aproape 1 milion şi jumătate de oameni au pierit atunci în ceea ce mulţi istorici numesc „ primul genocid al secolului XX”.

Proiectul South Stream confirma necesitatea diversificarii surselor de energie ale Europei

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 decembrie 2014, 09:35

Abandonarea de către Rusia a proiectului South Stream confirma necesitatea diversificarii surselor de energie ale Europei.
Are detalii Sorin Pavel de la Bucurestifm

In locul proiectului South Stream Rusia prefera sa construiasca o conducta submarina pentru transportul de gaze spre Turcia, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucuresti fm- 98.3

Metoda Easy to Read va fi prezentată într-un curs internaţional, la Tîrgu-Mureş

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2014, 08:32

Asociația Tabula va susţine, în perioada 22-28 iunie, la Tîrgu-Mureș, Atelierul Grundtvig, la care vor participa 10 adulți selectați din 4 țări europene – Portugalia, Turcia, Slovacia şi Ungaria.

Proiectul, în valoare de 13.000 de euro, este finanţat de Uniunea Europeană din fondul dedicat învăţării adulţilor pe tot parcursul vieţii.

Organizatorii își propun să răspundă provocărilor educaționale privind numărul mare de persoane, în special adulți, care părăsesc timpuriu școala.

În cadrul proiectului se va prezenta  metoda Easy-to-Read, folosită pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru străinii care nu cunosc limba unei ţări sau pentru cei care au dificultăţi de înţelegere.

Asociaţia Tabula  a derulat, anul trecut,  un alt proiect european de instruire a persoanelor cu dizabilităţi în limbaj Easy-to-Read, fiind alcătuite manuale pentru cinci calificări: agent curăţenie, florar-decorator, floricultor, tâmplar şi legător