Muzica Unei Generații Perene – Albume de colecție – SONG – Aniversare „in memoriam” 70 – Ioan Luchian Mihalea!

Publicat de Bogdan Dragomir, 15 decembrie 2021, 12:17 / actualizat: 21 iunie 2023, 14:40

„Iac-Aşa” (Simeon Niculescu) de pe albumul Grupul Coral „Song” (C&P 1998 Electrecord) interpretat de Grupul Coral SONG, dirijor Ioan Luchian Mihalea.

ioan-luchian-mihalea-600/arh.pers.B.Dragomir

În fiecare an, mai ales în perioada 1980 şi până în 1993,  perioadă în care am activat ca membru și solist al formațiilor conduse de Ioan Luchian Mihalea, în data de 15 Decembrie, membrii Grupului Coral SONG susţineau un concert extraordinar anual şi apoi se întâlneau la Sala de repetiţii a Casei de Cultură „Grigore Preoteasa” din Bucureşti unde sărbătoreau împlinirea unui nou an de activitate artistică a formaţiei, dar şi mai important, era ziua de naştere a fondatorului şi dirijorului acestui grup de excepţie din lumea noastră muzicală, a lui Ioan Luchian Mihalea (n.15 dec.1951-d.29 noi.1993)

Am scris în fiecare an despre SONG, Minisong, Cvintetul vocal LUCHIAN și despre celelalte minuni artistice create de Ioan Luchian Mihalea, așa că în această ediție aniversară a SONG-ului – intitulată ALBUME DE COLECȚIE – vom asculta mai multă muzică!

Tuturor celor care îşi amintesc acele frumoase vremuri artistice dar şi ascultătorilor fideli de astăzi care iubesc muzica bună şi de calitate, vă doresc audiţie plăcută în continuare!

20181025_161829 Cover 1100 Booklet CD Grupul Coral SONG (foto arh. personală Bogdan Dragomir)

Albumul de Colecție de astăzi se numește chiar așa: „Grupul Coral SONG, dirijat de Ioan Luchian Mihalea”, editat pe CD în anul 1998 de Casa de discuri ELECTRECORD!

20181025_161854 Cover Booklet 1100 CD Grupul Coral SONG (foto arh. personală Bogdan Dragomir)

Ce se întâmpla de fapt la aceste întâlniri anuale: se întâlneau membrii Song-ului din toate generaţiile, ca într-o mare familie, se cântau piesele celebre ale grupului, dar în special erau interpretate colinde româneşti şi internaţionale!

„Kalinka” – de pe albumul Grupul Coral „Song” ( C&P 1998 Electrecord) interpretat de Grupul Coral SONG, dirijor și solist Ioan Luchian Mihalea.

Despre activitatea artistică a muzicianului Ioan Luchian Mihalea – solist interpret, actor, compozitor, dirijor şi profesor  – şi a grupurilor artistice pe care le-a fondat – SONG, Minisong şi 5 LUCHIAN – am povestit pe larg în Agenda cultural-muzicală a zilei de 30 Noiembrie 2015, atunci când comemoram trecerea în nefiinţă a marelui artist. (https://www.romaniaregional.ro/2015/11/30/agenda-cultural-muzicala-a-zilei-30-noiembrie-2015/ ).

song-si-minisong-concert-sala-radio-1986- (foto arh. personală Bogdan Dragomir)

„Cine Iubeste Si Lasă” – de pe albumul „Grupul coral „Song” (C&P 1998 Electrecord) interpretată de Grupul coral „Song”, solist si dirijor Ioan Luchian Mihalea.

cvintetul-vocal-luchian-(foto arh. personală Bogdan Dragomir)

„Vis de dragoste” (prel. cântec american, vers. Ioan Luchian Mihalea) de pe albumul „Grupul Coral „Song” (C&P 1998 Electrecord) interpretat de Ioan Luchian Mihalea şi Cvintetul LUCHIAN.

cvintetul-luchian-(foto arh. personală Bogdan Dragomir)

„E ajun de Crăciun”  – Grupul Coral SONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

poza-minisong-1983-(foto arh. personală Bogdan Dragomir)

„Bună dimineaţa la Moş Ajun!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

20181025_162327 Cover Layout 1100 CD Grupul Coral SONG (foto by Bogdan Dragomir)

„Colindă de pricină” (Adrian Pop) – de pe albumul Grupul Coral „Song” ( C&P 1998 Electrecord) interpretat de Grupul Coral SONG, dirijor Ioan Luchian Mihalea.

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene – ne-am reamintit de un mare muzician – Ioan Luchian Mihalea şi am aniversat 70 de ani de la naşterea sa și 48 de ani de la crearea Grupului Coral SONG!

confesiune-oanta_23936700-640-tvr3-tvr-ro

„Să nu uităm niciodată că am fost fericiți împreună în lumina acestui mare suflet…”

„La mulţi ani cu sănătate!” – Grupul SONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

Ne vom reîntâlni săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare, până atunci vă doresc audiţie plăcută pe frecvenţele noastre şi toate gândurile bune!

P.S.: Mulțumesc Marinei Bădulescu și agerpres.ro pentru

https://www.agerpres.ro/documentare/2021/12/15/o-personalitate-pe-zi-muzicianul-ioan-luchian-mihalea–830936 

Surse: agerpres.ro; Arhiva TVR, Electrecord, arh. personală Bogdan Dragomir, www.www.radioromaniaregional.ro, bogdandragomir.ro

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Nopţi/Vino, Doamne! – Valeriu Sterian

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 decembrie 2017, 07:21

Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopţi”, cenzurată încă de la apariţia ei , răsuna la „Televiziunea Română Liberă”.

Valeriu Sterian a întreprins un turneu în Norvegia şi a înregistrat, la Oslo, alături de un grup de muzicieni şi prieteni, melodia care a dobândit o formă nouă, de baladă rock, adaptată evenimentelor (realizase şi o filmare, cu secvenţe din timpul revoluţiei). „Nopţi” a devenit primul hit liber al României şi a intrat în conştiinţa publicului drept „Vino, Doamne!”.

În 1991, Valeriu Sterian, după ce înfiinţase Compania de Sunet S.R.L. (pentru a-şi produce albumele), a lansat „Vino, Doamne!”, primul dintr-o serie de 3 materiale discografice axate pe lupta împotriva regimului neocomunist al lui Ion Iliescu.

Say Something – Laurenţiu Cazan

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 decembrie 2017, 07:45

Debuta, în 1982, la TVR, cu piesa „Uită tristeţea” în cadrul unei emisiuni produse de regretatul Titus Munteanu.

Şi-a descoperit vocaţia de muzician în primii ani ai copilăriei, şi-a început cariera ca instrumentist; cânta la chitară, vioară, pian, muzicuţă. Deşi s-a născut la Bacău, primele lecţii de muzică luându-le de la profesori din oraşul natal, Laurenţiu Cazan este acum un brand al Buzăului. „Foarte puţini ştiu că eu de fapt m-am născut la Bacău (n.n.: 28 decembrie 1957). Acolo am avut noroc de nişte profesori extraordinari, care mi-au dat primele lecţii de viaţă, mai importante decât cele despre legile care te conduc către succes în muzică”.

Se consideră un autodidact pentru care secretul succesului a fost învățarea continuă. „Am studiat foarte mult şi o fac şi acum. Cred că întotdeauna am fost un autodidact. Contează foarte mult să studiezi tu, să ai ambiţia ca tu să fii propriul tău profesor”…

Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 noiembrie 2017, 12:24 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:55

Teatrul Tony Bulandra din Targoviste – Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Anul 2017 este un reper artistic deosebit pentru oraşul Târgovişte, pentru România, o aniversare specială muzicală jubiliară – organizarea celei de a 50-a ediţii a  Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”!

Festivitatea de deschidere a Festivalului National de Interpretare si Creatie a Romantei CRIZANTEMA DE AUR 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

În perioada 19-21 octombrie 2017 s-a desfășurat în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 50-a ediție, jubiliară, a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”.

Festivalul a fost organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Muzicienilor din Moldova, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.

Gazda evenimentului a fost şi în acest an Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște.

NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 50-A JUBILIARĂ

• PREMIERĂ: Inaugurarea „Casei Romanței” la Târgoviște, miercuri, 18 octombrie 2017, ora 17:00 – spațiu muzeal unic în România, sub patronajul Federației Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO din Europa și America de Nord,
  

  Muzeul Casa Romantei – Targoviste, Romania 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  cu participarea extraordinară a Președintelui onorific al Federației Mondiale UNESCO – George Christophides; (vezi album foto la finalul articolului)

• Omagiu corifeilor romanței – omagierea Reginei Romanței, Ioana Radu, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa; omagierea Trubadurului Romanței – Ionel Fernic; omagierea, împreună cu Fundația „Henry Mălineanu”, a marelui compozitor român de romanțe – Henry Mălineanu; omagierea marelui compozitor român din Moldova – Eugen Doga, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa;

• Masă rotundă „Romanța pentru Patrimoniul Mondial UNESCO” – vineri, 20 octombrie, ora 10:00, la Muzeul Romanței din Târgoviște. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Federației Europene și Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, invitați speciali ai centrelor culturale și instituțiilor muzicale din țară care organizează festivaluri și concerte de romanțe, membrii juriilor, compozitori și interpreți de romanțe din țară și din străinătate, reprezentanți ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.
• Electrecord – casa de discuri a romanței românești – a participat cu stand permanent la festival pentru lansări de CD-uri de romanțe și de muzică românească;
• Lansări editoriale și discografice ale laureaților festivalului, precum și ale altor invitați speciali;

afis Crizantema de Aur 2017.640

• Ediția a 50-a a Festivalului „Crizantema de Aur” a fost structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare, Concursul de Creație și Concertele extraordinare „Gala Crizantemelor Populare”, „Gala Crizantemelor Clasice”, „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău” și „Ambasadorii Romanței” susținute de câștigători ai Trofeului „Crizantema de aur” și ai Premiului I ai Festivalului din perioada 1968-2016, de mari artiști din România și din alte 10 țări: Republica Moldova, SUA, Rusia, Japonia, Franța, Italia, Germania, Olanda, Finlanda și Bulgaria, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
• Micro-recitalurile „Stele ale romanței” au fost susținute în fiecare seară de mari interpreți de romanță: Daniela Vlădescu, Florin Georgescu și Matilda Pascal-Cojocărița;
• În cadrul Concursului de interpretare au evoluat 16 concurenți selecționați în urma a 7 preselecții regionale, realizate în perioada aprilie-iunie 2016, cu jurii de specialitate, în România și în Republica Moldova.
• În afara Concursului de Interpretare, în premieră, anul acesta au fost prezenți în Festival 5 „boboci de Crizantemă” din România și din Republica Moldova, selecționați în urma preselecțiilor regionale;
• Concursul de Creație a îmbogăţit patrimoniul muzical național cu 12 romanțe în primă audiție, selectate în urma preselecției naționale, realizată în colaborare cu UCMR și jurizată de compozitori desemnați de UCMR;

Joi, 19 octombrie și Vineri, 20 octombrie, s-au desfășurat Concursurile de Interpretare și de Creație urmate de Gala Crizantemelor Clasice și Gala Crizantemelor Populare, încheiate cu Micro-recitalurile „Stele ale Romanței”, susținute de Daniela Vlădescu și Florin Georgescu;

Recital Florin Georgescu – Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Sâmbătă, 21 octombrie a avut loc Gala Laureaților încheiată cu Micro-recitalul  „Stele ale romanței” susținut de Matilda Pascal-Cojocărița.

Recital Matilda Pascal Cojocarita la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

În partea a 2-a a serii, a avut loc Concertul extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”,
susținut de Trofeele „Crizantema de aur” din Republica Moldova și cu participarea compozitorului Eugen Doga, care a fost omagiat la aniversarea a 80 de ani.

Aniversare 80 de ani a Maestrului artist şi compozitor Eugen Doga pe scena Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Seara a 3-a s-a încheiat cu Concertul extraordinar „Ambasadorii Romanței” susținut de câștigători ai Trofeelor „Crizantema de aur” și de mari artiști din 10 țări care iubesc și promovează Romanța românească pe scenele internaționale: Marcel Roșca – Opera din Essen Germania; Mirela Spînu – Italia; Margareta Ivănuș – artist al poporului din Republica Moldova; Alina Mavrodin – România; Ivan Varbanov – Bulgaria; Mireille Rivat – Franța; Iurie Gâscă – artist al poporului din Republica Moldova; Codruț Bârsan – Opera din Chicago SUA;  Minna Liettya-Tyni – Finlanda; Liduin Stumpel – Olanda; cu participarea excepțională a lui Vladimir Samsonov – Teatrul „Mariinsky” din Sankt Petersburg, Rusia și a tenorului Ryo Kasuga – Japonia.

Orchestra „Dor Românesc” dirijată de Ştefan Cigu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Au acompaniat orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu,
  

  Orchestra „Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu

  

  Orchestra „Folclor” dirijată de Petre Neamţu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  și „Folclor” – dirijor Petre Neamțu;

  

  Actorii Miruna Ionescu şi Silviu Biriş – prezentatorii Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu;
  Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
  

  Actriţa Alexandra Velniciuc şi prezentatorul Octavian Ursulescu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Juriul Concursului de Interpretare a fost format din mari interpreți de romanță și personalități ale vieții muzicale din România și din străinătate;
• Juriul Concursului de Creație a fost format din renumiți compozitori români desemnați de UCMR și UMM;
• Juriul Presei a fost format din reprezentanți ai presei de specialitate din țară și din străinătate care promovează Romanța și Festivalul Național „Crizantema de aur”;

Ediția a 50-a, jubiliară, în premii:

Secțiunea Interpretare (vezi galeria foto la final):

Olguţa Novac Berbec – Trofeul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Trofeul „Crizantema de Aur” –Olguța Novac-Berbec
• Premiul I – Mădălin Alexandru Băldău Drăgan
• Premiul II – Valentin Butucel
• Premiul III – Andrei Cocîrlea
• Premiul special „Ioana Radu”- Theodora Manolache
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Iulia Daiana Berbec
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Iulia Vătafu
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Iulian Bratu

Secțiunea Creație (vezi galeria foto la final):

Premiul I secţiunea Creaţie – Dumitru Lupu, în foto primeşte premiul interpretul Marian Stere, la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Premiul I – Dumitru Lupu, „Voi nu vedeți că deranjați?”
• Premiul II – Nicolae Caragia, „Să nu-ți dorești singurătate”
• Premiul III – Ionel Bratu Voicescu, „Și-atât”
• Premiul special „Ionel Fernic”- Constantin Bardan, „Și dacă…”
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Ana Ghibea, „A mai căzut o frunză”
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mircea Ciugudean, „Dor”
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Marcel Iorga, „Un buchet de crizanteme”

Premiul Presei

• Secțiunea INTERPRETARE – Andrei Cocîrlea
• Secțiunea CREAȚIE –Francisc Reiter, „Vioara și inima mea”

Președintele Festivalului: Cristian Daniel Stan, Primarul municipiului Târgoviște,

Regia și scenografia: Mihai Constantin Ranin, directorul Teatrului „Tony Bulandra” Târgoviște

Direcția artistică: Alina Mavrodin Vasiliu, directorul Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște

Dr. Teodor Vasiliu – inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur” – Diploma de excelenţă din partea UNESCO la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur”. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței – spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur” în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.

Dr. Teodor Vasiliu

Alina Mavrodin Vasiliu – director artistic al Festivalului Crizantema de Aur și director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște primeşte Diploma de excelenţă UNESCO 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței – un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.

Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”

Radio România Regional felicită organizatorii pentru efortul extraordinar depus la realizarea acestui REGAL muzical oferit ascultătorilor, telespectatorilor dar şi spectatorilor din sala Teatrului Tony Bulandra şi de asemenea, felicită pe toţi participanţii artişti şi în mod special premianţii apreciaţi cu înalte distincţii la acest eveniment aniversar jubiliar! La Mulţi Ani, Crizantema de Aur – Târgovişte, România!

 * * * * *

Sursa: Comunicat de Presă al Festivalului, youtube.com şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Mulţumim organizatorilor evenimentului pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

Galerie foto (imagini din Festivalul CRIZANTEMA DE AUR 2017 realizate de Bogdan Dragomir):

Compozitorul Dumitru Lupu (foto din arh. pers. a compozitorului)

Galeria foto a Muzeului CASA ROMANŢEI (fotografii realizate de Bogdan Dragomir cu ocazia inaugurării Muzeului „Casa Romanţei” – Târgovişte, România):

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea artistei ANDA CĂLUGĂREANU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2017, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:59

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 71 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Doina Gradea, votată preşedinte director interimar al TVR de plenul reunit

Publicat de adinaiftime, 28 septembrie 2017, 10:00

Plenul reunit al celor două Camere a respins miercuri raportul de activitate al conducerii SRTV pe anul 2016, în consecinţă Consiliul de Administraţie fiind demis. Plenul comun al Senatului şi Camerei Deputaţilor a votat, miercuri, cu majoritate, fiind contabilizate 24 de voturi „împotrivă”, numirea Doinei Gradea în funcţia de preşedinte director interimar al TVR.

Anterior, candidatura Doinei Gradea a fost avizată favorabil, cu unanimitate, de către Comisiile reunite de Cultură, scrie Mediafax.

Raportul de activitate al SRTV pe 2016 a fost respins, tot miercuri, de plenul reunit, cu 203 voturilor „împotrivă” şi 74 de voturi „pentru”, fapt care a atras după sine demiterea Consiliului de Administraţie. Doina Gradea a fost membră din partea PSD în Consiliul de Administraţie al TVR care a fost demis miercuri.

Marţi, în a treia zi de Paşte, nu se face școală

Publicat de Mihaela Costache, 5 aprilie 2017, 13:00

Ministrul Educației i-a asigurat pe toți elevii că vor fi liberi pe 18 aprilie.

El a declarat pentru TVR că va transmite o notă în acest sens către toate școlile din România, către toate inspectoratele școlare, în care se preciza că această zi este liberă.

Întrucât și prima și a doua zi de Paște sunt zile libere, iar de miercuri, 19 aprilie, începe vacanța de primăvară, elevii se vor bucura de o vacanță prelungită în această primăvară.

Practic, vacanța începe pe 15 aprilie și se termină pe 2 mai.

Sursa: TVR

Eurovision 2017, ordinea intrălrii în semifinale: Află în ce zi și ce poziţie ocupă în concurs Ilinca şi Alex Florea

Publicat de Mihaela Costache, 3 aprilie 2017, 17:00

Am aflat ordinea intrării în semifinalele Eurovision Song Contest 2017! Aceasta a fost făcută publică în urmă cu puţin timp de către PBC, broadcasterul ţării gazdă din acest an, Ucraina. Producătorii spectacolului din Kiev au folosit același format ca în 2013, cu scopul de a crea un spectacol de televiziune interesant, iar momentul artistic al fiecărei ţări participante să fie bine pus în valoare. Deciziile au fost aprobate atât de către preşedintele executiv EBU, Jon Ola Sand, cât şi de și președintele Frank Dieter Freiling.

Astfel, reprezentanţii României, Ilinca Băcilă şi Alex Florea vor intra în concurs pe poziţia 6, în prima parte a semifinalei din 11 mai.

În luna ianuarie, în urma tragerii la sorţi a fost stabilită împărţirea celor 43 de ţări care vor participa la ediţia din 2017 a celei mai mari competiţii muzicale, în cele două semifinale Eurovision. La solicitarea radiodifuzorului german, ARD și în urma aprobării din partea grupului de referință (The Big Five), Germania va difuza spectacolul din Kiev și va vota în cea de-a doua semi-finală, de joi, 11 mai 2017. La cererea Elveţiei, conducerea Eurovision a aprobat ca Ţara Cantoanelor să concureze în cea de-a doua semi-finală, care va avea astfel 19 participanți, faţă de semifinala din 9 mai, care reuneşte doar 18 ţări în competiţie. În cea de-a doua semifinală se va afla şi România, iar Ilinca Băcilă şi Alex Florea vor urca pe scena din Kiev cu numărul şase.

Reamintim că ţările din grupul de referinţă şi ţara gazdă sunt direct calificate în Marea Finală, din 13 mai. Fanii Eurovision din Italia, Spania şi Marea Britanie îşi pot vota favoriţii în prima semifinală, din 9 mai, iar telespectatorii din Germania, Ucraina şi Franţa vor vota melodiile din cea de-a doua semifinală, din 11 mai.

Ordinea intrării în Prima Semifinală Eurovision 2017

1. Suedia
2. Georgia
3. Australia
4. Albania
5. Belgia
6. Muntenegru
7. Finlanda
8. Azerbaijan
9. Portugalia
10. Grecia
11. Polonia
12. Moldov
13. Islanda
14. Republica Cehă
15. Cipru
16. Armenia
17. Slovenia
18. Letonia

Ordinea intrării în Cea de-a doua Semifinală Eurovision 2017

1. Serbia
2. Austria
3. Rusia
4. FYR Macedonia
5. Malta
6. România
7. Olanda
8. Ungaria
9. Denemarca
10. Irlanda
11. San Marino
12. Croaţia
13. Norvegia
14. Elveţia
15. Belarus
16. Bulgaria
17. Lituania
18. Estonia
19. Israel

Vezi intregul interviu realizat de Razvan Petre si Ioana Brusten, in cadrul misiunii ” De 10 x Romania” ?

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversare DAN BITTMAN

Publicat de Bogdan Dragomir, 29 martie 2017, 10:59 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:27

O voce caldă, un zâmbet pe măsură, o interpretare fără egal şi un nume asociat istoriei muzicale a celei mai bune trupe pop-rock din România! Astăzi este ziua de naştere a lui DAN BITTMAN! Sunt Bogdan Dragomir şi împreună cu colegii de la Radio România Regional îi dorim cu drag… La mulţi ani!

Aici puteţi asculta ediţia din 29.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat interpretul DAN BITTMAN – solistul formaţiei HOLOGRAF! Audiţie plăcută!

Dan-Bittman-la-Radio-Romania-300×224 (andreipartos.ro)

Dan Bittman (n. 29 martie  1962,  București) este un cântăreț, compozitor, actor și prezentator român de televiziune, iar din 1985 – solist al trupei  Holograf.

Personalitate artistică complexă – cântăreţ, compozitor, şi solist al trupei Holograf din 1985, actor, prezentator TV, moderator, realizator de emisiuni TV şi consilier la Ministerul de Finanţe (ian.2010) – s-a născut pe 29 martie 1962 în Bucureşti. După terminarea Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti în 1989, Dan Bittman a ales o cu totul altă carieră iar destinul său s-a schimbat radical. Cântăreţ şi compozitor îndrăgit, după ce a cântat în trupa „Iris”, în 1985 devine solistul trupei „ Holograf”, o trupă ce a lansat multe şlagăre şi în 1994 a reprezentat România la Eurovision, unde, cu piesa „Dincolo de nori” a acumulat 14 puncte, ocupând locul 21 în clasamentul final.

„Holograf – Dincolo de nori” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” (C&P 2003 MEDIAPRO MUSIC) interpretată de Dan Bittman & Holograf.

Între 2001 și 2003, a moderat emisiunea-concurs Bravo Bravissimo, difuzată de TVR 1, iar din noiembrie 2004 a devenit prezentatorul emisiunii Dănutz SRL, difuzată tot de TVR 1. 

„Holograf – Ţi-am dat un inel” de pe albumul „HOLOGRAF-Best Of Radio Compilation” (Înreg. 1999-2003, Magic Sound, C-Holograf Prod., P-Media Pro Music) interpretată de Holograf.

După rolurile actoriceşti din filmele „ Proprietarii de stele” / 2001 şi „Lori, Dan şi Tanti Mili„ / 2002, rolul în „Orient Expres” l-a căpătat datorită asemănării fizice cu Sergiu Nicolaescu (în tinereţe) şi personajul interpretat a stârnit admiraţia publicului şi i-a oferit acestuia posibilitatea să joace alături de nume celebre ale filmului românesc: Gheorghe Dinică, Florin Zamfirescu, Maia Morgenstern, Daniela Nane, Ioana Moldovan etc. La imboldul celor doi apreciaţi realizatori de radio şi de televiziune, Dumitru Moroşanu şi Titus Andrei – care-l cunoşteau de mic, a intrat dintr-o joacă în televiziune şi datorită carismei, spontaneitaţii şi talentului, prezintă o emisiune la TVR 1: „Dănuţ SRL” cu mare succes la publicul telespectator.

„Vreau o minune” de pe albumul „HOLOGRAF-SUPERSONIC” (C&P – MEDIAPRO MUSIC) interpretată de Holograf.

Holograf la Premiile Radio Romania 2016 (foto Razvan „Ciumpy” Dolea)

Cu 39 de ani de carieră și 17 albume în portofoliu, Holograf rămâne trupa care a marcat rock-ul românesc. La gala Media Music Awards 2013, ce s-a desfășurat la Sibiu, cei cinci ”holografi” — Dan Bittman, Iulian Vrabete, Edi Petroșel, Tino Furtună și Romeo Dediu — au primit ”Premiul de excelență”. 

„Holograf – Ochii tai 2002” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” interpretată de Holograf.

“Cel mai frumos lucru pe care mi l-a oferit viaţa şi muzica este că mi-a permis să dăruiesc şi altora ce am de oferit”. (Dan Bittman)

“Muzica a fost o carieră pentru mine, un mod de a-mi exprima gândurile, dragostea, nemulţumirile, a fost aşa un fel de medium, când voiam să comunic ceva nu ştiam să o fac altfel decât prin muzică, prin cuvinte, dar întotdeauna versurile puse pe muzică. A fost un ajutor, un prieten apropiat, în permanenţă. Dragostea e totul şi asta nu doar pentru Dan Bittman, cred că dragostea ne caracterizează pe noi, oamenii, trebuie s-o învăţăm, s-o înţelegem pentru că e pe vârste, pe categorii.” (D. Bittman).

„Holograf – Să nu-mi iei niciodată dragostea” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” (C&P 2003 MEDIAPRO MUSIC) interpretată de Holograf.

Dan Bittman la Premiile Radio Romania 2016 (foto Razvan „Ciumpy” Dolea)

“Niciodată nu am visat la vreun premiu. Am primit zilele trecute două premii de la Radio România şi chiar am spus în speech-ul ţinut în faţa publicului că sunt două premii nemeritate, am simţit că erau alte formaţii care meritau cu prisosinţă acele premii. Sigur că am mulţumit celor de la Radio România pentru că se mai gândesc la noi, pentru că ne difuzează pentru că şi asta e o problemă în România, difuzarea. Deja sunt bisericuţe, găşculiţe, unii te plac, alţii nu şi atunci e posibil ca munca ta să rămână în umbră”.

„Holograf – N-am iubit pe nimeni aşa cum te-am iubit pe tine” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” (C&P 2003 MEDIAPRO MUSIC) interpretată de Holograf.

Prima zi a primăverii 2016, duminică, 20 martie, a găzduit seara muzicii româneşti la Sala Radio – a XIV-a ediţie a Galei Premiilor Muzicale Radio România. Premiul pentru Cea mai bună piesă pop-rock: De câte ori să te iubesc – Holograf / Muzică şi text: Dan Bittman / MediaPro Music Entertainment; 

Bogdan Dragomir, realizatorul acestei emisiuni, împreună cu Florin Bordeiaşu, din regia de emisie, vă dorim tuturor, oriunde v-aţi afla, multă sănătate, toate gândurile bune şi audiţie plăcută în continuare pe frecvenţele Radio România Regional!

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, HOLOGRAF.RO şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea compozitorului HORIA MOCULESCU

Publicat de Bogdan Dragomir, 18 martie 2017, 07:56 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:30

Aici puteti asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generatii Perene – Horia Moculescu 80 ani – Radio Romania Regional/Bogdan Dragomir.18.03.2017

* * * * *

„Mai dă-mi o speranţă” (Horia Moculescu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) de pe albumul Best Of – C&P 2008 OVO MUSIC interpretată de Adrian Daminescu.

O zi specială pentru muzica uşoară românească şi pentru un mare artist al României – La mulţi ani, HORIA MOCULESCU – 80 ANI!

Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Horia Moculescu (n. 18 martie  1937,  Râmnicu-Vâlcea) este un pianist, interpret vocal, compozitor, mediator și creator de programe TV din  România.

Din partea mamei (Nidia Copetti), Moculescu este de origine italiană, iar din partea tatălui (Nicolae Moculescu, fost ofițer în armata română interbelică) este de origine română. Talent muzical precoce, învață autodidact  acordeonul la vârsta de șase ani. Rămâne orfan de mamă în anul 1948. Urmează cursurile medii la Liceul de Băieți (azi  Colegiul Național Mihai Viteazul) din Turda, pe care le absolvă în anul 1954. Aici se remarcă prin virtuozitatea cu care interpreta piese de muzică ușoară la pian și la acordeon. Din cauza așa-zisei „origini sociale nesănătoase” din timpul regimului comunist, nu a fost admis la Conservatorul din București. Se înscrie la Facultatea de Mine din Petroșani, unde își pune în evidență talentul de interpret muzical în cadrul orchestrei facultății. În continuare, se dedică exclusiv muzicii, activând ca pianist în localuri de bun renume din  București  și de pe litoralul Mării Negre. În această perioadă începe să compună melodii de muzică ușoară. Piesa lui de debut a fost De-ai fi tu salcie la mal.

„Salcia” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – C&P 1995 Radio România, interpretată de Mihaela Mihai.

Horia Moculescu la RRActualitati

Membru al Uniunii Compozitorilor din România, a compus cca. 500 melodii și a luat peste 200 premii. A fost, între altele, realizatorul emisiunii de televiziune „Atenție, se cântă!” (TVR2 2009 – 2013, 29 iunie).

Ca solist vocal și compozitor, a înregistrat doar două discuri vinil 7 și un singur LP : 1962 – ● Norma Mia ● Cosi Pallida ● Madame ● Ciao, EDC 541, Vinil, Electrecord; 1965 – Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Romanească Mamaia – August 1965, EDC 613, Vinil, Electrecord (Fața A Horia Moculescu – Sînt Tînăr, Vara La Mamaia, Iarna La Sinaia/Fața B Constantin Drăghici – Dorule, Să Cîntăm); 1976 – Salcia – Melodii De Horia Moculescu, STM-EDE 01227, Vinil, Electrecord; Compilații : 2005 – The Best Romanian Music, CD 4 din 10 CD Box Set, NC 005, CDS Music.

„Şi dacă” (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Horia Moculescu.

Horia-Moculescu (eurovision.ro)

Muzică de film: Mireasma ploilor târzii  (1984); Vară sentimentală (1986); Primăvara bobocilor (1987); Maria și marea (1988); Secretul armei… secrete  (1988); Miss Litoral  (1991); Pistruiatul (1973).

A compus peste 400 melodii, colaborând cu Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Corina Dogaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Adrian Daminescu, Gabriel Cotabiță și alții. Dintre melodiile cele mai cunoscute amintim:

„Pentru tot ce-a fost îți mulțumesc”, „Fir de busuioc”, „Inima ta”, „Păi de ce?”, „Primăverii n-ai ce-i face”, „Prima iubire și ultima”, „Până ieri”, „La mulți ani”, „Cere-mi”, „Azi nu voi putea dormi”, „Ce bine e să știi să citești”, „Balanța inimii”, „Anul 2000”, „Fântânile albastre”.

„Eu şi tu (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord / P – 2010 Roton), interpretată de Corina Chiriac şi Horia Moculescu.

02.-Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Dintre cele 200 de premii primite de-a lungul timpului, cele mai recente sunt: Premiul Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru anul 2008, Premiul „Compozitorul anului 2012”, acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și alături de actrița Alexandra Velniciuc, Premiul APTR 2013 pentru susținerea și promovarea interpretărilor live la Televiziunea Română.

„Concurs de dans” (Horia Moculescu/Corina Brăneanu)” de pe albumul „Cvintetul LUCHIAN” (C&P – Radio România) interpretată de Cvintetul LUCHIAN (Ioan Luchian Mihalea, Bogdan Dragomir, Cristian Caragea, Mircea Cotigă, Mihai Ţiulete). Lansat: 1981.

30.-Premiile-Muzicale-Radio-Romania-2015-Foto.-Alexandru-Dlea2

Compozitorul Horia Moculescu a primit Premiul Special pentru întreaga carieră, la Gala Premiilor Muzicale Radio România 2014.

“Eu nu am vârstă … Dacă te gândeşti că am intrat prima dată pe poarta Radioului în ’62, sunt de atunci 53 de ani, sute de înregistrări aici, cred că am şi peste 200 de piese în Cardex, cel puţin o sută de apariţii pe scena Radio, este aşa o mângâiere sufletească să te primească publicul atât de frumos cum m-a primit pe mine… M-a emoţionat!”, a mărturisit Maestrul Moculescu. (Radio România Actualităţi – 23 martie 2015).

„Eu sunt fata ta” (Horia Moculescu/Eugen Rotaru) de pe albumul „THE GOLDEN STAR” (C&P 2001 Fundaţia Culturală PHOENIX), interpretată de Nidia Moculescu, 11 ani în anul 2001.

„‘Salcia’ nu este cea mai bună piesă a mea. Am piese pe care le consider mai elaborate, mai reușite, mai întregi. La ‘Salcia’ a fost impactul foarte mare. Este foarte greu de cântat, dar asta nu înseamnă că este foarte elaborată. Cred că mai bună este melodia pe care o cântă Corina: ‘Inima ta’. Este mai elaborată, este de inspirație folclorică”.

„Inima ta” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul Corina Chiriac (C&P – Radio România/Electrecord) interpretată de Corina Chiriac.

„Toate melodiile pe care le-am scris sunt înregistrate la Radio și asta e o performanță destul de rară.”  (Horia Moculescu – http://bucurestifm.ro/2015/03/23/compozitorul-horia-moculescu-vine-la-bucuresti-fm/)

Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Moculescu si www.bucurestifm.ro )

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Radio Târgu Mureş: Clipe de bucurie dăruite de jurnalista Natalia Lazăr

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 martie 2017, 09:16

Ceea ce este cu adevărat valoros în viaţă nu face altceva decât să se multiplice continuu atunci când este dăruit. Cu cât vom dărui mai mult cu atât vom primi mai mult. Vă invităm să o cunoaşteţi astăzi pe Natalia Lazăr, jurnalist TVR, o tânără care a început de mult să dăruiască, primind până acum nenumărate recompense sub formă de hrană pentru suflet.

Natalia este iniţiatorul multor campanii de ajutorare şi crede că avantajele de care beneficiază de când se implică în acte de caritate depăşesc alte satisfacţii personale trăite până acum. „Îmbrăţişează-i pe cei din frig”, „O altfel de zi a îndrăgostiţilor”, „Omul, cel mai bun prieten al câinelui” sunt doar câteva din campaniile de suflet susţinute şi iniţiate de Natalia Lazăr, implicată, de asemenea şi în numeroase acte de voluntariat.

Natalia Lazăr a dăruit, anul acesta, clipe de bucurie copiilor aflaţi în situaţii sociale dificile. Campania de colectare a jucăriilor demarată în luna ianuarie s-a numit “O altfel de zi a îndrăgostiţilor” şi a prins contur după ce o fetiţă de la Adăpostul de Noapte din Tg-Mureş a primit în dar alimente şi îmbrăcăminte, însă printre cadouri şi-ar fi dorit să regăsească şi jucării. Natalia Lazăr a decis că este necesar să se întoarcă la adăpost pentru a-i dărui fetiţei jucăriile mult dorite.

O simplă întrebare avea să dea naştere campaniei de colectare a jucăriilor intitulată “O altfel de zi a îndrăgostiţilor”, care s-a încheiat pe 14 februarie, ziua de naştere a Nataliei: “Ce îţi doreşti să primeşti de ziua ta? Nu-mi mai doresc nimic pentru mine, am tot ce vreau, am sănătate, am un acoperiș deasupra capului, un loc de muncă, familia și prietenii lângă mine. Oare de ce mi-am dorit lucruri superficiale atâția ani la rând? I-am rugat pe cei apropiați să cumpere jucării şi dulciuri. Nu pentru mine, pentru copiii “necăjiți”, a fost răspunsul Nataliei Lazăr.

O campanie de ajutorare a necuvântătoarelor s-a încheiat recent, în luna februarie, fiind denumită “Omul, cel mai bun prieten al câinelui”. Scopul acestei iniţiative a fost acela de adunare de fonduri necesare asigurării hranei pentru o serie de adăposturi pentru câini.

Dacă alegi să fii voluntar, cu siguranţă vei reuşi să îţi infrunti temerile şi să îţi dezvolţi noi abilităţi şi competenţe. A fi sau a nu fi voluntar? Ne răspunde la întrebare Natalia Lazăr, care este voluntar în organizaţia “The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitaţi ai României“, condusă de buzoianca Ileana Cunniffe Băiescu.

Ascultă emisiunea România de nota 10 realizată de Veronica Ilie

Darurile materiale sunt cele despre care credem că ne bucură cel mai mult, însă o bucurie cu totul specială apare în suflet atunci când dăruim ceva celorlalţi. Timpul poate fi uneori cel mai preţios “lucru” pe care îl putem dărui unei cauze. Natalia Lazăr ne invită să ne implicăm, să investim timpul şi energia în activităţi de ajutorare.

Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.

*****

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – LAURA STOICA

Publicat de Bogdan Dragomir, 10 octombrie 2016, 10:08 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:58

Buna ziua, un salut cu drag tuturor cititorilor şi ascultătorilor acestei rubrici – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, numai aici la Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro)!

Astăzi aniversăm 49 de ani de la naşterea solistei pop-rock, actriţei, colegei şi a prietenei dragi LAURA STOICA! O aniversăm cu tristeţe pentru că nu o mai avem decât spiritual şi artistic în sufletul nostru, ea ne-a părăsit acum 10 ani, în 2006, ca urmare nefericită şi nedreaptă a unui accident rutier! Am preţuit-o foarte mult pe Laura, ca om şi ca artist, am fost colegi la Agenţia de Impresariat Artistic a domnului Aurel Mitran, am colaborat extraordinar şi ii voi păstra totdeauna o amintire frumoasa şi luminoasă, aşa cum era sufletul său!

Laura Stoica – „Dã Doamne, cântec! (Viorel Gavrilă/Eugen Rotaru)” de pe albumul „The best romanian pop music vol.6” (Şlagăre pe versuri de Eugen Rotaru) – P 2007- Star Media Music.

În data de 10 octombrie 1967 s-a născut solista pop-rock Laura Stoica (m. 2006, într-un accident de maşină)!  

 Laura Stoica (numele complet Adriana-Laurenţia Stoica) (n. 10 octombrie 1967 – d. 9 martie 2006) a fost o cântăreaţă, compozitoare de muzică pop rock şi actriţă română. Este adesea considerată drept cea mai importantă solistă de rock pe care a dat-o România şi una dintre cele mai puternice şi originale personalităţi feminine ale scenei muzicale autohtone.

S-a lansat în anul 1990 la Festivalul de la Mamaia, unde a câştigat premiul I la secţiunea de interpretare cu melodia „Dă, Doamne, cântec” (Viorel Gavrilă/Eugen Rotaru) şi trofeul acelei prime ediţii de după Revoluţie, dar şi „Premiul pentru cel mai bun debut al anului” oferit de Radio România. Un an mai târziu a fost declarată cea mai bună voce pop a anului (Revista „Pop, Rock and Show”), iar melodia „Un actor grăbit”, compusă de Bogdan Cristinoiu pe versurile Andreei Andrei, a fost aleasă piesa anului. În perioada anilor 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, Laura Stoica reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului.

Laura Stoica – „Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu/Andreea Andrei)” de pe albumul „Focul” – Prod. 1994 Edgar Surin.

În anii 1990, folosindu-se de talentul remarcabil, de personalitatea puternică şi de frumuseţea ei, a reuşit să creeze o imagine şi un stil original, fiind prima rockeriţă modernă a României.

A avut mai multe apariţii la Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, în anii 1992, 1997, 2003 şi 2005. 

1992 – Premiul I – Debut discografic (single-ul pe vinil „Un actor grăbit”, producător Romagram,1992: „Un actor grăbit”, muzica Bogdan Cristinoiu, text- Andreea Andrei; „Dă, Doamne, cântec!”, muzica Viorel Gavrilă, text Eugen Rotaru); – Premiul III – Interpretare („Focul”- muzica Laura Stoica, Razvan Mirică, text Laura Stoica; „Ai fost laş”- muzica Ionel Tudor, text: Andreea Andrei);

1997 – Premiul II – Discografie (LP-ul „Nici o stea”, producător: Calavis Music Company, 1996);

Laura Stoica – „Focul” (Răzvan Mirică, L. Stoica/Laura Stoica) de pe albumul „Focul” – Prod. 2004 Edgar Surin.

Albume: Un actor grăbit – 1992, Focul – 1994, …Nici o stea, – 1997, Oameni de zăpadă – 1997, S-a schimbat – 2005, Dă Doamne Cântec – 2007.

Turnee internaţionale: 1991 – Bulgaria, 1997 – Israel, 2001 – Malta, 2001 – USA, 2002 – 2003 – USA.

În perioada 1991 – 2005 a realizat 17 videoclipuri produse de: Doina Anastasiu, Mariana Şoitu, Luminiţa Dumitrescu, Minel Stoica, Nicoleta Păun, Mike Godoroja, Corina Voicu, Liviu Tudan, TVR1, TVR2, TL7abc şi Laura Stoica Music Company.

Între anii 1990-2005 evolueaza în peste 700 de concerte şi spectacole de divertisment, pe scenele româneşti şi în străinătate (1995 – Ricchi & Poveri – Constanta şi Galaţi), 1995 – Samantha Fox (Sala Palatului din Bucureşti), 2001- Nek  (Pop Show, Malta Television). Până în anul 2005 apare în peste 657 de show-uri TV din România, Bulgaria, Malta, în varianta solo, sau împreună cu trupa sa, LAURA STOICA BAND (1993-2004) alcătuită din muzicieni profesionişti din genurile rock, blues şi jazz: Iulian Vrabete, Eugen Mihăescu, Vlady Cnejevici, Florin Ionescu, Cristian Soleanu, Răzvan Lupu, Relu Biţulescu, Mihai Coman, Remus Carteleanu, Paul Baciu. Cu acestă trupă şi în această perioadă a susţinut recitaluri şi concerte pe toate scenele, mari sau mici din România.

Laura Stoica – „Doar tu”(Vlady Cnejevici/Nana Cnejevici, Laura Stoica) de pe albumul „Focul” – Prod. 2004 Edgar Surin.

Din anul 2005, LAURA STOICA BAND a avut următoarea componenţă: Laura Stoica- voce, compoziţie, textier, Adrian Visteanu – chitară, compoziţie, backing-vocal, Emanuel Gheorghe Fisă – clape, compoziţie, orchestraţie, backing-vocal, Victor Miclăuş – bass, backing-vocal, Cristian Mărgescu – tobe, backing-vocal, Laura Luchian- backing-vocal.

 Activitatea teatrală: – 1999 DEBUT ACTORICESC – „Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, rolul Vasilisa, regia Constantin Codrescu, TEATRUL NOTTARA, Bucureşti; 2000 – 2001: „Hammam /Prizonier în cutia toracică”, după Tahar Ben Jeloun, rolul Ahmed, regia Mihai Mihalcea, CENTRUL MAD, Bucureşti; TEATRUL ODEON, Bucureşti; 2004: „Îndrăgostiţii din Ancona”, rolul Drucila, regia Andrei Mihalache, TEATRUL NAŢIONAL CONSTANŢA; 2005: „Călători în voia sorţii”, rolul Rocky, regia Marcela Ţimiraş, TEATRUL TOMA CARAGIU PLOIEŞTI;

Laura Stoica – „Cui îi pasă” (Eugen Mihăescu/E. Mihăescu, L. Stoica) de pe albumul „Focul” – Prod. 1994 Edgar Surin.

Pe parcursul întregii sale cariere artistice a participat activ la spectacole, evenimente, emisiuni organizate în scopul strângerii de fonduri destinate acţiunilor umanitare.

 Surse: Agenţia de presă RADOR, wikipedia.org, laurastoica.ro, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei Româneşti „Crizantema de Aur” 2016

Publicat de Bogdan Dragomir, 7 octombrie 2016, 11:38 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:59

afis-tehnic-crizantema-de-aur-2016-640-480 (foto Festivalul Crizantema de Aur 2016/arh.pers.B.Dragomir)

crizantena-de-aur-2016-600-foto-bogdan-dragomir

UPDATE la această postare cu menţiunea că acest eveniment a fost o adevărată sărbătoare a romanţei româneşti, la care au participat artişti consacraţi ai genului, dar şi interpreţi de marcă ai muzicii populare, ai muzicii uşoare dar şi ai muzicii clasice vocale româneşti! Pe parcursul celor două seri de concurs am ascultat voci tinere, dornice de afirmare, voci mature dar pline de sensibilitate şi recitaluri de excepţie! În cadrul secţiunii de creaţie am descoperit şi piese muzicale noi, încadrate în genul „romanţă”, cu influenţe ale muzicii uşoare dar care probabil vor cofirma sau infirma nevoia de schimbare şi adaptare la nou şi în acest gen muzical atât de îndrăgit şi apreciat de români – CRIZANTEMA DE AUR!

Gala Crizantema de Aur.600 (foto Bogdan Dragomir)

Premiile acestei ediţii au fost stabilite de 3 jurii de specialitate, juriul secţiunii de interpretare, juriul secţiunii de creaţie şi juriul presei şi rezultatele au fost următoarele:

Secțiunea INTERPRETARE

Juriul a fost compus din: Voicu Enăchescu, Florentina Satmari, Matilda Pascal Cojocăriţa, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Traian Jurchela, Ionuţ Fulea, Alina Mavrodin.

• Trofeul „Crizantema de Aur” – Zorina Bălan
• Premiul I – Tudor Bărbos
• Premiul II – Teodora Manolache
• Premiul III – George Cojocărescu
• Premiul special „Ioana Radu”- Georgeta Plută
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mirela Mihaela Popa
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Vasilica Dima Tătaru

Gala Creatie Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)

Secțiunea CREAȚIE

Juriul a fost compus din: Eugen Doga, Marius Ţeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu, Viorel Gavrilă.

• Premiul I – Constantin Bardan, „Când ai albit, iubite?”
• Premiul II – Jolt Kerestely, „Plec de la tine lăcrimând”
• Premiul III – Viorel Covaci, „Din scrisori facem palate”
• Premiul special „Ionel Fernic”- Ionel Bratu-Voicescu, „Ochii mamei”
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Mugurel Scutăreanu, „Nu te cred, primăvară!”
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Stelian Apostol, „Ioană, sfântă icoană”
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Titel Popovici, „Inimă, de ce mă dori?”

Theodora Manolache – Premiul II Interpretare (cea mai tanara concurenta).600 (foto Bogdan Dragomir)

Premiul Presei

Juriul a fost compus din: Gabriela Scraba, Bogdan Pavlică, Adriana Mihai, Bogdan Dragomir, Ileana Vieru, Horia Deliu, Nina Bolboceanu, George Coandă.

• Secțiunea INTERPRETARE – Zorina Bălan
• Secțiunea CREAŢIE – Constantin Bardan 

Distincţii de Onoare Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)

În cadrul Galei laureaţilor au fost acordate Distincţii de Onoare din partea Comisiei Naţionale a României UNESCO, reprezentantului primăriei şi consiliului local Târgovişte şi  preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, pentru susţinerea acestui eveniment şi aportul moral şi financiar la desfăşurarea celor 49 de ediţii ale acestui festival! Apoi, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO, a înmânat domnului Teodor Vasiliu – preşedintele Centrului Cultural UNESCO „Cetatea Romanţei” din Târgovişte distincţia Premiul Special „Crizantema de Aur”, pentru monografia unică „Istoria Crizantemei”. La primirea diplomei pentru monografia „Istoria Crizantemei de Aur”, Teodor Vasiliu a avut un mesaj scurt şi cu tâlc, desprins din poezia marelui Lucian Blaga: „Se pare că strămoşi care au trăit în alte vremi vin, vin să-şi trăiască mai departe în noi viaţa netrăită. Mulţumesc UNESCO!”.

Recital Alina Mavrodin Crizantema de Aur 2016 (foto Bogdan Dragomir)

Distinsa artistă Alina Mavrodin Vasiliu – Director general al festivalului a concluzionat în finalul acestei ediţii: „Într-o lume artistică debusolată, care-și uită adesea menirea estetică, Festivalul Național «Crizantema de Aur» de la Târgoviște oferă în fiecare an, inclusiv prin pilda longevității sale, noi repere de armonie, poezie, tandrețe și noblețe, asociate inspirat cu numele unei flori pe cât de suave, pe atât de rezistente la intemperiile vremii și ale vremurilor.”

Recital Florin Georgescu – Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)

Recital Daniela Vlădescu – Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)

Vasilica Dima Tătaru – Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte la Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)

În final, aş mai adăuga doar că am fost onorat de invitaţia de a face parte din juriul presei acestui festival de prestigiu, aş dori să-i felicit pe organizatori pentru tot efortul şi profesionalismul dovedit pe parcursul desfăşurării întregului eveniment, pe marii noştri interpreţi, pe iluştrii compozitori şi nu în ultimul rând pe toţi artiştii participanţi (concurenţi, instrumentişti, dirijori, prezentatori) pentru implicarea de calitate şi seriozitatea cu care s-au pregătit şi cu care ne-au încântat pe parcursul acestui festival-concurs de tradiţie din România!

(Surse: crizantemaaur.ro, arhiva personală)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

******************************************************

Vă facem cunoscut că în perioada 20-22 octombrie 2016 se va desfășura în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 49-a ediție a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”. Festivalul este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.

PROGRAMUL ȘI NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 49-A

• Festivalul „Crizantema de Aur” va fi transmis integral în direct pe postul TVR 3 în perioada 20-22 octombrie 2016, începând cu ora 18.00, în fiecare seară. Postul TVR 2 va transmite în direct selecțiuni din Seara de Gală, începând cu ora 21.45. Postul Radio România Antena Satelor va transmite în direct sâmbătă, 22 octombrie, ora 18.00, Gala Laureaților Concursului de Interpretare și Creație și, de la ora 21.45, recitalul „Romanțe de Aur” cu voci populare și iubite ale scenei muzicale românești.
• Pentru prima oară în istoria sa, Festivalul „Crizantema de Aur” se va desfășura sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO ;
• În acest an am inițiat procedurile oficiale la Comisia Națională a României pentru UNESCO și la Ministerul Culturii în vederea înscrierii ROMANȚEI ROMÂNEȘTI pe lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO;
• Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a revenit în calitate de colaborator al Festivalului, în vederea reluării și profesionalizării Concursului de Creație a Romanței;
• Ediția a 49-a a Festivalului „Crizantema de Aur” va fi structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare; Concursul de Creație; Recitaluri extraordinare susținute de mari artiști din România și din Republica Moldova, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
• Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare, am realizat, în perioada mai-iunie 2016, preselecții regionale cu jurii de specialitate, formate din reprezentanți ai studiourilor regionale ale TVR, ale Radio România, laureați ai Trofeului „Crizantema de Aur” și alte personalități muzicale, la: Opera din Craiova – 23 mai; TVR Cluj – 25 mai; TVR Iași – 28 mai; Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța – 20 iunie; Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” din București – 23 iunie; Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște – 25 iunie.
• Concursul de interpretare va aduce la rampă 14 concurenți selecționați în urma preselecțiilor regionale;
• Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Creație, am realizat, în data de 16 iunie 2016, în colaborare cu UCMR, preselecția națională, jurizată de compozitori desemnați de UCMR;
• Concursul de Creație va îmbogăți patrimoniul muzical al festivalului cu 10 romanțe în primă audiție;
• Programul festivalului cuprinde și 4 Medalioane componistice dedicate creației de succes a compozitorilor Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Dan Mizrahy și Ioan Tomescu, ale căror romanțe vor fi interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”: Domnica Sorescu, Corina Dragomir, Geanina Munteanu, Ina Elena Dincă, Pavel Păușan, Vasile Topârceanu, Cristian Lorand, Bogdan Hrestic;
• După Concursul de Interpretare, vor susține Micro-recitaluri deținători ai Trofeului „Crizantema de Aur”: Rodica Pop-Seling (Trofeul 2015), Constantin Florescu (Trofeul 1978);
• Un medalion inedit va fi realizat de Elvira Gocz – „50 de ani cu romanța prin lume”;
• Recitalurile extraordinare din acest an vor fi difuzate în fiecare seară în direct pe TVR 3 începând cu ora 21.45, după următorul program:

Joi, 20 octombrie: Recital „Surorile romanței” – romanțe, șansonete, canțonete și fado-uri interpretate de Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Sorin Lupu și Daniel Pop (ultimii doi – laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”);

Vineri, 21 octombrie: Recital „De amorul romanței” – cu Alina Mavrodin și Florin Georgescu; Recital „Romanța ca un Talisman” – cu Alin Oprea și trupa „Talisman”;

Sâmbătă, 22 octombrie: Recital extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”, cu participarea extraordinară a compozitorului Eugen Doga. În program: romanțe pe versuri de Mihai Eminescu și Veronica Micle, interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur” și de artiști consacrați ai scenei lirice românești, alternate cu piese orchestrale celebre din creația compozitorului Eugen Doga;

Recital extraordinar „Romanțe de aur” cu: Matilda Pascal Cojocărița, Mirela Spînu, Traian Jurchela și Ionuț Fulea;

• Acompaniază orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu,
  „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu și „Arkadia” – dirijor Marius Hristescu;
• Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu; Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
• Juriul Concursului de Interpretare: Voicu Enăchescu (Președinte), Florentina Satmari, Matilda Pascal Cojocărița, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Traian Jurchela, Ionuț Fulea și Alina Mavrodin;
• Juriul Concursului de Creație (desemnat de UCMR): Eugen Doga (Președinte), Marius Țeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu și Viorel Gavrilă;
• Juriul Presei: reprezentanți ai TVR, Radio România, ai presei de specialitate.
• Regulamentul oficial al festivalului prevede în acest an ca toți concurenții de la secțiunea Interpretare să includă în repertoriul de concurs și o romanță dintre cele lansate și premiate la concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur” de-a lungul anilor, pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare și pentru promovarea creației de romanțe;
• Realizarea culegerii muzicale „100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur”, în vederea actualizării, îmbogățirii și promovării repertoriului național de romanțe românești, lansate și premiate la Concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur”;
• Sâmbătă, 22 octombrie, ora 19.30, va avea loc evenimentul dedicat aniversării a 60 de ani de la intrarea României în UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).

Zilnic vor avea loc, în pauzele dintre secțiuni, evenimente dedicate lansărilor de albume, monografii, culegeri de romanțe și CD-uri.

Sursa: Comunicatul de Presă al Festivalului „Crizantema de Aur” Târgoviște din 06.10.2016.

Mult succes tuturor participanţilor şi organizatorilor acestui eveniment deosebit!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE

Publicat de Bogdan Dragomir, 15 martie 2016, 14:10 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:34

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr.15

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

În perioada 14 – 20.03.2016, vă invit să aflăm amănunte biografice, să ascultăm piese muzicale reprezentative din activitatea artistică a celor doi muzicieni aleşi dintre personalităţile muzicale aniversate sau comemorate – Viorela Filip şi Horia Moculescu şi să le dorim sănătate, multe bucurii şi LA MULŢI ANI!

Viorela Filip la RRActualitati

Viorela Filip, solistă, textieră, compozitoare şi profesoară de canto la Şcoala de Artă din Bucureşti, s-a născut la 15 martie 1951, la Tuzla, jud. Constanţa.

Între 1974-1982 este profesoară de teorie-solfegii şi canto-muzică uşoară la Şcoala Populară de Artă din Giurgiu; suplimentar, în paralel cu activitatea didactică, desfăşoară o susţinută activitate artistică de „liber profesionist” (interpretă) concretizată în înregistrări la Radio, emisiuni de televiziune, turnee, spectacole, festivaluri naţionale de gen. Între anii 1983-1990 a efectuat turnee în ţară şi în străinătate precum şi colaborări cu teatrele de revistă din Piteşti, Deva, Constanţa, cât şi cu teatrul „Rapsodia Română” din Bucureşti.

„Păstrează-n amintire seara de-acum” (Dan Iagnov/Andreea Andrei) de pe albumul Viorela Filip – „O floare pentru fiecare” – C&P 2006 FEVRONIA records interpretat de Viorela Filip.

Viorela Filip se manifestă în viata artistică în mai multe ipostaze, ipostaze ce s-au manifestat, complementar, realizând, împreună, o experienţă artistică aparte:

1) interpretă de muzică usoară, care poate aborda cu uşurinţă oricare dintre genurile vocale (muzică populară, de jazz, de operă, operetă, canţonete, romanţe); Ca interpretă, Viorela Filip debutează în anul 1974 cu melodiile: „O rază de soare”, muzica de Aurel Giroveanu, versurile sunt semnate de Stelian Filip, „Drumuri dobrogene” (de aceeasi autori), „S-a deschis fereastra către vis” muzica de Temistecle Popa, cântate la Radio România, după care au urmat alte câteva sute de melodii, toate existente în fonoteca Radio pe muzica iluştrilor compozitori: Aurel Giroveanu, Temistocle Popa, Dumitru Lupu, Cornel Meraru, Vasile Veselovschi, Camelia Dăscălescu, Sile Dinicu, Gh. E. Marian, Marcel Dragomir, Vicenţiu Perniu, Dan Iagnov, Şerban Georgescu, Jolt Kerestely ş.a. Câteva titluri de şlagăre cântate de Viorela Filip:  „Doar un trandafir”, muzică Gh.E. Marian, versuri Viorela Filip; „La o fereastră”, muzică Dumitru Lupu, versuri Viorela Filip; „Cînd a–nceput iubirea noastr㔂 (aceeaşi autori); „Vino, uită despărţirea” (aceeaşi autori); „Fără iubirea ta”, Cornel Meraru şi Viorela Filip; „Suntem numai musafiri”, Marcel Dragomir şi Viorela Filip.

„Cât te-am iubit” (Nicolae Caragia/Viorela Filip)” de pe albumul „Melodii compuse de Nicolae Caragia” (C&P – Nicolae Caragia) interpretat de Anastasia Lazariuc pe versurile Viorelei Filip.

Discografie: „De tine m-am îndrăgostit” (Electrecord); „Doar un trandafir” (Electrecord); Casete audio: „Aş vrea să chem iubirea” (Eurostar); „Suntem numai musafiri” (Electrecord); C.D. : „O floare pentru fiecare”  (Fevronia). Turnee: Italia, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria, U.S.A şi numeroase turnee şi spectacole în ţară de-a lungul anilor.

2) autoare de versuri şi melodii de muzică usoară; muzică pentru copii; Activitatea sa de creaţie poetică se concretizează şi în colaborarea cu următorii compozitori de muzică usoară: Jolt Kerestely, Marcel Dragomir, Şerban Georgescu, Dumitru Lupu, Mihai Alexandru, Cătălin Crişan, Marian Stârcea, Viorel Gavrilă, Nicolae Caragia, la ale căror piese Viorela Filip semnează versurile.

„În lumea romantică”  (Nicolae Caragia/Viorela Filip) de pe albumul „Melodii compuse de Nicolae Caragia” – C&P – Nicolae Caragia, interpretat de Gabriel Dorobanţu.

Scrie versuri şi pentru cântece de muzică uşoară adresate copiilor, mai ales pe muzica lui Jolt Kerestelly. Aşa s-au născut albumele : „Miau, miau ,miau…sunt o biată pisicuţă”, „Zi de zi visez”, „Portativul copiilor”, unde Viorela Filip figurează ca autoare de versuri alături de Stelian Filip şi de Marian Stere. Este prezentă în festivalurile de gen: „Mamaia”, „Festivalul Tinereţii” (Costinesti), „Crizantema de aur”  (Târgovişte), „Melodii’82 ,’83 ,’84 ,’85,”, în calitate de interpretă şi de autoare de versuri.

„Dar te-am uitat” (Dumitru Lupu/Viorela Filip) de pe albumul „Viorela Filip – O floare pentru fiecare” – C&P 2006 FEVRONIA records interpretat de Viorela Filip.

3) profesoară de canto-muzică uşoară (la Şcoala de Artă din Bucureşti), a cărei experienţă/competenţă este atestată de obtinerea tuturor gradelor didactice, în specialitatea „Canto”. Foştii săi elevi sunt azi solişti, nume cunoscute în peisajul muzicii uşoare româneşti: Nico, Nadine, Radu Ille, Alina Sorescu, Annes, Adeline, Mirela Mihalache.

„Doar un trandafir” (Gheorghe E. Marian/Viorela Filip) de pe albumul Viorela Filip – „O floare pentru fiecare” – C&P 2006 FEVRONIA records interpretat de Viorela Filip.

4) membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (U.C.M.R.) din 27 iunie 2008; În calitate de compozitoare, Viorela Filip deţine, la acest moment, peste o sută de creaţii la care semnează muzica şi versurile, multe dintre piese fiind premiate la festivaluri naţionale şi internaţionale de gen: – „O broscuţă dacă-aş fi” – interpretă Alina Dănescu; „Artistă eu voi fi” – interpretă Ioana Popa; „Balerina” – interpretă Francisca Botoş; „O la la, ole, ola!” – interpretă Elena Pene; „Este vară, sunt la mare” – interpretă Adelina Creţu-Neacşu;

„Mi-a rămas doar amintirea ta” (Nicolae Caragia/Viorela Filip) de pe albumul „Melodii compuse de Nicolae Caragia” (C&P – Nicolae Caragia) interpretat de Şerban Cazan.

Câteva date mai recente despre Viorela Filip: Încheierea anului 2010 şi începutul lui 2011 a însemnat pentru interpreta Viorela Filip participarea la două turnee în străinătate: Israel şi Germania. A obţinut premii importante (Trofeu, I, II şi III) la secţiunile de Creaţie ale festivalurilor „Portativul veseliei” – Craiova 2011, „Gala cântecelor de iarnă” – Craiova, Decembrie 2010, „Constelaţia juniorilor” – Focşani, 2011, dar este prezentă şi în calitate de membru în multe jurii de specialitate din ţară şi din străinătate: Festivalul „Flori de Mai” – Călăraşi; Festivalul „Aurora Boreală” – Ruse, Bulgaria; Festivalul „Ursuleţul de Aur” – Baia Mare; Festivalul „Delfinul de Aur” – Năvodari.

Sursa info: https://www.facebook.com/viorela.filip/aboutsection=bio&pnref=about (selecţiuni)

*****

04.-Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea 1000

Horia Moculescu (n. 18 martie  1937,  Râmnicu-Vâlcea) este un pianist, interpret vocal, compozitor, mediator și creator de programe TV din  România.

Din partea mamei (Nidia Copetti), Moculescu este de origine italiană, iar din partea tatălui (Nicolae Moculescu, fost ofițer în armata română interbelică) este de origine română. Talent muzical precoce, învață autodidact  acordeonul la vârsta de șase ani. Rămâne orfan de mamă în anul 1948. Urmează cursurile medii la Turda, la Liceul de Băieți (azi  Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda), pe care le absolvă în anul 1954. Aici se remarcă prin virtuozitatea cu care interpreta piese de muzică ușoară la pian și la acordeon. Din cauza așa-zisei „origini sociale nesănătoase” din timpul regimului comunist, nu a fost admis la Conservatorul din București. Se înscrie la Facultatea de Mine din Petroșani, unde își pune în evidență talentul de interpret muzical în cadrul orchestrei facultății. În continuare, se dedică exclusiv muzicii, activând ca pianist în localuri de bun renume din  București  și de pe litoralul Mării Negre. În această perioadă începe să compună melodii de muzică ușoară. Piesa lui de debut a fost De-ai fi tu salcie la mal.

„Salcia” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – C&P 1995 Radio România, interpretat de Mihaela Mihai.

Horia Moculescu la RRActualitati

Membru al Uniunii Compozitorilor din România, a compus cca. 500 melodii și a luat peste 200 premii. A fost, între altele, realizatorul emisiunii de televiziune „Atenție, se cântă!” (TVR2 2009 – 2013, 29 iunie).

Ca solist vocal și compozitor, a înregistrat doar două discuri vinil 7 și un singur LP : 1962 – ● Norma Mia ● Cosi Pallida ● Madame ● Ciao, EDC 541, Vinil, Electrecord; 1965 – Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Romanească Mamaia – August 1965, EDC 613, Vinil, Electrecord (Fața A Horia Moculescu – Sînt Tînăr, Vara La Mamaia, Iarna La Sinaia/Fața B Constantin Drăghici – Dorule, Să Cîntăm); 1976 – Salcia – Melodii De Horia Moculescu, STM-EDE 01227, Vinil, Electrecord; Compilații : 2005 – The Best Romanian Music, CD 4 din 10 CD Box Set, NC 005, CDS Music.

„Şi dacă” (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” – C&P 2001 Electrecord, interpretat de Horia Moculescu.

Horia-Moculescu (eurovision.ro)

Muzică de film: Mireasma ploilor târzii  (1984); Vară sentimentală (1986); Primăvara bobocilor (1987); Maria și marea (1988); Secretul armei… secrete  (1988); Miss Litoral  (1991); Pistruiatul (1973).

A compus peste 400 melodii, colaborând cu Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Corina Dogaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Adrian Daminescu, Gabriel Cotabiță și alții. Dintre melodiile cele mai cunoscute amintim:

„Pentru tot ce-a fost îți mulțumesc”, „Fir de busuioc”, „Inima ta”, „Păi de ce?”, „Primăverii n-ai ce-i face”, „Prima iubire și ultima”, „Până ieri”, „La mulți ani”, „Cere-mi”, „Azi nu voi putea dormi”, „Ce bine e să știi să citești”, „Balanța inimii”, „Anul 2000”, „Fântânile albastre”.

„Eu şi tu (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord / P – 2010 Roton), interpretat de Corina Chiriac şi Horia Moculescu.

02.-Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Dintre cele 200 de premii primite de-a lungul timpului, cele mai recente sunt: Premiul Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru anul 2008, Premiul „Compozitorul anului 2012”, acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și alături de actrița Alexandra Velniciuc, Premiul APTR 2013 pentru susținerea și promovarea interpretărilor live la Televiziunea Română.

„Concurs de dans” (Horia Moculescu/Corina Brăneanu)” de pe albumul „Cvintetul LUCHIAN” (C&P – Radio România) interpretat de Cvintetul LUCHIAN (Ioan Luchian Mihalea, Bogdan Dragomir, Cristian Caragea, Mircea Cotigă, Mihai Ţiulete). Lansat: 1981.

30.-Premiile-Muzicale-Radio-Romania-2015-Foto.-Alexandru-Dlea2

Compozitorul Horia Moculescu a primit Premiul Special pentru întreaga carieră, la Gala Premiilor Muzicale Radio România 2014.

“Eu nu am vârstă … Dacă te gândeşti că am intrat prima dată pe poarta Radioului în ’62, sunt de atunci 53 de ani, sute de înregistrări aici, cred că am şi peste 200 de piese în cardex, cel puţin o sută de apariţii pe scena radio, este aşa o mângâiere sufletească să te primească publicul atât de frumos cum m-a primit pe mine… M-a emoţionat!”, a mărturisit Maestrul Moculescu. (Radio România Actualităţi – 23 martie 2015).

„Eu sunt fata ta” (Horia Moculescu/Eugen Rotaru) de pe albumul „THE GOLDEN STAR” (C&P 2001 Fundaţia Culturală PHOENIX), interpretat de Nidia Moculescu, 11 ani în anul 2001.

„‘Salcia’ nu este cea mai bună piesă a mea. Am piese pe care le consider mai elaborate, mai reușite, mai întregi. La ‘Salcia’ a fost impactul foarte mare. Este foarte greu de cântat, dar asta nu înseamnă că este foarte elaborată. Cred că mai bună este melodia pe care o cântă Corina: ‘Inima ta’. Este mai elaborată, este de inspirație folclorică”.

„Inima ta” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul Corina Chiriac (C&P – Radio România/Electrecord) interpretat de Corina Chiriac.

„Toate melodiile pe care le-am scris sunt înregistrate la Radio și asta e o performanță destul de rară.”  (Horia Moculescu – http://bucurestifm.ro/2015/03/23/compozitorul-horia-moculescu-vine-la-bucuresti-fm/)

Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Moculescu si www.bucurestifm.ro )

*****

La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 14– 20 martie:

14-03-1928          Se naşte compozitorul Petre Mihăescu.

14-03-1933          Se naşte interpretul şi compozitorul Quincy Jones.

14-03-1945          Se naşte Walter Parazaider, saxofon, grupul Chicago.

15-03-1941          S-a născut în California, la Los Angeles, Mike Love, solistul grupului Beach Boys, pe numele real Michael Edward Love. (1966 UK & US No.1 single ‘Good Vibrations’, plus over 25 other US & UK Top 40 singles. 1966 classic album ‘Pet Sounds’).

15-03-1944          S-a născut în Dallas, Texas, Sly Stone (Sylvester Stewart) din grupul Sly & the Family Stone’s.

15-03-1951         Se naşte la Tuzla, Constanţa, interpreta de muzică uşoară Viorela Filip.

15-03-1951          S-a născut la New York, actriţa şi solista Melissa Manchester.

15-03-1953          Se naşte Mike Oldfield.

15-03-1962          Se naşte în Manhattan, New York City, Terence Trent D’Arby. (1988 UK No.2 single ‘Sign Your Name’ plus 8 other UK Top 40 hits. 1988 US No.1 single ‘Wishing Well’).

15-03-1968          Se naşte interpreta Sabrina.

15-03-1975          S-a născut Will.i.m. din grupul Black Eyed Peas. (2003 US & UK No.1 single ‘Where Is The Love’).

16-03-1948          S-a născut Michael Bruce, chitară în grupul Alice Cooper Band.

16-03-1954          S-a născut actorul şi interpretul britanic Jimmy Nail (James Michael Aloysius Bradford).

16-03-1991          6 muzicieni din grupul country al interpretei Reba McEntire încetează din viaţă în accident de avion, lângă San Diego, Reba fiind în alt aparat.

17-03-1919          Se naşte în Montgomery, Alabama, celebrul interpret Nat King Cole. În 1945 are primul number one în topuri – The Christmas Song, deschizând drumul spre o avalanşă de hit-uri, cu 50 de milioane de discuri vândute. Nathaniel Adams Cole s-a născut de ziua Sf. Patrick în familia pastorului baptist Jems Cole. În tinereţe a avut două slăbiciuni: baseball-ul şi jazz-ul. Lupta între ele a fost cruntă şi după multe bătălii a învins jazz-ul, Nat formând în 1936 un trio care va deveni peste ani celebru (ceilalţi doi fiind Lester Young – sax tenor şi Reth Callender – bas). Locul activităţii era Chicago, capitala mondiala a jazz-ului, unde Nat va depăşi graniţa inexplicabilă până atunci, dintre publicul alb şi cel negru, devenind favoritul tuturor. Primul mare hit de jazz a fost ” Breezy And The Bass” dar mai târziu abordează şi stilul pop, „The Christmas Song” ajungând în 1945 NUMBER ONE (primul single în care a folosit instrumente cu coarde). A urmat o avalanşă de hit-uri, 50 milioane de discuri vândute, o cifră fantastică pentru acele vremuri. Dintre marile sale hit-uri: Nature Boy, Again, Fascination, Darling Je Vous Aime Beaucoup, Mona Lisa, Route’66, Papa Loves Mambo, Smile, etc. Cu toată imensa popularitate dobândită el se va simţi de multe ori umilit din cauza discriminării rasiale, în anul 1956 fiind chiar atacat în timpul unui concert la Birmingham (Alabama) de un grup de rasişti. Programul foarte încărcat avut de-a lungul anilor (emisiuni TV, imprimări, turnee – în Cuba, unde a cântat în spaniolă şi portugheză, în Elveţia secondat de Quincy Jones şi în Anglia, triumf la Royal Variety Theatre urmat de prezentarea sa Reginei…) i-a influenţat negativ sănătatea, Nat îmbolnavindu-se de cancer la plămâni, boală care-l va răpune la începutul anului 1965, la două săptămâni după moartea tatălui său.  

17-03-1944          S-a născut în Greenwich Village , New York, John Besnosn Sebastian, fondator, în 1965, al grupului Lovin’ Spoonful. ( No. 1 hit in 1976 „Welcome Back,” the theme for the ABC-TV series „Welcome Back Kotter.” )

17-03-1951          S-a născut Scott Graham, chitaristul grupului Thin Lizzy.

17-03-1959          Se naşte Mike Lindup, membru al grupului Level 42, vocal şi clape.

17-03-1973          S-a născut Caroline Corr, tobe şi vocal în grupul The Corrs.

17-03-1975          S-a născut vocalistul şi chitaristul grupului The Darkness, australianul Justin David Hawkins.

17-03-1976          Se naşte Stephen „Steve” Gatley din grupul Boyzone.

18-03-1937          Se naşte la Râmnicu Vâlcea compozitorul şi interpretul Horia Moculescu.

18-03-1941          Se naşte în Prattville, Alabama, starul de muzica soul Wilson Pickett. În 1991 a fost primit în Rock and Roll Hall of Fame. A murit la 19 ianuarie 2006.

18-03-1947          S-a născut Barry J. Wilson, drums, Procol Harum, (1967 UK No.1 & US No.5 single ‘Whiter Shade Of Pale’). Wilson a murit la 8 octombrie 1990.

18-03-1954          Se naşte la Craiova, interpreta de muzică uşoară Janina Matei. A absolvit liceul Fratii Buzesti unde a şi debutat în anul 1967, câştigând diferite premii la concursuri şcolare. A participat la concursul TV Steaua Fără Nume, a debutat ca artist profesionist în 1971, odată cu plecarea la Bucureşti. Evoluează în diferite spectacole, cântând la Teatrul C. Tanase şi angajată la Ansamblul UTC. Debut discografic în l973. În 1984 pleacă în Italia unde se stabileşte şi îşi continuă activitatea muzicală prin contract ARIA, întreprinde turnee în Israel. Din 1984 are domiciliul stabil în Firenze (Florenţa), Italia.

18-03-1959          Se naşte în Bronx, New York, Irene Cara. 6 săptămâni s-a aflat în fruntea topului Billboard Hot 100 cu tema filmului Flashdance … What a Feeling. (1982 UK No.1 & US No. 4 single, ‘Fame’ & 1983 US No.1 & UK No.2 single Flashdance …What A Feeling’).

18-03-1963          Se naşte la Nerw York, interpreta Vanessa Williams.

18-03-1970          S-a născut interpreta americană Queen Latifah (Dana Elaine Owens ). Are în palmares 6 premii Grammy.

18-03-1979          S-a născut Adam Levine, voce şi chitară în grupul Maroon 5.

18-03-1997          Este incinerat în New Jersey, Notorius B.I.G., împuşcat la 09 martie.

18-03-2001          Moare în urma unui infarct, în vârstă de 65 de ani, La Los Angeles, John Phillips, membru fondator al grupului Mamas & the Papas, grup cu cel mai mare hit California Dreamin, de 6 ori în 1966-1967 în top 5 Billboard Hot 100.

19-03-1944          S-a născut la New York, John Sebastian, fondatorul, în 1965, al grupului LOVIN’ SPOONFUL. Cel mai mare hit a fost Nr. 1 în 1976 Welcome Back, tema serialului de televiziune Welcome Back Kotter.

19-03-1946          S-a născut Ruth Pointer din grupul Pointer Sisters.

19-03-1953          S-a născut Roland William Sheehan, basistul grupului Mr. Big.

19-03-1955          S-a născut în Penns Grove, New Jersey, actorul şi cântăreţul Bruce Willis.

19-03-1976          A murit guitarist Paul Kossoff, ex of Free and Back Street Crawler, în urma unui atac de cord în timpul zborului de la Los Angeles la New York, după o lungă perioadă de abuz de droguri.

19-03-1982          Moare, la numai 25 de ani, Randy Rhoads, chitaristul grupului heavy metal Ozzy Osbourne.

20-03-1949          S-a născut Jimmie Vaughan, membru al grupului R & B Fabulous Thunderbirds, fratele lui Stevie Ray Vaughan.

20-03-1951          Se naşte la Birmingham, cunoscutul interpret Carl Palmer. Cariera sa este legata de grupurile CHRIS FARLOW, CRAZY WORLD OF ARTHUR BROWN, P.M. si mai ales EMERSON, LAKE & PALMER.

20-03-1964           Se naşte la Cleveland, Ohio, Tracy Chapman. La decernarea American Music Awards din 1989, Tracy a câştigat premiul pentru „Best International New Comer”. În acelaşi an primeşte premiul Grammy la secţiunea „Best Female Pop Vocal Performance”, la care i se va adăuga premiul „Best New Artist” şi „Best Contemporany Folk Recording”. Ce reprezintă Tracy Chapman pentru scena muzicii internaţionale? Poate un pic de romantism, o linie melodică ce combină folk-ul cu soul-ul, regăsirea prin muzică sau poate eliberarea prin poezie ! ! ! Provenind dintr-o familie cu o anumită condiţie, Tracy vrăjeşte prin depăşirea barierelor emoţionale.

20-03-1976          S-a născut Chester Bennington, vocalistul grupului Linkin’ Park. (2002 US No.2 & UK No.4 single ‘In The End’, 2002 US No.2 & 2001 UK No.4 album ‘Hybrid Theory’).

20-03-1991          Conor Clapton, baiatul chitaristului Eric Clapton, în vârstă de 4 ani moare în urma unei căderi de la etajul 53 de la fereastra apartamentului din New York.

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele Viorela Filip – “O floare pentru fiecare”, realizat de Casa de Discuri FEVRONIA – C&P 2006, “Melodii compuse de Nicolae Caragia” (arhiva personală a autorului), Horia Moculescu: “Strada Speranţei” – C&P 2001 Electrecord, “Duete celebre – vol.2” – C-Electrecord P-2010 Roton, “The Golden Star” – C&P 2001 Fund. Cult. PHOENIX, “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – C&P – Radio România, „Cvintetul LUCHIAN” – C&P Radio România şi „Muzică de Colecţie vol.36” – Proiect special Jurnalul Naţional – C – Electrecord & P 2007 – Intercont Music).

Președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor respinge o eventuală unire a TVR cu SRR

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 13:30

Deputatul liberal, Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, respinge o eventuală unire a Televiziunii Publice cu Radioul Public.

Gigel Ştirbu afirmă că situaţia financiară dificilă în care se află TVR nu poate să fie rezolvată prin unirea cu Societatea Română de Radiodifuziune, ci trebuie găsite alte soluţii:

Gigel Ştirbu a mai spus că nici proiectul de modificare a legii de funcţionare a Societăţilor Române de Televiziune şi Radiodifuziune, propus de Partidul Social Democrat, nu va duce la rezolvarea problemelor Televiziunii Publice şi creează, doar, o nouă funcţie ce poate fi controlată politic.

El a adăugat că, în cazul în care acesta va fi adoptat de Parlament, PNL va lua în calcul atacarea lui la Curtea Constituţională.

Astăzi expiră perioada de dezbatere publică a propunerii de modificare şi completare a legii.

PNL nu este de acord cu schimbarea Legii 41

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2016, 13:08

PNL nu susţine propunerea de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, pe care o consideră inoportună. Purtătorul de cuvânt al formaţiunii, deputatul Ionuţ Stroe, a declarat că această iniţiativă nu prezintă soluţii tehnice de redresare a situaţiei de la TVR, ci creează funcţii noi.

El a subliniat că perturbarea situaţiei TVR-ului şi mai ales a Radioului în an electoral este extrem de periculoasă.

PNL va solicita retrimiterea sau chiar respingerea acestei legi, pentru că o consideră inoportună.

Spre deosebire de TVR, Radioul are un parcurs între bun şi foarte bun, nu are datorii, fiind fără probleme financiare.

Liberalii propun crearea unui grup de lucru comun Parlament-Guvern-SRTV, care să identifice soluţii imediate.

AUDIO – „Modificarea Legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice”

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 februarie 2016, 16:30 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:53

Ioana Avădani, directorul Centrului de Jurnalism Independent, invitată la Bucureşti FM a precizat că modificarea legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice.

Mai mult, Avădani a susţinut că situaţia televiziunii trebuie separată de cea a radiolui, chiar dacă cele două instituţii funcţionează după aceeaşi lege.

Directorul CJI crede că factorii politici ar trebui să-şi asume răspunderea pentru situaţia în care a ajuns televiziunea publică.

Iată şi părerea lui Sergio Valzania, fost director de programe al RAI, fost director adjunct al Radio RAI, membru al Comitetului Euroradio EBU, profesor universitar si scriitor, care şi-a început cariera la RAI in 1978.

Istoria serviciului public din Italia a demonstrat faptul că separarea funcţiilor de preşedinte şi director general nu a fost benefică.

Ion Cristoiu – „Modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu ar putea duce la rezolvarea problemelor TVR”

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 februarie 2016, 16:00 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:50

Modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu ar putea duce la rezolvarea problemelor TVR, a declarat la Radio România Actualităţi jurnalistul Ion Cristoiu. El a apreciat în emisiunea Probleme la zi că actuala formulă organizaţională a posturilor publice de radio şi televiziune nu ar trebui modificată.

Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, Georgică Severin, a depus o propunere legislativă, în regim de urgenţă, care prevede separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi incompatibilităţi pentru membri ai consiliilor de administraţie.

Aceştia din urmă ar trebui să renunţe să facă parte din partide sau din structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale.

Premierul Dacian Cioloş: Nu putem da bani Televiziunii, acum!

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 februarie 2016, 19:00

Premierul Dacian Cioloş susţine că Guvernul simte nevoia unor soluţii pe termen scurt şi foarte scurt, pentru a stopa procesul, această spirală în care este acum Televiziunea. „Practic, Televiziunea continuă să acumuleze datorii fără posibilitatea de a relansa un proces de restructurare şi de relansare a activităţii, a performanţei în televiziune. Până în luna martie, dacă nu se iau nişte măsuri, Televiziunea riscă să intre în incapacitate de plată. Apoi, este nevoie de măsuri pe termen mediu sau pe termen lung, care vor presupune probabil şi modificări legislative, în funcţie de statutul pe care Televiziunea l-ar putea căpăta pentru ca pe viitor să poată, pe de-o parte, să-şi găsească locul în spaţiul concurenţial audiovizual şi, pe de altă parte, să rămână sau nu cu atribuţia de serviciu public – aici, iar, este o decizie politică, care trebuie luată”.

Premierul Dacian Cioloş susţine că nu este posibilă ştergerea datoriilor înregistrate de TVR: „Ce pot să vă spun este că pur şi simplu ştergerea datoriilor în momentul de faţă – care oricum vă spun că n-ar rezolva problema, pentru că în câteva luni TVR ar acumula din nou alte datorii – printr-un sprijin de la bugetul de stat, aşa cum stau lucrurile acum legal, juridic, nu este posibilă, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Deci e, o dată, o problemă legală, juridică, şi în al doilea rând e o problemă de management; chiar dacă ar fi posibil să ştergem datoriile, cred că asta ar trebui gândit într-un context mai larg, în care această ştergere eventuală a datoriilor să ofere noi oportunităţi Televiziunii pentru a-şi relansa activitatea. Dar asta presupune şi alte decizii de ordin politic”.

Declaraţiile au fost făcute în cadrului unei întâlniri la care au participat membrii comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul, care au discutat cu membri ai conducerii interimare a televiziunii despre salvarea financiară a instituţiei.

Citeşte AICI şi punctul de vedere al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, despre situaţia TVR.

Premierul Cioloş exclude o intervenţie financiară rapidă în sprijinul TVR: În măsura în care veţi ajunge la o concluzie, în funcţie de aceste concluzii, pe care le trageţi astăzi şi deciziile pe care le luaţi vizavi de viitorul funcţionării Televiziuni şi a conducerii Televiziunii, Guvernul poate să vină cu măsurile pe care le consideră fezabile în baza legilor actuale şi în baza responsabilităţii pe care o are. Ceea ce nu putem face, oricât am vrea înainte de iulie, este să dăm bani acum, în următoarele săptămâni, Televiziunii. Să dăm bani Televiziunii în plus acum – asta ar însemna în primul rând să gasim bani respectivi, deci să-i luăm de undeva, dar ar însemna să facem rectificare bugetară. Rectificarea bugetară nu o putem face imediat. Deci asta oricum, această idee e o idee de perspectivă, de termen hai să spun mediu, de câteva luni de zile, însă până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate pentru a închide robinetul risipei, să spun, la TVR. Deci în funcţie de aceste decizii, sigur, s-a vorbit aici de garanţie guvernamentală. Trebuie analizat, Ministerul de Finanţe, garanţia aceea nu înseamnă bani de la buget imediat, dar oricum înseamnă un impact asupra bugetul şi asupra datoriei şi aici sunt nite limite, dar oricum, noi suntem în măsură să analizăm toate aceste posibilităţi. Noi am făcut deja o analiză, dar vom folosi aceste elemente în funcţie de decizia care se ia astăzi.

Şi eu cred, pornind şi de la scrisoarea pe care conducerea Televiziunii ne-a trimis-o şi nouă şi dumneavoastră, că la TVR se aşteaptă acum o decizie rapidă. S-a evocat aici eventuala administrare specială sau o nouă administrare oricum, care să ia nişte măsuri de restructurare, dar oricare ar fi conducerea respectivă, dacă conducerea respectivă nu va fi în măsură să ia nişte decizii urgente de restructurare, nu vom putea gâtui pierderile care continuă şi atunci abia după ce reuşim să gâtuim aceste pierderi, cred că putem să vedem care sunt soluţiile pentru a relansa activitatea acolo şi a lărgi baza de finanţare a Televiziunii pe baza unui plan pe care cineva să şi-l asume”.

Kelemen Hunor: Unirea cu Radioul nu rezolvă problema TVR

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 februarie 2016, 19:00

Kelemen Hunor a declarat astăzi că rezolvarea situaţiei financiare a TVR trebuie privită independent de SRR: „Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamn un control şi o intervenţie politică, nu înseamnă că angajaţii de la Televiziune devin funcţionari publici, nu înseamnă că lucrurile merg într-o altă direcţie. Trebuie discutat. Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. Dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung”.

Declaraţiile au fost făcute în cadrului unei întâlniri la care au participat membrii comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul, care au discutat cu membri ai conducerii interimare a televiziunii despre salvarea financiară a instituţiei.

În primul rând, a subliniat Kelemen Hunor, trebuie rezolvată problema Consiliului de Administraţie: ”Nu avem voie să aşteptăm până în aprilie, până când expiră mandatul interimar al doamnei Irina Radu. Deci eu cred că săptămâna viitoare se poate propune şi se poate numi un Consiliu de Administraţie. Fără un Consiliu de Administraţie, putem discuta restructurarea, orice putem discuta, lucrurile nu pot fi rezolvate pe termen mediu şi pe termen lung. Birourile Permanente pot iniţia acest demers şi trebuie iniţiat acest demers cât mai repede. Sigur, putem discuta cine propune, cine îşi asumă membrii Consiliului de Administraţie, dar totuşi legea este foarte clar, din acest punct de vedere, şi nu cred că putem trece peste legea în vigoare. (:::) Sigur, ştergerea datoriei, şi sunt de acord cu premierul, nu va rezolva problema şi aici discutăm de viabilitatea Televiziunii Române, cât de viabilă e Televiziunea Română. În această formulă, nicio soluţie financiară nu va însemna pe termen mediu, pe termen lung o televiziune eficientă. Nu ste viabilă televiziunea sub această formulă, trebuie spus acest lucru; nu trebuie să ne temem de aceasţă afirmaţie. Şi fără o reformă, o restructurare, dar foarte dura, nu cred că se poate merge cu această televiziune mai departe. Eu nu cred în formula insolvenţei. Formula insolvenţei înseamnă că nu mai există control parlamentar asupra Televiziunii Române. Nu este o societate comercială. Televiziunea Română nu este Oltchim, Televiziunea nu este o firmă oarecare şi dacă noi acceptăm că este un serviciu public, nu trebuie să aruncăm în braţele unui executor judecătoresc tot ce înseamnă Televiziunea Română. Atunci de ce nu închidem pentru 24 de ore, ne uităm în Contractul Colectiv de Muncă şi plătim ce e de plătit şi a doua zi reînfiinţăm şi începem nu o restructurare, o reconstrucţie a unei televiziuni curate şi de la bun început bine gândite, bine stabilite. Deci eu, din acest punct de vedere, chiar nu m-aş teme de o astfel de soluţie; oricum ar fi mai bine decât o insolvenţă, care înseamnă un control care este foarte departe de Parlamentul României”.

Dezbatere privind rezolvarea situației financiare de la TVR

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 februarie 2016, 16:45 / actualizat: 23 februarie 2016, 19:34

Comisiile de Cultură şi Buget din Parlament au analizat și dezbătut, marți, situaţia financiară a Societăţii Române de Televiziune. la şedinţă participă şi premierul Dacian Cioloş, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, precum şi conducerea TVR. Să urmărim dezbaterile.

Irina Radu: Sigur că am analizat cu colegi, cu avocaţi, cu Comitetul Director, aici prezent, cum am putea să oprim executările silite. Am făcut propuneri salariaţilor de a eşalona plăţile, cifra de cinci ani nu i-a mulţumit, ni s-au cerut doi sau trei ani, iar noi am spus că doi sau trei ani nu pot fi garantaţi, pentru că ar însemna să semnăm şi noi, ca şi alte conduceri, ceva nerealist. Noi nu putem face promisiuni de care să nu ne putem ţine sau, cel puţin această conducere, pe care o vedeţi aici. Nu vom face acest lucru. Nu putem noi face propunerea concretă de cum să se stopeze aceste executări silite. Cred că la un alt nivel şi într-o altă formulă, se poate discuta pentru că dacă soluţia unei administrări speciale o punem aici, pe masă, se va zice că eu am venit în faţa dumneavoastră şi am cerut insolvenţa. Nu, eu nu pot să cer acest lucru. Eu trebuie să cer găsirea unei soluţii pentru a stopa aceste executări silite, care nu ne vor mai permite de luna viitoare să dăm salarii. Apoi, o altă propunere ar avea în vedere creşterea veniturilor, creşterea veniturilor cu responsabilitate. Aşa cum a zis şi domnul preşedinte al Senatului, trebuie să fim responsabili, nu numai să cerem bani, şi asta am spus de la începutul scurtului meu mandat, că nu venim să cerem creşterea abonamentului, deşi ar fi normal să o facem. Şi dacă ne privim în oglindă, recunoaştem că avem cea mai mare taxă din Europa, nu numai în valoare netă, ci şi ca proporţie din venitul cetăţenilor. Dar poate că nu e momentul. Putem înţelege şi politica, nu numai televiziunea. Bun, deci revenind la creşterea veniturilor fără a creşte abonamentul, se pot găsi soluţii, respectiv modificări legislative prin care să se lărgească bazinul de colectare a taxei, să eliminăm această depunere de declaraţie de nedeţinere de televizor, pe care omul o face o dată în viaţă şi 20 de ani nu mai plăteşte abonamentul, deci să facem această declaraţie anual – acest lucru s-a obţinut, din câte ştim, pentru Radio, printr-o hotărâre de guvern, nu ştiu de ce nu s-a ţinut cont atunci şi de Televiziune. Ar mai fi şi alte metode. Ar fi, nu vreau să spun acum, iarăşi cred că nu e momentul să solicităm creşterea spaţiului de publicitate, pentru că venitul nostru de bază nu provine din publicitate. În acelaşi timp, pe lângă lărgirea acestui bazin de încasare şi fac aici o mică paranteză, sunt peste un milion şi jumătate de scutiţi. Nu există prevăzut nicăieri în lege cine poate să-i verifice şi ce penalităţi sunt. Deci oricine face o hârtie şi spue ‘nu deţin televizor’ şi nu mai plăteşte taxa TV. Putem continua şi cu alte propuneri, nu m-am uita sincer la ceas, nu cred că am vorbit zece minute, dar vreau să vă mai spun şi nişte lucruri bune, ca să obţinem din partea dumneavoastră şansa de a ne ajuta. De exemplu, aş spune că în şase ani de zile, TVR a colectat de la publicul său circa 360 de milioane de euro, din care a plătit bugetului de stat taxe şi impozite în valoare de circa 100 de milioane de euro. Deci noi ne-am străduit în aceşti ultimi ani să acoperim nişte găuri uriaşe. Nu aşteptăm laude. Aşteptăm doar confirmarea unui sprijin concret. Aş mai sublinia ceva. În anul 2013, de exemplu, la bugetul de stat s-au plătit 30 de milioane de euro. În anii 2009, 2010, 2011, s-au plătit între 9 şi 11 milioane. Faceţi o comparaţie între efortul de atunci şi efortul de acum. Cu toate acestea, anul 2015 va fi încheiat, sperăm noi, dar aşa ne arată calculele, pe profit contabil, deci asta arată un cost control realizat altfel. Despre audienţă mi-e jenă să vorbesc, pentru că mi-aş fi dorit să vă dau nişte veşti bune şi cred că suntem o echipă bună, care am fi putut arăta ceva. Nu putem arăta, am acceptat compromisul de a ţine barca doar şi sa ajutăm, in fine, la refacerea Televiziunii, dacă aşa se va hotărî. Răspundem acum la orice întrebări, mai avem şi alte propuneri, nu vreau să vorbesc mai mult decât e cazul. Mulţumesc frumos.

Călin Popescu-Tăriceanu: Numai o clipă. Doamna preşedinte director general, mi-aş permite, de fapt mai corect ar fi spus mi-aş fi permis o sugestie acum, e uşor tardivă, cu toate că nu complet tardivă. Datele sintetice pe care le-aţi prezentat şi care sunt interesante ar fi fost bine să fie strânse într-un document şi să ne fi fost dat înainte să-l consultăm. ceea ce aţi spus, evoluţia încasărilor, evoluţia cheltuielilor, evoluţia veniturilor din taxă, evoluţia veniturilor din publicitate, evoluţia audienţelor – toate lucrurile astea ar fi fost utile pentru ca să facem o discuţie cât mai în cunoştinţă de cauză. Îmi exprim speranţa că un astfel de document probabil nu ştiu dacă astăzi găsim soluţia completă, dar poate ni-l pregătiţi şi ni-l puneţi la dispoziţie. Vă mulţumesc./denisse

–: Vă referiţi direct la unele probleme concrete sau /…/?

Dacian Cioloş: În adăugire la ceea ce a spus doamna Irina Radu: eu am primit o scrisoare din partea dânsei, a conducerii Televiziunii, în care, după o analiză succintă a situaţiei dificile în care se află, vine şi cu nişte propuneri. Înţeleg că aceeaşi scrisoare a fost trimisă şi parlamentului. Singurul lucru pe care aş vrea să-l spun: cum am spus şi în introducere, eu cred că astăzi ar trebui să ne gândim în mod aplicat, dacă vrem să ieşim de aici cu ceva decizii sau dacă nu poate să fie şi doar un schimb de opinii şi să mai fie pe urmă o discuţie, sau, după ce parlamentul ia o decizie, în urma deciziilor de astăzi, să vedem care e locul guvernului în acest dispozitiv. Din punctul nostru de vedere, noi vedem, pe de-o parte, nevoia unor soluţii pe termen scurt, pe termen foarte scurt, pentru a stopa procesul… această spirală în care este acum Televiziunea – deci, practic, Televiziunea continuă să acumuleze datorii fără posibilitatea de a relansa un proces de restructurare şi de relansare a activităţii, a performanţei în televiziune. Deci, cred că ar trebui să vedem care sunt propunerile dvs legate de măsuri pe termen scurt, foarte scurt – cred, în următoarele săptămâni, pentru că înţeleg că până în luna martie dacă nu se iau nişte măsuri, Televiziunea riscă să intre în incapacitate de plată. Din câte ştiu, la sfârşitul lunii martie oricum va trebui să numiţi şi un Consiliu de administraţie nou, deci ar fi bine probabil ca acest nou Consiliu de administraţie să aibă şi un mandat – dacă va avea un mandat, în funcţie de soluţia juridică care este găsită. Şi apoi, măsuri pe termen mediu sau pe termen lung, care vor presupune probabil şi modificări legislative, în funcţie de statutul pe care Televiziunea l-ar putea căpăta pentru ca pe viitor să poată, pe de-o parte, să-şi găsească locul în spaţiul concurenţial audiovizual şi, pe de altă parte, să rămână sau nu cu atribuţia de serviciu public – aici, iar, este o decizie politică, care trebuie luată.

Deci, cu această aşteptare am venit astăzi, să vedem care ar fi variantele pe termen scurt pe care decideţi să le propuneţi şi, în funcţie de aceasta, ce poate să facă guvernul, şi apoi, eventual, variantele pe termen lung. Ce pot să vă spun este că pur şi simplu ştergerea datoriilor în momentul de faţă – care oricum vă spun că n-ar rezolva problema, pentru că în câteva luni TVR ar acumula din nou alte datorii – printr-un sprijin de la bugetul de stat, aşa cum stau lucrurile acum legal, juridic, nu este posibilă, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Deci e, o dată, o problemă legală, juridică, şi în al doilea rând e o problemă de management; chiar dacă ar fi posibil să ştergem datoriile, cred că asta ar trebui gândit într-un context mai larg, în care această ştergere eventuală a datoriilor să ofere noi oportunităţi Televiziunii pentru a-şi relansa activitatea. Dar asta presupune şi alte decizii de ordin politic.

Georgică Severin: /…/ că doamna director economic Pătru vrea să facă câteva… Aţi făcut un semn sau m-am înşelat?

Camelia Pătru: Nu, niciun semn, dar dacă mi-aţi dat cuvântul pot să intervin şi să spun că pe termen imediat – pentru că preiau ideea pe care a menţionat-o domnul prim-ministru foarte bine, aceea de a face nişte lucruri pe termen imediat – eu văd ca necesitate stoparea executărilor silite, care decapitalizează practic societatea de la o lună la alta. Asta văd ca primul lucru care trebuie făcut, astfel încât să poţi, într-un timp rezonabil, să te gândeşti la un plan de restructurare.

Georgică Severin: Doamna ministru de finanţe o să ia cuvântul. Vă rog frumos!/cvanatoru

Anca Dragu: Vă mulțumesc! Aș fi vrut să aduc câteva precizări, cu privire la situația datoriilor Societății Române de Televiziune. În data de 11 februarie 2016, conform datelor pe care le avem, această socitate are o datorie de 770 de milioane de lei. În această datorie totală, obligațiile înregistrate la bugetul general consolidat se prezintă astfel: 460 de milioane de lei sunt obligații fiscale principale… dintre care, avem obligațiile principale și accesoriile în proporție de aproximativ 50%. În anii anteriori, după cum a precizat și doamna director general, într-adevăr, Societatea Română de Televiziune a beneficiat de două eșalonări la plata datoriilor. Prima eșalonare la plată a fost acordată în ianuarie 2013, în sumă de peste 382 milioane lei, dar această eșalonare la plată a fost pierdută, ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor de plată curente. Ulterior, la sfârșitul anului 2013, se solicită menținerea valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, dar și această menținere a eșalonării la plată a fost pierdută, în 21 mai 2014, ca urmare, de asemenea, a neachitării la termen a obligațiilor de plată curente. Vă mulțumesc!

Georgică Severin: Vă mulțumesc, doamna ministru! O să îndrăznesc eu, două minute, să ridic câteva probleme concrete, pentru că văd că le amânăm și știu că au fost discutate și paradiscutate. O primă problemă, care stă la îndemâna – cred – a dumneavoastră, la nivel guvernamental, este cea legată de mărirea bazei de colectare a taxei, și este vorba de faptul că în momentul de față societățile de distribuție de energie electrică nou-înființate nu mai colectează această taxă; dimpotrivă, multe din ele își fac reclamă: veniți să cumpărați energia electrică de la noi, că nu plătiți taxa TVR dacă veniți la noi! Cred că nu depinde de Comisia de cultură, cât de la nivel guvernamental, să se găsească o soluție prin care toate societățile care distribuie energie electrică, către populație să plătească această taxă. Legat tot de acest aspect, un alt element extrem de important, care ține la fel de mult – zic eu – tot de zona guvernamentală și de Ministerul de Finanțe, este legat de comisionul încasat de încasat de aceste societăți. Sunt societăți care încasează 7%, ceea ce putem să spunem că stă în domeniul rezonabilului, dar sunt altele care încasează undeva /…/ 17 sau 17,4%, iar… și înțeleg că v-au trimis o înștiințare. că vor s-o mărească la 20%. Deci, faptul că doar preiau acești bani, îi țin în conturile lor și după aia îi virează către TVR să dea naștere la 20% comision cred că este o camătă – /…/ acest cuvânt – și ideea ca, printr-o măsură, printr-o ordonanță, o hotărâre de guvern chiar, să se limiteze acest comision la ceva rezonabil – nu sunt finanțist, ca să definesc eu rezonabilul – ar ajuta foarte mult. O altă problemă care stă la îndemâna Guvernului: este vorba de toți acești bani, care noi îi dăm prin butet, Televiziunii Române, pentru emisie; și care intră în conturile TVR, devin purtători de TVA, Societatea Română de Tele… plătește un TVA pentru niște bani pe care ea nu i-a folosit niciodată. Practic, se plimbă banii din buget prin conturile TVR și se duc la Societatea Română de Comunicații; dat TVA-ul, știu că o bună parte sunteți obligați să-l plătiți – alți bani care se pierd. În același mod, nu o să comentez niciodată faptul că este normal ca Televiziunea Română să plătească drepturile de eutor și să plătească toate taxele legate /…/ ORDA și de celelalte. Dar la fel, nu mi se pare firesc ca, în baza de calcul, să intre și suma pe care Televiziunea Română o primește pentru emisie; mărindu-se extrem de mult, pentru că vorbim de câteva zeci de milioane de euro. Și pentru că vorbim de această emisie, trebuie să ne fie un lucru extrem de clar, stimați colegi și doamnelor membri ai Guvernului: faptul că Televiziunea Română, practic, nu are nevoie de această emisie terestră. Accesul, pentru 95% din telespectatorii TVR se face, știm foarte bine, prin cablu sau direct de pe satelit./sdm2

Faptul că noi plătim acest lucru este o necesitate strategică, o situaţie de interes naţional, care să ne permită în anumite momente de criză să avem acces în orice colţ de ţară, fără să depindem de sateliţii altor ţări ş.a.m.d. Dar asta nu înseamnă că bani pe care noi îi dăm pentru buget să îngreuneze sarcina. Nu ştiu dacă aceste aspecte rezolvă foarte mult, dar ar ajuta activitatea curentă şi, practic, nu am obliga o instituţie a statului să acţioneze, dacă vreţi, la limită pentru nişte lucruri pe care tot noi o obligăm. Vă mulţumesc.

Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte Severin, daţi-mi numai o clipă voie să fac o intervenţie şi am să vă spun de ce. Am fost foarte atent la ceea ce ai ridicat aici ca subiecte în discuţie şi să ştiţi că remarcile pe care le-aţi făcut sunt corecte şi eu am punctat să ştiu această situaţie legată de diminuarea veniturilor din taxe din cauza comportamentului societăţilor de furnizare de electricitate, TVA-ul care se pierde din sumele care sunt facturate de SNR. Eu pot să mai adaug. Cred că ar trebui să facem dereglementarea timpului de publicitate şi să aibă aceeaşi posibilitate egală, cum au şi celelalte televiziuni private ca timp de publicitate, însă cred că încet-încet alunecăm de la subiectul critic, fierbinte. Societatea, în momentul de faţă, de televiziune, Televiziunea publică este într-o stare de faliment nedeclarat şi ceea ce ne-a spus doamna preşedinte director general este practic că urmează să intre în incapacitate de plată – aţi auzit câte obligaţii urmează să survină, banca nu le mai prelungeşte linia de credit şi datoriile către stat sau către partenerii comerciali. Deci putem să discutăm şi va trebui să discutăm şi chestiunea cu taxa şi celelalte, şi sumele care se plătesc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi altele, dar trebuie urgent găsită o soluţie la această situaţie, care nu mai permite acum discutarea celorlalte probleme. Ce facem pentru ca să permitem funcţionarea în continuare a serviciului, care e soluţia practică, având în vedere că ei, peste câteva zile, din ce am citit din scrisorile pe care le-au adresat, prima problemă e că nu vor putea să mai plătească salariile pe 28 februarie, dacă am înţeles bine, da?

Georgică Severin: Aveţi perfectă dreptate, domnule preşedinte, şi în acest sens i-am dat domnului prim-ministru mai devreme un document al Comisiei Europene, prin care în anul 2008, Comisia Europeană s-a declarat de acord cu un ajutor de 150 de milioane de euro oferit de statul francez televiziunilor de stat franceze şi documentul de la Comisia Europeană spune că acest ajutor de stat este eligibil şi este un ajutor nu numai pentru dotări, dar şi pentru capital. Deci ce s-a putut pentru France 2, France 3 şi restul nu văd de ce nu s-ar putea şi pentru noi, pentru că vorbim de un serviciu public de interes general. Nu mai spun că în 2002 şi 2005, televiziunile de stat din Franţa au mai primit un ajutor de stat acceptat, considerat eligibil de Comisia Europeană. Deci există un precedent. Vă mulţumec.

Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, încă o dată revin. Aici cred că trebuie să discutăm de măsuri pe termen scurt pentru a rezolva problema pe care doamna Radu a subliniat-o şi aştept propunerile – poate că conducerea Televiziunii dumneavoastră a trimis o scrisoare, ne-aţi trimis inclusiv nouă o scrisoare cu câteva propuneri. V-aş ruga să le citiţi aici şi să discutăm pe ceva concret, că altfel ne învârtim în jurul cozii. Propunerile pe care le-aţi făcut dumneavoastră legat de mărirea bazei de colectare, de comisionul încasat, de banii din taxe, din TVA, încă o dată noi le putem lua în discuţie şi sunt în analiză acum, am început să ne gândim la câteva variante, dar ele nu vor rezolva problema imediată. Riscăm să rezolvăm o problemă pentru un decedat deja, deci să nu mai folosească lucrurile acestea. Ajutorul de stat, chiar dacă, să spunem, am putea găsi mecanismul sau negociat cu Comisia Europeană mecanismul pornind de la anumite precedente cu alte state membre, trebuie să avem bani respectivi şi ştiţi bine, pentru că bugetul Parlamentul l-a adoptat, ştiţi bine că nu sunt bani prinşi în buget pentru acest lucru. Cel mai devreme, aceasta ar putea fi făcut la rectificarea bugetară, deci în câteva luni de zile, în iunie, iulie sau când o să se facă rectificarea bugetară. Până atunci TVR-ul nu rezistă./denisse

Deci, lucrurile, ideile care au fost puse pe masă nu rezolvă problema imediată şi de asta, încă o dată, subliniez, cred că ar trebui să avem în discuţie soluţii imediate pentru următoarele săptămâni, care pot sau nu să presupună modificări legislative ca să facem posibile anumite măsuri administrative de urgenţă şi, în paralel, gândite, în termen de câteva luni de zile, gândite apoi măsuri pe termen mediu, pe termen lung, care să presupună o restrcuturare şi o reorientare pe termen lung a activităţii TVR, în funcţie de decizia politică care se ia, pentru că sunt, din punct de vedere strcit administrativ, comercial, să spun aşa, în ceea ce priveşte bugetul, sunt mai multe opţiuni, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitea de a lega mai mult sau mai puţin TVR de bugetul de stat – aici iar e o decizie politică care trebuie luată. Deci, teoretic există mai multe opţiuni, dar fiecare din aceste opţiuni au şi un anumit impact asupra gradului de dependenţă sau de independenţă a televiziunii de una din puterile din stat. Vorbeam de libertatea presei şi în urmă cu câteva zile. Aici chiar cred că problema trebuie pusă şi din această perspectivă. Deci de-asta guvernul nu poate să decidă sau să vină cu propuneri doar din punct de vedere financiar, administrativ, pentru că ele vor avea şi un impact asupra gradului de dependenţă sau independenţă a televiziunii. Dar, încă o dată, astea sunt lucruri pe termen mediu. Cred că pe termen scurt, conducerea TVR a ridicat nişte probleme, nu se mai pot plătit salariile în curand, nu mai au bani de funcţionare, şi asta presupune nişte măsuri administrative. Şi aici vreau să văd care sunt soluţiile propuse de cei care au responsabilitatea directă a coordonării şi conducerii televiziunii.

Irina Radu: Voi încerca să citesc din ceea ce v-am trimis, un lucru care oricum a ajuns în presă. Nu m-am ascuns niciodată, am împărtăşit propunerile într-o oarecare msură şi colegilor din presă la o întâpartidnire pe care am organizat-o. Cred că sunt nişte propuneri atipice şi poate prea curajoase pentru noi şi pentru anul 2016, dar îmi fac datoria să le pun pe masă şi dvs veţi alege ce consideraţi. Discuţia vizavi de administrarea specială şi insolvenţa este pe primul loc. TVR nu se încadrează în momentul acesta – aşa ni s-a explicat – nu poate intra în insolvenţă pentru că nu este societate comercială şi ar trebui o modificare legislativă care sa permită televiziunii să intre în insolvenţă. Am înţeles că ar fi abslut singura posibilitate de a bloca executările silite atât din partea salariaţilor noştri, cât şi din partea unor parteneri comerciali care au preluat cu veselie ideea, văzând că se poate, şi ne-au ameninţat şi ei cu acel gen de documente. Repet, nu este o fericire să aduc în discuţie acest lucru, nu este ceea ce îmi doream, dar este de datoria mea şi a noastră, celor care suntem acum la conducere, fie şi interimar, să vă spunem adevărul, pentru că dacă continuăm cu poveşti ca în ultimii 10-12 ani, peste 5 ani, cum am zis la începutul discuţiei, vom fi în aceeaşi situaţie. Am mai dat varianta, poate cu prea multă imaginaţie şi prea mult curaj managerial, de a uni partea de broadcast a TVR cu Radioul. Asta înseamnă a nu încălca Constituţia, adică a nu priva cetăţeanul de dreptul la informare, iar partea care rămane din TVR să rămână cu datoriile şi să devină o casă de producţie care să presteze pentru broadcasturi. Sunt modele găsite şi în televiziunile europene. Am avut discuţii la Geneva cu conducători ai diferitelor televiziuni. Să ştiţi că în multe ţări s-au luat decizii foarte curajoase şi foarte inventive şi s-a tratat doar pe principiul de business, nu s-a disecat atât de mult firul politic. Dar asta e, sunt alte viziuni.

Sigur că sunt necesare nu numai modificări în Legea 41. Eu aş pleda pentru o schimbare totală a legii, pentru că nu poate fi valabil acum ceea ce fost valabil acum 22 de ani./amirea/sdm2

O mică paranteză vizavi de creşterea încasărilor ar fi să se poată încasa abonamentul, taxa, de la oricine are acces la programele TVR. Nu trebuie să deţină televizor. Acum poţi să vezi televiziune şi TVR şi alte televiziuni şi pe tabletă şi pe telefon şi pe alte dispozitive. Deci, plăteşti conţinutul şi nu suportul pe care ţi se livrează. Am închis paranteza. Mai propuneam, dacă ar mai fi fost sau dacă este posibilă obţinerea unui împrumut de stat, bineînţeles, pentru a putea să ne încadrăm în Ordonanţa 44/2015. Avem cunoştinţă de faptul că trebuie informat Bruxelles-ul, să spun aşa, dar exact cum a zis şi domnul Severin, cum au fost ajutaţi alţii nu cred că TVR-ul şi România ar fi refuzaţi, mai ales că avem şi interesul direct al EBU, European Broadcasting Union, şi poate nu numai de simpatie, ci şi de interese financiare, pentru că avem datorii de aproximativ 15 milioane de euro pentru competiţii sportive şi atunci ei au tot interesul ca TVR-ul să se refacă şi să-şi poată plăti datoriile. Sigur că există şi, sau indiferent pe care dintre variante am merge trebuie făcută o reorganizare, trebuie schimbat modul de lucru, dar e o discuţie lungă şi complicată şi exact cum a zis şi domnul premier, întrebarea este ce facem pest două săptămâni?; ce ne dorim să se întâmpla cu TVR-ul peste două săptămâni? Noi ne-am făcut nişte calcule, am avut întâlniri inclusiv cu executorii, le-am explicat situaţia pentru că, la un moment dat, poate că de disperare, ajungem să ne gândim că aceste executări pot fi considerate şi un atentat la siguranţa unei instituţii de importanţă naţională şi o instituţie strategică. Nimeni nu le cere salariaţilor să renunţe, Doamne fereşte, la dreptul lor, căpătat prin justiţie. Dar cerem înţelegere şi s-ar putea să ajungem în situaţia să plătim executări, să plătim salarii şi să nu vedem nimic la televizor, pentru că legea ne permite. Adică, sper să nu ajungem în acest paradox. Vă mulţumesc!

Georgică Severin: Mulţumesc! Dau acum cuvântul colegilor în linie, cum s-au înscris. Tudor Barbu… Am reţinut, îl notez acum. Rugăminte: vedeţi cât de mulţi suntem, haideţi să ne încadrăm în două minute fiecare. Nu cred că este o pretenţie absolută la cât de mulţi colegi suntem. Dau cuvântul domnului senator Tudor Barbu.

Tudor Barbu: Mulţumesc mult, domnule prim-ministru, domnilor preşedinţi! Nimeni nu spune un adevăr de la care trebuie să plece în analiza pe care o va face cu certitudine Guvernul Cioloş, faptul că ce se întâmplă acum este cumul unor ani în care cercuri oculte au /…/ gravitează încă în jurul instituţiei din Calea Dorobanţilor 191. Asta, una. Domnule premier, este de un dramatism, ce se întâmplă acolo, fără precedent şi vi-o spun în mare cunoaştere de cauză, mare. Doi, dumneavoastră reprezentaţi o situaţie pe care România a întâlnit-o de două ori în istoria dumneavoastră, Cabinetul Cioloş. Un cabinet tehnocrat, într-un moment delicat pentru istoria, şi politică, şi socio-economică, a României, şi România a acceptat asta. Eu cred că acum să discutăm despre un consiliu de administraţie la Televiziunea Română, pe baza legii pe care cu toţii ştim, care cunosc fenomenul, că este o lege anacronică şi o lege complet atipică, ca să nu spun greşită, ar fi un consiliu de administraţie politic, sub o guvernare tehnocrată şi n-ar fi altceva decât prelungirea unei situaţii care a existat şi încă există în Televiziunea Română. Adică, nişte partide şi-ar desemna pe un algoritm un consiliu de administraţie care va face ce au făcut şi celălalte consilii de administraţii şi am făcut şi eu parte dintr-unul. Eu cred că puteţi lua în calcul, cu sprijinul Parlamentului, în baza acestei colaborări pe care vi-o propuneţi cu domnul Tăriceanu, cu domnul Zgonea – şi bine faceţi. Poate soluţia să fie acceptată, bineînţeles, de partide, sub apartenenţa respectării legii a unui consiliu de administraţie de criză, asumat de Parlamentul României, ca fiind în baza Legii 41, dar să nu fie desemnat de partidele politice, cu un mandat precis şi scurt, care să guverneze Televiziunea Română începând de peste o săptămână, două, că se poate face dacă Parlamentul doreşte, s-a mai aprobat, că atunci când dorim putem face repede lucruri bune şi acest consiliu de criză să gestioneze momentele de criză. Doi, vreau să cred că ce cere doamna director economic este aşa, doar în momente de disperare, că n-ai cum să opreşti un proces juridic într-o ţară care îşi respectă democraţia. Legea nu permite insolvenţa. În schimb, dacă lucrurile merg aşa, că doamna director, preşedinte director general n-a spus: ‘eu iubesc angajaţii, căci de acolo vin’. Dar sunt cazuri în care s-a cerut şi se execută Televiziunea Română pentru de două ori, de trei ori, cuantumurile stabilite de către instanţele din România. Văd că nu spune nimeni. Nu spune nimeni că în mandatul Sassu nu s-a respectat legea şi nu se îndreaptă nimeni către dezdăunarea corectă a instituţiei, pe care instituţia a dus-o în situaţia de aproape de faliment, cum spune bine domnul Tăriceanu./fdoman/sdm2

Deci, dacă instituţiile abilitate, domnule premier, să impună să se respecte legea în România nu-şi fac treaba, Televiziunea Română este o sită în care indiferent câte împrumuturi punem, indiferent câţi bani băgăm, indiferent cât cerem acordul EBU să considerăm că nu e ajutor de stat… Este o sită în care România, prin dvs sau prin parlament sau prin oricine, pune bani mulţi şi ei se duc în chiuvetă şi din chiuvetă în canal! Voiam să-i spun domnului Tăriceanu, care într-adevăr a condus bine o instituţie de presă, care e diferenţa între radio şi… – şi cu asta termin, domnule preşedinte, că două minute sunt suficiente, chiar dacă este vorba de unul care chiar ştie ce se întâmplă acolo. Ştiţi ce a făcut şi ce face diferenţa între Radioul şi Televiziunea Română, pe un singur considerent? Radioul are un sediu pe G-ral Berthelot, unde metrul de pământ nu este vizat de mafia imobiliară, aşa cum s-a întâmplat cu anii 2002-2005. O mafie imobiliară care vizează până şi terenurile Televiziunii Române! Deci acolo este un grup infracţional extrem de puternic şi imobiliar, şi în domeniul publicităţii, şi în domeniul business-ului, căci Televiziunea Română, spre deosebire de Radio, a fost scoasă de pe piaţă ca să apară – şi bine s-a întâmplat, dar nu aşa – trusturi private de presă, care împart cu Televiziunea Română de ani de zile aceeaşi piaţă publicitară, în deserviciul cui? Al serviciului public. Cu acordul cui? Al marii părţi din parlamentul României! Degeaba îmi faceţi semne, domnule Severin! Este o discuţie mult pera importantă, şi mă doare sufletul! Eu mi-am lăsat acolo cei mai frumoşi ani din viaţă. Am dreptul, măcar odată, un minut, să-i spun premierului României şi celui de-al doilea om în stat adevărul, pe care poate unii îl ştiu şi nu pot să-l spună. Eu sunt un pic mai rău de gură…

Georgică Severin: Dar aţi depăşit patru minute. Să ştiţi că nu v-am întrerupt la două, tocmai pentru că aveaţi multe de spus.

Tudor Barbu: E un moment delicat, în care apreciez că şi parlamentul şi guvernul vor să pună umărul. Dar dacă lucrurile, indiferent ce decizie veţi lua în colaborare cu parlamentul, domnule premier, rămân aşa cum sunt la TVR, demersurile noastre sunt nişte paleative cu efecte aproape zero.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule senator!

Dacian Cioloş: Dacă îmi permiteţi, eu aş vrea să clarific: guvernul nu poate să ia decizii la TVR atâta timp cât TVR este sub controlul parlamentului. Deci eu am venit astăzi cu toată deschiderea pentru a vedea în ce măsură guvernul poate să contribuie, dar decizie trebuie luate aici în parlament. Consiliul de Administraţie, oricine ar numi membrii aceia sau oricine i-ar nominaliza, partidele sau nu, conform legii, tot parlamentul trebuie să-l formalizeze şi să şi-l asume, într-un fel sau altul.

Tudor Barbu: Şi pe dvs, domnule prim-ministru, tot parlamentul va validat, deşi nu partidele politice sunt cele care au pus guvernul.

Dacian Cioloş: Absolut, sigur! Dar propunerea dvs poate să fie pusă în practică, şi guvernul va lucra cu Consiliul de Administraţie pe care îl veţi desemna, dar să vedem dacă e suficientă numirea unui nou Consiliu de Administraţie.

Georgică Severin: Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian. Se pregăteşte domnul deputat Hunor Kelemen.

Varujan Vosganian: Mulţumesc! Am câteva exemple, printre care Oltchim e primul care îmi vine în minte. Stimaţi colegi, eu vă propun o cu totul altă viziune: în primul rând, trebuie văzut dacă, în condiţii ideale, Televiziunea poate sau nu să funcţioneze. Deci, dacă punem între paranteze Televiziunea şi facem abstracţie de toate executările silite, de toate datoriile, să vedem dacă e un vehicul viabil. Care sunt condiţiile ca acest vehicul să fie viabil, în condiţiile în care nu este grevat de nimic care vine din trecut. După ce am stabilit că este viabil, atunci ne întoarcem şi avem următoarele teme: TVR trebuie să intre în insolvenţă. Aşadar, trebuie găsită modalitatea legislativă, pe legislaţia insolvenţei, ca TVR să intre în insolvenţă, pentru că ea nu se poate restructura foarte repede. În situaţia aceasta, e nevoie totuşi de nişte bani. Rugămintea mea către domnul prim-ministru şi doamna ministru de finanţe este să inventarieze şi alte variante decât bani de la buget. Se poate da o garanţie de stat în baza căreia orice bancă ar împrumuta. Deci, avem aceste trei lucruri fundamentale: 1 – să vedem dacă este un vehicul viabil; 2- să găsim o modalitate de a opri executările silite, printr-o măsură specială; 3 – să finanţăm altfel decât cu bani de la buget – şi există astfel de mecanisme; şi 4 – mă iertaţi că trebuie s-o spun, dar eu sunt senator şi pot s-o spun: trebuie să separăm administrarea de Consiliul de Administraţie. Deci, în situaţia în care avem o legislaţie adaptată a insolvenţei, atunci nu Consiliul de Administraţie, ci o formulă de administrare specială şi de administrare judiciară vor duce lucrurile înainte. Mulţumesc!

Georgică Severin: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Hunor Kelemen; se pregăteşte domnul senator Cristian Dumitrescu./cvanatoru/sdm2

Hunor Kelemen: Mulţumesc şi încerc să fiu foarte… să vă spun foarte pe scurt cum văd eu câteva soluţii. Sigur, soluţiile pe termen scurt, soluţiile imediate trebuie discutate cel mai repede şi aici, într-adevăr, o parte dintre aceste soluţii sunt la Executiv şi o parte sunt la Parlament şi eu aş începe cu Parlamentul, fiindcă lucrurile trebuie discutate foarte, foarte repede. Consiliul de

Administraţie – nu avem voie să aşteptăm până în aprilie, până când expiră mandatul interimar al doamnei Irina Radu. Deci eu cred că săptămâna viitoare se poate propune şi se poate numi un Consiliu de Administraţie. Fără un Consiliu de Administraţie, putem discuta restructurarea, orice putem discuta, lucrurile nu pot fi rezolvate pe termen mediu şi pe termen lung. Birourile Permanente pot iniţia acest demers şi trebuie iniţiat acest demers cât mai repede. Sigur, putem discuta cine propune, cine îşi asumă membrii Consiliului de Administraţie, dar totuşi legea este foarte clar, din acest punct de vedere, şi nu cred că putem trece peste legea în vigoare. Ce poate să facă Guvernul? Va dura, dar nu va dura foarte mult. Eu am propus acest lucru în 2013, în 2014, în 2015 şi spun şi acum. Trebuie găsită o soluţie pentru ştergerea datoriei către bugetul de stat – vorbesc doar despre această parte. În 2014, am avut o discuţie informală la Bruxelles, foarte repede se poate primi undă verde, au primit şi francezii, au primit şi alţii, deci aici există precedent. Fiindcă vorbim de serviciul public şi nu vorbim despre o societate comercială, care este în competiţie cu foarte, foarte multe alte societăţi pe piaţa liberă şi acest lucru este extrem de important. Sigur, ştergerea datoriei, şi sunt de acord cu premierul, nu va rezolva problema şi aici discutăm de viabilitatea Televiziunii Române, cât de viabilă e Televiziunea Română. În această formulă, nicio soluţie financiară nu va însemna pe termen mediu, pe termen lung o televiziune eficientă. Nu ste viabilă televiziunea sub această formulă, trebuie spus acest lucru; nu trebuie să ne temem de aceasţă afirmaţie. Şi fără o reformă, o restructurare, dar foarte dura, nu cred că se poate merge cu această televiziune mai departe. Eu nu cred în formula insolvenţei. Formula insolvenţei înseamnă că nu mai există control parlamentar asupra Televiziunii Române. Nu este o societate comercială. Televiziunea Română nu este Oltchim, Televiziunea nu este o firmă oarecare şi dacă noi acceptăm că este un serviciu public, nu trebuie să aruncăm în braţele unui executor judecătoresc tot ce înseamnă Televiziunea Română. Atunci de ce nu închidem pentru 24 de ore, ne uităm în Contractul Colectiv de Muncă şi plătim ce e de plătit şi a doua zi reînfiinţăm şi începem nu o restructurare, o reconstrucţie a unei televiziuni curate şi de la bun început bine gândite, bine stabilite. Deci eu, din acest punct de vedere, chiar nu m-aş teme de o astfel de soluţie; oricum ar fi mai bine decât o insolvenţă, care înseamnă un control care este foarte departe de Parlamentul României. Încă o chestiune foarte importantă pe termen lung. Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamn un control şi o intervenţie politică, nu înseamnă că angajaţii de la Televiziune devin funcţionari publici, nu înseamnă că lucrurile merg într-o altă direcţie. Trebuie discutat. Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung. Vă mulţumesc.

Georgică Severin: Vă mulţumesc. L-aţi depăşit şi pe domnul Barbu. Dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu. Se pregăteşte domnul deputat Pâslaru./denisse

Cristian Dumitrescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Am să încerc să fiu foarte scurt, pentru că, pe acest subiect, pe care-l cunosc de vreo 20 şi ceva de ani şi care totdeauna a evoluat într-o manieră dramatică, poate acum mai mult decât niciodată, sunt nişte contradicţii pe care trebuie să le respectăm şi nu le putem elimina. Domnule prim-ministru, aveţi dreptate. Mai multe intervenţii înseamnă mai /…/ risc de raporturi comerciale, raporturi între televiziunea publică şi televiziunea comercială. De fiecare dată ne-am găsit în această situaţie. Doamna ministru a Finanelor spunea foarte clar: acordul din 2013 nu a fost respectat, acordul din 2015 nu a fost respectat şi probabil că nici acordul din 2016 nu va fi respectat. Dar dvs aţi venit pentru soluţii, domnule prim-ministru. Sigur, dvs spuneţi că noi trebuie să decidem. Dar decizia Parlamentului este una politică, este una cu o anumită lentoare, ea prevede elemente legislative, Legislativul presupune iniţiativa legislativă, presupune dezbatere, timp ş.a.m.d. Deci, după părerea mea, bune sunt foarte multe soluţii, sunt interesante şi o parte din cele pe care le-au identificat cei de la televiziunea publică – e clar că ei au intrat în contact cu alte situaţii similare din ţările Uniunii Europene. Răspunsul pe care trebuie să-l dăm astăzi este: cum dăm bani? Rapid? Suntem şi în an electoral, în sensul că televiziunea publică trebuie să nu fie acuzată, nimeni, de lipsă de independenţă ş.a.m.d. şi trebuie să funcţioneze. De fapt pe asta s-au şi bazat ei din totdeauna când mecanismele s-au reprodus cu pagubele pe care le ştim. Va trebui să găsim o soluţie pentru bani, şi asta este clar că este în … Dacă veţi avea nevoie ca pentru soluţia financiară să aveţi un sprijin din partea Parlamentului, sunt aici preşedinţii celor două camere, comisiile de specialitate, putem să trecem printr-o procedură rapidă orice soluţie ca să avem o avalizare. Trebuie să dăm aceşti bani. În primă instanţă este vorba de banii de funcţionare pentru ca în acest an să fim siguri că TVR va funcţiona la parametrii. Nu putem nici să reducem ideea că nu dăm bani, nu putem să acceptăm ideea că executarea financiară care se face în baza legislaţiei poate veni /…/ într-un fel absolvită sau mutată sau amânată, da? Deci alea sunt situaţii pe care nu le putem rezolva decât în temeiul legii. De aceea, domnule prim-ministru şî domnilor colegi, prima soluţie care trebuie găsită trebuie să fie soluţia financiară de funcţionare în continuare a instituţiei. Al doilea pas, care este extrem de important, este modificarea, doamna director general, modificarea. Nu v-aş sugera să solicitaţi schimbarea legii. Modificarea, pentru că altul a fost contextul în care această lege a fost adoptată, Legea 41 acum un număr important de ani, şi altul e contextul comercial, şi nu numai comercial, şi politic şi economic de astăzi, deci modificări care să…. Şi sunt şi o baterie de alte soluţii, pentru că nu putem să acceptăm că… Aşa cum vedeţi, sunt tot felul de societăţi comerciale cărora le-am dat beneficiile extraordinare, cum ar fi aceste societăţi de distribuire a energiei electrice, şi care te execută… pe cetăţeanul de rând, ţi-a închis lumina, scrie în contract, şi vezi că trebuie să plăteşti nu ştiu ce sumă importantă care nu ştiu de ce e atât de mare sau de ce /…/ Dar astea sunt alte lucruri. Mulţumesc şi mă scuzaţi dacă am depăşit.

Georgică Severin: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Pâslaru, se pregăteşte domnul deputat Popescu.

Florin Pâslaru: Vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, voi vorbi cred că mai puţin de un minut. Sigur că e nevoie de soluţii pe termen foarte scurt, scurt, mediu şi lung. Cel mai important lucru este să găsim o soluţie pe termen foarte scurt pentru a rezolva problema financiară a televiziunii. Întreba domnule senator Vosganian dacă este viabilă televiziunea? Da. Noi am făcut un calcul şi nu numai un calcul, şi un studiu de piaţă, este viabilă televiziunea dacă nu ar mai avea aceste datorii. Pe termen scurt, dacă vreţi, deja la Camera Deputaţilor, şi îmi pare rău că o parte din colegi vorbesc în necunoştinţă de cauză, este deja depus un proiect de lege de care ştie foarte bine domnul senator Georgică Severin, pentru că este iniţiator, în care tocmai acest lucru încercăm să facem – este în procedură de urgenţă şi se referă tocmai la delimitarea Consiliului de Administraţie de funcţia de director general. Sigur că putem găsi o grămadă probleme, de ce primeşte /…/ foarte mulţi bani, de ce studiourile teritoriale nu ştiu câţi bani mănâncă, de ce există foarte multe instituţii care căpuşează televiziunea, de ce există foarte multe rude care lucrează în televiziune şi nu fac nimic, dar asta, repet, şi cu asta închei, sunt probleme care trebuie rezolvate pe termen scurt, mediu şi lung./amirea/sdm2

Florin Pâslaru:/ Cel mai important lucru este să găsim o soluţie pe termen foarte scurt, în aşa fel încât Televiziunea Română, televiziunea naţională, să funcţioneze în continuare. Vă mulţumesc!

Georgică Severin: Vă mulţumec şi eu, domnule deputat! Dau cuvântul domnului deputat Popescu, se pregăteşte domnul deputat Gunia.

Dan-Cristian Popescu, deputat PNL: Domnule preşedinte al Senatului, domnule prim-ministru, stimaţi miniştri şi stimaţi colegi, la ce asistăm astăzi este un faliment, încă un faliment al unui managament prea politizat; sau grevat de interese politice. Dacă vorbim despre soluţii pe teremen scurt, sunt foarte simple. Acestea tratează efectele şi nu cauzele, şi vorbim de posibilitatea de a da bani Televiziunii sau de a o închide. Cum nu putem să o închidem, rămânem la o singură soluţie: să dăm, cumva, bani. Propun însă şi o discuţie asupra cauzelor şi la cauze aş adăuga, pe lângă acest managament care a fost şi nu mă refer la managamentul actual, de-a lungul timpului a fost tot timpul prea politizat sau grevat de interese politice. Mă refer la caracterul interţial al televiziunii publice. Televiziunea a început într-o perioadă în care deţinea monopolul şi deservea populaţia României cu tot felul de segmente. Eu cred că astăzi, cu execepţia dimensiunii culturale şi cu excepţia dimensiunii corectei informări, pe celelalte segmente intră într-o competiţie inegală cu piaţa şi poate că este momentul să vedem, ce aşteptăm de la această televiziune publică, ce vrem să ne ofere? – este prima întrebare, după care putem discuta cum să o facă. Nu ne-am mai pus această întrebare de la înfiinţarea televiziunii. De atunci, televiziunea oferă aceeaşi gamă de programe. Vă mulţumesc.

Georgică Severin: Mulţumesc domnului deputat şi pentru faptul că v-aţi încadrat în timp, dau cuvântul domnului …. se pregăteşte domnul deputat /…/, reprezentantul minorităţii sârbe.

Ionel Dragoş Gunia, deputat PNL: Este foarte clar că trebuie să definim extrem de limpede ce înseamnă serviciu public şi ce înseamnă rolul televiziunii în relaţia concurenţială cu celelalte posturi TV de pe piaţă şi, atunci, probabil că o să avem şi soluţii. Este lipede că toate cauzele care au dus la această situaţie trebuiesc stopate şi în mod sigur trebuie să vorbim la televiziunea publică de un consiliu de administraţie care să aibă ca unică misiune reorganizarea acestei societăţi. Ştim cu toţii, există televiziuni care au la ora actuală plaja mult mai amre la populaţie, care funcţionează cu mult mai puţini angajaţi, care, în mod sigur, nu au atâtea studiouri şi atâtea, ştiu eu, locaţii în ţară, deci există soluţii care pot să vină atât din afara televiziunii, cu un ajutor guvernamental, cu lege schimbate, şi aşa mai departe, dar în mod sigur trebuie reorganizată şi societatea, pentru că şi acolo sunt o grămadă de bunuri care pot fi vândute, sau pot fi chiar cedate – de ce nu? – la cei care aveţi datorii. Vreau să pun o întrebare punctuală: Aţi vorbit, doamna director, de felul în care se percepe taxa radio, întru-un mod mult mai eficace, la ora actuală, datorită unei hotărâri de guvern. Aţi făcut, cumva, vreun calcul ca să vedeţi care ar fi impactul financiar pozitiv pentru SRTV pe termen scurt, mediu şi lung, dacă ar exista o hotărâre de guvern asemănătoare în ceea ce priveşte societatea? Mulţumesc mult.

Irina Radu: Da, am făcut calcule pentru absolut ce ar înseamna fiecare schimbare legislativă pe care am pomenit-o aici, şi v-aş da doar câteva exemple. Să spunem, creşterea minutelor de publicitate, pentru că a fost amintit aici, de la 8 la 12 minute, ar însemna o creştere estimată, anuală, cam de 3 milioane de euro; reintroducerea scutirilor de TVA pentru drepturile de difuzare de filme, competiţii sportive, o creştere de 7.560.000 de euro; plafonarea comisionului de taxă, specificat mai întainte, mai puţin ceva, 1.358.000 de euro./eendrefy/sdm2

Deci, şi măsura menţionată de dumneavoastră se situează cam în jurul unui milion de euro. Deci sunt cifre foarte importante pentru orice televiziune. Asta vă spun şi ca om care am lucrat ani buni şi în privat, exagerând aşa, puţin, şi poate nu e locul de asemenea comparaţii într-o companie atât de selectă, dar vreau să vă spun că pentru un milion de euro pe lună altă televiziune ar omorî. Sigur că e o metaforă. Iar, bineînţeles că de asta ne întreabă pe noi lumea: „ce faceţi voi cu 60 de milioane de euro?” Nu e momentul să vă prezentăm aici analiza şi unde se duc banii, dar de aceea poate aţi remarcat, am început o campanie la televizor şi pe Facebook şi peste tot, în care ne asumăm să comunicăm exact pe ce se duc banii, chiar dacă cineva o să ne critice, o să ne trimită şi vorbe urâte, cred că e de datoria noastră să explicăm cetăţenilor unde se duc cei patru lei plătiţi de ei. Mulţumesc!

Goergică Severin: Vă mulţumesc! Îi dau cuvântul domnului deputat Gvozdenovici, reprezentantul minorităţilor.

Slavomir Gvozdenovici: Mulţumesc frumos! Domnule prim-ministru, domnule ministru, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor colegi, vorbesc în numele grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi aş vrea să reamintesc la început, ceea ce au subliniat unii colegi, că TVR-ul este strategic important şi prin asta poate se deosebeşte un pic de celelalte televiziuni. N-aş vrea să intru în detaliu. În acest sens s-au dat exemplul Franţei. Există şi alte exemple în Europa unde statul a sărit în sprijinul televiziunii prin ştergerea datoriilor, prin anumite fonduri şi aşa mai departe. Deci, nu văd de ce nu ar trebui să găsim o soluţie şi în acest sens, pentru că o soluţie trebuie găsită şi trebuie să o căutăm împreună. Şi acum vreau să spun ceva în numele minorităţilor, în căutarea acestor soluţii n-ar trebui să uităm – ăsta este un argument – că începând de la Constituţie până la legea alegerilor şi de la legea alegerilor până la cultură, până la învăţământ, până la administraţie există anumite prevederi unde funcţionează aceea discriminare pozitivă. Despre situaţia minorităţilor şi această discriminare pozitivă am avut onoarea să vorbesc la Uniunea Interparlamentară, acum câţiva ani buni, în Mexic, unde am dat exemplul ţării noastre ca unul dintre cele mai pozitive din Europa. Şi acum ajung la problema – şi închei imediat – şi anume: în căutarea soluţiilor rugăm foarte frumos şi toţi factorii de decizie şi televiziunea, conducerea şi pe toţi care se vor implica, să nu ne mai restrângă, să nu ne mai taie la minorităţi, că la noi a ajuns cuţitul până la os. Nu mai este ce să se restrângă, nu mai este ce să se taie din acele puţine minute care avem. Apelul meu este acesta: sprijin oricare demers poate să îmbunătăţească situaţia şi poate să ne aducă la liman, dar consider că trebuie să ne gândim dacă în ţara noastră există aceste prevederi sub forma anumitor legi, trebuie să se regăsească şi în deciziile acestea care ar însănătoşi televiziunea, pentru că suntem şi aşa foarte puţini, avem puţin. Din puţinul ăsta şi mai puţin înseamnă nimic. Da… Vă mulţumesc frumos şi, încă o dată, sunt convins că împreună putem să găsim o soluţie bună, pentru că Televiziunea Română trebuie să rămână de o importanţă strategică.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule deputat! Domnul premier a intrat puţin în depăşirea agendei. Rog următorii vorbitori – mai sunt înscrise patru persoane, în afară de invitaţii care mai vor să spună ceva – să ne încadrăm în cele două minute dacă vrem să ne asculte premierul, dacă nu, putem să depăşim acestea. Vă mulţumesc! Are cuvântul domnul senator Paşcan, se pregăteşte domnul deputat Alexe.

Emil-Marius Pașcan: Vă mulţumesc! Domnule prim-ministru, domnilor preşedinţi…

Georgică Severin: Am o rugăminte, iertaţi-mă că vă întrerup, daţi-mi voie să fac o propunere: sunteţi de acord să închidem lista de luat cuvântul? I-am înscris pe toţi care au dorit până acum. Cine este pentru stoparea înscrierilor la cuvânt?

Călin Popescu-Tăriceanu: Eu fac o propunere să dai cuvântul de două ori la fiecare, sunt televiziunile de faţă. După ce pleacă televiziunile, nu mai e niciun interes. Ăsta era motivul pentru care, da fapt, la început, s-a propus să nu fie televiziunile, de faţă. Dar s-a ratat./fdoman/sdm2

Georgică Severin: Am obligaţia să înscriu la cuvânt. Evident, aceasta va fi în ordine, deci vom continua. Domnule prim-ministru, am înţeles.

Călin Popescu-Tăriceanu: Libertatea de exprimare, domnule preşedinte!

Georgică Severin: Exact, de acord. Deci, urmează doamna deputat Mincă, domnul Popa… şi mai ia cineva? Domnul senator Laszlo… Altcineva? Deci, în momentul acesta propun sistarea înscrierilor la cuvânt. Cine este pentru? … Împotrivă?

Călin Popescu-Tăriceanu: Eu sunt împotrivă, pentru că limităm libertatea de exprimare.

Georgică Severin: Vă mulţumesc. Avem trei voturi împotrivă şi o abţinere.

Călin Popescu-Tăriceanu: Există o singură variantă: dacă pleacă televiziunile, nu se mai înscrie nimeni.

Georgică Severin: Da. Nu-mi permit să fac comentarii. Dau cuvântul domnului senator Paşcan; se pregăteşte domnul deputat Alexe. Vă mulţumesc!

Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc! Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, discuţia aceasta comportă două aspecte distincte: unul legat de istoricul datoriilor şi situaţia la care s-a ajuns şi, fireşte, ce putem face noi, în primul rând ca parlamentari – sigur, executivul – din acest punct de vedere. Dacă vă amintiţi, în momentul în care noi am garantat un împrumut al TVR şi, implicit, un plan de reeşalonare, de restructurare şi de plată a datoriilor istorice, ni s-a garantat şi ni s-a adus un astfel de plan. Nu avem niciun fel de garanţie că, chiar în această situaţie, găsind o soluţie, nu ajungem, într-o perioadă determinată, în aceeaşi situaţie. Prin urmare, problema fundamentală, domnule prim-ministru – şi cred că asta trebuie să admitem cu toţii -, avem cunoştinţă despre contracte oneroase, despre ceea ce spunea colegul Tudor Barbu, interese oculte, parazitarea prin diferite mijloace, implicit contractuale, a Televiziunii, care au condus la această situaţie de fapt. Cu toţii le constatăm, le indicăm, dar nu avem vinovaţi; n-a răspuns şi nu răspunde nimeni. Mai mult, pentru situaţia actuală în care s-a ajuns, respectiv nerespectarea obligaţiilor de către SRTV legate de Contractul Colectiv de Muncă, pentru care Televiziunea este acum executată, iarăşi nu răspunde nimeni – ceea ce este, din punctul meu de vedere, inadmisibil. Pentru că noi, într-o astfel de atitudine, neapelând la mijloace legale prin care cineva trebuie să dea socoteală, efectiv perpetuăm într-o expectativă ciudată, inerţială, această stare de fapt. Prin urmare, eu cred că ceea ce stă în momentul de faţă în putinţa noastră este să procedăm la numirea unui nou Consiliu de administraţie, căruia eu cred că se impune să-i dăm un mandat foarte clar, pe o perioadă determinată, de a veni cu un plan de măsuri foarte ferm de redresare a Televiziunii. Legat procedural de ceea ce poate face executivul a spus preşedintele Georgică Severin, pentru a lărgi baza de încasare, şi efectiv să găsim şi soluţii prin care trebuie să porniţi de la realităţi. Chiar dacă se încasează la factura de energie electrică acea taxă de abonament, în mod real, adeseori la Televiziune ajunge doar o parte din acele încasări, mult mai mică – uneori de 70% sau chiar mai puţin, ceea ce nu este în regulă. Şi atunci, trebuie găsită poate şi o altă formulă, sau lărgită baza aceasta de cotizare.

Prin urmare, stimaţi colegi, nu avem alte soluţii, oricât am discuta. Trebuie să numim acel Consiliu de administraţie. Poate să fie compus chiar din tehnocraţi, aşa cum a propus colegul nostru, cu un mandat determinat, pentru a venit cu soluţii concrete neviciate politicianist de niciun fel din nicio direcţie, şi să procedăm la punerea în aplicare, dar şi la respectarea acelui program. Altminteri, vom face continuu astfel de planuri, pe care nu le respectă chiar SRTV, cu Consiliul de Administraţie, pe care noi le susţinem, le asumăm politic, ceea ce nu este în regulă. Vă mulţumesc!

Georgică Severin: Dau cuvântul domnului deputat Alexe; se pregăteşte doamna deputat Mincă.

Florin Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte! Dragi colegi, am ascultat-o cu toţii pe doamna director general interimar povestind lucrurile care se întâmplă în TVR. Dar a evitat cu eleganţă, aş spune, problema salariaţilor. Am auzit şi am înţeles că în 2015 50% din bani s-au dus către salarii. Am aflat că o să existe un plan de reorganizare, dar n-am aflat dacă în acest plan de reorganizare vom umbla la aceste cifre. Ştim că sunt peste 2.800 de angajaţi; ştim, de asemenea, că în alte televiziuni comerciale numărul angajaţilor poate este la o treime sau la un sfert./cvanatoru/sdm2

Știu că este o problemă dureroasă, dar vreau să o-ntreb pe doamna director general interimar, dacă și-a pus această problemă și dacă, în această restructurare, are măcar o cifră a angajaților care ar fi necesari TVR-ului, pentru a funcționa optim. Mulțumesc mult de tot!

Georgică Severin: Mulțumesc foarte mult, domnule deputat! Dau cuvântul doamnei deputat /…/; se pregătește domnul deputat Popa.

Liliana Mincă: Domnule președinte al Senatului, domnule premier, stimați colegi, asist, astăzi, la un film în reluare. Și vă spun lucrul acesta pentru că eu, personal, am participat la ședința Biroului Permanent din 25 noiembrie 2015, când doamna director interimar al Televiziunii Române a fost invitată să ne prezinte situația Societății Române de Televiziune și propunerile domniei sale. Au trecut câteva luni de atunci, ori… nu au fost luate măsuri, datoriile cresc, situația este așa cum este, în TVR, și eu o s-o citez pe doamna director general interimar, care spunea, în ședința Biroului Permanent din 25 noiembrie 2015, că ștergerea tuturor datoriilor la TVR nu ar garanta funcționarea performantă a TVR-ului, fără creșterea taxei și modificarea legislației în vigoare. Mi-aduc aminte că, la momentul respectiv, l-am avut invitat în Biroul Permanent pe ministrul finanțelor, ne-a explicat în ce condiții se poate obține un ajutor de stat, ne-a explicat ce este posibil și ce nu este posibil… Astăzi, aș fi vrut să aud, din partea ministrului finanțelor, din partea primului ministru, măsuri concrete. Pentru că, trebuie să recunoaștem, chiar dacă Consiliul de Administrație este numit de către partidele politice, prin reprezentanți ai partidelor politice, și este validat de către Parlament, Parlamentul nu are un control efectiv lunar în TVR. Nu există indicatori de performanță, nu știm ce se-ntâmplă acolo… Ne trezim, anual, cu raportul de activitate și vedem ce dezastru este la TVR. Noi, ca parlamentari, nu putem să facem decât să schimbăm consilii de administrație, să schimbăm directori generali; însă, este egal cu zero. Putem să schimbăm Legea, putem să facem ce-om face, dar nu ne putem juca cu viața celor 2.500 de angajați. Și asta este clar. Indiferent ce-am face, trebuie să recunoaștem că aven de-a face cu un cadavru – între ghilimele -, intrat în putrefacție. Deci, decizia trebuie să fie luată cât de curând. Dacă nu ieri, astăzi trebuie luată. Și eu vă spun că singura soluție – pentru că am condus o socitate de stat, știu ce-nseamnă indicatori de performanță, știu ce-nseamnă să lucrezi cu un consiliu de administrație numit politic, din oameni care nu au nicio legătură cu activitatea acelei societăți, ci doar sunt trimiși acolo, în Consiliul de Administrație, de către partidele politice, să-i reprezinte – închiderea și luarea de la zero. Avem nevoie de televiziune de stat, este clar, însă trebuie evaluarea corectă a fiecărui angajat, nu de către oamenii politici, ci de către profesioniști; astfel încât să nu se mai ajungă la situația la care s-a ajuns. Deci, trebuie luat de la zero! Și eu văd aicea o propunere a directorului general interimar, la punctul 4, din 11 a doua 2016, unde spune foarte clar: închiderea Societății Române și înființarea, a doua zi, a unui nou serviciu public de televiziune; și această soluție s-a aplicat în unele state europene. Mulțumesc!

Georgică Severin: Vă mulțumesc! Domnule deputat, vă rog puțin…! Până să vă dau din nou cuvântul, premierul a depășit deja, cu 30 de minute, timpul. Se retrage… V-aș ruga, dacă aveți să ne spuneți ceva în final /…/! /…//sdm2

Dacian Cioloş: Nu pot decât să reper ce am spus înainte. Doamna deputat spune acum că Guvernul trebuie să ia anumite măsuri. Sigur, noi am venit cu o analiză legat de ce s-ar putea face în diferite situaţii sau în situaţii de statut diferit al Televiziunii, pentru că în momentul de faţă, sigur, s-a discutat de lărgirea bazei de colectare, de creştere a taxei – sunt câteva măsuri care pot fi avute în vedere, dar încă o dată, noi le putem lua, însă nu o să rezolve problema imediată. Spunea domnul barbu, care a plecat, că o să introducem bani în continuare printr-o sită. Banii se duc în continuare pe măsuri care nu vor creşte performanţa Televiziunii. Doamna director general spunea că abia 5% din buget au fost bani investiţi în programe noi şi bani care ar putea să ajute la relansarea Televiziunii pe piaţa media. În msura în care veţi ajunge la o concluzie, în funcţie de aceste concluzii, pe care le trageţi astăzi şi deciziile pe care le luaţi vizavi de viitorul funcţionării Televiziuni şi a conducerii Televiziunii, Guvernul poate să vină cu măsurile pe care le consideră fezabile în baza legilor actuale şi în baza responsabilităţii pe care o are. Ceea ce nu putem face, oricât am vrea înainte de iulie, este să dăm bani acum, în următoarele săptămâni Televiziunii. Să dăm bani Televiziunii în plus acum – asta ar însemna în primul rând să gasim bani respectivi, deci să-i luăm de undeva, dar ar însemna să facem rectificare bugetară. Rectificarea bugetară nu o putem face imediat. Deci asta oricum, această idee e o idee de perspectivă de termen hai să spun mediu de câteva luni de zile, însă până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate pentru a închide robinetul risipei, să spun, la TVR. Deci în funcţie de aceste decizii, sigur, s-a vorbit aici de garanţie guvernamentală. Trebuie analizat, Ministerul de Finanţe, garanţia aceea nu înseamnă bani de la buget imediat, dar oricum înseamnă un impact asupra bugetul şi asupra datoriei şi aici sunt nite limite, dar oricum, noi suntem în măsură să analizăm toate aceste posibilităţi. Noi am făcut deja o analiză, dar vom folosi aceste elemente în funcţie de decizia care se ia astăzi. Şi eu cred, pornind şi de la scrisoarea pe care conducerea Televiziunii ne-a trimis-o şi nouă şi dumneavoastră, că la TVR se aşteaptă acum o decizie rapidă. S-a evocat aici eventuala administrare specială sau o nouă administrare oricum, care să ia nişte măsuri de restructurare, dar oricare ar fi conducerea respectivă, dacă conducerea respectivă nu va fi în măsură să ia nişte decizii urgente de restructurare, nu vom putea gâtui pierderile care continuă şi atunci abia după ce reuşim să gâtuim aceste pierderi, cred că putem să vedem care sunt soluţiile pentru a relansa activitatea acolo şi a lărgi baza de finanţare a Televiziunii pe baza unui plan pe care cineva să şi-l asume. Mulţumesc. Eu va trebui să plec, dar oricum, rămânem în contact şi am vrut… prezenţa mea astăzi aici a fost şi pentru a da clar mesajul că Guvernul vrea să se implice în măsura în care poate să o facă, dar în această situaţie, Parlamentul are o responsabilitate şi e important să ne asumăm fiecare dintre noi responsabilităţile. Vă mulţumesc.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Dau cuvântul domnului deputat Popa. Se pregăteşte domnul senator László.

Radu Mihai Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru, în drumul dumneavoastră spre ieşire am să vă spun câteva cuvinte. Mulţumesc. Am să spun câteva cuvinte, care nu o să placă unora de la masa asta, dar asta e viaţa. În primul rând, am să-i spun ministrului de finanţe o problemă de tehnică legislativă, pe care cred că nu o ştie şi anume care este diferenţa între acordarea unui ajutor de stat şi modificarea Legii 41 pentru ca TVR-ul să poată să intre în insolvenţă. De ce nu vrea nimeni modificarea legii? Pentru că toată lumea vrea un control politic asupra TVR-ului, de aia nu vrea nimeni modificarea Legii 41 ca să intre în insolvenţă. Aici sunt oameni care au interese, care au emisiuni, care au tot felul de jocuri. Modificarea legii este apanajul majorităţii. dacă majoritatea voia să facă o modificare, o făcea. În mod evident, nu vor să o facă, de aia nu avem nici Consiliu de Administraţie./denisse/sdm2

Pe de altă parte, vreau să spun, ca unul care mă pricep mai mult decât alţii, că TVR nu este nici Oltchim, nu e nici Loterie. Este o instituţie de presă şi trebuie tratată ca o instituţie de presă. Putem să mitraliem Consiliul de Administraţie sau conducerea interimară cât vrem, dar nu au nicio vină oamenii aceştia, au făcut ce au putut să facă în trei luni de zile. De ce nu avem Consiliu de administraţie, de ce nu s-a votat? Ştiu politicienii de la masa asta de ce nu s-a votat Consiliul de administraţie. Dacă domnul Dragnea ne blagosloveşte cu vreo lege, că se pricepe şi la TVR, probabil că vor modifica şi legea, dacă nu, o să o târâim aşa în continuare. Pe de altă parte, dacă dna ministru poate să îmi spună care este diferenţa, de ce trebuie să dăm ajutor de stat şi să nu modificăm legea în aşa fel încât TVR să intre în insolvenţă. Banii nu sunt tot de acolo? Sau domnul profesor care, sigur, zâmbeşte, ştie mai multe decât mine.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dau cuvântul domnului senator Lászlo, se pregăteşte doamna senator Creţu.

Lászlo Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu voi fi foarte scurt. Doamna ministru, din toate variantele discutate şi prezentate, fiecare necesită timp şi/sau foarte mult timp. Cred că în această clipă ar trebui să luaţi în considerare foarte serios problema garanţiei de stat pentru accesarea unui nou credit, pentru că din variantele prezentate asta mi se pare cel mai realizabilă în timp util. Celelalte probleme legate privind /…/ bazei de colectare ş.a.m.d., ceea ce au fost prezentate, necesită totuşi un pic de timp şi modificări legislative care durează. Mulţumesc.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule senator. Profit de prezenţa în sală – şi le mulţumim că au participat – preşedintelui Comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, şi a domnului Răsvan Popescu care reprezintă astăzi, aici, Consiliul Naţional al Audiovizualului, dacă doriţi să aveţi vreo intervenţie? Vă rog, domnule Popescu.

Răsvan Popescu: Foarte scurt, pentru că noi nu avem atribuţii, cum ştiţi, în situaţia financiară a TVR. O modificare care a fost adusă în discuţie ar putea să fie cea privind publicitatea, egalitatea de minute şi pentru televiziunea publică ca şi pentru posturile comerciale. La vremea respectivă legiuitorul a apreciat să facă aceasta diferenţă tocmai pentru a asigura o concurenţă cât de cât echitabilă între o televiziune publică care dispunea de o susţinere din partea bugetului pentru costul de emisie şi în aceste condiţii s-a apreciat că totuşi este nevoie de această diferenţă de tratament în materie de minute de publicitate. Oricum, nu ar fi o soluţie pe termen scurt şi înţeleg care se pune aici este de rezolvare pe termen scurt a finanţării televiziunii.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule Popescu. Aş ruga membrii din conducerea TVR să fie atenţi la cei care iau cuvântul. Totuşi, noi am fost atenţi la problemele dvs. Dau cuvântul doamnei senator Creţu şi urmează domnul preşedinte al Comisiei de buget, Ştefan.

Gabriela Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş începe prin a face o precizare – trebuie întâi să ieşim din ambiguitate, ambiguitate care, de altfel, este favorizată de legea de organizare, dar pe care am văzut-o la majoritatea colegilor: vorbim de un serviciu public sau vorbim de o societate comercială? Şi premierul, încă din introducere, a ridicat această problemă la fileu cumva. Eu sunt dintre cei care susţin necesitaea unui serviciu public de televiziune. Or, dacă e serviciu public, atunci criteriile sunt cu totul altele şi finanţarea este diferită, pentru că el trebuie să-şi asigure independenţa şi faţă de interesele comerciale şi faţă de guvern, în măsura în care totdeauna trebuie să acceptăm – e una din marile provocări pe care o televiziune publică le are, aceea de a-şi menţine independenţa faţă de cine e la putere la un moment dat. Dar acel aspect e legat de programe, mai ales. Noi discutăm aici despre finanţare. Aş face un reproş prietenesc celor de la Televiziunea Română, ar fi trebuit să avem pe masă o hârtie frumoasă cu structura datoriilor, către cine sunt datoriile respective, pentru că pot fi găsite soluţii diferite pentru diversele categorii de datorii, ca să facem într-adevăr eficientă această întâlnire şi nu doar o întâlnire în care să facem declaraţii politianiste, nu politice, pentru că eu cred că politicul are un mare rol pozitiv în a asigura funcţionarea unei asemenea instituţii./amirea/sdm2

S-a vorbit aici de viabilitate. Ce înseamnă viabilitate? Am impersia că unii dintre colegi au folosit aceeaşi termeni pe care îi folosim pentru televiziunile comerciale, audienţe. Eu trebuie să vă amintesc că definiţia serviciului public zice aşa: că el trebuie să asigure prin totalitatea programelor… ca totalitatea programelor să ajungă la totalitatea cetăţenilor, nu un anumit program să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni, pentru că nu pot să-i oblig să urmărească emisiunea în limba sârbo-croată pe toţi cetăţenii României, deşi s-ar putea ca un program foarte bine realizat să genereze interes. Da, mă iertaţi…! Sunt pentru soluţiile radicale, închidem Televiziunea şi deschidem Televiziunea.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, doamna senator! Dau cuvântul domnului deputat Viorel Ştefan, se pregăteşte domnul preşedinte Gigel Ştirbu.

Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte! Mulţumesc de invitaţie, mulţumesc de posibilitatea de a lua cuvântul în acest cadru. Doamnelor şi domnilor colegi, eu încep prin a vă spune că nu ştiu ce trebuie făcut. Nu ştiu ce trebuie făcut şi bănuiesc că dacă problema ar fi fost uşoară, era rezolvată demult. Problema nu este uşoară pentru că s-a plecat cu stângul. Deci, Legea pe baza căreia funcţionează Serviciul Român de Televiziune este o lege care şi-a propus să constituie o entitate cu titlul de serviciu public şi cu reguli de funcţionare la fel de libere ca o societate comercială. Pentru că dacă noi tranşam corect la momentul zero şi spuneam că este instituţie publică, astăzi nu am fi discutat despre nivelul de salarizare confidenţial, ştiam foarte clar, exista o reglementare care impunea un anume nivel de salarizare, de la care nu se putea face rabat. Astăzi nu am fi avut suspiciuni în legătură cu achiziţiile făcute în funcţionarea Televiziunii Române în decursul atâtor ani şi toate consecinţele care decurg de aici, terminând cu ce a spus doamna director general interimar că astăzi nici măcar o procedură de insolvenţă nu poate fi declanşată pentru că legislaţia insolvenţei priveşte un regim juridic foarte clar şi nu acest regim juridic amestecat. Este o instituţie care are capital social, n-are acţiuni, n-am înţeles niciodată cum s-a putut naşte o astfel de entitate. De aici pleacă toate dificultăţile. După care, mai este o chestiune de neînţelegere în opinia mea. De fiecare dată sau o dată la nu ştiu câţi ani, toate partidele politice luptă din răsputeri să-şi pună oameni în consiliul de administraţie. Dar eu cred că n-am înţeles un lucru, oameni din consiliul de administraţie de la televiziune nu sunt consilierii directorului. Ei sunt administratorii patrimoniului acestei entităţi şi atunci nu am răspuns la întrebarea: câţi administratori au răspuns juridic pentru prejudiciile care s-au creat în diversele mandate care s-au succedat acolo? Deci, toate acestea însumate ne pun astăzi în situaţia în care am asistat la o discuţie unde premierul României s-a străduit să explice că responsabilitatea este a Parlamentului, iar Parlamentul să solicite soluţii din partea Executivului. Nu ştiu, eu cred că soluţia nu poate fi găsită decât pe un nou compromis, să ne asumăm cu toţii că istoria n-a fost o experienţă foarte fericită şi să încercăm un compromis care să se restarteze şi eu înclin să cred că… S-a mai afirmat o chestie aici cu care eu nu sunt de acord, că dacă se intră într-o procedură sub supraveghere judiciară Parlamentul nu mai face control. Păi, stimaţi domni, doamne şi domni, colegi, păi noi suntem gestionarul resurselor acestui serviciu sau suntem supraveghetorii modului în care gestionează politica editorială acest serviciu de media?/fdoman/sdm2

E o mare confuzie aici. Procedura judiciară nu se substituie în funcţia Parlamentului de supraveghere a politicii editoriale. Procedura judiciară poate să facă lumină şi cred că e singura soluţie ca să facă lumină în legătură cu responsabilitatea celor care au gestionat acest patrimoniu. Se vor putea retrata tranzacţii în urmă cu 3 ani de zile, se vor putea stabili responsabilităţi individuale în contul celor care au gestionat, care au fost în Consiliul de Administraţie şi nu au ştiut că sunt administratori, au crezut că sunt consilieri fără răspundere, acolo. De aceea, eu cred că un compromis ar trebui să genereze o situaţie, o măsură excepţională dată fiind situaţia excepţională legat de faptul că nu se pot plăti salariile în această entitate şi oamenii care sunt angajaţi acolo nu au nicio vină de ce s-a întâmplat şi trebuie găsite soluţii. Iar, mai departe, măsurile pe termen mediu şi lung ar trebui să vizeze o atitudine asumată cu mult curaj de către toate partidele politice şî să facem lumină o dată pentru totdeauna. Revenind la procedura judiciară, cred că ce spunea doamna director general, o reorganizare judiciară în interiorul căreia se facă chiar şi o fuziune parţială cu Radioul. Domnul preşedinte Tăriceanu ştie mai multe decât mine în legătură cu modul în care funcţionează aceste servicii şi nu este de acord, dar eu dacă aş privi această entitate ca fiind una oarecare şi nu un serviciu de televiziune atât e specializat pe o zonă atât de specializată spre încolo aş privi ca soluţie. Vă mulţumesc.

Georgică Severin: Vă mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului preşedinte Ştirbu şi mă pregătesc.

Gigel Ştirbu: Mulţumesc. Foarte scurt. Tind să cred că cei care sunt interesaţi de soarta acestui serviciu public de televiziune se află aici în sală sau au rămas în sală. Dragi colegi, lucrurile sunt mai simple, în sensul că sunt limitate. Nu avem foarte multe decizii de luat. Cred, din experienţa pe care o am acumulat-o în ultimii ani de zile, atât eu cât şi colegii noştri aici de faţă, eu personal cred că dacă cumva gândim să unim cele două servicii publice de Radio şi de Televiziune, am distrus şi Radioul. Doi. În ceea ce priveşte TVR, doamna director general, noi doi am mai avut… noi, Comisia pentru cultură, cu dvs, am avut nenumărate întrevederi. În momentul de faţă, personal, cred că cei care pot să rezolve problema se află în această sală, şi anume, sunt parlamentari. Parlamentul Româniaei poate să rezolve problema cu celeritate, aşa cum spunea primul ministru, şî anume să găsim soluţia legală pentru ca serviciul public de televiziune să poată intra în insolvenţă. Din tot ceea ce atî spus dvs mai devreme în luarea de cuvânt pe care aţi avut-o, din toate aceste lucruri a reieşit o chestiune foarte clară: cel mai mare pericol pentru dvs sunt aceste executări silite. Am înţeles corect? Bun, mulţumesc. Din cauza faptului că aceste executări silite nu pot fi blocate decât – şi aş ruga-o pe doamna ministru şi domnul preşedinte al Comisiei pentru buget-finanţe să mă corecteze dacă greşesc – în situaţia în care aceste executări silite nu pot fi blocate decât de intrarea în insolvenţă a serviciului public de televiziune, eu unul personal nu văd o altă soluţie. Deci cred că următoarea perioadă, noi toţi cei de aici, comisiile reunite pentru cultură din Cameră şi Senat, ar trebui să luăm o decizie politică, noi toţi reprezentanţii tuturor forţelor politice din parlament să luăm această decizie politică, să modificăm legislaţia în vigoare, ca astfel să dăm posibilitatea ca, nu ştiu, serviciul pubic de televiziune să beneficieze de intrarea în insolvenţă./amirea/sdm2

Dar, totodată, acest lucru, doamna director general interimar, nu ne oferă nouă garanţia că peste o lună, două, trei, cei 2500 de angajaţi ai dumneavoastră nu vor, ştiu eu, nu vor conduce la o nouă sincopă după ieşirea din insolvenţă a acestui serviciu public de televiziune. De aceea vă spun părerea mea este următoarea: acest serviciu, această instituţie nu va fi viabilă cu 2500 de angajaţi. Această instituţie, doamnă, şi nu vă găsesc dumneavoastră o vină aici, nu aveţi niciun fel de vină dumneavoastră. Vina este a consiliilor de administraţie, care de-a lungul anilor au gestionat problemele acestei instituţii. Cred, şi cu asta închei, că este nevoie de, nu ştiu, de una dintre cele două soluţii: soluţia grecească – o închidem şi redeschidem o nouă instituţie, sau soluţia BBC – lasăm la o parte publicitatea, lăsăm la o parte taxa, iar toată finanţarea acestei instituţii publice de care avem nevoie, mă rog, este şi o obligaţie constituţională, să fie făcută de la bugetul de stat. Dar în prim moment, în primă fază, cred că trebuie să schimbăm legislaţia în domeniu, ca dumneavoastră să beneficiaţi de intrarea în insolvenţă. Vă mulţumesc mult de tot.

Georgică Severin: Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. O să încerc şi eu să spun câteva cuvinte. Vă mulţumesc tuturor celor care au rămas până în acest moment. Trebuie să spun sincer, când a luat cuvântul colega mea Gabriela Creţu, ştiam, bănuiam ce va spune şi, într-un fel, a spus ce voiam eu să spun. Ce nu se înţelege şi este extrem de important: noi vorbim de un serviciu public garantat prin Constituţie. Nu vorbim nici de o societate comercială, nici de o regie, nici de … Ori vorbim de serviciu de pază a cetăţenilor, deci de poliţie, serviciul public care asigură ordinea şi paza, că vorbim de serviciul public cum ar fi educaţia, sănătatea. La fel este şi existenţa celor două servicii de Televiziune şi de Radio publice. Ele există pentru că statul are nevoie să-şi informeze cetăţenii, iar cetăţenii nu trebuie să aibă o informaţie în anumite situaţii mijlocită de alte elemente. Dacă pornim de la această realitate şi înţelegem că vorbim de două servicii publice şi nu de nişte instituţii, care trebuie să raporteze non-stop audienţa şi care să vadă câtă publicitate au şi să facă compromisuri apropo de conţinut, ca să le mai crească puţin audienţa, vom înelege despre ce e vorba. Toată lumea spune şi ştiu că în momentul de faţă, îmi mai fac nişte prieteni faţă de cei făcuţi în ultimele zile în conducerea Radioului, toată lumea vorbeşte de cele două instituţii, una – mărul putred, una – mărul cel bun, dar sunt câteva diferenţe esenţiale. În primul rând, Televiziunea Română, banii pe care în primeşte de la buget pentru emisie, practic nu are nevoie de ei, pentru că 95% din telespectatorii dumneavoastră sunt totuşi cei de pe cablu şi care îi aveţi prin reţelele de satelit. Interesul unei reţele terestre este a statului român, este un interes strategic. În al doilea rând, este iar un lucru extrem de important: în ultimii zece ani, cheltuielile de exploatare în televiziuni, în general, şi o să vă spun numai cum au crescut exploziv preţurile la filme, la achiziţii, la transmisii sportive, campionate mondiale şi tot ce doriţi dumneavoastră, au crescut aproape logaritmic, în timp ce în zona radiourilor, preţurile au stagnat, s-au dus chiar în jos. Asta nu înseamnă că acuz în vreun fel Radioul, dar nu poţi să le compari. Aici este elementul important, pe care trebuie să-l avem în vedere. Nici eu nu sunt de acord cu o unificare a acestor instituţii pe un termen să spunem scurt sau mediu, pentru că întâi este clar, trebuie să se rezolve problema financiară şi pe urmă să discutăm de altceva. Dar, în acelaşi timp, foarte-foarte important este că orice paleativ, orice decizie se va lua, va duce mai devreme sau mai târziu la revenirea la situaţia ingrată de astăzi. De ce? Pentru că decizia strategică trebuie să fie legată de cum finanţăm Televiziunea Română. Ori se va mări taxa la un preţ /…/, la o cifră rezonabilă, dar ştim bine că acest lucru nu este posibil, cel puţin în acest context, ori Televiziunea Română devine o televiziune care îşi va aprofunda menirea ei culturală, educativă, locul unde putem vedea o piesă de teatru, un concert simfonic, unde putem să lăsăm copiii să vadă şi emisiuni fără violenţă, să avem emisiuni de cultură, să promovăm valorile pe care le avem şi atunci noi ca stat trebuie să ne asumăm să susţinem aşa ceva, sau îi dăm drumul pe piaţa liberă./denisse/sdm2

Dar nu este normal, pentru că odată trimisă pe piaţa liberă va fi supusă tuturor compromisurilor pe care acest lucru le înseamnă, de la audienţă, publicitate ş.a.m.d. N-ar fi o idee rea să ne gândim, doamnă ministru, la renunţarea la publicitate la TVR – pentru că, în momentul în care TVR nu mai este un actor pe piaţa de publicitate, nu mai putem vorbi că ea influenţează piaţa şi că un eventual ajutor de stat ar distorsiona piaţa. Suma pe care dvs o luaţi din publicitate este prea puţin ca să gândim. Iar legat de subiectul zilei, care a fost menţionat aici… S-a vorbit foarte mult de consiliile de administraţie. Consiliile de administraţie, cel puţin de când sunt eu parlamentar, de şapte ani – şi s-au schimbat destule -, nu au fost altceva decât nişte instituţii la dispoziţia preşedintelui director general. După părerea mea, Consiliul de administraţie, dincolo de luarea unor decizii strategice, este instrumentul prin care trebuie să se exercite controlul parlamentar; n-o să-l exercităm noi, parlamentul, total, ca instituţie sau comisii, ci acest Consiliu de administraţie numit de parlament. O întrebare: atâta vreme cât directorul general poate face abuzuri, poate ia decizii eronate, dar membrii din CA ştiu foarte bine că, dacă CEO-ul va fi înlocuit printr-o decizie a parlamentului, dispar şi ei ca membri ai CA, se dizolvă CA, credeţi că au avut vreun interes să-şi manifeste acest control parlamentar?! De aceea, proiectul de lege pe care l-am iniţiat referitor la separarea funcţiei de preşedinte al CA de cea de director general, care să fie ales în urma unei selecţii de proiecte, întăreşte, după opinia mea, controlul parlamentar. Dar nu aici e polemica. S-au menţionat aici nume. N-o să spun decât un lucru pentru colegii care au o mică problemă cu memoria: voi aminti că din 2010 încoace, cu excepţia a doi ani, toţi, dar absolut toţi directorii generali au fost numiţi de acelaşi partid care… de cele două partide care acum s-au unificat. Vedeţi? Nu dau nume, cum au dat alţii. Dar să nu uităm aceste realităţi, apropo de ceea ce s-a întâmplat în ultimul deceniu în TVR.

În rest, mulţumesc tuturor care au venit, mulţumesc tuturor care simt că Televiziunea trebuie salvată – şi ea trebuie salvată dintr-un simplu motiv: existenţa îi este garantată prin Constituţie; este serviciu public garantat prin Constituţia României, şi nu putem să depăşim Constituţia – şi mulţumesc, evident, reprezentanţilor guvernului, domnului preşedinte Tăriceanu, tuturor colegilor!

O să-i dau cuvântul pentru o ultimă replică doamnei ministru al finanţelor, iar închiderea acestei dezbateri, pe care eu o consider extrem de fructuoasă, o va face preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Vă rog, doamnă ministru!

Anca Dragu: Vă mulţumesc! Au fost câteva propuneri ce s-au făcut la această masă. Eu v-aş propune următorul lucru: În zilele următoare să revenim la dvs cu câteva precizări de natură tehnică, în ce măsură aceste propuneri sunt fezabile sau nu. De exemplu, soluţia unei garanţii pentru un credit – şi această garanţie, în anumite condiţii, este încadrată la „ajutor de stat” şi, ca atare, intrăm tot pe procedura lungă de notificare ş.a.m.d. Deci, eu v-aş propune să revenim cu câteva precizări de natură tehnică, în scris, în zilele următoare, care să răspundă solicitărilor şi propunerilor făcute aici. Mulţumesc!

Georgică Severin: Vă mulţumesc, doamnă ministru! Domnule preşedinte al Senatorului, vă rog să luaţi cuvântul!

Călin Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc! O să încep cu sfârşitul: îmi pare rău că o să trebuiască să o contrazic fundamental pe doamna ministru, care nu pot să nu recunosc că are o bună intenţie. Doamnă ministru, nu asta e soluţia! Soluţia nu este să amânăm un deces. O garanţie nu face decât să mai amâne agonia şi decesul, în final. Suntem în cu totul şi cu totul altă situaţie, şi cred că şi domnul ministru al culturii – din păcate a plecat domnul Kelemen – n-a înţeles care este problema fundamentală: ei intră în incapacitate de plată!/cvanatoru/sdm2

Noi discutăm ca şi când ar fi o situaţie dificilă, dar la care căutăm paleative sau poate soluţii pe termen mediu şi lung. Nu suntem în această situaţie, din păcate. Am lipsit pentru puţin şi când am revenit l-am auzit pe domnul Viorel Ştefan care – îmi pare rău să vă spun, mulţi care au bătut câmpii au plecat, din fericire – vorbea foarte concret despre soluţiile pe care am putea să le avem în vedere şi aş sugera Ministerului de Finanţe ca pe baza propunerilor pe care le-a făcut domnul deputat Viorel Ştefan, dar nu numai, haideţi să vedem care sunt posibilităţile! Unu la mână: modificarea Legii privitoare la insolvenţă, ca să putem introduce în insolvenţă şi în administrare specială Televiziunea. Cealaltă variantă: declararea falimentului şi crearea a doua zi a unei alte societăţi, după modelul… Domnul preşedinte Gigel Ştirbu a evocat două modele: modelul grecesc şi modelul britanic. Păi, vă imaginaţi că o să funcţioneze în România modelul britanic? Nu o să funcţioneze. Făceţi o jucărie pe care o dăm – nu dumneavoastră, făcem o jucărie pe care o dăm în mâna Guvernului. Devine exclusiv finanţată de Guvern şi o să se joace Guvernul, n-o să mai fie situaţia asta, o să fie un guvern politic. Ţineţi la distanţă Televiziunea publică, de influenţa politică; cât mai la distanţă. Cu cât mai puţină subvenţie de la stat, sunt eu de părere. Deci, fără să înţelegeţi că îmi place modelul grecesc la şmechereală, hai să găsim o soluţie serioasă! Acum, ce vreau să vă spun? Prima întrebare la care ar trebui să răspundem, dacă e să purcedem la un drum este dacă Televiziunea publică ar fi viabilă dacă n-ar fi grevată de toate problemele pe care le ştim: nu încasează subvenţiile, are publicitate mai puţină. Aici discuţii, e bine cu publicitate, nu e bine, distorsionăm piaţa, nu o distorsionăm. Lăsaţi-i să fie actori pe piaţă, să încaseze şi subvenţia şi publicitatea. O să spuneţi: păi da, dar ceilalţi n-au subvenţie. N-au subvenţie, dar nici n-au obligaţiile pe care le are TVR-ul. La televiziunile comerciale n-o să vedem Festivalul Enescu retransmis, n-o să vedem alte emisiuni educative, culturale, pe care TVR-ul, prin vocaţia lui, le face, aşa încât există o compensare. Nu creăm un nou organism căruia de la început îi amputăm o mână, nu-i dăm publicitate, nu-i dăm nu ştiu ce, n-o să încaseze taxele pentru că unii au un milion, nu ştiu câţi sunt exceptaţi şi decizia politică n-o luăm aici, să o ia altcineva, nu ştim cine. N-o să o ia nimenea, bineînţeles, să îi pună pe ăia la plată şi aşa mai departe. Şi, iertaţi-mă, am să vă spun o puntată pe care eu am mai spus-o în public, care e următoarea. Înainte de ’89, în România se spunea aşa: „domnule, dacă la noi e atât de bine şi la ăia, adică în Occident e atât de rău, de ce e la ăia atât de bine şi la noi atât de rău?” Acum, mutatis mutandis, vă spun o chestiune, îmi pare rău, de ce funcţionează Radioul public şi nu funcţionează şi Televiziunea? Exact în acelaşi cadru funcţionează. Problema că separăm funcţiile de preşedinte cu director general, astea sunt soluţii paleative. Aveţi impresia cumva că la o societate comercială, când nu merge treaba se schimbă mobilele din clădire? Nu, se schimbă persoana. Nu vreau să credeţi că este o referire directă la dumneavoastră, pentru că dumneavoastră aveţi un mandat interimar şi realitatea este văzând cifrele pe care vi le-a arătat, nu ştiu, domnul Severin sau cu evoluţia încasărilor veniturilor problema nu e de ieri, de astăzi, de când sunteţi dumneavoastră, e o problemă care s-a amplificat şi care s-a agravat în mod extraordinar, s-a accelerat în ultima perioadă. Am observat care este evoluţia veniturilor, evoluţia cheltuielilor. Deci, veniturile au scăzut şi cheltuielile au crescut şi atunci sigur că pierderea asta cumulată s-a accelerat până s-a ajuns în situaţia de faţă./fdoman/sdm2

Deci revin la problemă. Ce constat în plus este că aici, cu mare grijă, toţi oamenii politici nu au vrut să spună prea mult, vreo doi-trei au vorbit despre suprapopularea cu personal a Televiziunii, despre incapacitatea succesivă a conducerilor sau a conducerilor succesive de a face o restructurare, în aşa fel încât încondiţiile în care audienţa a scăzut, veniturile au scăzut, să nu crească şi cheltuielile, cheltuielile au crescut chiar, şi atunci sigur că s-a ajuns la situaţia asta, în care uni au început să simtă că barca ia apă şi deodată a intervenit în locul interesului general interesul individual sau, în cel mai bun, de grup. Adică unii au început să facă acţiuni in justiţie să-şi ia banii: nu mă interesează dacă duc societatea în faliment, nu mă interesează ce fac peste un an, că o să fiu şi eu dat afară, dar ştiu că mi-am luat salariul mărit astăzi – asta este optica, care din păcate, văd că predomină, din moment ce 2000 de salariaţi înţeleg că au făcut aceste acţiuni în justiţie. E foarte interesant ca studiu de caz, aşa, cum privesc proprii salariaţi societatea în care lucrează şi de la care câştigă bani. Deci dacă nu găsim o formulă care este juridică şi economică, în acelaşi timp, şi care să permită restructurarea societăţii după modelul bunelor practici nici din Grecia, nici din… Avem model de bună practică Radioul. Îmi pare rău că dau exemplul acesta sau îmi pare bine că avem un exemplu bun. Deci nu suntem într-o situaţie fără ieşire, nu trebuie să descoperim nici apa caldă, nici praful de puşcă, nici roata. Avem soluţiile. Dar sigur că suntem într-un impas şi acest impas nu poate să fie rezolvat decât cu o soluţie de acest gen, care să permită evitarea intrării în incapacitate de plată, adică se introduce societatea în insolvenţă, se face restructurarea societăţii şi sigur se dă după aceea, eu ştiu, la îndemâna societăţii se dau şi celelalte instrumente de care are nevoie şi discutăm: facem consiliu de administraţie politic, nepolitic. Consiliul de Administraţie, după părerea mea, este o frumoasă inutilitate la Televiziune, am văzut cum funcţionează de ani de zile, nu face nimic. Nu face nimic. Se înţelege cu sindicatele să nu facă nimic şi directorul general dacă nu are susţinerea necesar să ia nişte măsuri, atunci lucrurile merg înainte şi în direcţia proastă. Deci, Viorel, contez pe priceperea ta, contez pe suportul Guvernului, reprezentat aici de doamna ministru, să vină să ne propună soluţiile tehnice, pentru că la Parlament nu avem specialişti în reorganizări, în falimente de societăţi ş.a.m.d., şi să vedem cum adaptăm legislaţia sau cum o modificăm rapid, ca să ieşim din impas, pentru că altfel, ce ai remarcat tu e, de altfel, şi foarte corect. Guvernul încearcă să paseze responsabilitatea Parlamentului şi Parlamentul ar fi foarte fericit dacă ar veni Guvernul cu o soluţie şi între aceste două scaune cade Televiziunea. Cam asta e situaţia. E foarte frumos. Eu nu am o problemă. Nu cred că aici suntem în campanie electorală. Cred că e mai corect să încercăm să găsim soluţia decât să vorbim frumos, să o învelim şi să ascundem adevărul. Asta este situaţia. Deci eu cred că Parlamentul trebuie să-şi asume acest rol de a modifica, de a găsi soluţia, suportul legislativ, veniţi de la Guvern cu o propunere şi împreună cu conducerea Televiziunii, dacă s-au gândit, nu ştiu, sau cu o firmă de avocatură, care este specializată pe acest gen de speţe, hai să le spunem de intrare în faliment, incapacitate de plată, eu nu sunt specialist pe aşa ceva, dar e clar că avem nevoie de un suport juridic şi tehnic pe această direcţie, că altfel discutăm numai de soluţii pe termen mediu şi lung şi nu rezolvăm problema care este imediată. Da. Vă mulţumesc.

Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declar închisă şedinţa comună a celor două comisii. Mulţumesc tuturor celor care au participat. O zi bună.

În weekend te invităm la avanpremiera filmului „La limită/ The Edge”

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2016, 09:38

Sâmbătă, 06 februarie 2016, la Palatul Național al Copiilor din București, va avea loc avanpremiera filmului „La limită / The edge”, în regia lui Tiberiu Rotărescu și a lui Bogdan Alexe.

Filmul este rezultatul proiectului „Tabăra de film”, ediția 2014 (a patra), proiectul fiind dezvoltat de Asociația pentru Sprijinirea și Promovarea Filmului Românesc, care are ca scop decoperirea tinerelor talente din România și nu numai, cât și distribuția lor într-un film de lung metraj realizat alături de actori cunoscuți.

La filmarea peliculei au participat 120 de tineri pasionați de teatru, dans, muzică și film, iar Marius Bodochi, Emil Mitrache (Americanu’) și Tudorel Filimon (NeaPopa) au asigurat sarea și piperul unei povești care aduce la un loc acțiunea, iubirea, prietenia și rivalitatea.

Filmările au avut loc în Moeciu de Sus, Bran, Zărnești și multe alte locații, pe parcursul a 21 de zile ,în luna iulie 2014, sub bagheta regizorilor Tiberiu Rotărescu și Bogdan Alexe. Filmul este produs de A.P.S.P.F.R. împreună cu Dream Media Production, co-producătorii fiind Radio Romania si TVR.

„Invit iubitorii producțiilor românești de film să ni se alăture la acest eveniment deosebit, sunt emoționat că am reușit într-un timp atât de scurt să aduc, împreună cu talentații mei colegi, acest film în atenția dumneavostră și știu cât de important va fi acesta pentru toți tinerii implicați în proiect, dar și pentru acești mari domni ai filmului românesc: Marius Bodochi, Emil Mitrache și Tudorel Filimon, fără de care ‹La limită / The edge› nu ar fi fost atât de plin de energie și charismă”, declară Bogdan Alexe, fondatorul proiectului „Tabăra de film” și co-regizorul filmului.

„Granița dintre corectitudine și greșeală este, de cele mai multe ori, foarte îngustă, e nevoie de un singur pas ca să o treci. ‹La limită› este chiar povestea acestui pas și aduce în prim-plan curajul de a fi mai bun și de a învăța din greșeli. Este un film în care ne putem regăsi cu toții, indiferent de vârstă. Cele mai frumoase momente din timpul filmărilor au fost întâlnirile copiilor cu actorii consacrați, o experiență unică pentru ei. S-a creat atunci o energie specială, s-a muncit mult pe întreaga perioadă a realizării peliculei, dar satisfacțiile tuturor celor implicați în proiect sunt pe măsură”, declară Tiberiu Rotărescu, regizorul filmului.

Conducerea TVR a fost demisa!

Publicat de Mihaela Costache, 23 septembrie 2015, 14:30

Conducerea Televiziunii publice a fost demisa in urma deciziei plenului Parlamentului de a respinge raportul de activitate al TVR.
222 de parlamentari au votat împotriva raportului iar 115 au votat pentru.

Parlamentul trebuie sa propuna un nou consiliu de administratie, ce va fi votat, cel mai probabil, saptamana viitoare.

Conducerii demise i se reproșeaza ca, desi a existat un plan de redresare a TVR, acesta nu a fost respectat.

Stelian Tanase ocupa functia de director TVR din decembrie 2013.
Din pacate Televiziunea Romana aduna in continuare datorii!
La finalul anului 2014 TVR avea o datorie de 700 de milioane de lei, dintre care peste 400 de milioane la bugetul de stat.

RATB contestă debitele stabilite de ANAF!

Publicat de Mihaela Costache, 22 iulie 2015, 07:30

Regia Autonomă de Transport Bucureşti arată marţi, într-un comunicat de presă, că a luat la cunoştinţă despre documentul emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente în conturile bancare ale RATB, precum şi a sumelor care urmează a fi obţinute din încasările zilnice.

Sursa citată a precizat că luni datoria înregistrată era de 272.431.800 lei, suma ce provine din taxa pe valoarea adăugată, care include şi subvenţia acordată beneficiarilor de gratuităţi şi reduceri (pensionari, elevi, studenţi), în conformitate cu Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr 139/2006, pentru perioada septembrie 2007- martie 2013.

„În prezenţ acest debit calculat de ANAF este contestat în instanţă de către RATB, aflându-se în faza de recurs”, se mai arată în comunicat.

ANAF a instituit opriri pe conturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv) şi ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti, pentru recuperarea datoriilor, urmând toţi marii contribuabili datornici la bugetul de staţ a anunţat marţi autoritatea.