Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre UE de la Praga

Publicat de Gabriel Stan, 5 septembrie 2022, 14:44

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale Vasile Dîncu a participat la reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Praga, la începutul săptămânii.

Reuniunea a debutat cu o dezbatere pe tema impactului global și a consecințelor invaziei Federației Ruse în Ucraina.

Ministrul Dîncu a spus-o omologilor europeni că războiul a schimbat modul în care securitatea și apărarea sunt percepute la nivel european și că acum este importantă consolidarea parteneriatelor, în contextul reconfigurării arhitecturii de securitate din regiunea Mării Negre.

O sesiune specială a fost dedicată acoperirii deficitelor de investiții în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene.

A fost discutată propunerea avansată de Comisia Europeană privind stabilirea unui program de consolidare a industriei de apărare prin intermediul achizițiilor colaborative.

Programul vizează înființarea unui grup operativ pentru achiziții comune.

Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au vorbit și despre perspectivele angajamentului în sprijinul Ucrainei în ceea ce privește securitatea și apărarea.

Republica Coreea donează un milion de dolari către UNICEF pentru a sprijini refugiații ucraineni din România!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2022, 16:37

Guvernul Republicii Coreea donează un milion de dolari pentru consolidarea sprijinului pe care UNICEF îl oferă Guvernului României ca răspuns la criza refugiaților ucraineni. Anunțul donației a fost făcut de Excelența sa, domnul Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România și de către doamna Anna Riatti, reprezentantul UNICEF în România, astăzi, după vizita la centrul de sprijin Blue Dot pentru copiii și familiile de refugiați, aflat în Sectorul 6 din București.

Centrul Blue Dot face parte dintr-o rețea de centre de sprijin înființate de UNICEF și partenerii săi pe teritoriul țării, printre care se numără autoritățile centrale, județene și locale, organizații ale societății civile și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), pentru a răspunde nevoilor de bază ale copiilor și familiilor care s-au refugiat în România, oferindu-le servicii esențiale.

Sursa foto: UNICEF

„Guvernul coreean este foarte conștient de suferințele poporului ucrainean și ale refugiaților, cauzate de războiul prelungit. În acest sens, guvernul nostru și-a arătat sprijinul prin donații continue. Pe lângă asistența umanitară de 100 de milioane de dolari către guvernul ucrainean, guvernul coreean își diversifică canalele de asistență prin UNICEF, pentru a le oferi celor cu nevoi urgente sprijin direct, iar această donație reprezintă unul dintre aceste eforturi.

Este foarte important să vedem cum sprijinul nostru se materializează în ajutor oferit copiilor și familiilor din centrul Blue Dot din Sectorul 6, iar ambasada va continua cooperarea cu centrul Blue Dot. Republica Coreea va participa activ în eforturile de reconstrucție și refacere ale Ucrainei”, a spus Excelența sa, Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România.

„Suntem recunoscători pentru contribuția generoasă a Republicii Coreea, care ne permite să ne extindem sprijinul acordat Guvernului în răspunsul la criza umanitară generată de războiul din Ucraina. Această donație ne va ajuta pe noi și pe partenerii noștri să oferim servicii esențiale integrate precum cele de informare și consiliere, reunificare a familiilor, spații dedicate mamei și copilului celor care în prezent și-au găsit adăpost în România, concentrându-ne în special pe copiii cei mai vulnerabili. În aceste momente dificile, copiii și familiile lor necesită și merită un mediu sigur, în care să li se acorde protecție adecvată”, a afirmat Anna Riatti.

Sursa foto: UNICEF

Până în prezent, UNICEF și partenerii săi au înființat 11 centre Blue Dot în România și lucrează pentru a deschide și mai multe centre de sprijin pentru copiii refugiați și familiile lor în alte zone ale țării, în funcție de nevoile copiilor refugiați. Scopul este acela de a conecta aceste centre Blue Dot pentru a ne asigura că toți copiii sunt protejați pe parcursul călătoriei lor și că ajung în siguranță la destinație.

Până la începutul lunii august 2022, peste 42.000 de femei și copii refugiați ucraineni au beneficiat de cel puțin un tip de serviciu de sprijin oferit în centrele Blue Dot din România.

Pe termen mediu și lung, UNICEF lucrează cu partenerii săi pentru a se asigura că familiile și copii primesc toate serviciile și sprijinul necesare – de la cele de sănătate până la cele de educație și protecție, din momentul trecerii frontierei până la destinația lor în România sau dincolo de granițele țării.

Sursa foto: UNICEF

Sursa foto: UNICEF

Remus Cernea: Ucraina ține piept cu succes Rusiei, armata rusă s-a împotmolit și de luni bune nu a mai înregistrat avansuri considerabile

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 14:59

Miercuri, 24 august, a fost Ziua Națională a Ucrainei, iar colegul nostru, Paul Palencsar, a realizat un interviu video cu jurnalistul și corespondentul de război, Remus Cernea, aflat în această periadă în țara vecină, interviu ce a fost difuzat la Subiectul Săptămânii.

Varianta integrală o puteți asculta pe pagina noastră de Facebook, Jurnal Militar by Ora Armatei.

Paul Palencsar: Alături de mine, de la Kiev, din capitala Ucrainei, Remus Cernea. Remus, îți mulțumesc, bun venit!

Remus Cernea: Salut, Paul, mă bucur să ne revedem, să ne reauzim, și vă salut pe toți din Kiev, capitala Ucrainei, unde astăzi, de Ziua Independenței – vedeți în jurul meu, sunt mii de oameni, de fapt, imaginea nu-i acoperă pe toți, desigur – mii de oameni care au venit să vadă sau să revadă această paradă, între ghilimele, atacurilor rusești. Sunt singurele tancuri rusești care au ajuns la Kiev.

Paul Palencsar: Vladimir Putin și-a dorit ca după trei zile tancurile sale să mărșăluiască prin Kiev. Iată că ele sunt acolo, dar după șase luni și ca pradă de război, nu ca armată triumfătoare.

Remus Cernea: Exact. Sunt tancuri distruse de ucraineni, sunt tancuri capturate de ucraineni, unele într-o stare extrem de proastă, altele într-o stare relativ bună.

Paul Palencsar: Remus, e 24 august, Ziua Națională a Ucrainei, prima zi națională serbată când Ucraina este în plin război. Care este starea de spirit acolo, a celor din jurul tău?

Remus Cernea: Oamenii sunt foarte încrezători. Atmosfera aici este relaxată  în Kiev. Sigur că orașul nu e atacat des. Poate ați văzut la știri, o dată la 10 zile, la două săptămâni Kievul este lovit de rachete rusești.

Dar situația nu e la fel de dramatică precum în est. În Harkov, de exemplu, unde, când am fost în luna iunie, bombardamentele erau zilnice și erau zeci de lovituri, mai alea de artilerie de câmp, ca să zic așa.

Kievul e lovit cu rachete trimise din Marea Neagră, Harkovul e lovit însă cu artilerie relativ obișnuită, dar care are o rază de 10-15-20 de km, Harkovul fiind la 12-14 km de linia frontului. Și unde voi și merge, de altfel, mâine. Mâine voi pleca din Kiev spre Harkov.

Astăzi îți spun că a sunat alarma aici, la Kiev, de vreo trei ori, și am primit și alerte pe telefonul mobil, pentru că primești astfel de alerte atunci când există un risc. Deci oamenii sunt avertizați, însă, în același timp, ucrainenii ne-au impresionat pe toți, au impresionat întreaga lume democratică prin curajul lor.

Nu se lasă intimidați, își asumă și aceste riscuri, însă viața merge mai departe și ucrainenii au ales să și iasă pe străzi și să își celebreze Ziua Națională, nu să stea în buncăre sau în spații special amenajate pentru bombardamente.

Paul Palencsar: E o Zi Națională când ucrainenii simt sau văd dincolo de, să spunem, steaguri care flutură în vânt, ca în fiecare an, și chiar simt că țara lor e singurul pământ pe care îl au și pentru care trebuie, iată, din nefericire acum, mulți dintre ei să moară pe câmpul de luptă.

Remus Cernea: Da, și ucrainenii, trebuie spus asta, ei ne oferă o lecție extraordinară. Noi, și în România, și în alte țări democratice, suntem, în mod natural, prinși de vâltorile disputelor uzuale, politice sau pe teme sociale, intrăm, desigur, cu pasiune în multe teme, în multe polemici, însă aici, în Ucraina, se joacă de fapt rădăcina celor mai importante valori. Valori democratice și valori morale.

Aici se joacă libertatea, aici se joacă tăria de caracter, aici mizele sunt maxime, sunt maximale. Și ne privesc pe toți. Pentru că unii, probabil ai văzut și tu, unii spun: dar nu e războiul nostru, nu e războiul meu, ce mă interesează pe mine Ucraina? Mă interesează România, mă interesează poporul român.

Sigur că ne interesează România, ne interesează poporul român, suntem implicați în multe teme, sau dispute, sau polemici, sau campanii, sau acțiuni care vizează România, dar ceea ce se întâmplă acum în Ucraina ne privește indirect și pe noi…

Paul Palencsar: Și măcar pentru că riscăm să obținem o nouă graniță de sute de km cu Rusia. Și măcar din punctul ăsta de vedere ar trebui să ne pese.

Remus Cernea: Da, ne pasă și pentru că dacă Ucraina ar ceda sau dacă ar fi învinsă, eu nu cred că mai poate fi învinsă, pentru că spiritul extraordinar de care au dat dovadă ucrainenii este spiritul unor oameni care vor învinge, e spiritul unor învingători, care nu se vor lăsa striviți, nu se vor lăsa învinși, sub nicio formă.

Însă, și în scenariul în care Ucraina s-ar fi prăbușit, să zicem, da, ar fi fost o problemă, că Rusia ar fi ajuns la gurile Dunării, ar fi ajuns lângă România și ar fi pus o presiune teribilă pe Republica Moldova, asta e foarte ușor de înțeles.

Dar și în scenariul în care Ucraina ține piept, și iată că asta se întâmplă acum, Ucraina ține piept cu succes Rusiei, Rusia s-a împotmolit în Ucraina, armata rusă, de luni bune, nu a mai înregistrat avansuri considerabile, e practic blocată, e ținută pe loc, ei bine, iată că în acest scenariu în care ucrainenii rezistă, de fapt ei luptă și mizele care sunt aici ne privesc pe toți.

Pentru că e vorba de curaj, e vorba de determinare pentru a face sacrificiile terifiante, teribile pe care acum le face Ucraina pentru a scăpa…

Paul Palencsar: Deja sunt mii de morți, peste 10 milioane de ucraineni dislocați de la casele lor, conform raportului ONU, copiii, zeci de mii, sute de mii de copii efectiv răpiți, duși în Rusia… Și încă nu cunoaștem cu siguranță toate poveștile horror, de groază, pe care cu siguranță le vom afla după război.

Mulțumim, Remus Cernea, te urmărim, să știi, rămânem cu tine, rămâi și tu cu noi, o să fii pe frontul de est acolo, Ucraina. Te așteptăm oricând. Îți dorim mult succes, să ai grijă de tine, să vii teafăr acasă, e cel mai important!

Remus Cernea: Da, îți mulțumesc foarte mult, Paul, oricum în câteva zile ne reauzim de la Harkov.

Paul Palencsar: Sigur, mulțumim! O zi bună acolo!

Remus Cernea: O zi bună!

Participarea secretarului de stat Simona Cojocaru la dialogul pe teme de securitate, organizat la inițiativa Turciei

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 14:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a discutat în videoconferință cu miniștri adjuncți ai apărării din Turcia, Bulgaria, Georgia, Polonia și Ucraina despre situația de securitate în regiunea Mării Negre.

Oficialul român a evidențiat acțiunile de sprijin acordate Ucrainei, în special pentru gestionarea numărului fără precedent de refugiați.

Simona Cojocaru a afirmat că țara noastră susține măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare în zona Mării Negre, în toate formatele și la toate nivelurile, atât în cadrul NATO și Uniunii Europene, cât și în plan bilateral sau regional.

Reportaj: Războiul din Ucraina: Normalitatea este atunci când nu cade vreo rachetă pe casă sau peste tine

Publicat de Gabriel Stan, 15 august 2022, 13:18

Jurnaliștii Radio România Actualități, Mario Balint și Alexandru Buzică sunt prezenți din nou, în această perioadă în Ucraina pentru a aduce ultimele informații despre situația de acolo.

Aflați în orașul Odesa, cei doi reporteri au intrat în direct în emisiunea Vești de Acasă, de la Radio România Internațional, de vineri 12 august 2022 și ne-au împărtășit din experinețele trăite în aceste zile.

Cei doi ne-au prezentat situația critică a populației din Ucraina și au adus argumente la știrile care apar atât de des în mass-media din România.

Vă invit să ascultați mărturiile celor doi în legătură cu situația din Ucraina.

Situaţia umanitară în sudul Ucrainei, la Mikolaiv, se degradează pe zi ce trece. Orașul, care avea o populație de 450.000 de locuitori înainte de război, acum are cu 60% mai puțin, pentru că majoritatea au ales să fugă din cauza bombardamentelor neîncetate care afectează regiunea.

Ştefan Ciochinaru: China nu va ataca, dar joacă această carte, pentru că încearcă să împiedice ceea ce crede că ar fi o afirmare a independenţei Taiwanului. De facto sunt două state: de jure, statul succesor al Republicii Chineze, declarat în 1912, este Republica China din Taiwan

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 15:20

Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost analistul militar, profesor de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Acesta a făcut o analiză a celor trei crize mondiale, din Ucraina, Balcani și Taiwan.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Ciochinaru, această situație fără precedent, sunt deja trei puncte fierbinți pe planetă. Să vorbim despre războiul din Ucraina, iată, și Balcanii sunt pe cale să ia foc, și mai ales zona China-Taiwan. Pornim de la Ucraina?

Ștefan Ciochinaru: Cu care doriţi dumneavoastră, pornind de la Ucraina, cu atât mai mult cu cât ascultătorii dumneavoastră sunt privilegiaţi.

Noi am anticipat că după Ucraina vom asista la tensionarea a încă două zone și indicam atunci și Strâmtoarea Taiwanului și zona Balcanilor ca fiind cele mai predispuse la apăsarea butoanelor de către Moscova, pentru a se crea tensiuni.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că, fără îndoială, este vorba despre butoanele Moscovei aici, în Balcani.

Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, iar dincolo este vorba de alianţa strategică dintre Xi Jinping și Vladimir Putin.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum vedeți dumneavoastră războiul din Ucraina? Cum stau ucrainenii față de, să zicem, acum o lună?

Ștefan Ciochinaru: Faţă de acum o lună stau mai bine, pentru că acum o lună dacă vă amintiţi a început acea ofensivă în Donbas, o ofensivă bazată pe tehnicile mongole, pe tehnicile vehilor lor stăpâni, şi anume /pustiirea/ totală.

Au fost executate bombardamente masive cu artileria rusă, acolo ruşii stau foarte bine la piesele de artilerie, au distrus absolut totul şi după ce au distrus, au înaintat câţiva kilometri. Asta a fost marea ofensiva din Donbas.

Din fericire, s-au oprit, pentru că sunt epuizaţi, pentru că pierderile rușilor au fost uriașe și între timp Ucraina a dezvoltat acțiuni de contraatac în sud, în regiunea Hersonului, obligând ruşii să se deplaseze, după cum vedem în ultimele 48 de ore, să deplaseze trupe acolo pentru a putea să menţină linia frontului, care se clatină foarte puternic sub loviturile ucrainene. Suntem, însă, departe de un contraatac semnificativ, așa cum am noi am mai discutat, domnule Dumitraşcu.

Este nevoie ca armamentul venit din partea a ţărilor NATO și a Statelor Unite să fie asimilat de către armata ucraineană. Specialiştii spun că asta se va întâmpla undeva la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. Deci, până atunci sunt, ca să zic așa, acțiuni de pregătire a viitoarei cofruntări.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vorbeaţi mai devreme despre atacurile de artilerie. Specialiștii militari, chiar din armata română, vorbesc despre o schimbare de paradigmă, despre faptul că între timp, o dată cu acest conflict între Rusia și Ucraina, artileria devine, iată, o armă principală, nu mai este doar o armă de suport, prin aceste tiruri neîntrerupte și acestei distrugeri extraordinare pe care le-au provocat.

Ștefan Ciochinaru: Cu tot respectul, dar nu m-aş grăbi să fac o astfel de afirmație. Asta s-a întâmplat în contextul specific al frontului din Donbas, unde ruşii nu s-au confruntat cu o forţă pe măsura lor. Imaginaţi-vă că ar fi avut în faţă o armată NATO, artileria lor nu ar mai fi făcut doi lei atunci, pentru că ar fi existat o ripostă pe măsura.

Ucrainenii nu au, însă, nici artileria şi nici artileria reactivă, nu au rachetele cu care să distrugă aceste baraje de artilerie. De aceea, a apărut acum ca o floricică artileria rusă. Să fim serioşi, armata secolului 21 e cu totul altceva decât ceea ce a fost la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Ruşii se confruntă acolo, în Ucraina, cu o armată care de-abia de acum încolo se va pune pe picioare.

Nu se confruntă cu forţe militare de talia lor, pentru că atunci lucrurile ar sta cu totul altfel. Aureola lor de mari învingători vine din Cecenia, unde, de asemenea, au distrus totul, vine din Siria, unde, de asemenea, au distrus totul. O armată învingătoare cu adevărat nu e armata care distruge totul. Ştim asta foarte bine din istorie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă propun să trecem la Balcani, acest butoi cu pulbere al Europei și al lumii. Este zona asta una care să ne dea fiori, așa ca acum 25 de ani?

Ştefan Ciochinaru: Fiori nu, dar este o zonă care ne poate îngrijora, în mod special pe noi, românii, care suntem aici în Europa de Sud-Est. Balcanii sunt complicaţi, ştim foarte bine. Sunt complicaţi, pentru că Rusia, indiferent că a fost comunistă, că a fost ţaristă, că este acum autocrat capitalistă, Rusia a avut în permanenţă aceeaşi politică imperialistă.

Încă de acum 200 de ani şi-a aţintit ochii spre Balcani ca zonă de expansiune şi a mizat pentru asta mai întâi pe greci, după care s-a despărţit repede de partizanatul grecesc, în special după Al Doilea Război Mondial, şi după aceea pe bulgari, pe sârbi, pe diverse complicităţi regionale.

Ei bine, astăzi au mai rămas sârbii, cu care sunt într-o alianţă strategică, am putea spune, chiar dacă nu e declarată ca atare, dar din punct de vedere politic şi militar, acolo este foarte limpede că există o colaborare foarte puternică şi tocmai datorită acestei colaborări vedem tensionarea care are loc în Kosovo şi Bosnia, de altfel, să ştiţi, pentru că întâi s-a încercat în Bosnia, apoi a trecut la Kosovo.

Se încearcă în permanenţă detonarea unor conflicte îngheţate şi aici se vede, încă o dată, ce rol dăunător au aceste conflicte îngheţate. Detonarea acestor conflicte îngheţate, pur şi simplu, pentru a crea probleme în rândul Uniunii Europene şi în rândul ţărilor NATO, în rândul alianţei occidetantale, în ansamblul său, pentru că asta este politica declarată, de altfel, a Moscovei.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Confirm ceea ce aţi spus despre Bosnia. Sunt ani de zile de când militarii noștri, care se află în misiune de menținere a păcii în EUFOR, la Sarajevo, trag semnale de alarmă și spun că situația se tensionează de pe o zi pe alta. Să sperăm că alianţa NATO va şti să gestioneze acest butoi cu pulbere, precum spuneam. Vă propun să trecem la al treilea…

Ştefan Ciochinaru: Un singur cuvânt, dacă mai îmi permiteţi. Ar fi, totuşi, de sperat ca Belgradul să se trezească din aceste vise de preamărire balcanică şi să înţeleagă că viitorul Serbiei este înainte de orice în Europa şi, mai ales, alături de ţările vecine.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Trecând în zona Pacificului, foarte mulți europeni și oameni care trăiesc sub această umbrelă a NATO au venit în ultimele zile cu retorică interesantă, de altfel, justificată, dacă în această situație în care Taiwanul este înconjurat și în care izbucnește un război între NATO și China, dacă nu cumva NATO va fi mai îndreptată și mai atentă către acea zonă, lăsând descoperită Europa?

Ştefan Ciochinaru: Dacă îmi permiteţi, domnule Dumitraşcu, eu cred că este un ‘iepure’ fals. NATO îşi va vedea de treabă în Europa, iar acolo, în Asia, acolo vorbim de cu totul alte forţe.

În eventualitatea în care eu nu cred – şi am s-o explic, dacă rămâne timp – în eventualitatea în care China ar ataca Taiwanul, atunci, spre deosebire de ce se întâmplă în Ucraina, acolo sunt câteva ţări care ar interveni direct.

În primul rând, Statele Unite. Statele Unite în Ucraina nu au intervenit direct. Acolo ar interveni direct. Japonia ar interveni direct. Coreea de Sud ar interveni direct.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar şi Taiwanul.

Ştefan Ciochinaru: Şi chiar şi Taiwanul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care are o armată.

Ştefan Ciochinaru: Nu e deloc de neglijat. Este o ţară cu o înaltă tehnologoe, cu o armată foarte bine înzestrată şi foarte bine instruită, iar China nu este Rusia, să ştiţi. China nu are o armată atât de performantă. Vedem că nici Rusia nu o are, dar China mai are mult până să ajungă la nivelul economiei sale din punct de vedere militar.

China nu îşi poate permite în acest moment o confruntare armată. Ceea ce vedem, însă, acolo, şi de aceea am spus că eu nu cred că se va ajunge la o escaladare militară, ceea ce vedem acolo este o politică tradiţională chineză.

Vă rog să vă amintiţi că în timpul confruntării dintre China şi URSS, chinezii dădeau al 820-lea ultimatum sever Uniunii Sovietice. Un ultimatum se dă o singură dată. Ei erau deja la al 820-lea ultimatum, deci ei tensionează şi discursul, ei fac aceste demonstraţii de forţă, atrag atenţia.

Este un anumit tip de ‘retorică’, între ghilimele, dacă vreţi, specific Chinei, dar China nu va ataca. Aduceţi-vă aminte, când a atacat China vreodată pe cineva? Niciodată. Niciodată în istorie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Adevărat!

Ştefan Ciochinaru: China nu va ataca. China joacă, însă, această carte, pentru că încearcă să împiedice ceea ce crede că ar fi o afirmare a independenţei Taiwanului, pentru că din punct de vedere – ştiţi, de facto sunt două state: de jure, statul succesor al Republicii Chineze, declarat în 1912, este Republica China din Taiwan.

Republica Populară Chineză este rezultatul victoriei în războiul civil pe care l-au obținut-o comuniștii lui Mao Zedong împotriva lui Chiang Kai-shek, care s-a refugiat, împreună cu Partidul Naționalist și cu aparatul de stat, în insula Formosa, mă rog, Taiwan. Îi îndemn la calm, domnule Dumitraşcu, mult calm, multă atenție, și nu o să facem noi ce ne revine nouă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Ștefan Ciochinaru, profesor de studii internaționale, analist geopolitic. Vă mulțumesc tare mult și ne mai auzim la radio.

Ștefan Ciochinaru: O zi bună!

Centru de consiliere și informare pentru familiile refugiate din Ucraina, în Suceava!

Publicat de Andra Radu, 3 august 2022, 14:55

Organizaţia Salvaţi Copiii România a deschis cel de-al treilea centru de consiliere şi informare pentru familiile refugiate din Ucraina, în Suceava, a informat, miercuri, Biroul de presă al organizaţiei.

Conform autorităţilor naţionale, dintre cei 1,7 milioane de cetăţeni ucraineni care au intrat în România de la sfârşitul lunii februarie, 368.000 sunt copii, iar dintre aceştia au rămas în România aproximativ 37.000, în sistemul de protecţie specială fiind integraţi 220 de copii ucraineni.

Salvaţi Copiii România a început şi activităţile de sprijin socio-educaţional şi lucrează cu copiii ucraineni în două şcoli din judeţ, respectiv Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” şi Liceul Teoretic Filadelfia.

Până în prezent, au fost asistate umanitar 154.719 de persoane, dintre care 87.532 de copii ucraineni şi 67.187 de adulţi (femei, vârstnici, familii extinse). Aceştia au primit sprijin umanitar, asistenţă socială şi educaţională, precum şi psihologică. Au fost distribuite 13.938 de tichete sociale pentru familiile cu copii, iar 10.532 de persoane (3.602 de familii) au fost înregistrate în programul de asistenţă financiară pentru a primi suport pentru o perioadă de 3 luni.

„Războiul din Ucraina are consecinţe tot mai dramatice şi tot mai mulţi copii sunt nevoiţi să-şi abandoneze casele, să-şi părăsească prietenii şi să se refugieze cel mai adesea numai cu mamele lor într-o ţară străină, a căror limbă nu o înţeleg. Solidaritatea şi generozitatea românilor i-au ajutat să-şi depăşească emoţiile şi aceşti copii au acum nevoie de sprijin pe termen mediu şi lung, de asistenţă psiho-emoţională şi de integrare educaţională. Perioada care urmează va fi una dificilă şi solicitantă şi este important să dezvoltăm instrumente prin care aceşti copii să fie sprijiniţi pe multiple paliere”, a arătat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România

Mircea Geoană: Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu am avut niciodată în istorie

Publicat de Gabriel Stan, 1 august 2022, 11:18

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit miercuri, la Târgu Mureș, cu reprezentanții conducerii Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale și cu operatori din Batalionul 51 Operații Speciale din localitate.

Mircea Geoană a fost însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discuțiile s-au axat pe capabilitățile Forțelor pentru Operații Speciale în actualul context de securitate.

Au fost, de asemenea, prezentate standuri cu armament, echipamente și tehnică militară și un scurt moment tactic,specific Forțelor pentru Operații Speciale. La finalul vizitei, secretarul general al NATO, Mircea Geoană, a avut și o scurtă întâlnire cu presa.

Mircea Geoană: Am răspuns cu mare bucurie invitației șefului Apărării, domnul general Petrescu ,și a conducerii Comandamentului Forțelor Speciale de la Târgu Mureș pentru a vizita această unitate de elită a Armatei Române și a Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut cu toții profesioniști desăvârșiți români, portughezi, britanici, americani, francezi.

Este pe scară mai redusă spiritul și rațiunea de a exista a Alianței Nord-Atlantice, unul pentru toți și toți pentru unul. Evident, când vizitezi o unitate de un astfel de specific, care sunt în toate armatele de pe planetă și cu atât mai mult în armatele NATO, topul de excelență, sofisticarea riscul și profesionalismul pe care le necesită pentru a putea să operezi operații speciale.

Vedem tot mai multe integrarea domeniilor terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic. De asemenea, sunt foarte încurajat de modul în care acest comandament de elită anticipează schimbările care urmează să se producă în continuare pe flancul estic, în contextul de securitate cunoscut prin războiul declanșat de Rusia. Salut, de asemenea, colaborarea la nivel multiregional.

Acest corp de elită are relații privilegiate și conduce anumite operațiuni specifice în regiunea noastră, iar în logica de apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România, acest vârf de lance reprezintă un punct de sprijin esențial pentru credibilitatea și eficacitatea apărării noastre aliate și sper ca mulți tineri și tinere să fie atraşi către o profesie de elită, care este plină de riscuri, dar este și plină de provocări interesante.

Sunt îmbărbătat văzând acest spirit național, acest spirit patriotic, acest spirit aliat traversând generațiile și traversând specializările militare, fie că sunt Ministerul Apărării, că sunt Ministerul de Interne, că sunt serviciile de informații și încă o dată, aicea, la Comandamentul Forțelor Speciale văd acest element multinațional, mă bucură enorm de mult.

Chiar am întâlnit un militar portughez, care vorbea într-o românească perfectă, cu uşor accent moldovenesc şi îmi spune: „Domnule secretar general adjunct, eu sunt militar portughez, dar sunt din Moldova, am plecat în Portugalia și acuma sunt militar NATO la Târgu Mureș”. Mi se pare o poveste plină de tâlc.

Anca Făgăraș (reporter): Pe lângă amănuntele legate de întâlnirea cu operatorii pentru operații speciale din Târgu Mureș, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a răspuns și altor întrebări ale ziariștilor prezenți legate de situația actuală de securitate, dar și despre cum vede actuala desfășurare a războiului din Ucraina.

Mircea Geoană: Summitul de la Madrid a luat decizii istorice cu privire la modificarea profundă a modului în care imaginăm apărarea și descurajarea. De la prezența avansată trecem la apărarea avansată.

Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, care devine operațională – planul de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Vom avea în România și în Polonia și pe flancul estic această dimensiune holistică, dacă vreți, a apărării, inclusiv echipamente prepoziționate, elemente legate asset-uri spațiale, asalturi cibernetice. Deci este o altă generaţie a modului în care imaginăm apărarea şi descurajarea şi mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu a avut țara aceasta niciodată în istoria noastră.

Noi am făcut mod deliberat o diviziune a muncii între NATO, ca organizație, și care susține Ucraina și la Madrid liderii noștri au aprobat un nou pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar non-letal, ceea ce înseamnă pregătire, drone, comunicații, combaterea dezinformării, care este masivă, protecție împotriva atacurilor cibernetice și, foarte important, pregătirea tranziției la echipamente din era postsovietică pentru armata ucraineană.

Sunt lucrurile pe care NATO le va face. Dar în mod deliberat, pentru a evita un risc de escaladare al unui război deja complicat între Ucraina și Rusia, între Rusia și Ucraina, un război între NATO și Rusia, aliații au decis ca NATO să facă lucrurile care sunt non-letale, care nu sunt direct implicate într-un conflict de natură militară, iar aliții, în mod național, individual, împreună cu partenerii, să facă acest efort de a sprijini cu echipamente militare adecvate acestui moment al războiului partenerii din Ucraina.

Mi se pare și ni se pare, la nivelul conducerii NATO, că este o diviziune corectă a muncii. NATO ajută ca organizație Ucraina, iar NATO, ca ecosistem de alianță, ajută de asemenea Ucraina și vom continua să ajutăm pentru că merită, este și interesul nostru și credem că bravura și sacrificiul ucrainenilor vor primi din partea noastră sprijin militar, financiar, economic, moral, politic, așa cum se întâmplă de-o manieră ireproșabilă în acest moment.

Armata Federației Ruse este în continuare o armată de tip postsovietic, cu tot ce înseamnă echipamente, comandă și control, doctrina militară și filozofie militară, în timp ce armata ucraineană, cu sprijinul nostru, după 2014, după invazia şi anexarea ilegală a Crimeii, este o armată modernă, de tip occidental, de tip NATO, de unde şi diferenţa de calitate a modului în care execută operaţii de război cele două părţi.

Asta nu înseamnă că Federaţia Rusă nu are în continuare capabilităţi importante, nu are în continuare elemente care să fie preocupante pentru Ucraina şi pentru noi. Dar dacă ne uităm la modul în care cele două tipuri de sisteme militare funcţionează, Ucraina este mult mai agilă, este mult mai suplă, este mult mai adaptată războiului modern.

Şi mai este un lucru care depăşeşte tipul de armament, tipul de muniţie, cât de precis loveşte artileria unei părţi sau a celeilalte părţi: este elementul intangibil al moralului trupelor şi al moralului populaţiei şi într-un fel îţi aperi ţara şi te lupţi pentru ţara ta şi într-un alt fel te duci într-o aventură militară într-o ţară în care nu înţelegi de ce ai fost trimis acolo.

Deci diferenţa de moral al trupelor ruseşti şi al celor ucrainene este absolut zdrobitoare în favoarea ucrainenilor. Dar asta nu înseamnă că războiul nu este complicat, că nu este de durată şi c nu vedem deocamdată elemente politice care să indice terminarea prea rapidă, aşa cum ne-am dori, a acestui război.

MILSET Expo Sciences Europe are loc la USV Suceava!

Publicat de Andra Radu, 25 iulie 2022, 14:12

Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).

Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.

Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.

Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.

Întâlnire oficială la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei, Irakli Beraia, cu care a discutat despre cooperarea în domeniul apărării, despre relația NATO – Georgia, reconfirmată la summitul NATO de la Madrid și despre efectele războiului din Ucraina în regiunea Mării Negre. Simona Cojocaru a confirmat sprijinul pe care țara noastră îl oferă Georgiei în ceea ce privește aspirațiile euroatlantice și în demersurile de aderare la Uniunea Europeană. Ambele părți au agreat necesitatea menținerii unui dialog constant pentru implementarea cât mai eficientă a proiectelor comune în domeniul apărării, asumate atât în context bilateral, cât și multinațional.

Summit NATO-Madrid 2022

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 13:40

Subiectul săptămânii este, fără îndoială, summit-ul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat, la mijlocul săptămânii, la Madrid. Un summit istoric, așa cum a fost anticipat și așa cum s-a și dovedit a fi. Un summit cu decizii adaptate la criza de securitate de pe continentul european. Un summit din care a reieșit soliditatea relației transatlantice în general, dar și importanța regiunii Mării Negre și necesitatea întăriri apărării Alianței pe flancul ei estic, în mod particular. Cristian Dumitrașcu a realizat pe acest subiect, joi, chiar la finalul reuniunii, un interviu, prin telefon, de la Madrid, cu Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu: Domnule general, am onoarea! Bine ați venit la „Jurnal militar”, la „Subiectul săptămânii”!

Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua, domnul Dumitrașcu! Bună ziua și ascultătorilor! Vă salut de la Madrid! Sunt exact la încheierea summit-ului NATO, desfășurat aici.

Cristian Dumitrașcu: A fost un summit istoric. Este primul summit NATO care se întâmplă în timpul unui război în Europa și presupun că ați luat pulsul mai bine acum la summit decât, să zicem, la începutul războiului. Lucrurile sunt sub control, toată lumea știe ce are de făcut?

Gen. Daniel Petrescu: A fost un summit cu adevărat istoric, desfășurat pe parcursul a două zile, mai multe sesiuni de lucru, la nivel șefi de stat și de guvern. Un summit în care s-au luat decizii foarte importante, spun eu, pentru viitor. Este o criză de securitate gravă, care este evidentă pentru toată lumea, dar eu spun că alianța este pregătită pentru protejarea celui peste un miliard de cetățeni care există în statele aliate. Suntem pregătiți pentru apărarea teritoriului aliat și mai ales pentru salvgardarea libertății și democrației. A fost subliniată încă o dată soliditatea relației transatlantice. Toți aliații au fost de acord cu noul concept strategic, un concept strategic care va direcționa întreaga activitate a Alianței, cel puțin pentru următorii 10 ani. Pentru noi a fost important că ne-am atins toate obiectivele, a fost subliniată importanța strategică a regiunii Mării Negre și în contextul noului concept strategic, dar și pe timpul discuțiilor desfășurate la nivel de șefi de stat și de guvern și mai ales au fost discutate consecințele pe termen lung ale agresiunii Rusiei în Ucraina, consecințe care se reflectă și în postura de descurajare și apărare a Alianței.

Cristian Dumitrașcu: Care considerați dumneavoastră, domnule general, că sunt principalele lucruri pe care le așteptați și care ne avantajează?

Gen. Daniel Petrescu: Noul concept strategic, cu siguranță, importanța regiunii Mării Negre și organizarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, întărirea apărării aliate în această zonă, coerență de la Marea Baltică până la Marea Neagră și calea lăsată deschisă pentru creșterea valorii grupurilor de luptă aliate, desfășurate și constituite aici, până la nivel brigadă. A fost evidențiat comportamentul antagonist al Rusiei față de vecini, comportamentul antagonist față de comunitatea internațională și au reieșit foarte clar sarcinile Alianței, misiunile principale. Totul este subsumat apărării colective, iar alianța trebuie să fie în măsură să desfășoare descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Cred că este o declarație foarte fermă că noi, aliații, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și legea internațională sunt respectate. Iar NATO acționează în această direcție.

Cristian Dumitrașcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și toate cele bune!

Summitul NATO de la Madrid

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.

Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Importanța Insulei Șerpilor în războiul dintre Ucraina și Federația Rusă

Publicat de Gabriel Stan, 27 iunie 2022, 15:10

La începutul săptămânii, Insula Șerpilor a revenit în prim-planul războiului din Ucraina printr-o serie de atacuri aeriene lansate de armata ucraineană.

Aceste atacuri reprezintă poate cea mai importantă contraofensivă de la începutul războiului din data de 24 februarie, atunci când Insula Șerpilor a fost capturată de armata Federației Ruse.

Pentru că Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic în imediata apropiere de apele noastre teritoriale, la circa 45 km de țărmul românesc, este evident că se impun măsuri excepționale de contracarare a eventualelor pericole.

De aceea, în Aula Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București s-a desfășurat un seminar organizat de Comandamentul Forțelor Întrunite, în cadrul căruia au fost dezbătute teme majore legate de controlul asupra Insulei Șerpilor și de situația de securitate de la Marea Neagră. Un reportaj realizat de Gabriel Stan și Cristian Dumitrașcu.

General maior Dorin Ioniţă comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite: Insula Șerpilor are o istorie care pornește din antichitate, are o istorie în care apartenența acestei insule a diferit de la perioadă la perioadă.

Este o stâncă ce poate oferi dezvoltarea unor capabilități militare, dar care, prin poziționare, angajează spațiu economic disputat în aceeași măsură de trei state – vorbim de Rusia, Ucraina și România -, spațiu care se dovedește a fi unul foarte generos în ceea ce înseamnă rezervele de hidrocarburi.

Federația Rusă deține controlul acestui spațiu. Se încadrează întru un mediu de securitate cu continue trăsături esențiale ale cadrului geopolitic global, și vorbim aici despre entități regionale.

Ne afectează pentru că se încadrează în dimensiunile finite de spațiu de dezvoltare, ne afectează pentru că pe această insulă deja sunt dezvoltate capabilități militare de cercetare în primul rând, dar și de lovire, care micșorează limitele de siguranță ale statului nostru, ale României.

Cristian Dumitrașcu: O dezbatere despre Insula Șerpilor și despre situația geopolitică de lângă țara noastră era necesară. Foarte mulți oameni s-au gândit, și-au pus speranțe în reacția noastră, a statului român, dar mai cu seamă a armatei și a forțelor navale, pentru că Insula Șerpilor este cucerită de Federația Rusă din 24 februarie.

Domnule contraamiral Marian Săvulescu, cum ați gândit această dezbatere, de ce era necesară pentru coagularea câtorva segmente și a unor lideri militari care pot să facă ceva în sensul ăsta?

Contraamiral Marian Săvulescu: Așa cum aţi amintit, 24 februarie – Insula Șerpilor schimbă stăpânul. Federația Rusă, la începutul ostilităților, cucerește insula și, mai mult, la nord de Paralela 45, grade 21 de minute, impune o blocadă maritimă.

La timpul respectiv am făcut conexiune cu procesul pe care România l-a intentat Ucrainei la Haga, la Curtea internațională de justiție, proces care a avut loc între anii 2004 – 2009 și după care decizia Curții a fost de atribuire a unei suprafețe aproximativ de 80% din ceea ce am solicitat noi vizavi de zona economică exclusivă și platoul continental.

Reprezentantul militar al României la Haga a fost domnul coontraamiral în retragere Laurian Eugen. L-am contactat, cu rugămintea de a veni şi a ne împărtăși ceea ce a însemnat pentru noi acest proces cu Ucraina şi, de ce nu, să lansăm o provocare viitorilor lideri militari, astăzi masteranzi de anul I la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Provocarea constă în a-i atrage într-o discuție vizavi de riscuri şi amenințări la Marea Neagră, la nord de Paralela 45 – 21 vizavi de o posibilă extindere a Federației Ruse până în nordul fluviului Dunărea, la nord de Insula Șerpilor.

Cristian Dumitrașcu: Ce ar trebui să știe oamenii de acasă care ascultă la radio despre ceea ce îmi spuneați mie mai devreme, despre acea conștiință maritimă? Şi asta nu întâmplător vă întreb, pentru că ați fost și comandantul Fregatei Regele Ferdinand și cunoașteți poate mai bine ca oricine ce înseamnă Marea Neagră pentru România.

Contraamiral Marian Săvulescu: Marea Neagră nu este interesantă numai din iunie până la mijlocul lui septembrie, ci Marea Neagră este poarta noastră de ieșire la oceanul planetar, acolo unde nu demult aveam 328 de nave maritime.

Avem de la linia coastei, la 220 mile către est, o responsabilitate privind apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică. Acolo sunt resurse de hrană, acolo sunt resurse energetice și uitați-vă ce se întâmplă când lunar plătim mai mult pe gaz metan, și noi îl avem aici, în apropiere, pe petrol la pompă, și noi îl avem aici, în apropiere.

Momentan, capacități de exploatare nu sunt, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Redeschiderea interesului nației române către est, către Marea Neagră, adică platformă de foraj marin, o infrastructură de transport a acestei importante resurse, nave comerciale, nave de pescuit oceanic la Marea Neagră și oceanul planetar, așa cum România a avut anterior.

Contraamiral Eugen Laurian: Numele meu este Eugen Laurian, contraamiral doctor în retragere, ofițer de marină în Forțele Navale 10 ani, în Universitatea Națională de Apărare alţi10 ani și ultimii 15 ani în structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale.

Acea rocă, noi o numim insulă, nu are niciun fel de viață economică. N-a avut și nu are, pentru că nu are nici un fel de industrie, nici un fel de agricultură. Viața nu se poate autosusține acolo, ea depinde sută la sută de ceea ce i se aduce de pe țărm, de la rezervele de hrană, rezervele de apă și celelalte elemente necesare traiului omenesc acolo.

Dar este importantă datorită rezervelor de hidrocarburi din marea teritorială din jurul Insulei Șerpilor și este o suprafață, acel cerc de 12 mile marine determină o suprafață de aproximativ 1.600 de kilometri pătrați și dacă în zona respectivă sunt rezerve de hidrocarburi, şi sunt convins că sunt, acelea pot fi exploatate, pentru că sunt exploatabile, și de aici mărește prețul zonei respective.

Iar din punct de vedere militar, cum spuneam, sau strategic, are o importanță mai mare decât importanța economică, pentru că insula fiind un punct îndepărtat de Crimeea, de exemplu, poate fi realizată o bază goniometrică foarte relevantă între insulă, cu stațiile care se poziționează, și alte state din Crimeea sau din altă zonă a Rusiei și, pe baza respectivă, pot descoperi ce se comunică în spațiu invizibil până în toată Marea Mediterană.

Ministrul apărării naționale, la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 21 iunie 2022, 15:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele decizii și perspective strategice în domeniul apărării care vor da greutate Summitului NATO de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, au fost puse în discuție de miniștrii apărării din statele membre NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles.

În cadrul reuniunii s-au desfășurat și două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în care s-au dezbătut adaptarea, pe termen mediu și lung, a posturii de apărare și descurajare, precum și aspectele referitoare la resursele pentru apărare și finanțare comună.

În marja ministerialei a avut loc și întrunirea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și prezidat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

Ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, a evidențiat implicarea deplină a țării noastre în sprijinul poporului ucrainean, inclusiv a celor peste 1,1 milioane de refugiați care au intrat pe teritoriul statului român de la declanșarea conflictului.

Reuniunea s-a înscris în procesul de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euroatlantic, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Mă aștept ca la Summitul de la Madrid aliații NATO să convină asupra unui pachet curpinzător de asistență pentru Ucraina, ajutând Ucraina pe termen lung să facă trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern NATO și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu NATO.

Aliații sunt neclintiți în sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor noștri apropiați din Europa și pentru dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, fără interferențe din afară.

Ziua Mondială a Refugiatului

Publicat de Andra Radu, 20 iunie 2022, 15:13

Astăzi este Ziua Mondială a Refugiatului, marcată încă din anul 2001, la inițiativa ONU. Sloganul sub care se desfăşoară Ziua refugiatului în anul 2022 este „Whoever. Wherever. Whenever. Everyone has the right to seek safety” (Oricine. Oriunde. Oricând. Toată lumea are dreptul de a căuta siguranţă) şi este un apel la dreptul fiecărei persoane de a căuta siguranţă – oricine ar fi acesta, de oriunde ar veni şi oricând ar fi nevoit să fugă.

Potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), cel puţin 82,4 milioane de oameni din întreaga lume au fost obligaţi să-şi abandoneze casa. Printre aceştia se află aproape 26,4 de milioane de refugiaţi, dintre care aproximativ jumătate au sub 18 ani.

Cu acest prilej, la Romexpo, în Capitală, sunt inaugurate astăzi două cabinete destinate refugiaţilor, unul de asistenţă medicală primară, celălalt pentru servicii de sănătate mintală.

Primul cabinet va furniza servicii de medicină de familie, ginecologie, planificare familială şi sănătatea reproducerii, iar celălalt, consiliere psihologică şi psihoterapie individuală şi de grup.

Materialele de informare despre utilizarea antibioticelor, despre vaccinare şi despre drepturile pacienţilor privind serviciile medicale vor fi disponibile în limbile ucraineană, română şi engleză.

Cele două cabinete au fost înfiinţate cu sprijinul Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din România, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. În Bucureşti se află cel mai mare număr de refugiaţi din Ucraina, majoritatea, femei şi copii.

La Constanţa, săptămâna trecută s-a aflat o echipă a agenţiei ONU pentru refugiaţii din România, pentru a evalua situaţia celor 4.000 de refugiaţi ucraineni prezenţi în judeţ.

Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 14:06

Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!

Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.

Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?

Ileana Rotaru: Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal. 

Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.

Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.

Constantin Herţeanu: New Strategy Center.

Ileana Rotaru: Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.

În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.

Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.

Ileana Rotaru: Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.

Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…

Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.

Ileana Rotaru: Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…

Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.

Ileana Rotaru: Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.

Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.

Ileana Rotaru: Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.

Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.

Ileana Rotaru: Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.

Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.

Ileana Rotaru: Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.

Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.

Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.

Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!

Ileana Rotaru: Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!

Întâlnirea miniștrilor apărării din România și Republica Moldova, la sediul MapN

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 13:09

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării ai României și Republicii Moldova, Vasile Dîncu și Anatolie Nosatîi, s-au întâlnit miercuri la București unde au discutat despre mediul de securitate regional pe fondul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul Dîncu a reafirmat susținerea pe care România o acordă Republicii Moldova în parcursul de integrare europeană și a exprimat disponibilitatea pentru dezvoltarea cooperării militare bilaterale.

Vasile Dîncu: Am evidențiat faptul că parteneriatul nostru strategic necesită o coordonare continuă pentru o gamă largă de subiecte și implică, de asemenea, un dialog și o abordare strategică a aspectelor de interes comun./csimion/

România își exprimă ferm disponibilitatea și interesul de a dezvolta cooperarea cu Armata Națională a Republicii Moldova pentru beneficiu reciproc și pentru a sprijini eforturile acesteia privind modernizarea, creșterea capacității operaționale și a nivelului de interoperabilitate.

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Ministrul Anatolie Nosatîi a apreciat că experiența Armatei Române și cooperarea în domeniu ar fi utile în procesul de modernizare a Armatei Naționale a Republicii Moldova.

Anatolie Nosatîi: Am discutat despre modalitățile prin care România ar putea să disemineze experiența valoroasă pe care o deține la implementarea inițiativelor și proiectelor internaționale de reformare a sectorului de apărare.

Expertiza colegilor români ne-ar putea fi utilă în procesul de transformare a Armatei Naționale într-o instituție modernă, mobilă, bine echipată și dotată, capabilă să își îndeplinească misiunile constituționale.

Aproape 4.000 de ucraineni au beneficiat de asistență la centrul CATTIA!

Publicat de Andra Radu, 7 iunie 2022, 11:20

Aproximativ 4.000 de cetățeni ucraineni au solicitat sprijinul centrului pentru refugiați de la CATTIA, în cele peste 100 de zile de când Rusia a atacat Ucraina, au anunțat reprezentanții Primăriei municipiului Brașov.

Centrul de la CATTIA a primit recunoașterea UNICEF și a Guvernului Japoniei ca „Punct Albastru” – Blue Dot.

Sprijinul va continua și în perioada următoare. Tot în aceste 100 de zile, literele BRAȘOV de pe Tâmpa, au fost luminate în culorile Ucrainei.

Teodor Incicaş: Avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră. Achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare

Publicat de Gabriel Stan, 30 mai 2022, 17:40

Săptămâna trecută a avut loc în București o nouă ediție a Expoziției internaționale dedicate a industriei aeronautice și de apărare, la care au fost prezente peste 400 de companii din 35 de țări.

Discuția pe care v-o propunem în continuare este una despre înzestrarea Armatei Române și despre importanța domeniului, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, care ne-a arătat o nouă față a războiului, dată de tehnologie și de tehnică militară modernă, care au făcut ca Ucraina să reziste atât de mult unei confruntări cu una dintre cele mai puternice și numeroase armate ale lumii.

Invitatul de la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării, generalul maior Teodor Incicaş.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, am onoarea.

Teodor Incicaş: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  BSDA, acest târg internaţional de tehnică militară, s-a ținut iar, după patru ani.

Teodor Incicaş: Este un târg expozițional care se țină din doi în doi ani în România, cel mai mare din partea aceasta a Europei. Au fost 415 firme cu standuri. Pe lângă acestea, au fost alte, între 50 și 100, fără standuri.

Direcţia Generală pentru Armamente este structura care coordonează, în numele Ministerul Apărării Naționale, realizarea acestui târg expozițional. Vorbim de dimensiunea structurilor, să zic așa, tehnice, ale Armatei României, pe de o parte, iar pe de altă parte, în ceea ce privește industria de apărare din Armata României, au fost componente care au fost în cadrul Ministerului Apărării Naționale, dar destul de multe dintre întreprinderile pe care le-am avut au fost în cadrul altor ministere, cum ar fi Ministerul Construcțiilor de Mașini.

Sigur că România, în anul 1990, era pe dimensiunea ei, la nivelul tehnologic al anilor ’90, o țară care își producea bună parte din necesarul de tehnică militară, 90 ceva la sută din necesarul de muniții și rachete, lucru care nu e de ici, de colea.

Având în vedere perioada mai grea prin care a trecut țara în anii ’90 și începutul anilor 2000, au fost o serie de decizii, pe care nu le voi comenta, de natură politică sau economică, care au făcut ca aceste componente industriale, foarte importante pentru armata țării și pentru asigurarea capacității operaționale și de refacere a stocurilor de luptă ale Armatei României, să fie afectate.

Noi, cei care lucrăm în înzestrarea Armatei României, avem ca primă prioritate înzestrarea Armatei României cu acele capacități care să contribuie la realizarea unor capabilități în măsură să furnizeze misiunile esențiale pe care le avem noi și pentru care dăm socoteală în fața țării și a poporului român: apărarea și descurajarea. De aceea avem nevoie de elemente tehnologice de vârf.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum ar fi?

Teodor Incicaș: Cum ar fi Patriotul, cum ar fi HIMARSUL, HIMARSUL fiind un sistem – pentru ascultătorii dumneavoastră – de rachete sol-sol, Patriotul sistem de apărare sol-aer de la distanţe mari.

Există foarte puține echipamente care să furnizeze în același timp și capacitatea de apărare, și mai ales cea de descurajare, pentru că orice potențial inamic ai avea, în clipa în care ești dotat cu anumite tipuri de echipamente, se va gândi de nu știu câte ori înainte de a efectua o manevră de atac împotriva ta. Iar a doua este, pe cât posibil, sprijinirea industriei naționale de apărare.

Avem achiziția de transportoare blindate Piranha V. Achiziţia acestor transportoare blindate s-a făcut cu cerința privind transferul de tehnologie. Sigur că a fost, pentru că vreau să fiu foarte sincer, o anumită întârziere la început, ceea ce nu știe publicul larg, e pentru că noi avem o anumită confidențialitate în relația cu beneficiarii noștri, care sunt categoriile de forțe, ca acea întârzire s-a datorat faptului că noi am insistat ca softul de comandă și control să fie unul românesc.

Dacă în prima parte am avut un anumit grad de integrare, producție a unor componente care a privit atât, să spun, partenerul de bază a firmei străine în România, care e Uzina Mecanică București, dar și o serie de alți agenți economici majoritar privat, în al doilea contract subsecvent, lucrurile se amplifică și trecem inclusiv la fabricarea carcasei blindate în România, fapt care face ca, să spun eu, 70 % din vehicul să fie și fabricat în România, pe lângă integrarea sa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Înseamnă mult, înseamnă locuri de muncă, înseamnă…

Teodor Incicaș: Înseamnă mult. Să vă dau un exemplu: doar pentru faptul că se realizează carcasa blindată în România ai nevoie, doar aici, de 32 de sudori, pe lângă celelalte beneficii care sunt aduse, desigur, de profitul oferit sau avantajul, venitul oferit.

Anul trecut, noi am semnat contracte cu companii din România, în jur de 3 miliarde și ceva de lei. Dintre acestea, vreo 800 de milioane au fost cu companii străine, dar care nu știm cât alocă subcontractorilor români, iar restul, doar cu firme românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Venind către subiectul fierbinte al planetei, avem, iată, trei luni de când este un război lângă noi și de când eu sunt convins că mai ales în domeniul dumneavoastră a fost cumva, așa, o sursă de lecții învățate.

Iată cât de importantă devine această dotare despre care aţi spus dumneavoastră, această descurajare la început, dar și potență a statului de a avea o gamă de armament, tehnologie care să fie eficientă.

Teodor Incicaș: Ca să fiu foarte sincer, o sursă de lecții identificate, știți. Vom vedea, în funcţie de măsurile pe care le luăm şi de modul în care ne vom dirija concepţiile, planurile, în mod eficace, dacă am şi învăţat lecţiile, că de identificat le putem identifica.

Majoritatea lecţiilor vin din zona operaţională, însă zona operațională este dublată şi de ceea ce vedem din punct de vedere tehnologic și din ceea ce vedem și din punct de vedere al sprijinului logistic, discutând acum din fosta mea poziție de locţiitor al şefului Apărării pentru resurse.

Pe de o parte, am văzut cum tehnica de vârf poate să dea peste cap întregul ritm de ofensivă a unei armatei mai mari și bazată pe echipamente învechite sau bazată pe echipamente care vin din echipamentele învechite.

Aceasta ar fi o primă chestiune identificată și probabil e cea mai accentuată. Am văzut cât de importantă a fost pentru armata ucraineană prezența echipamentelor portabile fie antitanc, fie antiaeriene, care, sigur, nu sunt atât de sofisticate ca un lansator de rachete antitanc sau un lansator de rachete antiaeriene la bătăi mai mari, medii sau…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar cu eficientă în lupta urbană.

Teodor Incicaș: Dar eficienţa, foarte importantă şi datorită superiorităţii sale tehnologice vizavi de vectorul de atac al inamicului, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu vreau să spun că au fost acestea cele mai importante, pentru că am văzut, cea mai importantă a fost artă operativă, strategia, tactica pe care au ales-o subunitățile, unitățiile, marile unități ucrainene, precum și determinarea unui întreg popor de a-şi apăra ţara.

Probabil că această determinare a poporului ucrainean este principala lecție identificată, pe care ar trebui să o luăm la cel mai important nivel al nostru, la nivelul strategic, dincolo de nivelul militar și anume, nivelul strategic, vorbesc de conducerea statului, pentru că vorbim de război și războiul – campania militară este doar o parte a războiului.

Însă cea mai importantă lecție pe care am identificat-o este că avem nevoie de un ritm susținut a reînnoirii capacităților noastre militare. Dacă stăm și ne uităm la ultimii ani, vorbim de rachetele antiaeriene Patriot, vorbim despre rachetele sol-sol HIMARS, vorbim de contractul privind sistemul de apărare de coastă bazat pe rachetele NSM.

Sigur că vorbim despre avioanele F-16, unde aș vrea să subliniez, tocmai pentru ascultătorii dumneavoastră, care nu reflectă sută la sută activitatea. Însă eu aș vrea să subliniez încă o dată că Armata României a luat decizia să se înarmeze cu F16 ca un sistem tranzitoriu spre avioane de generația a cincea, iar că aceste avioane F16 pe care le-am cumpărat sau le cumpărăm, într-adevăr, în uz sunt supuse unui proces de modernizare.

Acestea sunt deplin operaționale și moderne din punct de vedere avionic și după acest proces de modernizare, ele au o performanță extrem de bună și când le cumpărăm. Nu cumpărăm niște avioane pe care le aducem aici fără să fie funcționale, din contră, sunt deplin operaționale când le luăm de la partenerii noștri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu sunt undeva într-un cimitir de avioane?

Teodor Incicaș: Nu, nu, ele sunt deplin operaționale, urmând ca din această deplinătate operațională a lor să le trecem la un alt sistem de modernizare, lucrând mai profund în avionic, pe de-o parte, pe de altă parte, decidenții noștri au explicat public ce se întâmplă.

Noi suntem hotărâți să trecem la avioanele de generația a cincea, dar în fapt, achiziția unui avion de generația a cincea și în condițiile în care se solicită cât de cât o implicare a industriei, dacă va fi cazul, vom vedea în funcție de capacitatea ei, înseamnă linie bugetară solidă, pe mai mulți ani.

În același timp, platformele aeriene de generația a cincea nu fac doar ceea ce fac platformele de generația a patra, a patra și jumătate, cele care asigură capacitatea de luptă, capacitatea de lovire, într-adevăr, foarte modernă, pe lângă aceasta, platformele de generația cincea au rol foarte important în ceea ce privește comanda și controlul.

Ele vorbesc, ca să mă exprim așa, cu platforme aeriene fără pilot de lângă ele, cu platformele navale, cu sau fără pilot, care sunt pe mare, cu platformele terestre, că vorbim de transportoare, că vorbim de puncte de comandă, cu puncte de comunicații. Lucrul acesta se face într-un mod automat. Deci, trebuie o sinergie tehnologică.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact!

Teodor Incicaș: În această sinergie tehnologică, mai are un pic până se realizează, ca atare, mai este timp pentru generația a cincea și atunci s-a luat în considerare, în prioritizarea vis-a-vis de avioanele de generația a cincea, ca undeva spre sfârșitul acestui deceniu să începem sau la începutul deceniului viitor să începem achiziția lor propriu-zisă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Se vehiculează prin piață faptul că cea care a rămas în urmă de o categorie de forță, un fel de cenușăreasa armatei, ar fi fost forțele navale. E adevărat?

Teodor Incicaș: Nu este adevărat, nu este adevărat la nivel de preocupare, pentru că atât conducerea politică a Ministerul Apărării, nemaidiscutând despre conducerea militară, șeful Statului Major al Apărării, șeful Statului Major al Forțelor Navale, au acest lucru ca primă prioritate.

La fel, în același sens, aceeași prioritate principală există și la noi, pentru că avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră.

Ceea ce vă spuneam și anume, achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas. Noi suntem orientați spre realizarea capacităților navale și capacităților de lovire la Marea Neagră, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare la mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ea constând în…?

Teodor Incicaș: Constând în diverse platforme, inclusiv în ceea ce privește programul corvete multifuncționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Este un subiect mult discutat, pe care abia așteptăm să-l vedem concretizat.

Teodor Incicaș: Fără doar și poate, în acest an va exista o evoluție în ceea ce privește platformele maritime pe care le vom achiziționa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Incicaș, putem termina într-o notă optimistă, suntem mai în siguranță noi, ca armată, noi, ca popor, cu ceea ce am luat până acum, cu ceea ce am implementat până acum?

Teodor Incicaș: O, da! Asta este fără doar și poate. Tot ceea ce s-a cumpărat până acum a întărit, poate chiar a multiplicat capacitatea de apărare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnalul Militar”, Șeful Direcției Generale pentru Armamente, generalul-maior Teodor Incicaș. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Teodor Incicaș: Cu plăcere! Sper să ne mai auzim, vedem și să mai discutăm.

Războiul din Ucraina în imagini și cuvinte

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 20:20

Războiul din Ucraina a șocat pe toată lumea, implicit generațiile care nu au prins conflictele anterioare îngropate adânc în istorie.

Atunci când nimeni nu creadea că așa ceva va mai fi posibil în această eră, iată că ne-am înșelat cu toți amarnic, iar violența pură afișată în fața ochilor noștri nu lasă loc de prea multe comentarii.

Conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina a făcut victime și pagube incomensurabile, iar toate aceste fapte vor rămâne înrădăcinate în istorie.

Jurnalistul Radio România Actualități, Alexandru Buzică, a fost reporterul special trimis în această perioadă în Ucraina, de unde a transmis cele mai noi informații și a relatat faptele reale petrecute în țara vecină.

Acesta a bifat în Ucraina 70 din cele 86 de zile din câte au trecut de când a început războiul. A străbătut 8 orașe, printre care Izmail, Odessa, Cernăuți, Lvov, Ivano Frankivsk, Jitomir Rivne (granița cu Belarus) și Kiev.

Revenit de curând din capitala Ucrainei, Alexandru Buzică a onorat invitația redacției Jurnal Militar de a vorbi despre cele întâmplate în această perioadă în țara vecină, în ediția de vineri, 20 mai 2022 a emisiunii Vești de Acasă, de la Radio România Internațional.

Vă invităm în cele ce urmează să ascultați interviul realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități cu Alexandru Buzică.

Alexandru Buzică: Există multe cadavre ale animalelor sub dărâmături, oricând fiind posibil să izbucnească o epidemie în zonă. 

În Borodianka există o criză a apei potabile, iar oamenii făceau cozi interminabile la apă și provizii. Nu am văzut niciodată așa ceva!

Înmormântarea unui soldat ucrainean la Kiev, pe Maidan, bulevardul central.

Imaginile au fost realizat de către reporterul Alexandru Buzică în Kiev, Borodianka și Irpin.

Constituire a Grupului de Luptă al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 18:15

Alexandru Dina (realizator rubrică): Începând cu această lună, se va constitui grupul de luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, iar Franța va prelua rolul de națiune cadru.

Batalionul francez va forma Grupul de luptă al NATO pe teritoriul României, integrând rotaţional efective ale Belgiei și Ţărilor de Jos. Forțele principale vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, unde vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.

Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.

Lt.col. Adrien Chantrel, locțiitorul comandantului Batalionului 27 Vânători de Munte din Forțele Terestre ale Republicii Franceze: Am reuşit să clădim parteneriate cu diferite unități din România, în primul rând cu cei de la Brigada Multinațională din Craiova, deoarece ne subordonăm acesteia, dar și cu Brigada 2 din Brașov și Brigada 61 din Miercurea Ciuc, deoarece și noi suntem vânători de munte, iar instruirile comune și schimbul de experiență sunt eficiente pentru dezvoltarea abilităților de luptă și pentru o bună coeziune.

Alexandru Dina (realizator rubrică): Constituirea grupurilor de luptă reprezintă o parte din măsurile adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale UE

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 18:07

Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.

Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.

Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.

Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul din Transnistria izbucnit în urmă cu 30 de ani

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 17:09

Invitat la subiectul săptămânii a fost jurnalistul și scriitorul Marian Voicu, care a realizat o analiză a situației din Transnistria, zonă ruptă în urmă cu 30 de ani din teritoriul Republicii Moldova, acolo unde, în ultimele săptămâni, s-au intensificat acțiunile de propagandă și manipulare din partea Rusiei. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Bine ați venit, domnule Voicu!

Marian Voicu: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): V-am sunat pentru că aveți o experiență vastă în spațiul să zicem ex-sovietic și nu numai, ați fost chiar manager de proiect la înființarea postului Radio Chișinău, un post al Societății Române de Radiodifuziune, dar aveți și o carieră publicistică ”Matrioșka mincinoșilor” este o carte foarte interesantă și care vorbește despre lucrurile pe care le vom discuta astăzi: fake news, manipulare, populism.

Ceea ce ne așteptam că se va întâmpla, iată că de câteva săptămâni încoace se confirmă, acel atac sub steag fals în Transnistria, este un spațiu foarte complicat pe care puţini îl înțeleg şi dumneavoastră vorbiți des și în emisiunea de la TVR 1 în ”Fake news”, despre asta, cum credeți că stăm noi, în fine cum credeți că stau frații noștri din Basarabia, în această situație și în aceste zile complicate?

Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă, mai ales că se apropie 9 mai – și vom vorbi despre asta. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul izbucnit în urmă cu 30 de ani, războiul din Transnistria care în opinia mea a fost Primul Război hibrid de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Atunci, rușii au folosit pentru prima dată pretextul apărării minorității ruse din Transnistria, față de așa numiții naţionalişti moldoveni; a fost invocat şi atunci un genocid și celebră sintagma ”lumea rusă” și doctrina Karaganov, inventată în 1990.

După aceea, au urmat incidente similare și a fost folosit din nou pretextul în cazul agresiunii împotriva Georgiei, şi apoi Ucrainei în 2014. Spuneam că, la 30 de ani de la războiul din Transnistria, iată că au loc aceste incidente, exploziile de la Ministerul Securității din Tiraspol, releele de televiziune dezafectate din Maiac și aerodromul de la Tiraspol, sunt explozii care nu au fost revendicate de nimeni.

Există trei variante pentru aceste incidente. Kievul acuză Moscova că a inventat o diversiune, acel război sub steag fals, de care ați amintit. Kievul acuză aşadar Moscova. Moscova acuză Kievul că pregătește o agresiune împotriva transnistrenilor, iar Chişinăuul a fost mai rezervat, i-a acuzat pe radicalii din structurile de forță din Transnistria că vor să intre în război și atunci au organizat aceste diversiuni.

Președintele aşa-numitei republicii Transnistrene,  Krasnoselskii, a spus că situația este stabilă. E posibil ca Krasnoselskii să fie de partea pacifiștilor să spunem și n-ar fi rău să amintim aici şi că soția lui  Krasnoselskii are cetățenie română și este un aspect interesant pentru că în acest moment, peste 60% din comerțul acestei enclave, nerecunoscute de nimeni, este cu UE.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Sunt rațiuni economice, fără îndoială, este prima oară când aflu, e interesant că soția are cetățenie română, dar sigur că da, știm cu toții că din rațiuni economice, el este un pacifist convins.

Marian Voicu: Exact. Este un tip pragmatic, ca de altfel mulți oameni de afaceri transnistreni care sunt în acest moment mai mult legați prin business de Kiev şi Chişinău, decât de Moscova.

De altfel, transnistrenii au organizat de două ori referendumuri în care s-a votat în favoarea alipirii la Federația Rusă, numai că Moscova a refuzat de două ori această invitație şi e interesant pentru că atunci când s-a făcut referendumul în Crimeea, Moscova a spus: iată, dacă locuitorii Crimeei vor să ni se alăture, atunci noi trebuie să acceptăm.

Deci pretextele sunt diverse, și Moscova manipulează aceste evenimente, în funcție de cum își dorește să arate viitorul geopolitic al fostei Uniuni Sovietice.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Cum vedeţi compoziția societății din Republica Moldova? – și vă întreb asta pentru că sigur aveți o imagine mai clară decât mulți dintre noi, având în vedere că ați cunoscut Republica Moldova, atunci în 2011, când ați pornit Radio Chișinău acolo și de atunci ați urmărit cu mare atenție spațiul acesta. Este o populație rusofonă și chiar de origine rusească acolo. Se pot ei activa acum, mai mult decât în trecut?

Marian Voicu: Cred că situaţia este comparabilă cu cea din Ucraina, în sensul în care etnicii ruși din Ucraina nu au primit armata rusă cu flori, așa cum se aștepta Putin. Au circulat numeroase mesaje pe rețelele sociale, în care etnicii ruşi din Republica Moldova, atunci când a început războiul, în urmă cu două luni, au spus: „Nu vrem ca și noi să fim eliberaţi de către armata rusă”.

În schimb, în ultimele două săptămâni se întâmplă ceva interesant – România și Republica Moldova au devenit ținta propagandei ruse. Republica Moldova pentru că a adoptat un pachet legislativ foarte interesant și foarte important pentru combaterea dezinformării ruse și probabil că moldovenii sunt în acest moment cei mai avansați în acest domeniu în Europa.

În primul rând, au interzis litera „Z” şi panglica Sfântului Gheorghe, ca simboluri ale propagandei ruse de război – doar Germania a mai făcut asta în privința literei „Z” – iar Moscova s-a supărat teribil pentru că fosta lor mică colonie a îndrăznit să facă lucrul ăsta și se cere pedepsirea Republicii Moldova, mai ales că există şi o apropiere în acest moment de Uniunea Europeană, au făcut o cerere de aderare.

Charles Michel, preşedintele Consiliul European, a fost miercuri la Chișinău și a promis o asistenţă în toate planurile, și financiară și instituțională, dar și sprijin militar și acest lucru a fost pe larg comentat de propaganda rusă.

Iar România a devenit obiectul propagandă ruse pentru că câțiva oameni politici români au fost la Kiev, au fost primiţi de președintele Zelenski și au promis sprijin inclusiv militar, dacă se va lua o astfel de decizie comună, la nivel european.

Iar agresiunea cibernetică de zile trecute revendicată de gruparea rusă Killnet fost primul atac împotriva României, un atac despre care liderii sau oficialii NATO ne-au prevenit încă de la începutul războiului că va avea loc.

Aşadar, putem spune că în acest moment şi noi suntem și în război informațional și în război cibernetic. Așadar, în acest moment, etnicii ruşi din Republica Moldova care, conform ultimului recensământ, ar fi undeva la 15%…

Reporter: Doar?

Marian Voicu: Doar. Şi aici nu îi socotim, bineînțeles, pe etnicii ucraineni. În acest moment al activării propagandei ruse, mai ales că se apropie și ziua de 9 mai, care este sărbătorită de Kremlin ca ziua victoriei, deşi pacea a fost semnată în 8 mai – şi aici este o altă poveste interesantă – au început în Găgăuzia, în Bălți, unde există o minoritate importantă rusă, să îndemne la nesupunere civică, adică la purtare a panglicii Sfântului Gheorghe și la ieșirea în stradă în ziua de 9 mai, asta se întâmplă și la Chișinău, iar liderii socialişti, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, îndeamnă la nesupunere civică.

Va fi interesant să vedem luni, 9 mai dacă vor exista evenimente în Republica Moldova pe care Moscova le poate instrumentaliza și le poate folosi pentru retorica războiului.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, mi se pare relevant să spuneți câteva cuvinte despre proiectul la care participați, despre site-ul Veridica, pentru că acolo vă ocupați chiar de știrile false, de combatere a manipulării și, din câte știu, de foarte puțin timp ați intrat și cu informație în limba rusă.

Marian Voicu: Da, este adevărat şi vă mulţumesc pentru că ați adus în discuție acest subiect. Suntem una din puținele platforme de demontare a știrilor false de aici, din România, și cred că suntem și singura publicație care are corespondenţi de presă în mai toate capitalele din Europa Centrală și de Est, pentru că acesta este al doilea profil al publicației – cel de politică externă – mai ales că în toate țările din Europa de Est există cam același etos și sunt vehiculate cam aceleaşi narațiuni farse.

Suntem cam 30-40 de colegi, facem această activitate de „debunking” zilnic. Conținutul este accesibil în română, engleză și, din 3 mai, Ziua Libertății de Exprimare, și în rusă și suntem citiți cam în 120 de țări.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Mulțumesc! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Marian Voicu, jurnalist și scriitor.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc mult pentru această oportunitate! Vă doresc numai bine dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Forumul internațional pe tema evoluției războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 16:11

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cum poate diplomația să încheie un război? Este întrebarea la care au încercat să răspundă miercuri, la Constanța, participanții la Forumul internațional pe tema evoluției războiului din Ucraina.

La eveniment au fost prezenți şefi ai misiunilor diplomatice și atașați ai apărării din state aliate și partenere, acreditați în țara noastră, dar și oficiali guvernamentali români.

Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a reiterat sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând agresiunea militară nejustificată a Federației Ruse.

Simona Cojocaru: Trebuie să judecăm Rusia după faptele ei, nu după cuvintele ei. Războiul din Ucraina este un șoc al unei întregi generații, iar rolul dumneavoastră ca diplomați sau experţi în apărare și securitate este foarte important.

Grupul Consultativ în domeniul Apărării privind Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 12:46

Prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Grupul constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și format din peste 40 de state printre care și România urmărește întărirea capacității de apărare a Ucrainei prin coordonarea și întărirea eforturilor de ajutorare venite din partea comunității internaționale. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin:

Ne-am oferit asistența cu o viteză record și toată lumea poate vedea cum această asistență face diferența pe câmpul de luptă. După înfrângerea Rusiei în zona Kievului, războiul intră acum într-o nouă fază, dar nimeni nu este păcălit de pretextele lui Putin sau de pretențiile lui false asupra Donbasului.

Să fim clari, invazia Rusiei este nejustificată la fel sunt și atrocitățile rusești. Cu toții pornim azi de la aceeași premiză morală…Rusia alege să poarte un război pentru a satisface ambițiile unui singur om.

Ucraina este nevoită să ducă un război pentru a-și apăra democrația suveranitatea și cetățenii. Însă miza se întinde dincolo de Ucraina și chiar dincolo de Europa.

România a fost reprezentată de Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, care a evidențiat nevoia urgentă de deschidere și funcționare necondiționată a unor culoare umanitare.

Slujbă de Înviere pentru refugiații din Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 21 aprilie 2022, 16:01

O slujbă va fi oficiată, în noaptea de Înviere, în limba slavonă bisericească, pentru refugiaţii din Ucraina, în vechea Catedrală Mitropolitană, în Biserica „Sfântul Gheorghe” din Iaşi.

Directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor, Lucian Apopei, a declarat că în noaptea de Înviere, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, persoanele refugiate din Ucraina vor putea participa la Slujba de Înviere oficiată în limba slavonă bisericească, aşa cum se slujeşte în Ucraina.

„Conform rânduielii, după ce vom primi la miezul nopţii lumina sfântă de la Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, credincioşii ucraineni vor putea participa apoi în incinta Ansamblului Mitropolitan la Slujba de Înviere oficiată în Biserica ‘Sfântul Gheorghe’ – vechea Catedrală Mitropolitană, unde vor sluji părintele Dumitru Popescu, etnic român din Ucraina, şi părintele Vladislav Nedelcu, vorbitor de limbă slavonă şi slujitor la Biserica Talpalari din Iaşi”, a declarat Lucian Apopei.

Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 15:22

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Bun găsit! Alături de noi la „Jurnal militar” este domnul Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Bun găsit, domnule profesor.

Valentin Naumescu: Bine v-am găsit!

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Din păcate, ce se întâmplă la granițele României ridică mari semne de neliniște. Cum considerați situația internațională în această parte de Europa de mai bine de 50 de zile?

Valentin Naumescu: Traversăm un moment critic și crucial în același timp pentru ordinea europeană de securitate post Război Rece și chiar pentru reconfigurarea ordinii globale.

Pentru că Rusia lui Putin nu a atacat doar Ucraina, în opinia mea, Putin a atacat în fapt Europa, a atacat Occidentul, valorile occidentale, a atacat ordinea europeană de securitate stabilită după Războiul Rece și în felul acesta pune în pericol întregul sistem al relațiilor internaționale, dar, desigur, pune în pericol în primul rând existența statului suveran ucrainean şi a vecinătăţilor, în care se află şi Republica Moldova și România și, aş spune, flancul estic al NATO.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Există în continuare oameni și din România, dar și din alte țări care răspândesc în mediul online știrile false privitoare la Ucraina. Ce le-aţi transmite celor care mai cred în minciunile Moscovei?

Valentin Naumescu: Din păcate, întotdeauna războaiele şi invaziile au fost asociate cu campanii de dezinformare și cu o doză foarte mare de ideologie, pentru că în primul rând aceste invazii trebuie „justificate” și, sigur, vă rog să sesizaţi ghilimele de pe „explicate”, în faţa propriului public, a publicului intern.

Deci Vladimir Putin începuse cu mai multă vreme în urmă să încerce să își convingă publicul intern din Rusia, pentru că e clar, pe altcineva nici nu se pune problema, nici un om raţional din afara Rusiei, dintr-o ţară liberă, care are surse de informare corecte, nu poate să fie victima acestei campanii de dezinformare, dar, din păcate, în Rusia majoritatea rușilor îl cred, și anume că Ucraina devenise un pericol pentru securitatea Rusiei, că în Ucraina se dezvoltau facţiuni neonaziste sau chiar regimul, pe care noi îl considerăm şi este democratic și legitim ales al Ucrainei, ar fi fost nazist, agresiv şi pregătea, am văzut chiar zilele trecute această declaraţie aberantă, că ar fi pregătit un atac al Ucrainei asupra Rusiei.

Evident că așa ceva nu a existat niciodată în intenţiile Ucrainei, nici nu era realist din punct de vedere politic, militar, Ucraina are cu totul alte ambiţii, aspirații. A avut, desigur, aspiraţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO, din păcate nu s-a putut atunci când era momentul optim, eu spun la summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008, aceea a fost o fereastră de oportunitate strategică pentru Ucraina de a fi primită în NATO, a fost ratat acel moment.

Ulterior şansele au scăzut continuu. Apoi, sigur, există această dorinţă legitimă a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi din toate informaţiile pe care le avem se pare că destul de curând îi va fi recunoscut Ucrainei statutul de ţară candidată la integrare, ceea ce va schimba foarte mult nivelul şi calitatea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina.

Deci, în nici un caz, nimic din propaganda putinistă nu este adevărat. Singurul agresor aici este regimul Putin al Rusiei, care ţară se profilează tot mai mult ea însăşi ca un regim neonazist, agresiv, militarist, criminal. Sunt evidenţe dincolo de orice dubii că în Ucraina s-au comis şi se comit crime de război.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): De la Kremlin, tot ceea ce ţine de flacul estic al NATO este privit cu suspiciune, cu argumentul lor fals cum că sunt acţiuni ofensive, agresive.

Valentin Naumescu: Este foarte limpede: nimic, absolut nimic din ceea ce vine dinspre Moscova, dinspre Rusia nu poate fi crezut. Rusia este condusă de 22 de ani de un regim mincinos, criminal, agresiv care, iată, deşi noi, de aici, din regiunea în care ne aflăm, din flancul estic al NATO, am transmis semnale de alarmă repetate spre Vest, nu au fost întotdeauna luate în considerare, aceste semnale.

Iată, mulţi recunosc astăzi, inclusiv în Occident, că au greşit şi că toate evaluările şi îngrjiorările transmise din regiunea noastră au fost reale şi trebuiau luate în considerare mult mai devreme.

Deci propaganda rusă nu face în acest moment decât să îşi ţină captiv propriul public din Rusia, care nu poate vedea decât posturile de televiziune controlate de Kremlin, toată presa este subordonată dictaturii de la Moscova şi totul este, de la început până la sfârşit, o minciună, o înlănţuire de fake news, de propagandă, dezinformare şi multă, multă manipulare ideologică, care încearcă să-i convingă pe ruşi că acţiunea de invadare a Ucrainei este legitimă din punct de vedere istoric, moral, politic şi că Ucraina ar fi fost unrisc pentru securitatea Rusiei.

Doar ruşii cred în ceea ce le mai spune Vladimir Putin, pentru că nu au din păcate surse alternative de informare, aşa cum avem noi în ţările democratice şi libere.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?

Valentin Naumescu: Suntem în plin război, ofensiva armatei ruse continuă în Ucraina şi toate indiciile sunt că va exista o prelungire a războiului, deci nu suntem aproape de sfârşitul războiului pentru că dictatorul Putin nu are încă acele successe, nu a obţinut nimic concret care să-l facă să oprească această agresiune şi să o prezinte pe 9 mai, aşa cum ştim că este tradiţia, Ziua Victoriei la Moscova, drept un triumf al aşa-zisei sale peraţiuni militare speciale, de aceea cred că mai degrabă în săptămânile următoare va exista o intensificare a luptelor şi a războiului în Ucraina, cu riscuri foarte mari în întreaga regiune, în special în Transnistria, în Republica Moldova, ca să ne referim la vecinătăţi. Dar, dacă este să vedem şi o parte bună, dacă se poate spune aşa ceva…

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.

Valentin Naumescu: … este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Eu am spus-o şi cu alte ocazii, o spun şi acum, acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus.

Nu am nici o îndoială că pe termen lung Ucraina va câştiga războiul, iar Rusia va ieşi perdantă, dar, din păcate, sfârşitul războiului nu este aproape, trebuie să mai avem răbdare.

Ucraina trebuie susţinută prin furnizare de armament militar greu, armament performant, pentru că urmează bătălii grele, în special în zonele de est şi de sud, pe care Putin doreşte neapărat să le cucerească, în ideea de a se prezenta, cum spuneam, pe 9 mai ca învingător. Sperăm să nu aibă ocazia să-şi declare această victorie pe 9 mai.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Sperăm cu toţii. Mulţumim pentru aceste informaţii. A fost alături de noi Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolya din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană.

UNICEF: Guvernul Japoniei donează 1,8 milioane de dolari pentru a sprijini copiii și familiile afectate de războiul din Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 14 aprilie 2022, 17:47

Guvernul Japoniei donează 1.792.800 de dolari către UNICEF în România pentru a sprijini activitatea UNICEF  de susținere a copiilor și familiilor din Ucraina care fug din calea războiului. Joi, Excelența Sa, domnul Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, împreună cu Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România, au vizitat centrul Blue Dot din Brașov.

Blue Dots (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat care se axează pe nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Blue Dots au la bază sistemul de protecție național al statului și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat.

UNICEF lucrează cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), autoritățile județene și locale, UNHCR și alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale pentru a înființa și operaționaliza centrele Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și pe traseele fluxurilor principale de refugiați. UNICEF își propune să conecteze centrele Blue Dot deschise în România și în regiune pentru a se asigura că toți copiii pot fi monitorizați și protejați pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare astfel încât drepturile copiilor să fie respectate.

Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor care oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei și restabilirea legăturilor familiale, birouri de informare și consiliere, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor/copiilor de vârste mici, sprijin psihologic și un prim ajutor pentru igienă, sănătate și alimentație, precum și servicii juridice de bază, servicii de trimitere către asistență specializată pentru cazurile de violență sau afecțiuni medicale, etc.

În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Intervențiile concepute de UNICEF sunt dedicate și refugiaților care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung și care au nevoie de acces la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale.

„Datorită generoasei contribuții a guvernului japonez, UNICEF și partenerii săi vor putea extinde intervențiile pe teritoriul României și în regiune pentru a sprijini copiii și familiile refugiate din Ucraina. Zeci de mii de copii ucraineni sunt acum în România, din cele peste două milioane de copii care au părăsit Ucraina, iar alte milioane de copiii sunt strămutați pe teritoriul Ucrainei. Copiii care fug din calea războiului au nevoie de protecție și de servicii esențiale acum, dar și pe termen lung. Suntem recunoscători guvernului japonez pentru sprijinul acordat“, a spus Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Salvați Copiii România a trimis un transport umanitar în Republica Moldova!

Publicat de Andra Radu, 12 aprilie 2022, 17:07

În urma întâlnirilor de pe teren cu autoritățile de la Chișinău, Organizația Salvați Copiii a decis să acorde asistență umanitară mamelor și copiilor care s-au refugiat în Republica Moldova.

Astfel, un transport umanitar cu 245.200 de produse de necesitate imediată, igienico-sanitare (scutece, șervețele umede și absorbante), pentru 22.000 de bebeluși, copii de vârstă mică si mamele lor, a plecat, marți dimineața, spre Chișinău, prin vama Albița (cu punct de intrare în Rep. Moldova – vama Leușeni).

Aproape 100.000 de refugiați ucraineni sunt pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 40.000 de copii, potrivit Direcției de asistență externă a Republicii Moldova.

Mamele și copiii refugiați din Ucraina sunt cazați în 100 de centre pentru refugiați, gestionate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova.

Un raport al Agenției ONU pentru refugiați arăta că Republica Moldova dispune de o capacitate de gestionare a unui flux de 25 de mii de refugiați și în prezent găzduiește un număr de patru ori mai mare, potrivit datelor oficiale.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre necesitatea coordonării serviciilor umanitare: „Republica Moldova este un exemplu de solidaritate, de la începutul acestei crize umanitare fără precedent în Europa ultimelor decenii. Aici au ajuns multe mame cu copii care au nevoie de asistență medicală și de servicii sociale. Salvați Copiii România își extinde astfel aria asistenței umanitare și, în funcție de solicitările și nevoile concrete, este prezentă cu ajutoare umanitare și servicii medico-sociale la Chișinău”.

Cei care doresc să sprijine programul de asistență umanitară o pot face aici: https://bit.ly/SalvatiCopiiiUcraina sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donație singulară de 2 EURO.

Marius Gheorghescu: Una dintre surprizele plăcute a fost capacitatea armatei ucrainene care a fost estimată ca fiind mult inferioară forței agresoare. Forțele ucrainene se descurcă destul de bine în operaționalizarea unei doctrine a întregului popor, de rezistență destul de eficace

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 15:06

La mai bine de o lună de la începerea războiului din Ucraina, la „Subiectul săptămânii” vă propunem o analiză a ceea ce s-a întâmplat în acest timp cu un ofițer de comandă specializat în tactici și procedee de luptă.

Este vorba despre colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea” din Babadag, care ne va explica situația din teren și care au fost avantajele folosite de armata ucraineană.

În interviul acesta veți afla lucruri despre care ați mai auzit, dar niciodată nu a fost explicate de un om de meserie, un om specializat și activ, militar activ.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel, bună ziua și bine ați venit!

Col. Marius Gheorghescu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Le mărturisesc ascultătorilor că trec de fiecare dată cu mare plăcere pe la dumneavoastră aici, la Babadag, în cea mai înaintată bază de…

Col. Marius Gheorghescu: Bază înaintată …

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bază înaintată FOB pentru că de aici încolo este granița cu Ucraina și este din ce în ce mai complicat. Vorbeam chiar în decembrie, când am trecut pe aici și vă întrebam, bănuiam că să vină ceva.

Col. Marius Gheorghescu: Era oarecum previzibil pentru că toată acea aglomerare de forțe în jurul graniței nordice, estice, sudice a Ucrainei nu avea cum să nu ducă la acest război. Deja existau anumite mișcări și anumite pregătiri care ne veneau chiar prin sursele deschise pe media anumite pregătiri pentru război. Deci, ceea ce s-a întâmplat la 24 februarie nu era decât o consecință a estimărilor specialiștilor, militari, mai puțin militari sau ale strategilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Acum, la început de aprilie, puteți să trageți concluzie și să vă autoanalizați și să vedeți dacă va surprinz ceva din 24 februarie până acum. Militarii analizează și au altă reacție decât populația civilă.

Col. Marius Gheorghescu: Una dintre surprizele plăcute a fost capacitatea armatei ucrainene care înainte de începerea conflictului a fost estimată ca fiind mult inferioară forței agresoare. Militarii ucraineni, forțele ucrainene se descurcă destul de bine în operaționalizarea unei doctrine a întregului popor, unei  doctrine de rezistență destul de eficace, cel puțin până în momentul ăsta.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Această părere că Armata Ucrainei era mai slabă decât este…

Col. Marius Gheorghescu: Era cotată mai slab, atâta tot.

Cristian Dumitrașcu (realizator): … nu a fost alimentată de cei 6-7 ani de război de uzură după capturarea Crimeii?

Col. Marius Gheorghescu: Ucraina, după ruperea de Uniunea Sovietică a  fost și ea, ca toate statele foste comuniste, victima unei căderi economice, unei pierderi a credibilității instituțiilor, au avut și ei destule probleme cu corupția și probabil încă au.

Armata, ca instituție a statului, și probabil a fost supusă aceluiași proces de degradare a capabilităților militare, atât ca resursă umană, ca tehnologie, ca exercițiu și capacitate de ripostă.

O altă chestiune care m-a surprins a fost lipsa de informații din teren a Federației Ruse. Pare-se că nici nu a avut o pregătire de informații foarte bună sau a fost făcută pe niște baze false, pe niște baze…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este posibil să fi fost atât de naivi să aibă informații că ar putea să fie primiți cu flori acolo?

Col. Marius Gheorghescu: Este posibil, dacă se raportează la ceea ce au făcut cu Crimeea în 2014. Probabil că ei au estimat în boardul lor, acolo, că se va produce o tranziție sau o trecere fără luptă; cucerirea Ucrainei fără luptă sau fără conflicte, fără luptă majoră.

Ceea ce i-a surprins total. De aici a rezultat și mulțimea de pierderi în vieți umane, tehnică, diverse capabilități pe care le-au pierdut destul de repede.

Dacă debutul conflictului a fost relativ furtunos în favoarea Federației Ruse, prin loviturile cu rachete de croazieră, cu sisteme de cercetare-lovire de mare precizie care au lovit, au eliminat principalele ținte de pe teritoriul ucrainean, facilități de comandă-control, elementele de apărare antiaeriană, baze aeriene sau cele care puteau să pună în pericol eșaloanele înaintate ale armatei ruse, cu toate acestea, invazia sau înaintarea forțelor terestre a fost mult îngreunată, ucrainenii apelând la multe tactici și proceduri specifice unui nivel de jos, cu ambuscade, cu armament antitanc foarte precis, cu drone – pare-se că au folosit unele inovații în acțiunile de luptă folosind această combinație între infanterie mobilă, organizarea pe grupuri mici foarte mobile, pe principiul „trage și fugi”, ceea ce a surprins armata rusă.

Pe de altă parte, se pare că logistica, sistemul de sprijin logistic al armatei ruse a fost depășit şi a fost neutralizat, ceea ce a condus ulterior la încetinirea ritmului ofensivei cu mult sub ce așteptau.

Acum, ideea blitzkrieg-ului e o idee pe care o acreditează mulţi specialişti militari, chiar nu s-a putut desfăşura.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi despre inovaţie, despre faptul că lucrurile se întâmplă cu mai multe elemente de noutate. Dvs sunteţi specialist chiar în felul ăsta de luptă. Vi se pare că acest război de o lună și cât are el până acum poate reprezenta o schimbare de paradigmă a războiului modern, în care tancul, de exemplu, este un element de luptă perimat?

Col. Marius Gheorghescu: Cred că, cel puțin în această fază, războiul acesta ruso-ucrainean este oarecum apusul tancurilor; cel puțin până acum. Dacă nu apare vreo tehnologie care se bruieze sistemele de lansare portabile antitanc, cred că tancul și-a cam spus sfârșitul. Să nu ne grăbim totuși cu concluziile.

Şi tanchiștii au și ei surprizele lor pregătite. Cu toate acestea, dacă ne uităm prin filmări, vedem că totuși tancurile care au fost neutralizate, care au fost distruse, sunt totuși de generație veche: T-72… pe undeva pe aici; T-80, T-90. T-90 nu am sesizat în fotografii. T-90 se pare că era un tanc ceva mai evoluat, dar nu l-am văzut în multe ipostaze.

Dar combinația aceasta, utilizarea pe scară largă a dronelor pentru culegerea de informații și pentru lovirea diverselor ținte se pare că a fost … Bine, ea fost anticipată în războiul de anul trecut între Armenia și Azerbaidjan, în care dronele au făcut diferența.

Dar vom vedea în continuare. De asemenea, această organizare a apărării pe grupuri mici și mobile; dacă armata rusă a folosit ca element de bază de organizare grupurile de nivel batalion, la ucraineni am văzut grupuri mult mai mici de nivelul batalionului, deci grupuri…

Cred că pot să spun grupă, grup, pluton, pe undeva pe aici, dar dispuse pe principalele căi de comunicații, așteptând forțele ruse, supunându-le unor procedee de luptă de tip hărțuire, ambuscadă, pândă, capcană, care s-au dovedit foarte redutabile.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ca să înțeleagă oamenii ceea ce spuneți: „de nivel batalion” la ce cifră ar fi și „de nivel pluton”, cum a făcut ucrainenii…?

Col. Marius Gheorghescu: Batalionul este în general o unitate tactică de bază care poate cuprinde între 400 și 600 de militari, dotați cu tehnică sau fără tehnică. Dar, în principiu, armata rusă este organizată pe batalioane motorizate.

Iar formulele de organizare de tip pluton înseamnă undeva între 15 și 30 de militari, variabil în funcție de genul de armă. Infanteria poate să aibă 25-30, iar forţele de cercetare, forțele speciale, ele umblă undeva între 15, 16 maxim 20 de militari.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Deci spuneați că ucrainenii au fost mai eficienți cu aceste grupuri mici, de nivel pluton, față de ruși, mult mai greoi, la sute de oameni și la tehnica pe care și-au expus-o.

Col. Marius Gheorghescu: Cel puţin în sectorul nordic al Ucrainei, unde este o zonă mlăștinoasă, care s-a dovedit a fi foarte eficientă în contramobilitate, în a frâna deplasarea coloanelor motorizate, Ucraina are o densitate a așezărilor, a localităților, mult mai mare decât România, ceea ce a permis micșorarea ritmului de înaintare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): A transformat practic într-o luptă urbană, de fapt.

Col. Marius Gheorghescu: Coloanele forțelor ruse au fost obligate să vină pe șosele. Foarte puține au mers în afara drumurilor, pentru că fiind în iarnă-primăvară, unde era terenul ud, care punea mari probleme mobilității tancurilor – chiar dacă aveau şenile, chiar dacă au opt roţi sau au vehicule tactice cu mobilitate sporită, terenul umed, noroiul, mlaştina, face probleme oricărui mijloc de mobilitate.

Terenul este întotdeauna un aliat al apărătorului. Întotdeauna apărătorul este avantajat de mediul urban. Este un avantaj care trebuie fructificat.

Întrevederea ministrului apărării naționale cu o delegație ambasadorială

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.

Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.

Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.

Oana Lungescu: Din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare. Se pun bazele unui nou batalion în România, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 15:08

În fiecare an, în 4 aprilie se aniversează Ziua NATO, iar cu acest prilej săptămâna trecută Dan Constantin Mireanu de la ziarul „Observatorul militar” a fost la Bruxelles, chiar în timpul desfășurării summitului extraordinar organizat la Cartierul General al NATO.

În România, în fiecare primă duminică din aprilie se sărbătorește, așa că mâine, la Ministerul Apărării, va fi această aniversare.

Vă propunem un interviu-eveniment cu Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO încă din 2010, când, după o carieră jurnalistică la BBC World Service, a fost prima femeie și primul jurnalist care a preluat această funcție.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Trăim o criză fără precedent, un război la granițele cu România. Ce înseamnă acest lucru din perspectiva expertului în comunicare la Alianța Nord-Atlantică? Cum se vede criza aceasta și cum o gestionați din perspectiva comunicării?

Oana Lungescu: E probabil primul conflict care este live stream, deci care este transmis în direct pe toate platformele, nu numai televiziune, radio, presă scrisă, dar și pe toate platformele de medii sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să fim și mai vigilenți, dormim foarte puțin, evident, deci munca de echipă atât în interiorul serviciului de presă NATO, dar echipa largă, familia NATO, deci toate cele 30 de țări aliate și cu partenerii noștri, de exemplu Finlanda, Suedia, devine atât mai importantă.

Pentru că fiecare poate să vadă mai mult ceea ce se întâmplă în spațiul lor mediatic sau în limba lor şi fiecare are un răspuns mai țintit și e bine ca fiecare țară să răspundă ea însăși, e mai important decât să răspundem noi oficial de la sediul de la Bruxelles. Dar coordonarea rămâne extrem de importantă.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Sigur, au mai fost războaie, dar niciodată un război cu o așa expunere mediatică. Cum gestionați, cât de greu, cât de provocator este acum pentru NATO să gestioneze o astfel de criză?

Oana Lungescu: Într-un fel această criză atât de teribilă cum este ne ajută să ne îndeplinim misiuneam în sensul că poate în anii trecuți oamenii nu știau foarte bine la ce servește NATO, pentru că nu le era clar în minte care este amenințarea și pentru noi Rusia nu reprezenta un adversar formal.

Cred că vedem acum foarte clar că Rusia subminează ordinea internațională și este gata să folosească forța, ceea ce face acum în mod brutal în Ucraina, ca să împiedice o țară suverană, democratică să își urmeze propria cale.

Deci într-un fel acum este mult mai clar în mintea fiecăruia despre ce e vorba, care este miza şi de ce este important să avem o apărare puternică și să rămânem împreună în cadrul NATO.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Ce aţi spune, în calitate de expert, unor oameni care nu știu ce să mai creadă, într-un flux de informații greu de gestionat despre care se spune că nicio minte umană obișnuită nu ar mai putea filtra, nu ar mai putea alege informația corectă de dezinformare, de fake-news? Ce i-aţi sfătui?

Oana Lungescu: Da, cred că e important în primul rând ca oamenii să aibă încredere în faptul că NATO și autoritățile naționale își dau seama despre ce e vorba și iau toate măsurile necesare ca să fie siguri că fiecare țară NATO și toate țările NATO împreună sunt sigure și oamenii nu au de ce să se teamă, pentru că văd că este o temere generalizată, inclusiv aici, în Belgia, și oamenii se gândesc: poate că noi suntem următorii.

Deci din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare, tocmai pentru că, de la începutul acestei crize despre care noi am avertizat încă din luna octombrie anul trecut, s-au luat măsurile necesare de întărire a apărării și disuasiunii NATO, în special pe flancul estic, inclusiv în România și de aceea vedem că acum se pun bazele unui nou batalion în România, dar, de fapt, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică.

Deci pe tot flancul estic, NATO este mult mai puternic decât era înaintea acestei crize ca răspuns defensiv la ceea ce se întâmplă. Şi deci ăsta este un mesaj foarte important, ca lumea să fie sigură, să fie calmă, evident vigilentă, dar senină, pentru că avem sute de mii de trupe într-o stare de alertă ridicată pe tot cuprinsul Alianței;

100.000 de soldați americani în momentul de față în Europa, 40.000 de trupe sub comandamentul direct NATO, marea majoritate pe flancul estic şi, în plus, avem cinci portavioane în toată zona euroatlantică, ceea ce este fără precedent.

Deci capacități militare la cel mai înalt nivel. Deci din acest punct de vedere cred că un mesaj de încurajare, de siguranță, de certitudine e foarte important și de calm.

Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Acum, v-aş întreba din perspectiva specialistului de la Bruxelles, dar și al românului la origine: cum se vede Armata României de aici, de la Bruxelles? Prin prisma misiunilor executate în teatrele de operații, a exercițiilor în comun?

Oana Lungescu: Armata României este o armată serioasă, profesională, care totdeauna dă un semnal de încredere în cadrul Alianței și am întâlnit foarte mulți militari români în misiuni, atunci când am o călătorit cu doi secretari generali NATO, din Kandahar până în Kosovo, evident cel mai recent acum la Mihai Kogălniceanu, unde am fost luna trecută cu secretarul general Jens Stoltenberg, care este și el impresionat de nivelul militarilor români, de dedicația lor, de angajamentul lor și de cât de bine sunt capabili să lucreze și, când e nevoie, să exerseze și, când e nevoie, să lupte alături de aliați.

Convoi umanitar al Crucii Roşii Române pentru Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 1 aprilie 2022, 10:05

Două TIR-uri încărcate cu peste 23 de tone de alimente neperisabile, produse de igienă și cazarmament au fost trimise joi, 31 martie, spre regiunea Odesa de către Crucea Roşie Română – Filiala Alba.

Au donat atât companii, cât şi persoane fizice, precum şi autorităţi publice locale şi unităţi de învăţământ. Demersul iniţiat în judeţul Alba a fost susţinut şi de alte două filiale de Cruce Roşie din România, Gorj şi Vâlcea, care au trimis, la rândul lor, materiale de primă necesitate.

De asemenea, o caravană medicală mobilă a fost transportată către Episcopia Basarabiei de Sus, care are în jurisdicţie şi parohii româneşti din Ucraina. Aceasta a fost donată de Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia – filiala Sighişoara şi o asociaţie din judeţul Sibiu Caravana este dotată cu patru cabinete medicale: interne, oftalmologie, ORL şi cardiologie.

De asemenea, reprezentanţii protopopiatului Blaj au transportat zilele trecute 1.500 de kilograme de alimente şi 500 de kilograme de articole de îmbrăcăminte, pături şi produse igienico-sanitare, la Mănăstirea Dumbrava, unde sunt cazaţi refugiaţi ucraineni.

Horia Colibășanu se pregătește de o nouă expediție!

Publicat de Andra Radu, 31 martie 2022, 13:16

Alpinistul timișorean Horia Colibășanu o să încerce să cucerească, în premieră românească, vârful Kanchenjunga.

Plecarea spre cel de-al treilea vârf ca înălțime din lume, aflat la 8.586 de metri, este programată în 5 aprilie, iar avionul va evita zona de conflict Rusia – Ucraina, spune Horia Colibășanu.

Horia Colibășanu a participat la 23 de expediții internaționale, fiind românul cu cele mai mari performanțe în alpinismul de altitudine, cu opt „optmiari” urcați.

Este în continuare singurul român care a ajuns pe K2, Annapurna și Dhaulagiri, trei dintre cei mai periculoși cinci munți din lume.

Concert caritabil „Muzica Unește” la Sighet!

Publicat de Andra Radu, 31 martie 2022, 13:00

Asociația Suntem Vocea Lor organizează un concert caritabil, care are ca scop strângerea de donații pentru refugiații ucraineni. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 2 aprilie, începând cu ora 17:00, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.

Pe scenă vor urca artiști locali precum Adrian Danciu și Rodica Gheorghiu, dar și invitați speciali precum Johnny Bădulescu, concurent la Eurovision.

Printre invitații de seamă al concertului se numără artista Lesia Horova, din Ucraina, al cărei soț luptă pentru apărarea orașului Liov.

Din banii strânși în urma concertului, se vor cumpăra materiale sanitare și produse farmaceutice destinate armatei Ucrainei.

Ştefan Ciochinaru: Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin… Poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:29

Interviul de la Subiectul săptămânii este realizat cu profesorul de ştiinţe politice, jurnalist, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, consilier de imagine comunicare şi relaţii internaţionale, doctor în drept internaţional, domnul Ștefan Ciochinaru despre această săptămână fierbinte, care ne dă însă speranţe că lucrurile vor merge către bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bun venit la “Jurnalul militar”!

Ştefan Ciochinaru: Bună dimineaţa! Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Recunosc că discuţia pe care am avut-o înainte de a intra în direct optimistul eraţi dumneavoastră şi pesimistul eram eu.

Nu poate decât să ne bucure poziţia dumneavoastră, pentru că ştirile care vin din mediul internaţional sunt unele care ne îngrijorează pe toţi.

A fost această reuniune pe la Bruxelles, unde însuşi preşedintele Statelor Unite a venit acolo cu o poziţie solidă în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi poziţia NATO de acolo. Cum aţi prezenta dumneavoastră studenţilor, e o situaţie cu un mediu pe care aţi putea să îl predaţi 20 de ani de azi înainte.

Ştefan Ciochinaru: Absolut, aşa este. În primul rând optimismul se datorează tocmai acestei poziţii solide evocate de dumneavoastră. Au fost trei summituri la Bruxelles, a fost summitul NATO, a fost summitul celor şapte cele mai bogate industrializate şi puternice state ale lumii, aşa numitul G7, Grup G7 şi a fost summitul Consiliului Uniunii Europene, consiliu pentru că în acest summit UE a fost reprezentată de şefii de stat şi de guverne.

Ei bine, în primul rând Occidentul, lumea liberă a demonstrat că este unită şi acesta este un motiv de optimism. Apoi a demonstrat că nu se lasă şantajată de arma energetică a Rusiei pe care Vladimir Putin a pregătit-o îndelung, timp de 20 de ani tocmai pentru acest moment. Apoi, alte motive de optimism sunt date de măsurile care au fost stabilite. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, spunea imediat după reuniunea la vârf a ţărilor membre să resetăm postura defensivă a NATO, atenţie, pe termen lung în estul alianţei.

Şi ca urmare a acestei resetări, trebuie să spunem că România beneficiază, alături de alte trei ţări, de trimiterea de noi trupe, e vorba de înfiinţarea acelor grupuri de luptă, dar sunt convins că dumneavoastră deja aţi discutat aceste lucruri, aşa că nu voi insista.

E foarte interesant însă că Jens Stoltenberg a transmis trei avertismente, care după aceea au fost reluate în diverse moduri şi de şefii de state şi de guverne atât în reuniunea NATO, cât şi în reuniunea G7 şi a UE, şi anume avertismentele au fost transmise către China să se abţină de la sprijinirea Rusiei şi a făcut epocă declaraţia preşedintelui american, Joe Biden, care a spus: nu l-am ameninţat pe preşedintele X, i-am atras doar atenţia asupra pericolului.

Apoi a fost avertizat Belarusul să nu mai acţioneze ca un complice al Rusiei şi, foarte interesant, în declaraţia premergătoare summitului NATO, Stoltenberg a atras atenţia că trebuie să oprească acţiunile de subminare din Bosnia şi Herţegovina.

Acolo era vorba de un avertisment la adresa Belgradului. Aşadar, Serbia este a treia ţară avertizată la reuniunile de ieri. Şi este interesant pentru că vorbim, iată, de aliaţi ai Rusiei, ai unei Rusii agresive, a unei Rusii care nu vrea să înţeleagă că nu mai este un imperiu acum, la aproape jumătatea secolului XXI, şi că nu mai poate să acţioneze cum doreşte în relaţiile internaţionale şi că trebuie să respecte aceste relaţii internaţionale, potrivit dreptului internaţional pe care, de altfel, l-a încălcat.

Toate principiile şi normele fundamentale ale dreptului internaţional au fost încălcate, iar pe teatrul de război din Ucraina au loc crime de război definite ca atare în documentele internaţionale la care şi Rusia este parte, dar care, iată, nesocoteşte.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciochinaru, aş vrea să vă invit să demontăm o temă falsă care circulă în România şi care spune că, de fapt, noi, în fine, NATO i-am provocat pe ruşi, pentru că am venit în coasta lor şi asta este o expresie pe care ei au folosit-o.

Şi eu mă gândesc că însăşi această acţiune de aducere a unor battle group-uri ale NATO în estul Alianţei sunt dovada clară că aceasta este o temă falsă. Dacă noi am fi fost agresivi sau dacă am fi stat în coasta lor, aşa cum ziceau ei, aceste battle group-uri erau aici.

Ştefan Ciochinaru: Evident, probabil că nu ştie lumea, dar ar trebui reamintit, este faptul că NATO nu a avut niciun plan de luptă, n-avut nici măcar un singur soldat deplasat în Europa Centrală şi de Est, până după evenimentele din 2014, care au dus la anexarea Crimeei.

Deci NATO nu a făcut nicio mişcare către frontierele geopolitice ale Rusiei, aşa cum sunt ele teoretizate delirant de către Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. Dar, dincolo de asta, eu vă mulţumesc pentru întrebare, domnule Dumitraşcu, şi cred că este, iertaţi-mă, rolul dumneavoastră, al redacţiei militare, să arătaţi că noi ne găsim într-un război informaţional. Ştiţi, ultimul mesaj fals care este răspândit pentru a crea panică în România este că ar urma o criză a medicamentelor în farmacii.

Dar noi în fiecare zi suntem supuşi unui adevărat asalt de ştiri false, aşa-numitele fake news, deci aceste ştiri false care sunt menite să contribuie la o dezorganizare a ţărilor aliate, iar România este o ţară de primă linie şi atunci este, bineînţeles, o ţintă şi noi trebuie să demontăm aceste lucruri. Aşa este şi cu mitul pe care îl evocaţi dvs.

Nu a existat niciun fel de tratat, niciun fel de înţelegere scrisă şi nici măcar verbală, pentru că, ştiţi, după ce au spus că s-au încălcat nişte înţelegeri, ruşii au venit şi au spus: nu, de fapt au fost nişte înţelegeri verbale, nişte gentlemen’s agreement, o înţelegere între domni.

Ei, nici vorbă de aşa ceva şi, culmea este, şi foarte bine că s-a întâmplat aşa, dezminţirea a venit chiar de la cel care ar fi putut să facă aceste înţelegeri, şi anume preşedintele Mihail Gorbaciov.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.

Ştefan Ciochinaru: Mihail Gorbaciov care a spus: nu au avut loc astfel de discuţii, iar după aceea, bineînţeles că a fost verificat Gorbaciov şi a fost întrebat cu privire la aceste lucruri şi traducătorul său, evident un ofiţer KGB, care, la rândul său, a spus că nu au avut loc astfel de discuţii.

Deci este evident un mit, e o poveste inventată de propagandiştii Moscovei pentru a justifica un pericol inexistent. Pentru că, bun, ei ocupă Ucraina şi, dacă ocupă Ucraina, nu vin cu frontiera la marginea Poloniei şi a României? Deci nu vor fi din nou în frontieră cu NATO?

Nu există niciun fel de logică. Sunt sofisme de liceu, iertaţi-mă. Este chiar dezamăgitor. Noi credeam că la Kremlin acolo sunt nişte maeştrii…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt nişte creiere!

Ştefan Ciochinaru: Da, da. Ei bine, nu sunt. Se dovedeşte că nu sunt. Îmi pare rău.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, domnule Ciochinaru, cât preţ puneţi pe aceste ameninţări nucleare, chimice, bacteriologice?

Ştefan Ciochinaru: Chimice şi bacteriologice… nu cred că Rusia îşi poate permite, iar cele nucleare cred că sunt folosite doar ca un şantaj diplomatic pentru a favoriza dobândirea de imunităţi în negocierile ulterioare.

Nu degeaba Putin vrea să vorbească cu Biden, nu vrea să vorbească cu Zelenski. Cum să vă spun, eu cred că dacă ar da un astfel de ordin l-ar împuşa ai lui, pentru că ar trebui să moară şi familiile celor care ar executa ordinul.

Ar fi o catastrofă care ar pune sfârşit umanităţii, ar pune sfârşit acestei planete şi nu cred că cineva ar avea demenţa de a apăsa pe buton. Însă, e adevărat, dumneavoastră aveţi dreptate. Ursul este grav rănit, e prins în capcană, cu cât se zbate mai mult, cu atât sângerează mai tare.

Are foarte puţine căi de ieşire, vom vedea, dar în orice caz nu retorica agresivă şi ameninţările nucleare îl vor salva din această capcană în care a intrat singur. Rusia încă are resurse. În momentul de faţă, ştiţi foarte bine, se regrupează şi îşi reorganizează trupele, se pregătesc pentru o confruntare de lungă durată şi să ştiţi că veştile care vin de la Moscova nu sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, în sensul în care totul e în regulă, magazinele au fost umplute cu produse, oamenii discută despre preţuri, pentru că preţurile sunt mari, dar nu discută despre invazie.

Putin are susţinerea ruşilor. Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin, se personalizează toată povestea. Nu, poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Din păcate aşa este.

Ştefan Ciochinaru: Poporul rus va trebui, aşa cum japonezii şi germanii au fost demilitarizaţi printr-o reeducare democratică, asta va trebui să se întâmple.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi autostigmatizaţi cum sunt nemţii.

Ştefan Ciochinaru: Da, absolut, aveţi perfectă dreptate. Deci, nu se poate să fii în permanenţă o ameninţare pentru vecini, pentru pacea lumii, doar pentru că ai rămas printr-o conjunctură ultimul imperiu din această lume în care se îndreaptă către un ev absolut revoluţionar.

Ne aşteaptă nişte vremuri extraordinare. Dar nu poţi să intri în această etapă nouă de dezvoltare a umanităţii în al patrulea val cum i-ar fi spus Alvin Toffler cu o putere barbară şi iată criminală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii la “Jurnal militar” a fost analistul politic şi profesorul în relaţii internaţionale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Reuniunea a 30 de lideri ai țărilor NATO la Bruxelles în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.

Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.

Bogdan Roșca: Vă rog să tratați cu foarte mare rezervă orice știre care vine din gura unui personaj care stă confortabil într-un studio

Publicat de Gabriel Stan, 25 martie 2022, 15:00

În această săptămână avem un material de la Jurnal Militar Cluj, de la colegul nostru, Constantin Herțanu, care l-a intervievat pe managerul Radio Cluj, Bogdan Roșca.

Acesta a făcut o radiografie pertinentă a ceea ce se întâmplă astăzi în societate și cum vede rolul radioului clujean, care, săptămâna trecută a împlinit frumoasa vârstă de 68 de ani.

Totodată, domnia sa a scos în evidență noile provocări generate de războiul din Ucraina, în ceea ce privește fenomenul fake news, cum putem să îl combatem, dar și cum procedează jurnaliștii Radio Cluj pentru a informa corect ascultătorii.

Bogdan Roșca: Inclusiv la nivelul Radio România sunt monitorizate surse de informații de presă, inclusiv conturi de twitter, facebook și instagram, care sunt cât mai aproape de acest conflict. 

Vă rog să tratați cu foarte mare rezervă orice știre care vine din gura unui personaj care stă confortabil într-un studio. Cât aș fi de jurnalist, nu am cum să verific toate sursele de la Cluj, nu am legături acolo, nu cunosc oamenii, nu pot să intru informațional acolo.   

În partea a doua a interviului, Bogdan Roșca ne-a vorbit despre războiul din Ucraina și implicarea Radio Cluj la punctul de trecere a frontierei, Sighetul Marmației, dar și despre importanța radioului, modul în care poate acest mijloc de comunicare să adune comunități în jurul său, despre utilitatea sa dar și eficiența cu care ajunge la ascultători.

Bogdan Roșca: După ce am avut personal o experiență ca voluntar la o organizație ce își desfășoara activitatea în gara din Cluj, am zis că e momentul să facem o chemare la acțiune. 

Pur și simplu i-am rugat pe cei care ne ascultă și cei care au vrut să ne ajute a colecta alimente pentru migranții care trec zilnic prin gara Cluj, aproximativ 500 trec zilnic, fie rămân acolo, fie merg mai departe…

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați dorește să deschidă un birou la Iași!

Publicat de Andra Radu, 23 martie 2022, 11:49

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați intenționează să deschidă un birou la Iași. Decizia a fost luată ieri, după convorbirile purtate între prefectul Bogdan Cojocaru și reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați în România, Desire Bateck.

În cadrul dialogurilor, a fost abordată problematica refugiaților din Ucraina care tranzitează Iașul și care au nevoie de intervenții punctuale privind asistența medicală, alimentară și asigurarea unei cazări temporare.

„Din discuțiile pe care le-au avut și cu autoritățile locale, doresc să deschidă un birou la Iași. Am avut astăzi o primă întâlnire. Am discutat de mai multe activități pe care deja le-am desfășurat pentru refugiații care au ajuns și au tranzitat județul nostru. Erau interesați de modul în care s-au desfășurat acestea. Ne-am asigurat că beneficiază de toate condițiile.

Apoi, celălalt lucru discutat a fost legat de faptul că o parte din cei care tranzitează județul nostru, fiind deja peste 56.000 de ucraineni, o parte din aceștia, cu siguranță, își vor dori să rămână pentru o perioadă mai lungă de timp, iar atunci, Agenția ONU pentru Refugiați va dori să vină în sprijinul autorităților locale și centrale, pentru a putea asigura în continuare integrarea acestora și alte activități necesare, în funcție de modul în care vor evolua lucrurile”, a declarat Bogdan Cojocaru.

Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă

Publicat de Gabriel Stan, 21 martie 2022, 18:58

Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.

Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.

Vasile Dîncu: E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?

Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.

A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.

În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.

Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?

Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.

Vasile Dîncu: Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.

Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.

Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.

România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.

Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.

Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.

Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.

A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.

Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?

Vasile Dîncu: Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.

Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.

O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.

Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!

Vasile Dîncu: Mulţumesc foarte mult!

Convorbire a ministrului apărării naționale cu omologul ucrainean

Publicat de Gabriel Stan, 21 martie 2022, 18:19

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În contextul evoluţiei situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferinţă cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov.

Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional.

De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi pe cele bilaterale, cu miniştrii apărării din Canada şi Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre NATO.

Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles şi s-a desfăşurat pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluţiile conflictului armat, împreună cu implicaţiile acestuia la adresa Alianţei. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor.Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa.

Ne-am crescut gradul de pregătire şi am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forţe aflate în alertă sporită în întreaga Alianţă, 100.000 de soldaţi americani în Europa şi aproximativ 40.000 de soldaţi sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de puternice forţe aeriene şi navale şi de apărare antiaeriană.

Copiii care se refugiază din fața războiului din Ucraina, expuși unui risc crescut de trafic și exploatare!

Publicat de Andra Radu, 20 martie 2022, 19:24

Copiii care se refugiază din fața războiului din Ucraina sunt expuși unui risc crescut de trafic și exploatare, a avertizat UNICEF.

Traficanții caută adesea să exploateze haosul mișcărilor mari de populație și, cu peste 1,5 milioane de copii care s-au refugiat din Ucraina de la 24 februarie, și nenumărați alții care au fost strămutați din cauza violenței în interiorul țării, amenințarea cu care se confruntă copiii este reală și în creștere.

Potrivit unei analize recente realizate de UNICEF și Grupul de Coordonare Inter-Agenții împotriva Traficului de Persoane (ICAT), 28% dintre victimele identificate ale traficului de persoane la nivel global sunt copii.

În contextul ucrainean, specialiștii în protecția copilului ai UNICEF sunt de părere că copiii ar reprezenta probabil o proporție și mai mare de potențiale victime ale traficului, deoarece copiii și femeile constituie aproape toți refugiații care au ieșit din țară până acum.

„Războiului din Ucraina duce la strămutări și afluxuri de refugiați masive – condiții care ar putea cauza o creștere semnificativă a traficului de ființe umane și o criză acută a protecției copiilor”, a declarat Afshan Kahn, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Copiii strămutați sunt extrem de vulnerabili în fața pericolului separării de familiile lor, exploatării și traficului. Ei au nevoie ca guvernele din regiune să intervină și să instituie măsuri pentru a rămâne în siguranță”.

Peste 500 de copii neînsoțiți au fost identificați la trecerea din Ucraina în România între 25 februarie – 17 martie. Numărul real al copiilor separați de familii care au fugit din Ucraina în țările învecinate este, probabil, mult mai mare. Copiii separați sunt deosebit de vulnerabili în fața traficului și a exploatării.

„Copiii care fug de războiul din Ucraina trebuie să fie evaluați din punctul de vedere al vulnerabilității atunci când intră într-o țară vecină”, a declarat Kahn. „Trebuie depuse toate eforturile pentru consolidarea proceselor de evaluare la trecerile de frontieră pentru refugiați”.

Pentru a proteja și ajuta copiii și familiile care au fugit din Ucraina, UNICEF și UNHCR, în parteneriat cu guvernele și organizațiile societății civile, înființează centre Blue Dot, spații sigure pentru copii și femei.

Centrele Blue Dot furnizează informații cheie familiilor care călătoresc, ajută la identificarea copiilor neînsoțiți și separați de familie și la asigurarea protecției lor, reprezentând centre pentru servicii esențiale. Centrele Blue Dot au fost deja înființate în țări care găzduiesc copii și femei ucrainene și vor fi extinse în următoarele zile, incluzând 34 în Polonia.

UNICEF îndeamnă guvernele țărilor vecine și ale altor țări de destinație să consolideze evaluările pentru protecția copiilor la punctele de frontieră, în speciale cele cu Ucraina, pentru a identifica mai bine copiii la risc.

În plus, UNICEF solicită guvernelor să îmbunătățească colaborarea transfrontalieră și schimbul de cunoștințe între autoritățile de control la frontieră, cele de aplicare a legii și cele de protecție a copilului și să identifice rapid copiii separați de familie, să implementeze proceduri de urmărire și reîntregire a familiei pentru copiii privați de îngrijire părintească.

Verificări suplimentare pentru riscuri legate de protecție ar trebui implementare în adăposturi, gări urbane mari și alte locuri în care refugiații se adună sau pe care le tranzitează. Este de asemenea esențial ca instituțiile naționale și internaționale de aplicare a legii să monitorizeze circulația copiilor și femeilor și să reducă în mod activ riscurile cu care se confruntă grupurile vulnerabile.

UNICEF trimite provizii esențiale suplimentare pentru copiii ucraineni!

Publicat de Andra Radu, 19 martie 2022, 20:14

Începând cu 17 martie 2022, UNICEF a expediat 85 de camioane transportând 858 de tone de provizii de urgență pentru a sprijini copiii și familiile din Ucraina afectată de război și din țările vecine. Din acest total, 78 de camioane cu peste 780 de tone au fost trimise în Ucraina, iar restul de șapte camioane au fost trimise în țările învecinate.

Un total de 34 de camioane a sosit deja în Ucraina, fiind așteptate mai multe livrări în zilele următoare.

Trei camioane au sosit în Polonia – unde materialele vor fi folosite pentru a amenaja spații sigure Blue Dot pentru femeile și copiii refugiați din Ucraina.

Camioanele expediate până în prezent transportă provizii medicale, truse de igienă, materiale pentru educație și recreere pentru copii și adolescenți, precum și pături și îmbrăcăminte de iarnă pentru copii.

42 de copii din Ucraina, înscriși ca audienți la două școli din județul Alba!

Publicat de Andra Radu, 18 martie 2022, 17:00 / actualizat: 18 martie 2022, 18:27

42 de copii din Ucraina au fost înscriși ca audienți la două școli din județul Alba. Este vorba despre unitățile de învățământ din localitățile Unirea și Almașu Mare.

Cei mai mulți provin dintre refugiații cazați la Mănăstirea Dumbrava.

27 dintre aceștia sunt înscriși la Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Unirea, unde primesc ajutor inclusiv din partea unui preot care cunoaște limba ucraineană.

Potrivit reprezentanților Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia, la Mănăstirea Dumbrava, 50 de persoane de cetățenie ucraineană beneficiază de cazare și masă. Tot aici se află în îngrijire 27 de copii din țara vecină.

Elevi ucraineni, înscriși ca audienți în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Maramureș!

Publicat de Andra Radu, 16 martie 2022, 19:00

Peste o sută de elevi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina sunt înscriși ca audienți în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Maramureș.

Înscrierea s-a făcut, conform prevederilor Ministerului Educației, de către părintele care-l însoțește pe minor sau de către reprezentantul DGASPC, în cazul copiilor cetățeni străini ucraineni neînsoțiți. Au fost integrați în grupe/clase indiferent de efectivele de elevi pe care le au acestea.

Ei pot să participe, la alegere, la activitățile educative curriculare sau extracurriculare organizate de unitățile de învățământ, precum și în cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor.

Elevii pot beneficia de cazare gratuită în internatele școlare, au dreptul la alocarea unor alimente de bază furnizate prin programele sociale aflate în derulare, precum și la rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și manuale.

Spectacol de teatru caritabil „Toți banii merg la Lola” la Centrul Cultural Eugen Ionescu Slatina!

Publicat de Andra Radu, 15 martie 2022, 16:18

Asociația Culturală Olt-Artis, Asociația Culturală Center Inter Art și Centrul Cultural Eugen Ionescu, în parteneriat cu Societatea Română de Cruce Roșie – Filiala Olt organizează, joi, 31 martie. la ora 19:00, în cadrul proiectului derulat de Societatea Română de Cruce Roșie, pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina în România, un spectacol caritabil, cu piesa „Toți banii merg la Lola”.

Din distribuție fac parte Eva Moise, Milică Marian Costea, Aurelia Dincă, Cristi Călătoru, Ionela Mateșică, Luigi Marian Dumitrescu, Sorina Preduț, Larisa Zorlescu, Paul Bălășcan, Tony Dincă, Mihai Firoiu. Text și regie: Nicolaie Tony Dincă.

Prețul unui bilet este de 25 lei. Toți banii rezultați din vânzarea de bilete vor fi donați Societății Române de Cruce Roșie – Filiala Olt.

Biletele s-au pus în vânzare de astăzi. Casa de bilete este deschisă zilnic, de luni până vineri, între orele 12:00 – 18:00.

Radio România, prima sursă de informare privind conflictul din Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 martie 2022, 15:31

Radio România își asumă în această perioadă dificilă, în contextul internațional grav generat de declanșarea războiului din Ucraina, statutul de principală sursă de știri importante, verificate, în timp real pentru toți ascultătorii din România și din afara ei.

Demersurile onair, online și off-air ale Societății Române de Radiodifuziune, întreprinse încă din prima zi a conflictului ruso-ucrainean, sunt o dovadă în plus a responsabilității îndeplinirii misiunii publice și respectului acordat tuturor ascultătorilor postului public de radio.

Pentru facilitarea accesului la informații în limba ucraineană a cetățenilor ucraineni refugiați sau care tranzitează România, dar nu numai:

• Posturile Radio România ce acoperă zonele de graniță – Radio Sighet, Radio Iași și Radio Constanța dar și Radio Chișinău difuzează zilnic 3 buletine de știri realizate de Radio România Internațional, în limba ucraineană, după următorul program : Constanța și Iași – 9:00, 14:00 si 18:00, Sighet – 6:00, 11:00 si 14:00, Chișinău – 10:00, 15:00 și 20:00. Radio Sighet difuzează, de luni până vineri, emisiuni ce conțin informații relevante si mesaje ale cetățenilor ucraineni care au trecut granița în România. La acestea se adaugă informațiile pentru refugiați inserate în emisiunile regionale în limba ucraineană: Radio Cluj – în fiecare duminică, în intervalul orar 7:00-7:20, Radio Timișoara duminica, 18:00-19:00, Radio Resița, luni, 20:15-20:45, Radio Iași, joi, 20:30-21:00. Ştirile audio în limba ucraineană şi text în limba română sunt preluate şi de către Rador în rubrica Ucraina Новини українською мовою – Război în Ucraina (RRI).

• Radio România Internațional difuzează pe unde scurte, pe Internet livestream și on demand pe site-ul www.rri.ro și pe Soundcloud, 3 emisiuni în limba ucraineană, la orele 18:00, 20:00 și 22:00, de câte 26 de minute pe zi, cu focus pe comunitățile de români din Ucraina și pe comunitățile de ucraineni din România, una dintre emisiuni fiind redifuzată de Radio Cernăuți.

• Streaming-ul radioului public ucrainean este accesibil pe site-urile Radio România și Rador, http://www.srr.ro, http://rador.ro.

Pentru corecta și imediata informare a publicului:

• Începând de joi 24 februarie, Radio România Actualități poate fi recepționat, pe timpul nopții, și pe frecvența de unde lungi 153 (Bod).

• Pentru utilizatorii rețelelor sociale, Radio România Actualități a creat, pe pagina de Facebook, o linie live ce prezintă în timp real, 24/24, evoluția situației din Ucraina. La realizarea acestui stream video contribuie, pe lânga RRA, toate posturile regionale ale Societății Române de Radiodifuziune.

• De la începutul conflictului, postul public de radio a suplimentat numărul de corespondenți locali din zonele apropiate graniței cu Ucraina și a trimis jurnaliști la Cernăuți și Ismail. Acestora li se adaugă corespondenții Radio România Actualități de la Moscova, Roma, Tel Aviv, Paris, Londra, Valencia, Barcelona, Helsinki.

• Agenția de presă Rador monitorizează zilnic și transmite în flux știri din peste 200 de surse străine.

• Rador a introdus pe site-ul www.rador.ro rubrica în limba engleză Romania for Ukraine, unde sunt valorificate știrile transmise de posturile regionale şi de Radio România Internaţional.

Campaniile și proiectele speciale de solidaritate cu poporul ucrainean ale radioului public, lansate încă din primele zile de conflict, au atras imediat atenția internațională, fiind preluate și promovate onair și online pe retelele EBU, ABU si URTI, ajungând astfel în peste 150 țări din Europa și Asia-Pacific:

• Rugă pentru pace, proiectul inițiat de Radio România Cultural și preluat de majoritatea instituțiilor de cultură din România și Republica Moldova – teatre, opere, filarmonici, muzee, cinematografe, librării este un apel al postului public de radio la solidaritate, empatie și compasiune față de tragedia războiului din Ucraina. Mesajul a fost transmis de poeta Ana Blandiana, care a citit un scurt fragment din prefața cărții „Ultimii martori” a scriitoarei născută în Ucraina, câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură, Svetlana Aleksievici.

• Stop războiului din Ucraina – Odă pentru pace, inițiativa postului Radio România Muzical, în cadrul căreia peste 50 posturi de muzică clasică membre EBU (European Broadcasting Union) au difuzat integral sau fragmentar Simfonia a IX-a de Beethoven. „Prin inițiativa Radio România de a avea o transmisie comună a unui număr semnificativ de canale de muzică clasică, organizațiile radio EBU dovedesc încă o dată puterea muzicii de a aduce confort, compasiune și sprijin. Să construim o multitudine de legături între oameni, ascultători de radio și muzicieni din jurul lumii, stă în continuare la baza valorilor noastre de serviciu public”, a declarat Jean Philip De Tender, Director general adjunct și Director media al EBU.

• Solidari cu Ucraina – împreună pentru mame și copii și Radio Iași pe frecvența solidarității sunt două campanii umanitare de strângere de donații inițiate și derulate de Radio Reșița și Radio Iași.

• Campania de donare de sânge inițiată de Guvernul României este susținută de posturile radioului public.

Întâlniri ale șefului Apărării din România cu oficiali din țările NATO

Publicat de Gabriel Stan, 14 martie 2022, 20:01

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a avut, în cursul săptămânii, o serie de întâlniri cu oficiali din țările care au trimis trupe în România pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau în cadrul Forței de Răspuns a NATO.

Măsurile adaptate amenințărilor potențiale luate de statele aliate au demonstrat solidaritatea și angajamentul NATO pentru apărarea întregului teritoriu aliat – a fost mesajul reieșit din discuția cu președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite ale Americii, generalul Mark Miley în baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Tot acolo, generalul Petrescu a discutat cu ministrul de externe al Canadei, Mélanie Joly, despre acțiunile de sprijin întreprinse de aliați pentru gestionarea crizei umanitare declanșate de războiul dus de Federația Rusă în Ucraina.

Şeful Statului Major al Apărării a apreciat participarea militarilor canadieni în cadrul comandamentelor NATO dislocate în țara noastră și contribuția Forțelor Regale Aeriene canadiene în cele cinci rotații ale detașamentelor în misiunile de poliție aeriană întărită din România.

Iar pe timpul întâlnirii cu șeful Ştatului Major al Apărării din Regatul Ţărilor de Jos, generalul Onno Eichelsheim, cei doi oficiali au discutat despre procesul de dislocare a elementelor Forţei de Răspuns a NATO în zona de est a Alianței și au convenit creșterea numărului de exerciții multinaționale.