Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale sprijină cu personal și mijloace tehnice operațiunile Centrului logistic de stocare și distribuire a ajutoarelor pentru acordarea asistenței umanitare către Ucraina, pus în funcțiune miercuri, la Suceava.
La solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, militari din Batalionul 335 Artilerie din Botoșani și operatori de la Comandamentul Logistic Întrunit desfășoară activități de recepție, depozitare, manipulare și redistribuire a ajutoarelor umanitare, furnizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, activat în acest sens.
Armata are pregătite forțe și mijloace suplimentare, care pot sprijini, la cererea autorităților, structurile din sistemul național de apărare cu responsabilități în gestionarea afluxului de cetățeni din Ucraina.
Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război. În aceste situații bărbați între 18-35 vor fi recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani. Cei care părăsesc țara nu scapă de recrutare pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării.
În contextul generat de războiul din Ucraina au fost semnalate știri false și acțiuni de dezinformare pe tema generală a așa-ziselor pregătiri pentru reluarea încorporărilor sau mobilizarea cetățenilor români cu obligații militare.
Din dorința de a clarifica aceste lucruri și de a aduce la cunoștința tuturor celor interesați condițiile legale în care pot fi îndeplinite obligațiile militare ale cetățenilor în cazul izbucnirii unui conflict, a fost invitat la “Subiectul săptămânii”, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.
Cristian Dumitraşcu: Domnule general Bălăceanu, bine ați venit la „Jurnalul militar”!
Virgil Bălăceanu:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitraşcu: Ați avut multe intervenții în mass media din România prin care ați reușit să lămuriți o problemă legată de acest război al știrilor false pe care îl ducem din plin, nu de azi de ieri, dar acum, de când a început războiul din Ucraina, s-au întețit aceste știri false.
Este vorba despre panică aceasta creată de știrea cum că la mobilizare ar putea să fie chemați la armată toți bărbații între 8 și 60 de ani, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. De aici aș vrea să începem discuția, pentru că dvs sunteți specialist în domeniu. Ce am putea să le spunem bărbaților din România legat de acest subiect?
Virgil Bălăceanu: Ar trebui să le dăm nişte date, să le spunem, tehnice şi ţin de actuala legislaţie, eventual de unele modificări, şi să plecăm de la un adevăr, să-i spunem, universal, că nu există armate în lume fără rezervă, armată fără rezervişti.
Unităţile militare nu pot funcţiona pentru stările excepţionale doar cu parte activă, ele se completează şi cu rezervişti. La ora actuală, Armata României are în planurile de mobilizare completarea unităţilor rezervişti. E vorba de cei care şi-au satisfăcut stagiul militar.
Cristian Dumitraşcu: Exact.
Virgil Bălăceanu:Şi acum abordăm problema din perspectiva rezervei operaţionale. Sunt cetăţeni care au asupra lor ordinul de chemare la purtător, în care este consemnată unitatea la care trebuie să se prezinte.
O parte din unităţi, în anii trecuţi, nu neapărat în anul acesta, au făcut şi anumite… le spun anumite, că n-au avut o amploare deosebită, aşa-zisele mobex-uri, exerciţii de mobilizare, dar care nu au avut decât o singură componentă, aceea de verificare a evidenţei. Ca atare, ne referim la bărbaţii din România care au satisfăcut stagiul militar până în 2007 şi care fac parte din rezerva operaţională.
Problema care se pune este următoarea. Rezerva operaţională, odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu şi cu trecerea timpului, este îmbătrânită. Oricum, clasele de evidenţă au fost crescute faţă de nişte prevederi anterioare, pentru că evidenţa se face pe aceste clase astfel încât, în rezerva operaţională cu precădere, să fie încadraţi cei mai tineri şi care, sigur, au satisfăcut stagiul militar mai apropiat, deşi anul 2007 este destul de îndepărtat.
Perspectiva este însă ca această rezervă operaţională, încadrată cu rezervişti care au satisfăcut stagiul militar sau stagiul militar cu termen redus până în 2007, să fie înlocuită cu o rezervă mai tânără şi m ai bine calificată, mai bine pregătită. Această înlocuire se va face pe baza voluntariatului.
Un proces este deja început, prin adoptarea legii statutului rezervistului voluntar, în 2015, deci aplicată legea începând cu anul 2017. Şi la ora actuală avem un număr, e adevărat, insuficient faţă de cifrele care au fost planificate pentru recrutare şi selecţie, de rezervişti voluntari.
Dacă se vor aproba amendamentele la legea pregătirii populaţiei pentru apărare, legea introduce serviciul voluntar militar în termen, deci tot pe bază de voluntariat, timp de patru ani de zile. După terminarea serviciului, tinerii, bărbaţi şi femei până la vârsta de 35 de ani, pot să opteze pentru o asemenea pregătire, repet, pe baze voluntare. Primesc şi, să-i spunem, o motivaţie financiară.
E vorba de trei salarii medii pe economie, pentru că trăim în economia de piaţă şi într-o economie de piaţă tot ceea ce înseamnă un job, fie el de tip part-time, se plăteşte. Şi rezerviştii voluntari sunt plătiţi, au indemnizaţie lunară, iar pe perioada de pregătire anuală, care este de 15 zile, primesc drepturile salariale pe care le are un militar în activitate pe funcţia pe care se găseşte rezervistul voluntar.
Până la această dată, s-au făcut numai nişte exerciţii demobilizare de verificare a evidenţei. Cei din rezerva operaţională care au satisfăcut stagiul până în 2007 au nevoie şi de o completare a pregătirii lor.
Cristian Dumitraşcu: Domnule general, în concluzie, am putea să spunem așa: cei care au făcut armata până în 2007 vor mai avea nevoie, unii dintre, ei de upgradare a instrucției și a informației?
Virgil Bălăceanu:Este nevoie pentru că este într-un firesc…
Cristian Dumitraşcu: Exact.
Virgil Bălăceanu:… şi asta ar însemna o pregătire anuală, dar nu în fiecare an, până la 15 zile apoi.
Cristian Dumitraşcu: Apoi vine acest mare volum de bărbați, care nu au prins stagiul militar după 2007 și până acum, care pot fi chemați în caz de război, de mobilizare, dacă nu vin voluntari și dacă nu au stagiul militar satisfăcut?
Virgil Bălăceanu:Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în condițiile în care președintele decretează și Parlamentul aprobă trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război.
În aceste situații, tinerii, bărbați până la vârsta de 35 de ani, pot să fie între 18-35 recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani.
Deci stagiul militar obligatoriu, dacă se reia, dar în condițiile, repet, stărilor excepționale – starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război – și în funcție de necesarul de resurse umane necesar, care nu a fost completat cu rezerviștii care au făcut stagiul militar până în 2007, respectiv cu rezerviștii voluntari și cu cei care vor satisface stagiul voluntar militar în termen, da, pot să fie recrutați și încorporați.
Cristian Dumitraşcu: Scapă de recrutare cei care părăsesc țara și aicea sunt două categorii: cei care …
Virgil Bălăceanu: Nu, nu, pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării. Prevederile legii actuale și în perspectivă spun că cei care sunt în afara teritoriului național, dacă nu mă înșel eu, în 15 zile trebuie să se prezinte la centrele de recrutare, altcumva intră sub incidența Codului Penal, ale cărui prevederi sunt vechi, nu sunt de actualitate.
Cristian Dumitraşcu: Deci toți tinerii care nu au făcut armata, nu au stagiu militar și se întâmplă exact situația asta despre care vorbeam, în care ei pleacă din țară și e un caz de necesitate și trebuie chemați, atunci ei trebuie să vină, nu?, de unde au plecat.
Virgil Bălăceanu:Dacă ei intră în planul de recrutare şi selecție, odată cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Cristian Dumitraşcu: Odată cu reintroducerea, am înțeles.
Virgil Bălăceanu:Sigur că da.
Cristian Dumitraşcu: Mulţumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
O româncă din Londra a făcut echipă cu un prieten din țară pentru a ajuta la strângerea a mii de lire sterline pentru refugiații ucraineni care sosesc la granița dintre Ucraina și România.
Andreea Sandu, 25 de ani, și prietenul ei, Alex Blaga, 26 de ani, au strâns deja aproape 2.000 de lire sterline din ținta lor de 3.000 de lire sterline, pe GoFundMe. Aceștia speră că, prin crearea unui GoFundMe, pot încuraja oameni din toată lumea să doneze pentru Ucraina.
Cei doi vor dona banii pe care îi strâng unor organizații caritabile românești precum Crucea Roșie Română, Asociația Glodeanca și Asociația MGM, care lucrează direct pe teren cu refugiații.
Banii vor fi dăruiți pentru a ajuta la plata pentru cazare temporară, hrană și alte articole esențiale pentru refugiații care se află în prezent în nordul României.
Un total de 343.515 cetățeni ucraineni au fugit în România după ce Rusia a invadat țara, pe 24 februarie. Potrivit oficialilor români, 258.844 dintre acești cetățeni au trecut acum în alte țări, majoritatea în Occident. Mulți dintre refugiații rămași sunt cazați în București.
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a creat un centru de ajutor și consiliere pentru refugiații din Ucraina care continuă să vină în număr mare la noi în țară.
Peste 500 de voluntari, studenți și profesori ai Universității sunt implicați și îi sprijină pe partea de cazare, transport sau alte servicii esențiale de care aceștia au nevoie.
„O primă direcţie este Interpretariatul, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei desfăşoară diverse activităţi cu copii refugiaţilor, studenţii de la Asistenţă Socială organizează diverse activităţi legate de consiliere, sprijinul necesar celor care au ajuns în România. Avem studenţi care participă la sortarea ajutoarelor care vin din diverse părţi ale României dar şi din afara ţării pentru Ucraina. Universitatea a pus la dispoziţie spaţiile de cazare disponibile provizoriu pentru a asigura, măcar pentru câteva zile, cazare pentru cei care se îndreaptă în alte părți ale Europei.”, a declarat prorectorul Ștefan Purici.
Prorectorul Universității din Suceava, Ștefan Purici, a adăugat că un efort deosebit îl depun studenții originari din Ucraina şi Republica Moldova, prezenți atât la vama Siret, cât și în taberele mobile din zonă. Ei traduc informațiile și asigură, astfel, comunicarea dintre refugiați și autorități.
IGSU: S-au deschis conturile în scopul colectării donațiilor aferente ajutoarelor umanitare pentru Ucraina!
Foto: Sursa foto: IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania/facebook
Publicat de Andra Radu,
13 martie 2022, 16:00 / actualizat: 13 martie 2022, 21:56
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a deschis un cont distinct de disponibil în lei la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, precum și conturi în lei și valută la Banca Comercială Română, pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
Potrivit IGSU, persoanele fizice și persoanele juridice, cu excepția instituțiilor și autorităților publice, pot dona sume de bani care se colectează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în următoarele conturi:
Beneficiar: UNITATEA MILITARĂ 0276 BUCUREȘTI, Cod de identificare fiscală: 4203997
Cont în lei deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București: RO34TREZ700500703XXXXXXX
Cont în lei deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Unirii:
RO09RNCB0082044180490040
Cont în EURO deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Unirii:
RO79RNCB0082044180490041
Cont în USD deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Unirii: RO52RNCB0082044180490042
Campania de donare de sume potrivit prevederilor se desfășoară până la data de 31 decembrie 2022.
În contul distinct de disponibil în lei deschis la Trezoreria Statului, persoanele juridice și persoanele fizice pot achita sume prin virament bancar, precum și online prin intermediul „Sistemului național electronic de plată” – SNEP, dezvoltat, implementat, administrat și operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, disponibil la adresa www.ghișeul.ro, prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit.
Donațiile pot fi realizate și în numerar la casieriile unităților Trezoreriei Statului sau prin intermediul POS-urilor instalate la unitățile Trezoreriei Statului.
Peste un milion de copii au fugit până acum din Ucraina, în timp ce războiul continuă să devasteze țara, a declarat UNICEF. Majoritatea au fugit cu familiile lor în Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova și România.
„Numărul copiilor care se deplasează este uluitor, un indiciu al situației disperate în care au ajuns copii și familiile din Ucraina”, a declarat Directorul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Afshan Khan. „Copiii lasă în urmă tot ce știu pentru a-și găsi siguranța. Este dureros”.
Până acum, șase camioane încărcate cu aproape 70 de tone de provizii au ajuns în Ucraina. Materialele includ echipamente de protecție personală și truse medicale, chirurgicale și obstetrice.
Alături de parteneri, echipele UNICEF din Ucraina vor livra provizii medicale în 22 de spitale din cinci zone diferite afectate de conflict din Ucraina, în beneficiul a 20.000 de copii și mame.
Trei camioane au fost expediate de la Copenhaga – depozitul UNICEF și cel mai mare centru umanitar din lume – transportând provizii esențiale, cum ar fi kit-uri pentru copilăria timpurie, recreaționale și truse de igienă. Materiale suplimentare sunt pe drum de la Copenhaga și din Turcia și urmează să ajungă în zilele următoare.
Pentru a ajuta copiii și familiile care se deplasează din Ucraina în Moldova, Polonia, România și Belarus, UNICEF a înființat centre „Blue Dot”, spații sigure care oferă informații esențiale familiilor care călătoresc și capacitatea de a identifica copiii neînsoțiți și separați, asigurând protecția acestora.
UNICEF face un apel la strângerea a 349 de milioane de dolari pentru a preveni o și mai mare deteriorare a bunăstării copiilor din Ucraina și din țările vecine și pentru a permite furnizarea eficientă a sprijinului vital. Acesta include 276 milioane de dolari pentru nevoi imediate în Ucraina și 73 milioane de dolari în țările vecine.
„Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta copiii și familiile aflate în nevoie, dar războiul trebuie să se încheie. Pacea este singura soluție durabilă”, a spus Khan.
Grupul de iniţiativă „Braşov pentru Ucraina” a lansat un site, ua.brasovcity.ro, care conţine informaţii necesare refugiaţilor ucraineni, dar şi pentru braşovenii care vor să ajute.
Secţiunea în limba ucraineană conţine toate informaţiile de care are nevoie un refugiat, de la numărul de telefon (+40371784071) al call-centerului și până la formulare de înregistrare, formulare pentru nevoi imediate sau pe durată mai lungă.
De asemenea, sunt informaţii despre servicii medicale şi chiar despre evenimente organizate în Braşov pentru aceştia.
În cea de-a doua secţiune a site-ului, există sfaturi privind siguranţa şi evitarea traficului de persoane, o listă de instituţii, numere de contact şi adrese care le pot fi utile refugiaţilor, inclusiv informaţii despre solicitarea rezidenţei sau cetăţeniei, înregistrarea pentru continuarea studiilor sau pentru cursuri de limba română şi chiar sfaturi juridice sau pentru consiliere psihologică.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale avertizează că sunt pe vehiculate în spațiul public o serie de informații false cu privire la pregătirile pentru recrutarea cetățenilor.
Documente de corespondență între instituții publice cu atribuții în procesul de gestionare a fluxului de evidență pentru rezerva de mobilizare a Armatei României sunt prezentate drept așa-zise „dovezi” ale unor pregătiri pe care autoritățile le-ar face în contextul situației de securitate din Ucraina.
O adresă a Centrului Militar Mureș către Direcția de Sănătate Publică Mureș prin care se solicită actualizarea datelor medicale ale cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor este unul dintre exemple.
Ministerul Apărării precizează că această actualizare de date se realizează în fiecare an, în conformitate cu prevederile legii privind pregătirea populației pentru apărare.
Cel mai probabil intenția din spatele acestor acțiuni este de inducere a panicii și incertitudinii în rândul populației pe baza unor speculației și interpretări care nu au legătură cu realitatea, mai arată Ministerul Apărării Naționale.
Victor Strâmbeanu: Când începe o astfel de criză există tendința să se reducă atenția pe siguranța zborului sau să se sacrifice din nivelul siguranței zborului pentru că prioritară este misiunea de luptă
Generalul de flotilă aeriană Victor Strâmbeanu a fost invitatul emisiunii Feciori la Oaste, realizată de Sonia Raicu și Cristian Dumitrașcu difuzată sâmbătă, 7 martie, de la ora 16:00, în care a dezbătut situația războiului dintre Ucraina și Rusia, despre știrile false care apar atât în mediul online cât și în presă, dar și despre dublul accident aviatic produs la 2 martie, în care 8 militari și-au pierdut viața. Vă invităm să ascultați o parte din interviu, varianta integrală fiind disponibilă pe pagina de facebook Feciori la Oaste!
Cristian Dumitrașcu: Domnule general, bună ziua și bine ați venit la Antena Satelor.
Victor Strâmbeanu:Bună ziua domnule Dumitrașcu, bună ziua doamna Raicu și bună ziua ascultătorilor dumneavoastră. Mulțumesc de invitație.
Vreau să vă precizez de la început că am acceptat invitația dumneavoastră, pentru că am văzut și eu într-adevăr siderat în mass-media literalmente intoxicată cu opinii, de supoziții și inițial m-am retras nu într-o tăcere și o izolare, dar din nefericire am acumulat o experiență în acest domeniu și eu zic că-mi ajunge pentru existența asta și nu mai vreau să aud și am de-a face cu așa ceva, dar am decis să dau curs invitație dumneavoastră, dacă pot să ajut, să clarificăm cât de cât pentru ascultătorii postului dumneavoastră de radio atât cât se poate în această etapă a investigației…am acceptat invitația cu plăcere deși contextul este cu totul neplăcut.
Am decis să încerc să explic dintr-o poziție care justifică oarecum opiniile pentru că am acumulat o experiență. În primul rând am zburat pe ambele nave, am zburat vreo 37 de ani, dintre care vreo 31-32 pe MiG-21 LanceR, apoi a urmat o pauză scurtă, de vreo doi ani, pentru că făcusem vârsta de 50 de ani și legea spunea că pilotul de supersonic trece în rezervă…Niciun aviator nu renunță de bunăvoie. Plânge cât iese la pensie, când depune brevetul de pilot, aripile și pajura…
Toată munca de siguranță a zborului are 3 componente: de prevenire, de investigare și una juridică. Ca inspector de zbor am lucrat cam prin toate cele 3, partea de juridică era mai mult normativă, de reglementări, cum am spus.
Un impuls electromagnetic poate să-ți facă ravagii la bordul unei aeronave moderne…eu spun toate astea ca teorie, nu spun că asta a fost pentru că m-a șocat siguranța cu care au exclus din capul locului așa ceva…ca profesionist ai obligația când începi o investigație să iei în calcul toate cauzele posibile.
Sunt 3-4 categorii mari de cauze care au fost menționate de cei care sunt avizați: cauze umane, cauze tehnice și cauze de mediu. A patra fiind încadrată la altele, externe…
Aceasta cauză “altele” ar putea fi exclusă dar nu în totalitate până nu se lămuresc toate cauzele, fiind un domeniu extrem de complex și plin de capcane.
Omul este cel mai complex și cel mai vulnerabil și în cazul acestor două catastrofe, de când a început criza, oamenii implicați în aceste acțiuni sunt suprasolicitați. Când începe o astfel de criză există tendința să se reducă atenția pe siguranța zborului sau să se sacrifice din nivelul siguranței zborului pentru că prioritară este misiunea de luptă.
928 de persoane erau cazate luni dimineaţă în taberele mobile amplasate pentru refugiaţii din Ucraina în Siret şi Rădăuţi, precum şi în sălile de sport şi de clasă amenajate cu aceeaşi destinaţie în Rădăuţi, Milişăuţi, Siret, Dumbrăveni şi Suceava.
Alte 7.285 de persoane au plecat spre alte locuri de cazare temporară sau continuă tranzitul spre alte destinaţii, a informat Prefectura Suceava.
Potrivit Prefecturii Suceava, capacitatea totală de cazare a refugiaţilor este în prezent de 1.977 de locuri şi, de la debutul conflictului şi până în prezent, prin taberele de cazare temporară au intrat, de la operaţionalizare, 8.213 persoane, la această dată fiind 1.049 locuri disponibile.
Traficul la intrarea în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret se menţine ridicat, cele mai multe persoane fiind cetăţeni ucraineni.
Primul transport de ajutoare umanitare furnizate de UNICEF a ajuns în Ucraina!
Foto: Sursa foto: https://www.unicef.org/
Publicat de Andra Radu,
6 martie 2022, 18:00 / actualizat: 6 martie 2022, 21:19
Primul lot de provizii umanitare UNICEF a sosit ieri la Liov, în vestul Ucrainei, de la Global Supply and Logistics Hub al UNICEF din Copenhaga. Acesta face parte dintr-un convoi de șase camioane care transportă aproximativ 62 de tone de provizii spre țara devastată de război.
Materialele includ echipamente de protecție personală pentru a proteja de COVID-19 lucrătorii din domeniul sănătăți, deoarece răspund nevoilor critice privind sănătatea copiilor și familiilor, precum și provizii medicale de care au nevoie urgentă, inclusiv medicamente, truse de prim ajutor, truse pentru naștere și echipamente chirurgicale, precum kit-uri reacreaționale și pentru copilăria timpurie.
„Situația copiilor și familiilor din Ucraina este din ce în ce mai disperată”, a declarat Murat Sahin, Reprezentant UNICEF în Ucraina. „Aceste provizii vor oferi un ajutor atât de necesar femeilor, copiilor și lucrătorilor din domeniul sănătății”.
De când conflictul a escaladat, familiile s-au adăpostit în subteran, lipsite de serviciile de bază. Spitalele și maternitățile și-au mutat pacienții în subsoluri. În toată țara, sute de mii de oameni nu au apă potabilă din cauza deteriorării infrastructurii sistemului de alimentare. Țara nu dispune de provizii medicale esențiale și a fost nevoită să oprească eforturile urgente de a combate o epidemie de poliomielita.
Un lot suplimentar de materiale, inclusiv 17.000 de pături și îmbrăcăminte groasă de iarnă pentru copii, se află, de asemenea, pe drum prin Polonia, de la depozitul UNICEF Turcia din Mersin.
„UNICEF lucrează neîncetat, pregătindu-se să intensifice operațiunile de îndată ce restricțiile de acces și de securitate sunt relaxate și asistența umanitară poate fi desfășurată în zonele cele mai afectate”, a spus Sahin.
UNICEF își intensifică, de asemenea, intervențiile pentru a răspunde nevoilor urgente ale copiilor și familiilor care trec în țările vecine. Aceste eforturi includ crearea de spații sigure „Blue Dot” de-a lungul rutelor de tranzit pentru ca copiii și mamele să aibă acces la servicii.
Ca parte a răspunsului pentru copii afectați de criza din Ucraina, UNICEF face un apel pentru un total de 349 de milioane de dolari, care include 276 de milioane de dolari pentru programele sale din Ucraina și care necesită încă 73 de milioane de dolari pentru a ajuta copiii refugiați din țările vecine.
Uniunea Europeană oferă Ucrainei armament de bază pentru a o ajuta să reziste ofensivei militare ruse. Declaraţia a fost făcută la Iaşi de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.
De asemenea, şeful diplomaţiei europene a afirmat că planul anunţat, privind donaţia de avioane de luptă de către state comunitare, este o problemă bilaterală.
Presa internaţională a scris recent despre eşecul promisiunii Uniunii Europene de a facilita donarea de avioane de luptă din partea unor state membre. Printre statele care nu s-au pronunţat în favoarea acestei măsuri se numără Polonia, Slovacia şi Bulgaria, potrivit publicaţiilor Newsweek şi Politico.
Săptămâna trecută, Uniunea Europeană şi-a asumat un rol mult mai hotărât în ceea ce privește trimiterea de arme și alte echipamente militare de la membrii săi către Ucraina, folosind chiar 500 de milioane de euro din fondurile comunitare pentru a contribui la finanțarea acestui efort.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a anunțat incidentul în urmă cu câteva ore
Russian army is firing from all sides upon Zaporizhzhia NPP, the largest nuclear power plant in Europe. Fire has already broke out. If it blows up, it will be 10 times larger than Chornobyl! Russians must IMMEDIATELY cease the fire, allow firefighters, establish a security zone!
Guvernul României a lansat platforma „Ucraina – împreună ajutăm mai mult“ pentru a-i sprijini pe cetățenii ucraineni refugiați sau care tranzitează teritoriul României, precum și din solidaritate cu poporul și autoritățile Ucrainei.
La nivelul Cancelariei Prim-Ministrului funcționează un grup de coordonare a activităților societății civile, mediului privat, organizațiilor naționale, internaționale și instituțiilor guvernamentale.
Platforma poate fi accesată de pe site-ul Guvernului României de către voluntari sau entitățile private care vor să doneze pentru a-i sprijini pe cetățenii ucraineni.
Persoanele fizice, juridice și organizațiile care doresc să sprijine această acțiune umanitară pot completa chestionarul online disponibil pe site.
CFR Călători a anunțat că au suplimentat toate garniturile de tren care fac legătura între Suceava și Sighet cu București.
Vagoanele suplimentare sunt destinate refugiaților din Ucraina. Călătoriile vor fi gratuite pentru aceștia.
Trenurile pe relația Sighet-București circulă pe ruta Miercurea Ciuc-Brașov, în timp ce de la Suceava călătoria se desfășoară pe ruta Bacău-Brașov.
Cinci garnituri de tren circulă zilnic de la Suceava și două garnituri de la Sighet, iar vagoanele vor fi suplimentate pe tot parcursul evenimentelor din Ucraina.
Prezent telefonic în emisiunea Jurnal Militar Timișoara, prezentată de Larisa Vasile, Florian Bichir, istoric, analist și publicist, a analizat situația dintre Federația Rusă și Ucraina și războiul pe care cele două îl duc în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Larisa Vasile: Alături de noi se află istoricul, analistul și publicistul Iulian Bichir. Bună seara, domnule profesor!
Iulian Bichir: Bună seara dumnevostră și ascultătorilor dumneavoastră. Ați văzut și dumneavoastră și evident și ascultătorii noștri că Ucraina a avut o cere să intre în Uniunea Europeană și în NATO.
Moment în care au cerut să intre în NATO au început acele războaie hibride, Crimeea a fost recâștigată de către Federația Rusă… Din punct de vedere militar are loc un război preventiv, așa cum a spus și președintele Putin “Vrem să-i demilitarizăm”, practic să promită să nu intre în NATO.
Rușii nu vor accepta nicioadată ca orașul Kiev să nu fie socotit rusesc, să fie cel puțin sub influența lor. Acolo s-a născut poporul rus, de partea cealaltă a Niprului, iar a spune acolo că intră și în NATO este un afront la imagologia rusească.
Consecințele se vor întinde pe minim 2-3 ani după acest război cu Rusia în dreptul Ucrainei. Războiul e crunt, oamenii nu vor avea unde să se întoarcă, va urma și o criză, mai ales că rușii vor scumpii gazele. Slavă lui Dumnezeu că noi nu avem nevoie decât de vreo 40%, restul îl producem noi.
Primăria Municipiului Brașov a pregătit 500 de locuri de cazare pentru a veni în sprijinul cetăţenilor din Ucraina.
O parte dintre acestea sunt în spaţii proprii şi altele în hoteluri din oraş ori în apartamente puse la dispoziţie de dezvoltatori imobiliari şi de braşoveni.
ISU Brașov este o altă instituţie care participă la sprijinul acordat de autorităţile române refugiaţilor din ţara vecină. Cinci pompieri braşoveni au ajuns ieri în judeţul Suceava, unde au misiunea de a-i sprijini pe cei care au fugit din calea războiului.
Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara, a fost prezentă în emisiunea Jurnal Militar Reșița, realizată de Larisa Vasile și a discutat despre Fake News, efectul lor în războiul actual dintre Ucraina și Rusia și impactul asupra populației. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Larisa Vasile: Prin telefon cu noi se află doamna Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Bună ziua, doamna Rotaru, pe lângă această de avalanșă de știri false din care trebuie să pescuim iată ce este important și ce este adevărat cred că este de speriat și acest conținut vizual fals care se propagă atât de ușor…
Ileana Rotaru: Întotdeauna conținutul vizual reprezentat din imagini, fotografii, videouri, dar și în ultima vreme aceste meme-uri, giff-uri și așa mai departe au avut un impact mult mai puternic decât textul scris.
Asta pe deoparte pentru că, desigur imaginea se citește mai ușor, ca să spun așa, în ghilimele și în același timp impactul vizual emoțional este unul foarte, foarte puternic.
Da, imaginile ne influențează și ne determină să reacționăm emoțional mult mai puternic.
Ca oameni de rând, să spun așa, fără o cunoștință temeinică în domeniul analizelor vizuale, cel mai important lucru ar fi să preluăm acele imagini sau să le analizăm în repertoriul nostru critic cele care sunt din surse oficiale. Aici mă refer la imaginile date de jurnaliștii acreditați, cei care se află în teatrele de operații, respectiv în Ucraina și care sunt preluate de marile agenții de știri internaționale.
Sursele oficiale sunt cele pe care transmit ministerele de resort, Ministerul Apărării Naționale, Guvernul României și așa mai departe.
Ce este iarăși destul de greu pentru cetățeanul de rând este să observe aceste fonomene care țin de deep fake. Adică sunt imagini, videouri, care sunt modificate prin programe cibernetice făcute cu cea mare expertiză, dar mai mult decât atât nu putem să le înțeleg și să le detectăm decât dacă ele sunt denotate din surse oficiale, prin agenții de fake check, ca surse false.
Trebuie să fim foarte atenți la cei care își exprimă aceste opinii, dar în opiniile exprimate personale, atenție sunt subiective, sunt punctele de vedere ale diferitelor oameni, care au diferite valori, diferite interese, scopuri, prestigiu, prestanță…câștigarea unui anumit electorat, unui anumit număr de urmăritori. Unii dintre ei au chiar și scopuri economice pentru a face trafic pe anumite site-uri și a câștiga din publicitate și din alte resurse de genul acesta…
Marius Gheorghescu: În aceste zile cuvântul de ordine reprezintă propaganda de război unde Ucraina pare să fi preluat inițiativa în mass-media și pe rețele sociale, unde războiul pare ceva mai intens
Prezent prin telefon la emisiunea Jurnal Militar Scutul Dobrogei, realizată de Olivia Bucioacă, colonelul Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină de la Babadag a discutat despre situația dintre Ucraina și Rusia și războiul care se desfășoară în acest moment. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Olivia Bucioacă:Bună seara, domnule colonel Gheorghescu și vă mulțumesc pentru că ați acceptat să ne fiți alături. Sunteți aici pe flancul estic al României și al Alianței.
Sunteți aproape și de trecerea de frontieră Isaccea, este adevărat că MAI și Garda de coastă gestionează lucrurile acolo și o fac foarte bine. Având în vedere auspiciile, evenimentele de la graniță, cum se desfășoară instrucția infanteriștilor marini? Ați luat măsuri specifice și care este starea de spirit a oamenilor, a pușcașilor marini?
Din perspectiva infanteriei marine, din postura infanteristului marin, ce ne puteți spune despre conflictul militar, la cald, acum, după 5 zile? Sau cum ați caracteriza în general acțiunile militare desfășurate până acum. (luând în considerare activitatea semnificativă a elicopterelor inamice, semnalată în Vâlcov, lângă Periplava).
Marius Gheorghescu: Într-adevăr avem o zona dificil de gestionat în această perioadă, instrucția aproape de Delta Dunării și zona lagunarăRazim-Sinoie. Instrucția și exercițiile infanteriei marine se desfășoară într-un ritm intens așa cum suntem obișnuiți incluzând aici tragerile cu armamentul de infanterie, marșurile tactice de instrucție și exercițiile tactice din teren pe fluviu și în zona lagunară Razim-Sinoie.
Am intensificat simțitor activitățile în teren și măsurile destinate supravegherii și singuranței în zona de responsabilitate precum și măsuri destinate creșterii capacității de reacție a unității.
Sprijinul Ministerului Afacerilor Interne în gestionarea situaților de urgență constituie o misiune fundamentală a Forțelor Navale și a armatei României.
În aceste zile cuvântul de ordine reprezintă propaganda de război unde Ucraina pare să fi preluat inițiativa în mass-media și pe rețele sociale, unde războiul pare ceva mai intens.
Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă după ședința CSAT, în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
„Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:
În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.
În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.
Am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.
Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni.
Am definit astfel două obiective strategice:
În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.
În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.
Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.”, a declarat Klaus Iohannis.
Constantin Spînu: Nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate
Publicat de Gabriel Stan,
28 februarie 2022, 13:34
Generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale a dezbătut alături de realizatorul emisiunii Jurnal Militar, Cristian Dumistrașcu, la Radio România Actualități, conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă ce a dus la un război în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Generalul de brigadă Constantin Spînu:Pare straniu să discutăm de calm și de raționalitate când avem o astfel de desfășurare de evenenimente, dincolo de granițele noastre în statul vecin Ucraina, dar nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate, de amenințări directe la integritatea și securitatea României, unde altfel nimeni, în nici o țară NATO nu trebuie să se considere vulnerabilă într-o astfel de situație pentru că Alianța are principiul sacrosanct asigurat de articolul 5, suntem ca mușchetarii de pe vremuri, suntem toți pentru unul și unul pentru toți.
Generalul de brigadă Constantin Spînu: Vedeți cum s-a întâmplat acum cu conflictul din Ucraina. Pricipalele țări din Alianța Nord-Atlantică, vă aduceți aminte, Statele Unite, Marea Britanie, chiar Alianța Nord-Atlantică în întregul ei au avertizat cu privire la tacticile de dezinformare care urmau să fie puse în practică…aceasta este forma despre care vă spun, te gândești la narativele cele mai grave și încerci să le prezinți ca atunci când ele se întâmplă oamenii să știe despre ce este vorba.
Un titlu de campanie în lucru, nu este cel care va fi final, dar vrem să ne axăm pe informare pentru apărare și apărare pentru informare pentru că discutăm despre un drept fundamental la fel de important ca toate celelalte drepturi din zona informării.
Numeroase teatre și instituții culturale din întreaga țară se alătură campaniei Radio România Cultural – RUGĂ PENTRU PACE – prin difuzarea unui fragment literar cu un mare impact emoțional, în lectura poetei Ana Blandiana, prin care postul public de radio face un un apel la solidaritate, empatie si compasiune față de tragedia războiului din Ucraina.
Sâmbătă, 5 martie, la ora 19,00, toate instituțiile de cultură care se alătură campaniei vor difuza, simultan cu Radio România Cultural, înregistrarea Anei Blandiana care citește un scurt fragment din prefața cărții „Ultimii martori” a scriitoarei născută în Ucraina, câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură, Svetlana Aleksievici: Cândva Dostoievski a pus întrebarea: ,,Există oare vreo justificare a păcii, a fericirii noastre și chiar a armoniei eterne, dacă în numele lor, pentru un fundament mai solid, se va vărsa fie și cea mai mică lacrimă a unui copil nevinovat?” Și a răspuns tot el: ,,Lacrima aceasta nu justifică nici un progres, nici o revoluție. Nici un război. Ea mereu va cântări mai mult. Doar o mică lacrimă…”.
Campania națională lansată pe 5 martie, la ora 19,00, va continua on air prin lecturi ale unor scriitori români și străini, membri ai Pen Club România și Pen Club Internațional, care au cerut, într-un comunicat, oprirea violențelor din Ucraina:” PEN International condamnă ferm violența declanșată de forțele ruse asupra Ucrainei și solicită de urgență încetarea agresiunii militare a unui stat suveran, independent.
Vărsarea de sânge trebuie să înceteze acum. Suntem alături de Ucraina, precum și de prietenii noștri din PEN Ucraina, și îi cerem președintelui Putin să oprească imediat acest război. Pacea trebuie să învingă”.
Campania Radio România Cultural RUGĂ PENTRU PACE se desfășoară cu sprijinul Editurii Litera.
Salvaţi Copiii România acordă asistenţă umanitară pentru copiii şi familiile lor, care se refugiază din Ucraina în România!
Foto: Sursa foto: Salvati Copiii Romania/facebook
Publicat de Andra Radu,
26 februarie 2022, 15:00 / actualizat: 26 februarie 2022, 18:23
Echipele Salvaţi Copiii România sunt pe teren, în proximitatea punctelor de frontieră cu Ucraina, şi acordă asistenţă umanitară copiilor şi familiilor acestora care se refugiază din calea războiului.
Echipa locală a filialei din Suceava şi voluntarii Salvaţi Copiii România au rămas pe teren, la punctul de trecere a frontierei din Siret, pentru a acorda sprijin imediat copiilor care au nevoie şi care sunt marcaţi de experienţa traumatică a războiului şi a abandonării casei. Aproximativ 60 de copii, cu vârste cuprinse între 0 şi 12 ani au primit vineri asistenţă şi jucării.
Mai mult de 7,5 milioane de copii sunt prinşi în mijlocul războiului din Ucraina, în risc de a fi dislocaţi, separaţi de familie şi expuşi traumei, întreruperii educaţiei şi accesului la servicii medicale.
Organizaţia Salvaţi Copiii România este prezentă în centrele pentru refugiaţi din Maramureş, Suceava şi Galaţi, fiind pregatită să acorde ajutor umanitar persoanelor strămutate din Ucraina – pachete alimentare, produse de igienă personală, haine şi încălţăminte. De asemenea, evaluăm constant nevoile şi suntem în legatură cu autorităţile.
Încă înainte de noua escaladare a conflictului, 2,9 milioane de oameni din estul Ucrainei, din Donbas, au cerut asistenţă umanitară şi 400.000 dintre ei sunt copii.
Organizaţia Salvaţi Copiii este activă în domeniul azilului încă din 1995, derulând o serie de proiecte ce oferă servicii educaţionale şi sociale adresate nevoilor specifice ale copiilor solicitanţi de azil şi refugiaţi, inclusiv minori neînsoţiţi şi persoane relocate. În cei 25 de ani de activitate în domeniul azilului 9.200 de copii şi familiile acestora au beneficiat de activităţi zilnice, asistenţă financiară, consiliere socială şi psihologică şi suport material şi educaţional.
Scopul intervenţiilor Salvaţi Copiii este de a asigura şi promova respectarea drepturilor copiilor solicitanţi de azil şi beneficiari de protecţie internaţională, dar şi de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei acestora, oferind servicii integrate pentru a răspunde prompt nevoilor copiilor la momentul sosirii în România, pe perioada procedurii de azil şi după obţinerea protecţiei internaţionale, în vederea integrării în plan social şi educaţional.
Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în a doua zi cu incursiuni pe toate flancurile, explozii la Kiev şi mobilizare generală decretată de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Totodată, comunitatea internaţională decide noi sancţiuni împotriva guvernului rus pentru a lovi economia, sistemul energetic şi afacerile acestei ţări.
Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a denunţat vineri atacurile cu rachete ruse care au lovit Kievul în zori, făcând cel puţin trei răniţi, la o zi după începutul invaziei ruse din Ucraina, relatează AFP şi DPA.
Sirenele au răsunat vineri dimineaţă în oraşul Lvov din vestul Ucrainei, informează Reuters, care citează martori oculari.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă în zorii zilei de vineri, la ora locală 04:00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor, relatează Reuters.
Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile.
Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”
Foto: Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Publicat de Andra Radu,
24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50
Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.
„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.
Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.
România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.
În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.
România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.
Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.
Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!
România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.
Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.
Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.
România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.
Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.
Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 13:04
Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?
Ștefan Ciochinaru:Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.
Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.
Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.
Ștefan Ciochinaru:Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.
Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?
Ștefan Ciochinaru:Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.
Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.
Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…
Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?
Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.
Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.
Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.
Ştefan Ciochinaru:De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.
Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.
Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.
Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.
Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.
Ştefan Ciochinaru:Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.
Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?
Ştefan Ciochinaru:Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.
La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.
Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.
Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.
Dumitru Borţun:S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.
Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.
Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.
Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.
Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.
Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.
Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.
Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene
Dumitru Borţun:Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.
Sunt tot felul de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.
De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?
Constantin Spînu:Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.
Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.
Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.
Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.
Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.
Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.
Mergem mai departe cu reportajele începute săptămâna trecută despre marile unități militare de la granița de est a NATO.
Pe granița de est a NATO sunt mari unități de nivel brigadă, așa cum este cea pe care o vom prezenta astăzi; este vorba despre flotila fluvială, iar colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal militar” Constanța a realizat un grupaj extraordinar, nici noi nu știam câteva lucruri pe care le veți auzi în interviul cu amiralul Rogozan, comandantul flotilei fluviale.
Bogdan Dinu: Flotila fluvială „Mihail Kogălniceanu” nu este doar cea mai veche mare unitate a Marinei Române, în octombrie anul acesta împlinește 160 de ani, ci și cea mai puternică din Europa.
Mai mult, ca dimensiune și putere, este a doua la nivel mondial după cea a Braziliei, dar aceasta din urmă trebuie să gestioneze uriașul fluviu Amazon, inclusiv logistic și nu doar militar. La noi, flotila fluvială are ca zonă de responsabilitate fluviul Dunărea, inclusiv sau mai ales gurile Dunării.
În fiecare an, navele militare fluviale ajung până la Turnu Severin sau Orșova. În prezent, cele trei divizioane de nave sunt dislocate în porturile militare Brăila și Tulcea, mai aproape de provocările din est, am putea spune, iar Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea” în Garnizoana Babadag.
Contraamiralul de flotilă Cornel Rogozan, comandantul flotilei fluviale: Flotila fluvială are o zonă de responsabilitate specifică, cu o destul de mare întindere, zona specifică: zona Dunării, zona Deltei, zona lagunară, care presupune ducerea unor acțiuni de cumva alt tip decât cele specifice. De asemenea, forțele noastre acționează totdeauna întrunit și în special în sprijinul Forțelor Terestre care acționează pe malul fluviului.
Bogdan Dinu: În urmă cu câțiva ani, generalul american Ben Hodges descoperea cu uimire și încântare navele și capabilitățile flotilei fluviale la un exercițiu multinațional desfășurat în România, care a inclus și o secvență la fluviul Dunărea. Aprecierea domniei sale ne onorează, dar și aici lucrurile au o tradiție.
Acum 100 de ani, cu șapte monitoare fluviale, România era cea mai mare forță de pe Dunăre din Europa. Și azi, lucrurile stau la fel! Pumnul de foc al flotilei este Divizionul 67 Nave purtătoare de artilerie, comandor Virgil Alexandru Dragalina, ale cărui trei monitoare și cinci vedete blindate totalizează mai multe sute de guri de foc.
Comandor Virgil Alexandru Dragalina: Avem trei divizioane de nave: un divizion specific luptei de artilerie – Divizionul 67 Nave purtătoare de artilerie, cu nave puternic dotate cu artilerie navală; vorbim de aruncătoare de 122, tunuri de 100, vorbim de tunuri de 30 de mm, mitraliere de 14,5.
Pe un monitor avem 96 de guri de foc, de exemplu; pe o vedetă blindată, undeva la 90 de guri de foc. Un al doilea divizion îl avem specific pentru patrulare și pentru lupta contra minelor pe fluviu, acțiuni de minare, deminare a fluviului, și un divizion de nave de sprijin logistic, cel care ne asigură în raioanele acțiunilor de luptă cu remorcaj, cu transport, cu reparații și toate celelalte.
Bogdan Dinu: Războiul modern nu se mai bazează doar pe numărul tunurilor de la bord. Foarte important este faptul că în ultimii ani s-a reușit prin câteva programe de succes – și proiectul urmează să se finalizeze în perioada următoare – modernizarea și repararea tuturor navelor de luptă ale flotilei, care, în ciuda vechimii, au devenit altceva, fie că vorbim de sisteme de propulsie, echipamente sau senzori.
Se află, de asemenea, în studiu și un proiect de modernizare a armamentului de la bord, iar schimbarea situației de securitate din Marea Neagră din ultimii ani a condus și la desfășurarea unor exerciții comune pe Dunăre cu forțele navale ale Ucrainei, cum este „Riverine”, exercițiul comun român-ucrainean care se desfășoară o dată pe an.
Comandor Virgil Alexandru Dragalina: În primul rând m-aș referi la modernizarea celor trei nave tip monitor; deja o navă am scos-o anul trecut din șantier cu reparații capitale.
Am avut un program pe care l-am încheiat, de remotorizare a navelor tip vedetă blindată, program încheiat acum doi ani de zile, un program reușit, iar anul asta îmi doresc tare mult și cred că o să reușim să introducem și navele tip vedetă fluvială; prima navă o să o introducem anul acesta în reparații capitale.
Flotila fluvială este la datorie, militarii sunt prezenți pe nave și în toată zona de responsabilitate, fluviul Dunărea, în zona lagunară Deltă, și suntem în măsură să ne facem datoria aici, oricând și oriunde.
Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări
Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.
În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.
Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.
În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.
Klaus Iohannis:Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.
NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.
Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.
Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.
Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.
Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.
Jens Stoltenberg:Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.
De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.
Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”
„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.
Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.
Mircea Geoană:Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.
Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.
Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.
Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.
E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.
Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.
Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.
Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.
Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!
Mircea Geoană:Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese – de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.
Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.
Deci noi, când spunem un lucru, ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.
Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.
Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.
Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.
Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…
Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…
Mircea Geoană:… la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.
Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?
Mircea Geoană:Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.
De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.
Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.
Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.
Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.
Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.
Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia
Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița
Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.
Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.
În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.
Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?
Ioan Mircea Paşcu:Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.
Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.
Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?
Ioan Mircea Paşcu:Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.
Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.
Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.
NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.
De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.
În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.
În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?
Ştefan Ciochinaru:Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.
Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.
Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.
Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.
Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au discutat situația de securitate de la granița Ucrainei cu Federația Rusă, în cadrul reuniunii informale desfășurată la Brest, sub egida președinției franceze a Consiliului Uniunii. Oficialii europeni au analizat și noile provocări în zonele de conflict, unde Uniunea Europeană are dislocate forţe.
În cadrul reuniunii a avut loc și o dezbatere comună a miniștrilor apărării și de externe, pe baza ultimei versiuni a proiectului „Busolei strategice”, care urmează a fi aprobat în luna martie a acestui an.
România a fost reprezentată la reuniune de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a reiterate îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, parte a unei strategii mai ample a Federației Ruse pentru creșterea influenței în zonele de interes şi limitarea parcursului european al altor state.
Tot în această săptămână, ministrul Dîncu a avut alte două întâlniri importante. Una cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, David Muniz, iar o alta cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble.
Parteneriatul Strategic româno-american și situația de securitate în regiune, respectiv misiunile de poliție aeriană întărită, prezenţa navelor militare britanice în Marea Neagră și exercițiile militare comune au fost temele de discuție cu cei doi demnitari.
Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”
Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități, a realizat un interviu cu profesorul, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, profesor de istorie la Universitatea Națională de Apărare.
Cei doi au discutat despre situația din Kazahstan și implicațiile Rusiei în confruntările violente ce s-au petrecut în ultima săptămână.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Florian Bichir, „La mulţi ani!” Bună dimineața! Bine aţi venit la „Radiojurnal militar”.
Florian Bichir:La mulţi! Bună dimineaţa! Şi sunt foarte onorat să fiu invitatul dumneavoastră.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem la fel de onorați că sunteţi cu noi în direct. Vă mulțumim pentru că ați acceptat să intrați cu noi în această oră, mică, deocamdată, pentru că e sâmbătă, dar lucrurile se rostogolesc, așa, pe scena politică internațională. Sunteţi un analist fin al lucrurilor care se întâmplă în estul Europei şi chiar și mai departe, un cunoscător al spațiului ex-sovietic până acum.
În finalul lui 2021 ne întrebam ce se va întâmpla, cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla în această criză de la graniţa Federaţiei Ruse cu Ucraina. Acum, iată, avem și această criză în Kazahstan. Ce spuneţi despre cum evoluează lucrurile?
Florian Bichir:Lucrurile eu cred că încep să se tempereze, pentru că reacţia Kremlinului a fost promptă şi conform noilor doctrine ale Federaţiei Ruse, dure şi rapide. Încă de anul trecut, preşedintele Putin a anunţat că Rusia nu va permite să treacă anumite linii roşii şi având procedurile astea, au intervenit extrem de dur şi rapid.
Iată, două brigăzi de forţe speciale aeropurtate, 45 şi 31, speciale, împreună cu o divizie, tot aeroputată, au intervenit scurt în Kazahstan, unde a fost o criză, hai să spunem, mai mult economică. Dacă îmi permiteţi să detaliez două secunde.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur!
Florian Bichir:Kazahstanul, care este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Asia Centrală, are o mare problemă. Vedeţi, aici apare dihotomia, tocmai cu gazele. Ei exportă gaze în Federaţia Rusă şi importă 90% din ce înseammnă doar automobile. În Kazahstan merg cu gaz de-ăsta, lichefiat, cu GPL. Ei, bine, a crescut preţul.
Pe 5 au izbuncnit nişte conflicte, mai ales în zona din vest, care s-au transformat în ciocniri de-a dreptul. Populaţia, super revoltată. Vă daţi seama, pe 4 să crească preţurile. Ei au gaz, au petrol, exportă în Rusia şi importă de patru ori mai scump, cum ar veni, cel lichefiat; Rusia îl lichefiază. Având în vedere criza asta la care s-a ajuns, de care vorbeaţi şi dumnevoastră, domnule colonel, cu Ucraina şi tensiunea pe care ori n-o vor, o simt cei de la Moscova, li s-a părut că un astfel de conflict, dacă se extinde, duce şi la slăbirea negocierilor pe care încearcă să le producă, plus la o slăbiciune a zonei lor de influenţă şi au intervenit foarte, foarte dur şi rapid.
Deja s-au pacificat acolo, ar trebui să spunem, lucrurile, dar în stil sovietic. Pacificat, în ce sens: preşedintele, al doilea preşedinte al Kazahstanului, Tokaiev, a dat ordin armatei să tragă fără somaţii. Şi s-au alăturat şi ruşii şi eu cred că se rezolvă repede, nu, într-un stil democratic.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Păi nu într-un stil democratic. Aici voiam să ajungem.
Florian Bichir:Vă uitaţi că Kazahstanul face parte din Organizaţia Trattaului de Securitate Colectivă. OSTC, pentru cei care cunosc, e un fel de urmaş al Tratatului de la Varşovia şi tratatul care se opune NATO şi atunci, în cazul acestui tratat, au intervenit, iată, au trimis, v-am spus, o divizie şi două brigăzi aeropurtate.
E foarte clar că e intervenţie, oameni cu experienţă în teatrul de război în Kazahstan, tocmai să nu aibă nicio problemă. S-a tras direct, scurt. Şi factorul extern care mă deranjează de câteva zile – mă deranjează – teoria asta post-sovietică, rusească, care încă dăinuie, că preşedintele a anunţat fără să dea detalii, nu avem detalii de la faţa locului, că a fost o implicaţie străină, ceea ce mi se pare cam mult.
Oamenii ăia sunt obişnuiţi să mai şi revolte implicaţiei străine. Probabil că psihoza asta de a slăbi, de a nu provoca un nou Belarus, de o mână a Occidentului, a democraţiei asta nenorocite, cum zic ei, care vor să încercuiască Rusia, a dus la modul ăsta de reacţii, cum să spun, super dur, rapid.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, este un model periculos. Seamănă cumva şi cu ce s-a întâmplat la noi, în ’89. Seamănă mai mult, iată, cu Primăvara de la Praga.
Florian Bichir:Normal că seamănă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Drepturile omului sunt încălcate total.
Florian Bichir:Nu vorbim de drepturile în Kazahstan, care e o dictatură, au al doilea preşedinte, care şi ăsta e pe viaţă, dar modelul, ce să spun, Timişoarei, foarte bun ce a spus domnul colonel. A fost o revoltă, până la urmă, din datele pe care le am eu şi pe care le avem, spontană. Vă daţi seama, foamete.
Cum au ieşit muncitorii în timpul regimului comunist la Braşov, pentru salarii au ieşit la Timişoara şi au ieşit pentru nu-și permiteau 100 de lei sau 20 de lei şi dup-aia s-au transformat în terorişti. Cam aşa şi acolo, în momentul în care au văzut pe 5 ianuarie, când au început în Vest zona spre ieşire a Caspicii, că maşina pe care o alimenta cu gaz, cu butelii, cum se poartă şi pe la noi, deodată plăteşte de patru ori mai mult, a început revolta. Iar la centru se vorbeşte de terorism, mână străină şi uite, a apărut şi ajutorul frăţesc, rusesc, de data asta, nu sovietic.
Seamănă, într-adevăr, ziceţi dumneavoastră, dar probabil că nervii sunt întinşi la maxim la Kremlin şi când au auzit de aşa ceva, imediat, reacţia lor… Nu te duci împotriva unor cetăţeni ai altei republici şi vorbeşti de atacuri, de cetăţeni străini, imediat se felicită între ei, i-a felicitat şi China. Asta pare, aşa, la nivelul putinist, deja un erou, că a pacificat ţara. S-a tras cu glonţ. Şi fără să mai întrebe pe nimeni.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, iată care este diferenţa între cele două sisteme. Şi, spre finalul interviului, ce părere aveți, cum se cum se va finaliza și ce implicații credeţi că vor fi pentru noi?
Florian Bichir: Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care vedeţi că e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului, nu are rost să ne păcălim.
Criza s-a terminat, pentru că ei au rezolvat-o în stil foarte bine arhicunoscut din istorie. Deja, cred că s-a lichidat tot ce a însemnat acolo. E o slăbiciune, totuşi, a acestui colos, câteodată, cu picioarele de lut. Nu cred că va mai continua şi altceva, din moment ce au trimis forţe extraordinar de importante.
Din datele mele, peste 35.000 de militari cu experienţă în teatrele de operaţiuni ruseşti alocaţi în decurs de, iată, nici o zi jumate, două, în Kazahstan. Deci treaba s-a pacificat. S-a pacificat în stil rusesc, nu mai mişcă nimeni.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult. Vom fi cu ochii pe aceste evenimente. Ne interesează, pentru că suntem foarte aproape, să zicem, de această zonă. Domnule profesor Florian Bichir, vă mulțumesc tare mult. Week-end plăcut!
Florian Bichir:Eu vă mulţumesc din suflet şi să dea Dumnezeu să fie pace!
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Jens Stoltenberg: “România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre”.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:16
Cristian Dumitrașcu (realizator): O delegație condusă de premierul Nicolae Ciucă, din care a făcut parte și ministrul apărării, Vasile Dîncu, a participat la o serie de întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice.
Au fost abordate teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evoluțiile din vecinătatea estică și Marea Neagră.
Totodată s-a discutat și despre viitorul concept strategic al NATOm care urmează să fie adoptat anul viitor, la summit-ul Alianței de la Madrid, în negocierea căruia România este hotărâtă să se implice substanțial, inclusiv în contextul în care țara noastră a fost primul stat aliat care a susținut încă din noiembrie 2019 necesitatea actualizării acestui document programatic al Alianței. Îl ascultăm pe secretarul general al NATO, pe Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre, atât prin asigurarea comenzii Brigăzii Multinaționale de la Craiova, cât și prin misiunea de poliție aeriană întărită și acțiunile maritime. Totodată, ajută la descurajarea agresiunii ca parte a grupului de luptă multinațional din Polonia și găzduiește un punct cheie pentru apărarea antirachetă.
Mai mult decât atât, România contribuie la construirea stabilității din Balcanii de Vest, prin misiunea KFOR de menținere a păcii, și sprijină partenerii NATO, inclusiv Moldova și Ucraina. Trebuie să fim puternici, fermi, pregătiți și capabili să ne putem proteja unii pe ceilalți. Dar, în același timp, suntem pregătiți să ne angajăm într-un dialog semnificativ cu Rusia.
Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 13:28
Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!
Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!
Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.
Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.
Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.
Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.
Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.
Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.
Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.
Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.
Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.
Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.
Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.
Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.
Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.
Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.
Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.
E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.
Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.
Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.
Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”
Publicat de Gabriel Stan,
28 octombrie 2021, 12:12
Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.
Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.
Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!
Radu Tudor(analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.
Radu Tudor(analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.
Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.
Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.
Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.
Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.
Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?
Alexandru Grumaz(analist militar): Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.
Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.
De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.
De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.
Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.
Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.
Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.
Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.
Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.
În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.
Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.
„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.
Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:06
Olivia Bucioaca (reporter): Bună seara, domnule colonel Marius Gheorghescu, și bine ați venit la Jurnal militar Scutul Dobrogei!
Colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea”: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Olivia Bucioaca (reporter): Domnule colonel, Regimentului 307 Infanterie Marină a participat la exercițiul bilateral româno-ucrainean de pe Dunăre, RIVERINE 21, ediția a IV-a și a II-a organizată de România. Directorul exercițiului a precizat faptul că cel mai important aspect a fost participarea infanteriei marine alături de marinari. Ce înseamnă pentru infanteriștii marini acest lucru, această primă participare la exercițiu?
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, participarea infanteriei marine la exercițiul bilateral RIVERINE 21, împreună cu forțele similare ale Ucrainei, reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a nivelului de instrucție al pușcașilor marini români, de altfel rezultat și în urma multitudinii de exerciții multinaționale la care am participat în trecut. În al doilea rând, infanteria marină este o capabilitate în plină dezvoltare, iar desfășurarea unui exercițiu în comun cu partenerul ucrainean în zona Deltei Dunării reprezintă încă o oportunitate prin care putem împărtăși cunoașterea, antrenamentul și experiența în domeniul acțiunilor tactice fluviale ca desant amfibiu, având în vedere vecinătatea comună cu Dunărea și, mai ales, cu gurile de vărsare la Marea Neagră. O zonă de maxim interes în această perioadă. În cadrul exercițiului, regimentul a angajat un pluton de infanterie marină, executând activități specifice de instruire alături de plutonul de infanterie marină ucrainean, nave de luptă fluviale românești și ucrainene, exercițiul desfășurându-se pe durata a patru zile în raionul din Delta Dunării, Plauru, Pardina și Ceatalchioi. Simultan, vă pot spune că am fost angajat și într-un alt exercițiu, la exercițiul Danube Protector, cu majoritatea forțelor regimentului, din raionul Mahmudia, tot în Delta Dunării, exercițiu în care am desfășurat o serie de activități specifice acțiunilor tactice fluviale pentru securizarea și apărarea forțelor fluviale împotriva forțelor aeroportate ale unui potențial inamic.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce ați făcut concret acolo și cu ce scop ați participat la acest exercițiu de antrenament în teren? Știu că a fost o adevărată desfășurare de forțe, așa cum, de altfel, spuneați.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr! O mare parte din forțele Flotilei Fluviale au fost angajate. Au fost și nave fluviale de luptă, nave fluviale logistice, elicoptere. A fost un scenariu deosebit de complex și de dinamic, bazat pe o acțiune fluvială ofensivă cu desant amfibiu, cu nave, cu artilerie navală fluvială, cu evenimente de salvare a răniților prin evacuare aeriană. A fost un scenariu relevant pentru o acțiune tipică a forței fluviale în Delta Dunării.
Olivia Bucioaca (reporter): Nici bine nu v-ați întors de la, iată, aceste exerciții, desfășurate pe Dunăre și infanterișii marini au continuat instrucția. Este vorba despre cel de-al treilea marș, sugestiv intitulat marșul Ploii, de altfel cel mai lung marș din acest an, în condiții meteorologice nu tocmai bune, cu tabără de tip bivuac și, cu siguranță, cu multe obstacole.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, marșul survine după o perioadă de efort intens. Marșul Ploilor așa cum l-am denumit s-a desfășurat săptămâna trecută, pe durata a două zile consecutive, cu staționare în tabără de tip bivuac pe timpul nopții, pe mai multe itinerare, fiecare cu distanță de aproximativ 60 de kilometri. Marșul a acoperit itinerare din cadrul zonei de responsabilitate a infanteriei marine, în județele Tulcea și Constanța, în afara infrastructurii rutiere bineînțeles, în afara șoselelor, că altfel nu se numește marș. De asemeni, ce aș putea să vă precizez este că marșul tactic reprezintă o parte esențială a instrucției pușcașilor marini, dar și un test de anduranță. În cele din urmă, dincolo de înzestrarea cu automobile tactice, cu transportoare blindate, pușcașii marini, trebuie să fie apți, în primul rând să lupte pe propriile picioare și să își care echipamentul individual, în condiții de austeritate logistică, cum îi spunem noi în zona aceasta a Dobrogei.
Olivia Bucioaca (reporter): Echipament care nu este deloc ușor.
Colonel Marius Gheorghescu: Da, echipamentul pușcașului marin, câteodată atinge și, dacă ar fi să facem un inventar complet, jumătate din greutatea lui, și atunci pe o distanță mare devine chiar o dificultate, dar pentru aceasta suntem în marș, ca să ne instruim.
Olivia Bucioaca (reporter): Sigur! Am amintit și ați amintit de această tabără de tip bivuac. Ce înseamnă mai exact?
Colonel Marius Gheorghescu: Ca să vă spun în câteva cuvinte, este o tabără sub cerul liber. Pușcașii marini au în echipament individual, cort individual, sac de dormit, neopren. Noaptea amenajează tabăra, o securizează și-și pregătesc echipamentul pentru seară. Este un echipament auster, fără sursă de căldură, fără facilități de cazare deosebite, e sub cerul liber, în natură.
Olivia Bucioaca (reporter): Iată a fost și un marș de supraviețuire.
Colonel Marius Gheorghescu: Nu exclud și cealaltă serie de beneficii a marșului. Supraviețuirea în câmpul tactic, cunoașterea și cercetarea în detaliu a zonei de responsabilitate, exersarea deprinderilor de deplasare folosind harta, busola sau alte procedee expeditive și, bineînțeles, reacția la situații neprevăzute.
Olivia Bucioaca (reporter): Cum s-au descurcat pușcașii marini, luând în considerare că alături de cei cu experiență, s-au aflat și infanteriști marini care au ajuns în unitatea dumneavoastră la începutul acestui an. A fost acest marș un test de anduranță, așa cum spuneați?
Colonel Marius Gheorghescu: Da, într-adevăr am avut și răniți după acest marș, militari cărora echipamentul le-a mai jucat sau lipsa lor de experiență le-a mai jucat feste, dar în general pușcașii marini s-au descurcat foarte bine.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce urmează pentru infanteria marină?
Colonel Marius Gheorghescu: În următoarea perioadă mai avem o serie de exerciții, nu de aceeași amploare ca până acuma, dar continuăm instrucția până către sfârșitul anului, la un ritm de desfășurare mediu. Avem tragerile de luptă de la Sfântu Gheorghe, tot din raionul Deltei, în care vom executa trageri cu artileria fluvială navală și cu aruncătorul de 82. Avem încă un exercițiu de nivel companie în luna noiembrie în poligonul Babadag și zona limitrofă și alte exerciții, dar de mai mică amploare.
Olivia Bucioaca (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații și sperăm să ne vedem curând!
Colonel Marius Gheorghescu: Sperăm și noi și să vă avem în mijlocul nostru în câmpul tactic!
Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc tare mult!
Colonel Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc! La revedere și o seară bună!
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Din 27 septembrie şi până pe 1 octombrie, pe Dunăre, între Portul Tulcea şi Portul Ismail din Ucraina, s-a desfăşurat exerciţiul bilateral româno-ucrainean Riverine 21 la care au participat nave militare fluviale, elicoptere, scafandri şi infanterişti marini din cele două ţări.
Contraamiral de flotilă Cornel Rogozan-Comandatul Flotilei Fluviale Mihail Kogălniceanu de la Brăila: La acest exerciţiu avem cinci nave cu peste 300 de militari, marinari şi infaterişti marini şi avem ca obiective dezvoltarea abilităţilor comune în manevra navelor, în executarea formaţiilor şi evoluţiilor în exerciţii de căutare-salvare, exerciţii ale infanteriştilor marini.
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:27
Teodora Mazere (realizator rubrică): Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, cu un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, a plecat joi, 23 septembrie, din Portul Militar Constanța, pentru a participa la operațiunea IRINI, desfășurată sub egida Uniunii Europene. Pe durata celor 100 de zile de dislocare în Marea Neagră și Marea Mediterană, puitorul de mine și plase va efectua escale de pregătire și de refacere a capacității de luptă în porturi din zonele de sud ale Italiei și Greciei. Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”: Plecăm sub comanda Uniunii Europene, de această dată, în cadrul operației IRINI, cu misiunea principală de embargou impus armelor pentru Libia. Urmează primul port-visit, în Taranto, Italia. În prima săptămână vom avea marșul de dislocare în vederea intrării în teatrul de operații și instalarea comunicațiilor și parte de instruire a echipajului pentru executarea misiunilor specifice operației IRINI. Teodora Mazere (realizator rubrică): În Baza Militară din Bemowo Piskie, militarii vrânceni au desfăşurat un exerciţiu comun cu partenerii americani, fiind ultimele trageri cu complexul antiaerian Gepard din cadrul misiunii rotației a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: A existat o cooperare cu militarii americani din cadrul Plutonului de aruncătoare de 120mm. Aceștia au simulat ţintele aeriene prin lansarea unor bombe luminoase asupra cărora militarii români au executat foc. Întreaga activitate a fost un real succes și acest lucru se datorează antrenamentelor și eforturilor comune pe care le-am depus pe întreaga perioadă a acestei misiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Companiei 1 Rezervă Intermediară generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă alături de parteneri din Ungaria, Turcia, Austria, Bulgaria și Slovacia la antrenamentul operațional „EUFOR Quick Response 2021”, desfăşurat în Bosnia şi Herţegovina. Exercițiul respectă termenii angajamentului statelor contributoare la EUFOR privind menținerea climatului de stabilitate și pace din Bosnia şi Herţegovina. Locotenent Sergiu Iosub, ofiţer de informare și relații publice în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: În prima săptămână am fost Camp Butmir din Sarajevo și am trecut prin etapa de integrare și instruire. După ceremonia de începere a exerciţiului de tip LIVEX, ne-am dislocat într-o altă bază din Bosnia, pentru a îndeplini misiuni stabilite de organizatori. Rolul nostru în Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina este să ne instruim întrunit sub comanda Batalionului Multinaţional, pentru a fi în măsură să sprijinim autoritățile şi populația locală, dar și personalul EUFOR în situații de criză. Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2012, KFOR desfășoară anual exercițiul „Silver Saber”, scopul fiind evaluarea procesului de planificare și conducere de către instituțiile din Kosovo în cazul urgenţelor civile. Maiorul Adrian Peter, ofițer în comandamentul KFOR: Experienţa a fost una deosebită pentru mine, având ocazia unică de a observa în timp real modul de acțiune al acestui centru pentru rezolvarea unor situații de urgență complexe, care au presupus intervenția în comun a unor structuri din cadrul poliției, forțelor de securitate, Agenției pentru Managementul Situațiilor de Urgență, dar și unor elemente din cadrul KFOR. Teodora Mazere (realizator rubrică): La Centrul Internațional de Securitate și Menținerea Păcii din Ucraina se desfășoară până pe 1 octombrie exercițiul „Rapid Trident”, organizat de către forțele armate ale Statelor Unite în Europa în parteneriat cu forţele armate ale ţării gazdă. În acest an, „Rapid Trident” reunește militari din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Danemarca și Lituania. Forțele terestre române sunt reprezentate în acest an de un detaşament format din militari ai Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Miercuri, 18 august, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-au întâlnit la Bucureşti cu omologii ucraineni Oleksandr Polisciuk, ministrul adjunct al apărării, şi Vasyl Bodnar, ministrul adjunct al afacerilor externe din Ucraina.
Delegația română a reiterat sprijinul pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei şi susţinerea suveranităţii şi integrităţii sa teritoriale în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru:Suntem pe un trend pozitiv de creştere a activităşţilor de cooperare bilaterală la nivelul apărării. Ucraina a participat la o serie de exerciţii desfăşurate de forţele noastre navale.
De altfel, comamndantul Forţelor Navale Ucrainene a participat la Ziua Marinei. O să mergem şi noi la Ziua Independenţei Ucrainei, din 24 august.
De asemenea, ne-am referit, împreună cu omologii ucraineni, la perspectivele cooperării Ucrainei cu Alianţa Nord-Atlantică şi în cadrul programelor derulate în prezent de această organizaţie pentru Ucraina.
Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 2-9 august se desfășoară cea de-a XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”, în organizarea Forțelor Navale Române. La exercițiu iau parte peste 250 de militari români și aproximativ 100 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Ucraina.
Exercițiul multinațional este condus de Centrul 39 Scafandrii și se desfășoară în raioanele maritime ale României din Marea Neagră.
Forțele Navale Române participă cu un puitor de mine și plase, o navă maritimă hidrografică, o vedetă maritimă pentru scafandri, cinci ambarcațiunii rapide, un vehicul subacvatic autonom, două detașamente EOD specializate în dezamorsarea minelor marine, precum și un detașament format din scafandri de mare adâncime.
Adrian Onțică, comandantul exercițiului:Iată-ne pe mare, la mare adâncime, cu alimentare de la suprafață, lucrând cu scule hidraulice sub apă, cu explozivi reali, cu aparate cu circuit semiînchis.
Am crescut complexitatea, încă mai avem ce învăța unii de alții, participanții sunt diferiți de la an la an.
Este cel mai important exercițiu din Marea Neagră pe partea asta de executare a activităților de scufundare și este bine să ne întâlnim, să ne cunoaștem, să creștem interoperabilitatea.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.
Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.
Amiralul Valentin Iacoblev:Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.
Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.
Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?
Amiralul Valentin Iacoblev:Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?
Amiralul Valentin Iacoblev:Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.
În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.
Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.
Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?
Amiralul Valentin Iacoblev:Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.
De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.
Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.
La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu
Contraamiral Mihai Panait:Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.
Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.
Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.
După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.
Contraamiral Marian Săvulescu:În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.
În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.
Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?
Contraamiral Marian Săvulescu:În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…
Contraamiral Mihai Panait:Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.
Contraamiral Mihai Panait:Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.
Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.
Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.
Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.
Contraamiral Marian Săvulescu:Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?
Contraamiral Marian Săvulescu:Răspunsul meu aici la prima acţiune…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.
Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.
Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?
Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Andreea Popescu(realizator rubrică): Bun găsit! Forţele Navale Române participă între 28 iunie şi 10 iulie la Exerciţiul Multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale SUA şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa. Ţara noastră este reprezentată de fregata „Regina Maria”, având un elicopter IAR-330 PUMA Naval ambarcat la bord, corveta „Contraamiral Horia Macelariu” şi peste 300 de marinari militari.
Contraamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forţelor Navale: Marea Neagră este o regiune importantă pentru păstrarea echilibrului. Este important să menţinem libertatea de navigaţie în apele internaţionale, în conformitate cu procedurile operaţionale şi cu legislaţia internaţională în vigoare. „Sea Breeze 21” este determinant pentru dezvoltarea unui cadru de interoperabilitate la nivelul alianţei euroatlantice şi este important şi pentru membrii NATO, dar şi pentru membrii PFP – partenerii noştri din Marea Neagră, Ucraina şi Georgia – să fie prezenţi, să participe în aceste exerciţii, să planifice, să conducă şi să încerce să îşi ridice nivelul de interoperabilitate de la procedurile pe domeniul naval, pe domeniul maritim până la procedurile Joint sau inter-agenţii.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Joi, la Bruxelles, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a participat la Consiliul pentru Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, într-o primă întâlnire extinsă în format fizic, după mai bine de un an de reuniuni online.
A fost prima reuniune ministerială tematică organizată în contextul procesului de concretizare a Busolei strategice, un instrument care urmărește facilitarea implementării nivelului de ambiție al Uniunii Europene, definit în 2016 prin stabilirea unor cu orientări politice și obiective precise în domeniul securității și apărării.
Pe scurt, au fost trei întâlniri la Bruxelles: prima, la Consiliul pentru Afaceri Externe, în formatul miniștrilor apărării, a doua, la Comitetul Director al Agenției Europene de Apărare și a treia, la Comitetul Director al Centrului Satelitar UE.
Toate aceste reuniuni au fost prezidate de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borell, iar tema principală a discuțiilor a fost instrumentul de orientare strategică, Busola strategică, cu accent pe gestionarea crizelor.
Am realizat un interviu telefonic exclusiv pentru Radio România cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă.
Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: Busola strategică este un instrument care urmărește atingerea nivelului de ambiție al Uniunii Europene, prin stabilirea unor orientări politice și a unor obiective precise în domeniul securității și apărării.
Am avut, de asemenea, ocazia să schimbăm unele opinii privind evoluțiile cele mai recente din Sahel, Mozambic și Ucraina. Am prezentat mai multe idei privind consolidarea profilului operațional al Uniunii Europene.
Propunerile concrete au cuprins modalități de creștere a eficacității în răspunsul la crize, îmbunătățirea nivelului de disponibilitate a forțelor, precum și creșterea capacității de reacție și a flexibilității operaționale.
Am fost cu toții de acord cu concluziile Consiliului privind securitatea și apărarea și am adoptat deciziile Consiliului privind aprobarea participării Canadei, Norvegiei și Statelor Unite ale Americii la proiectul PESCO dedicat mobilității militare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): O miză foarte importantă este și armonizarea principiilor strategice și procedurilor de funcționare în comun cu armatele statelor membre ale Alianței Nord Atlantice.
Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: A fost o sesiune la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Am abordat unele modalități de îmbunătățire a cooperării și coordonarea eforturilor operaționale în zonele de interes comun ale Uniunii Europene și NATO, iar pe timpul reuniunii am avut posibilitatea să exprim sprijinul României pentru eforturile de consolidare a palierului operațional al politicii de securitate și apărare comună, sigur, într-o manieră ambiţioasă, dar pragmatică, în același timp și am relevat importanța Busolei strategice în tratarea unor direcționări care să vină în sprijinul implementării nivelului de ambiție al Uniunii Europene.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dincolo de lucrurile pe care le-ați discutat și pe care le-aţi decis din calitatea dumneavoastră de ministru al apărării al unei țări membre NATO și UE, sentimentul dumneavoastră la finalul întâlnirii este unul care ne dă aceeași siguranță?
Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: După o perioadă lungă de timp, am reușit să participăm la această activitate în format fizic.
A fost un moment pe care l-am așteptat cu toții, să avem discuții și să dezbatem aceste subiecte importante în cadrul celor trei formate ale întâlnirii.
Este trăirea pe care cred că au avut-o și ceilalți miniștri, acel entuziasm al revederii și al posibilității să discutăm față în față toate aceste subiecte care sunt de interes comun pentru Uniunea Europeană.
Revenind la partea de siguranță, ce pot spune decât că atunci când există dezbatere și există consens, rezultatul nu poate să fie decât unul foarte încurajator.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumim foarte mult, domnule ministru Nicolae Ionel Ciucă! Vă așteptăm, ca de obicei, la „Jurnal militar” ori de câte ori sunt lucruri importante de spus.
Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice
Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice
Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice
Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
