Andreea Popescu (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că urmează să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta pe tema situației tensionate din Ucraina.
Klaus Iohannis: Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de est a Ucrainei.
Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri. Deci, să nu își imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă.
Am avut mai multe discuții cu ministrul apărării și cu alți conducători de servicii specializate. Cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult, suntem extrem de îngrijorați, însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar și securitar, ci și diplomatic și acest lucru îl facem.
Voi convoca ședința CSAT-ului dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de est a Ucrainei.
Organizatorii Festivalului de Artă Stradală din Sibiu (SISAF) au anunţat că 11 artişti şi grupuri din România, Franţa şi Ucraina au fost aleşi, în urma selecţiei proiectelor, să participe la ediţia din acest an, care va avea loc în perioada 10 – 16 august.
Sursa foto: Sibiu International Street ART Festival/Facebook
„Cu toţii aveam o viziune puternică asupra viitorului, dar ceea ce ne-a învăţat 2020 este că ‘schimbarea este singura constantă’. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să rămânem în armonie cu noi înşine şi să ne întoarcem la origini. Să construim împreună o lume mai bună, mai luminoasă şi colorată! We got the power!”, transmit organizatorii SISAF despre conceptul ediţiei din acest an.
La Sibiu au confirmat prezenţa câţiva dintre cei mai cunoscuţi artişti de artă stradală din România – Pisica Pătrată, Sweet Damage Crew, John.S sau Kaps Crew, dar şi alţi artişti apreciaţi, ATOMA (Andreea Toma), Lucian Sandu-Milea şi Homeboy.
SISAF se organizează de şase ani. Galeria de Street Art în aer liber din Sibiu, ce însumează acum 84 de lucrări şi 8.100 mp de culoare, va fi completată, în acest an, cu noi murale cu tema ediţiei – #Origins.
Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în ziua de 31 octombrie. În anul 1996, la această dată, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre,.o.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa de Sud-Est și Asia Mică. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord, în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud. Marea Neagră prezintă o întinsă platformă continentală, cu o dezvoltare mare în partea de nord şi nord-vest.
În apele teritoriale ale României se efectuează exploatări de petrol cu ajutorul mai multor platforme de foraj marin.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar și reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României.
Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.
În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.
Peste 30% din populația adultă a Europei suferă de boli reumatice, care sunt cele mai frecvente boli cronice întâlnite pe continent, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății.
Nici în România statisticiile nu sunt mai îmbucurătoare deoarece aproape 20% din totalul consultațiilor din medicina primară sunt generate de bolile reumatice.
Ozonoterapia este un tratament revoluționar, cunoscut pentru minunatele efecte de vindecare a numeroase boli, dar și pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, fiind folosită cu succes de peste 40 de ani, în țări precum SUA, Canada, Germania, Rusia, Ucraina, Suedia, Italia, Spania, Brazilia, Cuba, Mexic.
În România există peste 400 de medici care practică ozonoterapia, cu ajutorul căreia se tratează inclusiv pacienții care au cancer, boli cardiovasculare, de ficat, alergii ori diabet.
Dezvoltată în țara noastră doar în ultimii 15 ani, terapia cu ozon funcționează împotriva stresului, oboselii fizice și psihice.
Odată cu activarea celulelor albe și roșii oamenii se simt întineriți, spun medicii din domeniu, care au participat marţi la Brașov la o conferință despre aplicațiile ozonoterapiei în medicină.
Evenimentul este organizat sub patronajul Societății Știintifice Române de Oxigen-OzonoTerapie.
Emilia Comsa, medic primar de familie și medic rezident medicina fizică şi recuperare: „Ozonul reduce insomniile, ajută memoria, mărește masa musculară, menține nivelul colesterolului la limite normale, întărește oasele și sistemul imunitar, ajută la curățarea pielii și mărește elesticitatea ei”.
Ozonul se administrează intravenos, în muşchi sau sub piele, prin inflitrații. O ședință de ozonoterapie poate costă între 100 şi 200 de lei.
Festivalul-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu” 2019 a fost selecționat și în acest an în Proiectul ”10 Festivaluri Naționale de Folclor”, proiect derulat de Societatea Română de radiodifuziune prin Departamentul Studiourilor Teritoriale. Va fi transmis la Radio România Cluj și la Radioteleviziunea ungară MTVA, emisiunile în limba română. Gala festivalului va fi postată pe site-ul www.radioromaniaregional.ro la secțiunea Galeria interpreților de muzică populară și va fi acordat Premiul Radio România Regional.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Comunicat de presă
AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU CEA DE-A XVII-A EDIȚIE A FESTIVALULUI-CONCURS NAȚIONAL DE INTERPRETARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC „FELICIAN FĂRCAȘIU” SEBEȘ (1-3 NOIEMBRIE 2019)
În perioada 1-3 noiembrie 2019, Municipiul Sebeș va găzdui o nouă ediție a Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu”, manifestare dedicată tinerilor interpreți de muzică populară cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani.
Concursul din cadrul festivalului se adresează atât interpreților români din țară, cât și celor din afara granițelor (Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova), reprezentanți ai diferitelor zone etnofolclorice, prestația acestora urmând a fi evaluată de un juriu format din personalități ale vieții culturale și specialiști de marcă în domeniul cercetării etnografice: Grigore Leșe, Elize Stan, Niculina Stoican, Doina Ișfănoni, Gabriela Rusu-Păsărin, Adriana Comșa Haber, Alexandru Pal. Pe baza clasamentelor stabilite de membrii juriului, organizatorii vor acorda următoarele premii: Marele Premiu al Festivalului, Premiul I, Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul special pentru interpretarea unei melodii din repertoriul lui Felician Fărcașiu și Premiul de Popularitate (la decizia juriului, acest ultim premiu poate fi transformat în maxim două mențiuni speciale).
Toți cei interesați sunt invitați să consulte regulamentul și condițiile de participare ale festivalului-concurs pe site-ul oficial al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș (www.cclbsebes.ro) și să trimită formularul de înscriere, până la data de 25 octombrie 2019, pe adresa: Sebeș, Bulevardul Lucian Blaga, numărul 45, cod poștal 515800 sau prin e-mail la adresa: contact@cclbsebes.ro.
Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș,Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Consiliul a prelungit măsurile restrictive pentru acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 15 martie 2020.
Măsurile constau în înghețarea activelor și restricții de călătorie. Acestea se aplică, în prezent, unui număr de 170 de persoane și 44 de entități. Informațiile relevante și expunerile de motive privind includerea pe listă a acestor persoane și entități au fost actualizate după caz.
Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:
sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2020;
măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2020.
Decizia a fost adoptată de Consiliu prin procedură scrisă. Actele juridice vor fi publicate în Jurnalul Oficial la 13 septembrie 2019.
Peste 250 de artişti din România, Ungaria, Ucraina şi Italia sunt aşteptaţi să facă spectacol, de vineri până duminică, la Festivalul Sighişoara Medievală.
Ediția din acest an își propune să aducă Festivalul Sighişoara Medievală la valoarea pe care o merită, și anume a celui mai vechi festival medieval din România care să se bucure de autenticitatea perioadei declarate prin spectacole, muzică și imagine, devenind astfel o poartă de călătorie în timp care să pună în valoare Cetatea Sighișoarei. Importanţa acestei manifestări constă în puntea de comunicare realizată prin intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale.
„Cel mai important festival medieval apărut în anul 1992, care prezintă viaţa civilă şi militară a secolelor XIII – XVII, îşi deschide porţile în perioada 26 – 28 iulie 2019. Tema festivalului de anul acesta este ‘Misterul medieval’ făcând referire la formele teatrale apărute în Evul Mediu cu acceptul bisericii şi care promovau moralităţi religioase, tablouri biblice, ce aveau ca scop educarea poporului, dar şi la înţelesul enigmatic al acestei perioade”, se arată în comunicatul organizatorilor.
Publicul va avea ocazia să vadă concerte pe scenă şi stradale, demonstraţii militare, reconstituiri istorice ale unor evenimente militare pedestre şi ecvestre, spectacole de teatru medievale, de commedia dell’Arte, jonglerii, dansuri medievale, magie şi ateliere artistice şi de mânuire a armelor medievale.
„Printre artiştii participanţi vor fi actorii Eugenia Şerban, Cosmin Şofron, Gabriel Apostol, Trupele de muzică SPIRITUAL SEASONS din Ucraina, ANNO MUSICA din Ungaria, SPECIMEN TEATRO din Italia, CIMPOIERII de Transilvania şi TRUVERII din Romania, dintre cei mai importanţi lăutişti din ţară: Caius Hera, Cristi Lazar, Nicolae Szekely, Companii teatrale precum Skepsis din Alba Iulia, Studio 24 din Bucureşti şi, nu în ultimul rând, ordine militare din Mediaş, Cluj Napoca, Braşov, Bucureşti, Artgotica din Sibiu cu jonglerii cu steaguri şi Nosa din Bistriţa cu dansuri medievale. Dar să nu uităm de proiecţia video de pe Turnul cu ceas, ce va închide această ediţie”, se precizează în comunicat.
Publicat de Camelia Teodosiu,
27 februarie 2018, 14:18 / actualizat: 28 februarie 2018, 11:58
OMS cere o imunizare mai bună
Europa a cunoscut o creștere cu 400% a cazurilor de rujeolă în 2017, comparativ cu anul anterior, boala afectând peste 21.000 de oameni și provocând 35 de decese, a anunțat într-un comunicat de presă biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Creșterea a inclus focare mari de epidemie – minim 100 de cazuri – în 15 dintre cele 53 de țări ale regiunii. Ea a venit ca un șoc, în urma unei scăderi-record la numai 5.273 de cazuri în 2016.
România, Italia și Ucraina au raportat cele mai multe cazuri de îmbolnăviri, fiind responsabile împreună de peste 70% din totalul cazurilor europene.
În ultimii ani imunizarea generală de rutină din aceste țări a intrat în declin și au existat întreruperi ale furnizării de vaccinuri, a scris The Guardian.
„Fiecare nouă persoană afectată de rujeolă în Europa ne reamintește că copiii și adulții nevaccinați, indiferent unde trăiesc, rămân supuși riscului de a contracta boala și de a o răspândi la alții care poate nu sunt în măsură să fie vaccinați”, a declarat directorul regional pentru Europa al OMS, dr Zsuzsanna Jakab, în comunicatul de presă.
Rujeola, o boală virală extrem de contagioasă, poate cauza sechele pe viață și chiar moartea. Cele mai grave complicații ale ei sunt orbirea, encefalita – o infecție care provoacă umflarea creierului și poate duce la pierderea auzului sau dificultăți de învățare -, diareea gravă și infecții respiratorii grave, precum pneumonia.
Planul Global de Acțiune pentru Vaccin urmărește să elimine rujeola și rubeola din cinci regiuni OMS până în 2020. Miniștrii sănătății din 11 țări se întâlnesc marți pentru a discuta colaborarea pentru implementarea Planului European de Acțiune pentru Vaccin până în 2020.
Institutul Naţional de Sănătate Publică din România atrage atenţia asupra situaţiei îngrijorătoare, datele publicate arătând că numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate pana la data de 16.02.2018, este de 10 836, din care 38 de decese.
Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.
Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.
Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.
Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.
Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.
Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.
Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
Parlamentul României își exprimă profundul regret că președintele Ucrainei a promulgat Legea educației la 25 septembrie a.c., în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ, în sensul diminuării semnificative a drepturilor persoanelor aparținând minorității românești.
Reamintim, în acest context, angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noul cadru normativ.
Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomației parlamentare, în plan bilateral urmând ca o delegație formată din deputați și senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației create de promulgarea Legii educației în raport cu învățământul în limba maternă a minorităților naționale. Vom acționa cu stăruință și în cadrul organizațiilor internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina, în vederea determinării unor schimbări de abordare ale autorităților ucrainene.
Reiterăm solicitarea fermă ca partea ucraineană să recunoască și să respecte, potrivit normelor și standardelor internaționale, dreptul persoanelor aparținând minorității românești de a învăța în limba sa maternă.
Călin Popescu-Tăriceanu – Președintele Senatului
Liviu Dragnea – Președintele Camerei Deputaților
La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, o explozie a zguduit centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina).
Deflagraţia, având drept cauză o combinaţie de factori (încălcări ale procedurilor, greşeli de proiectare, defecţiuni ale sistemului de comunicaţii, lipsa de măsuri de siguranţă adecvate) a dezlănțuit cel mai grav accident nuclear din istorie, provocând moartea sau îmbolnăvirea a mii de oameni din toată Europa. Operaţiunea de curăţare a zonei afectate a durat mulţi ani; muncitorii care au participat la operaţiune au murit/au suferit de afecţiuni severe (consecința directă a iradierii).
Filmuldocumentar (realizat în zonele afectate, pe baza documentării şi a relatărilor martorilor) reconstituie tragedia de la Cernobîl…
În câteva secunde, zona înconjurătoare a fost contaminată cu radiații, despre care s-a estimat că dezvoltaseră o forță a distrugerii de 400 de ori mai mare decât cele eliberate la Hiroshima (după detonarea unei singure bombe atomice).
Dezastrul de la Cernobîl rămâne singurul accident de nivelul 7 pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare, cel mai mare dezastru, din toate timpurile, provocat de om (conform INES);
Aproximativ 97% din materialul radioactiv de la Centrala de la Cernobil a rămas într-un sarcofag de beton;
Oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Doar în 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod în scopul prevenirii absorbției iodului radioactiv (prea târziu, cea mai mare cantitate din elementul radioactiv fusese deja eliberată în primele zece zile);
Aproximativ 800.000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind afectată sever; s-ar părea că 300.000 dintre ei au fost expuşi unor doze de radiaţii de peste 0,5 Sv.;
Aflat la 16 kilometri distanță de Cernobîl, statul Belarus a fost afectat de aproximativ 70% din materia radioactivă (conform estimărilor oamenilor de știință), o cincime din terenul agricol grav contaminat, sute de mii de locuitori nevoiți să își abandoneze casele si să se mute în alte zone, mii de oameni au fost secerați de boli fatale (leucemie, cancer tiroidian, afecțiuni cardiovasculare), pagubele materiale ar fi ajuns la peste 235 de miliarde de dolari;
Multe milioane de oameni primeau, până mai ieri, recompense materiale. Conform unui studiu, Ucraina, Belarus, Rusia ar fi plătit (unii folosesc timpul prezent) despăgubiri semnificative milioanelor de oameni afectați, în diferite feluri, de dezastru; 5-7% din cheltuielile guvernamentale anuale ale Ucrainei ar fi fost dedicate victimelor accidentului de la Cernobil (este greu de crezut că victimele primesc respectul cuvenit în condițiile războiului actual), în Belarus ar fi fost vorba de 6,1%;
Ploaia radioactivă cauzată de catastrofa de la Cernobîl a ajuns până în Irlanda. Explozia de la reactorul numărul 4 a creat un imens nor radioactiv, detectat peste tot în Europa. În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. Către final, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Totuşi, suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus;
Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai 1986, din cauza schimbării direcţiei vântului; în noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii; cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare; totodată, radioactivitatea a crescut, peste limite admisibile, în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi, Tulcea…
Am aflat ordinea intrării în semifinalele Eurovision Song Contest 2017! Aceasta a fost făcută publică în urmă cu puţin timp de către PBC, broadcasterul ţării gazdă din acest an, Ucraina. Producătorii spectacolului din Kiev au folosit același format ca în 2013, cu scopul de a crea un spectacol de televiziune interesant, iar momentul artistic al fiecărei ţări participante să fie bine pus în valoare. Deciziile au fost aprobate atât de către preşedintele executiv EBU, Jon Ola Sand, cât şi de și președintele Frank Dieter Freiling.
Astfel, reprezentanţii României, Ilinca Băcilă şi Alex Florea vor intra în concurs pe poziţia 6, în prima parte a semifinalei din 11 mai.
În luna ianuarie, în urma tragerii la sorţi a fost stabilită împărţirea celor 43 de ţări care vor participa la ediţia din 2017 a celei mai mari competiţii muzicale, în cele două semifinale Eurovision. La solicitarea radiodifuzorului german, ARD și în urma aprobării din partea grupului de referință (The Big Five), Germania va difuza spectacolul din Kiev și va vota în cea de-a doua semi-finală, de joi, 11 mai 2017. La cererea Elveţiei, conducerea Eurovision a aprobat ca Ţara Cantoanelor să concureze în cea de-a doua semi-finală, care va avea astfel 19 participanți, faţă de semifinala din 9 mai, care reuneşte doar 18 ţări în competiţie. În cea de-a doua semifinală se va afla şi România, iar Ilinca Băcilă şi Alex Florea vor urca pe scena din Kiev cu numărul şase.
Reamintim că ţările din grupul de referinţă şi ţara gazdă sunt direct calificate în Marea Finală, din 13 mai. Fanii Eurovision din Italia, Spania şi Marea Britanie îşi pot vota favoriţii în prima semifinală, din 9 mai, iar telespectatorii din Germania, Ucraina şi Franţa vor vota melodiile din cea de-a doua semifinală, din 11 mai.
Ordinea intrării în Prima Semifinală Eurovision 2017
Suedia
Georgia
Australia
Albania
Belgia
Muntenegru
Finlanda
Azerbaijan
Portugalia
Grecia
Polonia
Moldov
Islanda
Republica Cehă
Cipru
Armenia
Slovenia
Letonia
Ordinea intrării în Cea de-a doua Semifinală Eurovision 2017
Serbia
Austria
Rusia
FYR Macedonia
Malta
România
Olanda
Ungaria
Denemarca
Irlanda
San Marino
Croaţia
Norvegia
Elveţia
Belarus
Bulgaria
Lituania
Estonia
Israel
Vezi intregul interviu realizat de Razvan Petre si Ioana Brusten, in cadrul misiunii ” De 10 x Romania” ?
Programul Operational pentru Pescuit, cel care a acoperit perioada de finanțare 2007 -2013, a oferit oportunități de finanțare a unor proiecte legate direct inclusiv de monitorizarea creșterea efectivelor de pește în diferite zone hidrografice. Un exemplu în acest sens este adus de o inițiativă sprijinită financiar prin acest program și care are titulatura sugestivă ”Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”.
Proiectul a ajuns la final la jumătatea lunii august, deci informații de data recentă putem primi din partea unuia dintre specialiștii implicați, Tudor Ionescu, cercetător la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, instituție care a derulat inițiativă.
Domnule Ionescu, 10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?
Proiectul a început la 22 aprilie 2013 și a avut mai multe componente. La nivelul Uniunii Europene, inclusiv a regiunii Mării Negre, problema dispariției speciilor de sturioni în Dunere, respectiv Marea Neagră, este una ce ține de Comisia Europeană. Și din această premisă s-a născut ideea de proiect de evaluare. Practic, România, Uniunea Europeană încearcă prin diverse proiecte, programe să salveze acestei specii. Concret, prin acest proiect pilot s-a încercat, prin populări experimentale, evaluarea surpaviețuirii și răspândirii. Sunt populări experimentale de susținere a speciilor sălbatice din cele trei specii de sturioni: morun, nisetru și păstrugă și, apoi, o evaluare știițifică în toată regiunea Mării Negre. Proiectul a avut mai multe faze: două faze de populare experimentală; în 2013 s-au populat 90 de mii de pui de sturion, toți marcați, iar în 2015, s-au lansat 105 mii de pui de sturion, toți, la fel , marcați. Aceasta este partea de input; partea de output înseamnă o evaluare amănunțită în toată regiunea Mării Negre. Am avut experți implicați din toate țările riverane care, la fel ca și noi, au urmărit această evaluare a puilor marcați și eliberați experimental prin acest proiect.
Care au fost concluziile?
Am urmărit să găsim o variantă cât mai corectă, să realizăm un model pe viitor pentru populări de susținere în fluviul Dunărea și în alte fluvii din Europa, dacă este cazul. România este printre ultimele țări pe teritoriul căreia se mai regăsesc populații sălbatice sturioni. Noi, prin aceste studii, am demonstrat că puii proveniți printr-o reproducere artificială, pui proveniți din părinți sălbatici, au o supraviețuire maximă, s-au adaptat la mediul natural extraordinar de bine și pierderile au fost minime. A doua chestiune, s-a demonstrat răspândirea. Practic, puii eliberați în Dunărea i-am identificat în apele teritoriale ale Turciei, ale Ucrainei. Deci, acești pui care au fost lansați în Dunăre nu rămân numai în apele teritoriale ale României, ci se răspândesc și cresc în toată regiunea Mării Negre.
Deși zona Deltei Dunării reprezintă un teritoriu unic în țara noastră, cu greu s-au putut focaliza investiții strategice care să-i pună în valoare acest patrimoniu. Acum, Delta are o şansă uriașă prin noul mecanism intitulat „Investiția Teritorială Integrată”, pe scurt ITI. Un instrument prin care se pot finanța proiecte prin Programe Operaţionale diferite, fondurile fiind atrase pe mai multe axe prioritare.
Două dintre cele mai importante direcții de acțiune în Deltă sunt turismul și bio-diversitatea, dar sunt de rezolvat multe alte probleme legate de accesul în Deltă, programele de sănătate, educație sau asistență socială.
Președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu: „Ne dorim ca localitățile din județul Tulcea să aibă apă, canalizare, drumuri, canalele din Delta Dunării, cele care trebuie decolmatate să le putem decolmata, lacurile, de asemenea. Să facem un turism ecologic, să avem o legătură cu țara, să avem podul de peste Dunăre. Ne dorim, de asemenea, ca în urma acestor bani să avem o altă faleză, un alt port, să arate altfel portul nostru de la Tulcea, ne dorim la Isaccea ca portul să arate altfel. Cel mai important pentru Delta Dunării, Sulina să-și recapete mândria de odinioară și, foarte important este ca tot ce avem, patrimoniul cultural, mănăstirile, siturile arheologice și cetățile să le putem reabilita.”
Consiliile Județene Tulcea și Constanța, alături de alte 5 orașe și 31 comune, fac parte din Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării, o structură suport care se ocupă de implementarea mecanismului în Deltă. Asociația a susținut mai multe sesiuni de infromare pentru reprezentanții mediului public pentru a răspunde întrebărilor legate de accesarea fondurilor europene.
Coordonatorul ITI Delta Dunării, Doina Surcel: ”Având în vedere că sunt şi nişte noutăţi pentru beneficiarii publici, modificându-se legea achiziţiilor publice- cerinţa suplimentară de depunere a aplicaţiilor online pe noul sistem- şi este o noutate pentru beneficiari, mai ales în ceea ce înseamnă bugetul proiectului care va fi puţin diferit ca format faţă de bugetul pe care au fost obişnuiţi să-l utilizeze pănă acum. În plus, noi am prevăzut în cererea noastră de finanţare să asigurăm nişte resurse financiare pentru a putea asigura o expertiză pe domeniul achiziţiilor publice prin sesiuni de training pentru sectorul public.”
Strategia integrată pentu Delta Dunării este prevăzută în Acordul de Parteneriat încheiat în urmă cu doi ani de către Guvern și Comisia Europeană. Potrivit autorităților române, suma totală pentru comunitățile locale de pe teritoriul Rezervației, respectiv județele Tulcea și Constanța, va fi de peste 1,1 miliarde euro.
Rezervația Biosferei Delta Dunării include unități administrativ-teritoriale din județele Tulcea și Constanța, o parte din suprafața Deltei Dunării aflându-se și pe teritoriul Ucrainei.
Un festival – concurs unic în România este cel organizat de Consiliul Județean Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. Unicitatea are dublă semnificație: tematica aleasă, cântecul de dragoste, și participarea concurenților aparținând țărilor de pe cursul Dunării: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. La ediția din acest an au participat 30 de concurenți reprezentând Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, România și Ucraina. Repertoriul exclusiv de dragoste a creat un climat emoțional susținut de calitățile interpretative ale tinerilor purtători de folclor. Ediția a X-a și-a desemnat câștigătorii.
Trofeul festivalului a fost obținut de Grupul ”Dunav” din Serbia. Membrele grupului sunt studente la Facultatea de muzică din Belgrad, specializarea etnomuzicologie. Pasionate de culegerea și valorificarea folclorului sârbesc, cele cinci tinere interprete au convins juriul prin acuratețea interpretării, calitățile vocale, sensibilitatea transmiterii mesajului de dragoste și prin frumusețea costumelor reprezentând zona folclorică Centrul Serbiei.
Premiul I a fost acordat lui Herăscu Constantin Cosmin din Jud. Vâlcea, Premiul al II-lea Iulianei Iordache din Dâmbovița, Premiul al III-lea Ralucăi Radu din Vaslui. Premiul pentru popularitate a fost decernat Nicoletei Ghelase din Brăila, cea care a obținut un punctaj bun din partea juriului, iar interpretarea sa vocală a avut impact la public. O semnificație în plus pentru caracterul de notorietate a unui festival cu certe valențe de unicitate. Premiul pentru autenticitatea costumului a fost obținut de Bărbat Denisa Ioana, cea care a reprezentat zona Secașelor și a purtat un costum cu o vechime de peste 100 de ani, punctajul obținut pentru interpretare fiind în egală măsură meritoriu.
Remarcabile au fost și evoluțiile în concurs ale tinerelor din Republica Moldova. Violeta Popov este din Chișinău, absolventă a Colegiului de muzică ”Ștefan Neaga” din Chișinău. Marcela Vuicu a reprezentat zona folclorică Nordul Republicii Moldova , este originară din Raionul Soroca. Studiile sale universitare atestă valoarea intelectuală și pasiunea pentru folclorul românesc: Facultatea de Relații Internaționale și Facultatea de Arte Frumoase, specializarea folclor, Chișinău.
Ediția a X-a a fost un regal de cântece de dragoste, o imagine simbolică a costumelor tradiționale din țările riverane Dunării și un reper pe harta festivalurilor europene.
În cadrul eforturilor de promovare a limbii, culturii și civilizației române, Primăria din Slatina, Ucraina, înfiinţează un Centru de Informare al României, o unitate de informare, promovare şi predare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, inclusiv cele derivate din statutul României ca stat membru al Uniunii Europene. Noua instituţie va fi realizată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al României, ne-a informat Eleonora Moldovan, Consulul General al României de la Cernăuţi.
În cadrul eforturilor de promovare a limbii, culturii și civilizației române, Primăria din Slatina, Ucraina, înfiinţează un Centru de Informare al României, o unitate de informare, promovare şi predare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, inclusiv cele derivate din statutul României ca stat membru al Uniunii Europene. Noua instituţie va fi realizată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al României, ne-a informat Eleonora Moldovan, Consulul General al României de la Cernăuţi.
Comisia Europeană a alocat 60 de milioane de euro pentru proiecte transfronaliere România – Ucraina aferente perioadei 2014 – 2020. Sunt mai multe noutăți, iar una dintre ele este legată de faptul că sunt așteptări ca sesiunile de depuneri de proiecte să înceapă în luna noiembrie a acestui an.
Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea cu Republica Moldova și Ucraina
Publicat de Andrei Cretoiu,
1 august 2016, 10:30 / actualizat: 2 august 2016, 11:56
Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea prin diferite instrumente și care vizează, printre altele, și state precum Republica Moldova și Ucraina.
Dincolo de aceste precizări cu carcater general, reprezentativ pentru cooperarea transfrontalieră este Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014-2020 și care este o continuare a ceea ce a fost programul România – Ucraina – Republica Molodva pentru perioada 2007- 2013.
La Euranet Plus, informații de actualitate pentru ceea ce urmează să se întâmple în colaborările trnasforntaliere România Ucraina, aduce doamna Ingrid Bucșa, Director al Secretariatului Tehnic Comun – Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră de la Suceava. Așadar, doamnă director, mai multe județe enități din mai multe județe din România ar urma să scrie proiecte cu parterneri din Ucraina.
Ce acoperire geografică are programul?
În primul rând, trebuie să știm că ne aflăm la un nou început de drum cu acest program aprobat de Comisia Europeană la finalul anului 2015; în sensul în care, fostul program trilateral România – Ucraina – Moldova s-a transformat în două programe bilaterale: România – Ucraina și România Moldova. Alocările financiare pentru fiecare dintre aceste programe sunt mai mici decât ceea ce a însemnat alocarea financiară pe programul trilateral. Vorbim de 60 de milioane de euro alocați de Comisia Europeană pentru Programul România – Ucraina și de 80 de milioane de euro pentru Programul România – Moldova. În ceea ce privește acoperirea georgrafică, Programul România – Ucraina va gestiona o arie care, în țara noastră, va include județele Suceava , Botoșani, Tulcea, Satu Mare și Maramureș; cu titlu de noutate, cele două județe – Satu Mare și Maramureș, iar din Ucraina, regiunile: Cernăuți, Odesa, Ivano – Frankivsk și Zacarpatia.
Spuneați de suma alocată, 60 de milioane de euro, ce domenii sunt vizate prin acest program?
Există o mare varietate de opțiuni la dispoziția celor interesați în cooperarea transfrontalieră. Programul își propune să primească și să finanțeze proiecte care se referă la transportul și accesibilitatea în zona transfrontalieră; proiecte care să dezvolte servicii de sănătate și accesul la sănătate și inițiative care să sprijine prevenirea și lupta împotriva crimei organizate; de asemenea, proiecte care să îmbunătățească cooperarea și să crească accesul la educație, dar și calitatea educației; proiecte care să acționeze pentru conservarea moștenirii istorice și culturale din zona transfrontalieră România – Ucraina. Cred că sunt domenii și opțiuni suficiente care adresează o largă paletă de nevoi ale comunităților care, de o parte și de alta a graniței, pot crea și pot duce la bun sfârșit astfel de proiecte.
Când vor fi lansate primele sesiuni de depuneri de proiecte?
Programul și-a propus ca în cursul lunii noiembrie să aibă primele apeluri de proiecte. Pot să vă spun că, în acest moment, ghidul care va servi aplicanților interesați să depună o cerere de finanțare este în pregătire. Bineînțeles va urma o serie de acțiuni specifice pe diverse tematici importante de știut și de asimilat pentru o cerere de finanțare de bună calitate; evenimentele de parteneriat; acest Helpdesk permanent pe care noi îl asigurăm pe perioada apelurilor de proiecte și, bineînțeles, multă, multă publicitate în perioada respectivă.
Reprezentanţii administraţiilor publice şi ai inspectoratelor şcolare din Maramureş şi raionul Teceu din Ucraina au semnat contracte de parteneriat în vederea derulării unor programe educaţionale comune.
O delegaţie a Inspectoratului Şcolar din raionul Teceu din Ucraina însoţită de un reprezentant al Radei raionale de stat din regiunea vecină a vizitat Maramureşul în scopul stabilirii unor viitoare colaborări în domeniul educaţional. După întâlnirea de luni cu reprezentanţii administraţiei judeţene şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, delegaţia a vizitat Liceul cu predare în limba ucraineană „Taras Şevcenko” din Sighetu-Marmaţiei. După cum ne informează biroul de presă al Prefecturii Maramureş, în prezent se află în stadiul de pregătire o tabără pentru copiii ucraineni afectați de război, precum și Festivalul Bunei Vecinătăţi România – Ucraina care va avea loc în data de 24 iulie, la Sighetu-Marmației
Zilele trecute in Ucraina, in localitatea Malaq Perescepina a avut loc o comemorare a marelui conducator bulgar Han Kubrat, eveniment la care au participat doi tineri bulgari din Banat, Anca Budur si Raul Ciocani, trimisi ca reprezentanti ai Uniunii Bulgare din Banat Romania
Emisiune – portret cu acad. Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al „Fundaţiei culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, redactor-şef (director-fondator şi editor) al gazetelor româneşti din Ucraina – Cernăuţi: Plai românesc (1990–1994), Arcaşul”, „Curierul de Cernăuţi”, „Junimea etc.
O emisiune realizată de Gabriela Rusu-Păsărin
A intrat în vigoare acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina
Publicat de Andrei Cretoiu,
6 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:38
Odată cu începutul noului an a intrat în vigoare acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina.
Aşa-numitul Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Ucraina este parte a Acordului de Asociere semnat în iunie 2014. Restul prevederilor au intrat în vigoare încă din toamna aceluiaşi an.
Acordul de liber schimb constituie o piatră de hotar a legăturilor economice bilaterale, oferind beneficii economice substanţiale ambelor părţi – se arată în comunicatul Comisiei Europene. Companiilor ucrainene li se deschide un acces stabil, totodată preferenţial la cea mai mare piaţă a lumii, cu 500 de milioane de potenţiali clienţi, în timp ce firmelor din Uniunea Europeană li se va asigura un acces facilitat la piaţa ucraineană, creându-se premisele unor noi parteneriate, reciproc avantajoase.
Consumatorul de rând din ţara vecină va avea de câştigat prin diversificarea ofertei de mărfuri de calitate şi preţuri mai mici, ca urmare a intensificării competiţiei.
Cecilia Malmström, comisar european pentru comerţ: „Acordul de liber schimb este un instrument important, dar nu va rezolva toate problemele în mod automat. Este un instrument care în primul rând trebuie folosit, de aceea reformele, climatul economic favorabil sunt deosebit de importante. DCFTA nu vizează exclusiv comerţul, este în acelaşi timp un parteneriat, în cadrul căruia putem crea condiţii favorabile investiţiilor atât de importante pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă! Este totodată un forum al conlucrării, care ne oferă posibilitatea de a asista autorităţile ucrainene pe calea implementării reformelor, de a ne oferi ajutorul în stabilirea unor noi standarde, compatibile cu normele europene -în special în domeniul agricol- care să stimuleze exporturile, nu numai către Uniunea Europeană, ci şi către alte colţuri ale lumii.
Acordul oferă acces companiilor ucrainene la piaţa europeană cu două condiţii: respectarea regulilor şi competitivitatea produselor!”
Obiectivele cuprinse în document, cum ar fi apropierea de cerinţele legislaţiei europene în reglementarea unor domenii ca achiziţiile publice, competiţia sau protejarea drepturilor de proprietate intelectuală contribuie la modernizarea şi diversificarea economiei ucrainene, la combaterea corupţiei.
Toate acestea vor face ţara vecină mai atractivă pentru investitorii străini, îmbunătăţind mediul de afaceri şi facilitând integrarea economiei ucrainene în cea mondială.
Cecilia Malmström: „Odată cu intrarea în vigoare a acordului de liber schimb, se deschid o multitudine de posibilităţi. Uniunea Europeană aşteaptă cu nerăbdare conlucrarea strânsă pentru a exploata la maxim şansele oferite de tratat.”
Conform unor studii independente, simpla implementare a acordului de liber schimb va aduce pe termen mediu un plus de aproximativ 6 procente produsului intern brut ucrainean şi o creştere cu 12% a bunăstării cetăţenilor.
Vytenis Andriukaitis: atenție la focarul de poliomielită!
Publicat de DSRNetworkAdmin,
11 septembrie 2015, 11:30 / actualizat: 14 septembrie 2015, 15:13
Cazurile de poliomielită din Ucraina, ţară cu o rată foarte scazută a vaccinării, sunt îngrijorătoare, a declarat la Bucureşti comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis.
Acestea au apărut în apropierea graniţei cu România, o regiune unde acoperirea vaccinală este redusă şi de partea românească a frontierei.
„Poliomielita este în Ucraina. Este suficient ca doar câteva persoane să trecă graniţa. Trebuie să nu uităm că nivelul de vaccinare din România este din ce în ce mai scăzut. Există acţiuni împotriva vaccinării şi nu ştiu care este scopul acestui joc nebunesc. Trebuie să aveţi grijă!”,
a avertizat comisarul european Vytenis Andriukaitis.
Înaltul oficial european a adăugat că aceste acţiuni care creează anumite teorii şi conspiraţii care se opun vaccinării sunt împotriva ştiinţei şi nejustificate
Comisarul european pentru sănătate l-a încurajat pe ministrul român al Sănătăţii să ia în calcul măsuri adecvate prin care să se asigure că toţi copiii sunt vaccinaţi împotriva bolilor care pot fi prevenite.
Afirmaţiile sale vin în contextul intenţiei autorităţilor române de a condiţiona înscrierea copiilor în şcolile de stat de vaccinarea contra anumitor boli ale copilăriei.
Centrul European pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor a precizat că există riscul ca virusul să ajungă şi în Uniunea Europeană prin persoane recent infectate în Ucraina, dar posibilitatea apariţiei de cazuri de paralizie poliomielitică în Europa este scăzută datorită numărului important de europeni vaccinaţi şi, consecutiv, protejaţi în faţa bolii.
Circa 5 mii de agricultori europeni, in special din Belgia, Franta si Germania, si-au propus sa atraga atentia ministrilor europeni de resort asupra situatiei dificile in care se afla.
Manifestarile de protest au debutat joi cand mii de agricultori francezi au intrat pe strazile Parisului cu 1500 de tractoare iar astazi se asteapta ca tractoarele sa ia cu asalt capitala Uniunii europene.
Embargoul rusesc asupra produselor agricole din spatiul comunitar, urmare a sanctiunilor luate de Uniunea europeana fata de Moscova dupa criza din Ucraina, are consecinte dramatice asupra pietei avand in vedere faptul ca Rusia era destinatia a circa 1o la suta din exporturile agricole ale Uniunii.
In plus piata laptelui sufera din cauza unei supraproductii la nivel mondial, situatie care s-a dezechilibrat si mai mult dupa eliminarea cotelor de lapte in spatiul comunitar la 31 martie anul acesta.
Tocmai aceasta este tinta reuniunii consiliului european de astazi, sa gaseasca un raspuns la problemele producatorilor, dupa cum declara recent comisarul pentru agricultura, Phil Hogan
“Am monitorizat indeaproape in ultimele saptamani evolutia preturilor, a exporturilor si a dificultattilor din diverse sectoare si cred ca suntem de acord cu totii ca exista dificultati mai ales in ceea ce priveste pieta laptelui si a carnii de porc. Lucrez impreuna cu colegii mei la o analiza a pietei pentru a pregati un raspuns complet pentru situatia actuala care il vgoi prezenta Consiliului si Parlamentului european pe 7 si 8 septembrie”
Continuarea violenţelor pe teritoriul Ucrainei reprezintă un real motiv de dezamăgire, a spus Preşedintele Comisiei Europene, care a reafirmat necesitatea respectării prevederilor Acordului de la Minsk.
Jean Claude Junker a subliniat că acest mesaj vizează în special partea rusă:
„Aş vrea să reafirm dorinţa de a vedea că cele două părţi pun în aplicare, în totalitate, prevederile acordului de la Minsk. Şi mă refer în special la Rusia. Asta pentru că partea rusă nu pare să îndeplinească îndatoririle care îi revin”
Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Ucraina a reprezentat un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii dintre Jean Claude Junker şi preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko. Oficialul european a insistat asupra faptului că acesta trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2016 şi că nicio amânare nu va fi acceptată, chiar dacă există încercări de a întârzia intrarea lui în vigoare .
Preşedintele Comisiei Europene a remarcat, totodată progresele realizate de Ucraina şi a anunţat intenţia Uniunii de a propune liberalizarea, pentru această ţară, a regimului vizelor, chiar înainte de sfârşitul acestui an.
Potrivit unui bilanţ recent, peste 6 800 oameni au murit în luptele din estul statului vecin şi 1 400 000 ucrainieni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele
Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate
Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:
O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;
O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;
O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;
O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.
De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.
A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat, în zona localităţii de frontieră Pardina din judeţul Tulcea, cinci cetăţeni din Sri Lanka, doi din Afganistan şi o călăuză din Republica Ucraina, care au trecut fluviul Dunărea cu o ambarcaţiune, intenţionând să intre ilegal în ţara noastră.
În data de 03.08.2015, în jurul orei 03.45, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului P.F. Pardina, judeţul Tulcea, acţionând în baza unei informaţii, au desfăşurat în zona de competenţă, o acţiune de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale, în urma căreia au identificat, la intersecţia canalelor Stipoc şi Pantelei, opt persoane de sex masculin care nu îşi justificau prezenţa în zonă şi nu vorbeau limba română.
Grupul de persoane a fost condus pentru verificări la sediul S.P.F. Pardina, unde s-a stabilit faptul că cinci dintre bărbaţi sunt cetăţeni srilankezi, doi sunt afgani şi un altul ucrainean.
Aceştia au declarat că la adăpostul întunericului, au traversat fluviul Dunărea dinspre R. Ucraina, cu o ambarcaţiune, călăuza fiind cetăţeanul ucrainean, K. OLEG, în vârstă de 50 de ani.
Cetăţenii srilankezi şi afgani, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, au mai declarat că intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen.
Poliţiştii de frontieră au început cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „intrare în ţară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat” şi „trafic de migranţi”, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie luate măsurile legale ce se impun.
Ucraina interzice intrarea pe teritoriul său a actorului Gerard Depardieu
Foto: ROME - JANUARY 28: Actor Gerard Depardieu attends the 'Asterix at the Olympic Games' Italian Photocall at the St. Regis Hotel, January 28, 2008, in Rome, Italy. (Photo by Franco Origlia/Getty Images)
Autorităţile de la Kiev au interzis intrarea pe teritoriul ţării, pe o perioadă de cinci ani, a actorului Gerard Depardieu, considerat în Ucraina o ‘ameninţare la adresa securităţii naţionale’, a anunţat marţi Serviciul de Securitate ucrainean (SBU).
”SBU a luat decizia de a interzice intrarea lui Depardieu (în Ucraina) pe o perioadă de cinci ani’, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciilor ucrainene, Elena Ghitlianskaia, potrivit Interfax.
Reprezentanta SBU a precizat că documentele legate de această decizie au fost transmise Serviciului Ucrainean al Frontierei de Stat pentru a fi introduse în baza de date.
Numele actorului francez, devenit cetăţean rus în 2013, a fost inclus recent pe lista ucraineană a personalităţilor culturale care pot ameninţa securitatea Ucrainei. Lista cuprinde peste 500 de nume, între care cel al cineastului sârb Emir Kusturica, al regizorului american Oliver Stone sau cel al actorului american Steven Seagal.
Presa franceză scria deja de săptămâna trecută că Depardieu a fost inclus pe lista neagră a Ucrainei, actorul plătind astfel pentru afirmaţiile făcute la un festival de film din Letonia, în 2014. ‘Iubesc Rusia şi Ucraina, care face parte din Rusia’, a spus el atunci.
Tot presa franceză scria că o consecinţă a acestei măsuri este faptul că ucrainenii nu vor mai putea vedea un film cu Depardieu, dar Ministerul Culturii de la Kiev a precizat că peliculele cu actorul francez nu vor fi interzise în Ucraina.
Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, Transnistria va deveni stat independent
Foto: Russian ambassador to Nato Dmitry Rogozin gives a press conference on August 11, 2008 in Brussels. Russia cannot deal with Georgian President Mikheil Saakashvili who is now a war criminal, Moscow's ambassador to NATO said on August 11, 2008. "Saakashvili is no longer a man that we can deal with," Ambassador Dmitry Rogozin told reporters in Brussels. AFP PHOTO / JOHN THYS
Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, atunci Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni un stat absolut independent, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul Kremlinului în Transnistria, în cadrul unei vizite de lucru la Voronej (sud-estul Rusiei), a relatat agenţia tiraspoleană de presă Novostipmr.ru.
Cu privire la situaţia din Transnistria, oficialul rus a dat asigurări că populaţia din stânga Nistrului ‘va simţi braţul puternic al Rusiei’, ‘iar forţele noastre de menţinere a păcii’ nu vor lăsa de izbelişte Transnistria.
‘În Moldova este o criză permanentă a puterii, nu este clar cu cine poţi vorbi. Dar eu sper într-un dialog cu Chişinăul cu privire la Transnistria. Dacă Moldova, unde majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale sunt cetăţeni ai României, va alegea calea alipirii la această ţară, Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni atunci un stat absolut independent’, a avertizat Rogozin, într-un discurs susţinut la o ceremonie în cadrul căreia i-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Stat din Voronej.
Numirea de către Kiev a fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili ca guvernator al regiunii Odesa, din sudul Ucrainei, la frontiera cu Transnistria, nu face decât să complice situaţia, a opinat el, proferând insulte la adresa fostului lider georgian.
Declaraţia lui Rogozin survine după o întâlnire avută la 9 iulie la Moscova cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk. Rusia acuză Republica Moldova şi Ucraina de impunerea unei blocade economice împotriva Transnistriei, mai ales după ce Kievul a denunţat o serie de acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor ruşi pe teritoriul său, iar Republica Moldova a întors mai mulţi militari ruşi de pe aeroportul din Chişinău, care intenţionau să se deplaseze în Transnistria.
Rusia dispune de aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, dintre care circa 1.400 fac parte din Grupul Operativ de Trupe (GOTR), constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS
În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.
Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.
Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.
Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.
La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.
La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.
Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.
Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.
Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .
Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.
Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.
In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.
Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.
Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.
Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.
Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.
Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.
Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.
Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.
Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.
În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.
Brăţara de Vacanţă ajunge la sfârşitul acestei săptămâni în Delta Dunării, la Sulina, odată cu Programul de tabere „ARC” 2015.
Voluntarii Crucea Roşie şi echipa Radio Vacanţa vor fi prezenţi vineri în centrul de agrement de la Sulina, unde Brăţara de Vacanţă va fi oferită şi românilor din diaspora aflaţi în tabără prin programul de tabere ARC, ediţia 2015.
Deplasarea echipei Radio Vacanţa şi a voluntarilor Crucea Roşie la Sulina se va realiza cu navele Navrom Delta.
Programul de tabere ARC se derulează în perioada 29 iunie – 3 august, în cadrul Centrului de agrement de la Sulina şi în cadrul Taberei Luminiţa, de la Eforie Nord.
Proiectul este finanţat şi organizat de Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.
Anul acesta, la programul de tabere ARC participă aproximativ 2.000 de copii şi tineri, etnici români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, precum şi din Italia, Spania, Grecia, Statele Unite ale Americii, Canada sau din Orientul Mijlociu şi Africa.
În cadrul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanţa, prin intermediul proiectului i-tour.ro, au fost realizate şi 25.000 de hărţi cu staţiunile de pe litoral, dar şi cu traseele turistice din Dobrogea, care vor fi distribuite pe plajă şi la recepţiile unităţilor hoteliere.
De la începutul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanta, Bratara de Vacanta şi până în prezent, au fost distribuite peste 3.000 de brăţări de vacanţă, în staţiunile Mamaia şi Eforie Nord.
Pe braţări, părinţii pot trece elemente de identificare pentru a face mai uşoară găsirea copilului dacă se rătăceşte pe plajă: numele copilului, un număr de telefon al părinţilor şi numărul de telefon al Radio Vacanţa.
Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.
Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.
Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.
La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.
Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser
“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”
Comisia Europeană continuă să acorde sprijin regiunilor afectate de conflicte
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 iulie 2015, 10:30 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:59
Europa nu rămâne indiferentă în faţa situaţiilor dificile, cum este cea din Ucraina, unde 5 milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.
Pe 1 şi 2 iulie, comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides a vizitat această ţară şi a anunţat suplimentarea fondurilor acordate de către Comisia Europeană Ucrainei cu 15 milioane de euro.
„Acest ajutor va asigura livrarea unei cantităţi suplimentare de mâncare, mai multe adăposturi, îngrijiri de sănătate mai bune, mai multă apă curată. Uniunea Europeană este cel mai mare donator umanitar în Ucraina şi suntem mândri de asta. Solidaritatea manifestată de Uniunea Europeană este solidă, tangibilă. Este pe termen lung, nu pe termen scurt, iar poporul ucrainian nu este singur.”
În cursul întâlnirilor pe care le-a avut cu oficialii ucrainieni, comisarul Stylianides a subliniat că în situaţiile de criză, cei mai afectaţi sunt copiii, iar Europa nu poate fi de acord ca o generaţie întreagă să se piardă.
De la începutul conflictului din Ucraina, peste un milion de persoane au fost strămutate în zone mai sigure din ţară şi peste 600 000 s- au refugiat în străinătate.
Decizia a fost luată după ce Kievul a anunţat suspendarea tuturor achiziţiilor de gaze din Rusia, în urma eșecului negocierilor asupra prețului, care vizau menţinerea aprovizionării pentru o perioadă cuprinsă între trei şi şase luni.
Comisia Europeană a dat asigurări că aprovizionarea cu gaz a Europei „nu va fi în pericol” iarna viitoare, în pofida rupturii dintre Kiev şi Moscova după discuţiile dificile care au avut loc la Viena.
“Există un angajament clar din partea ucraineană şi rusă, pentru a face astfel încât tranzitul spre Europa să continue într-un mod fluid şi neîntrerupt. Nici livrările de gaz spre Ucraina, nici tranzitul spre UE nu sunt în pericol”, a dat asigurări comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič.
Ucraina dispune în prezent de 12 miliarde de metri cubi de gaz, în condiţiile în care Comisia Europeană estimează că ca vor fi necesare 19 miliarde de metri cubi pentru a asigura sezonul de iarnă într-un mod corespunzător, din luna octombrie.
Rămân trei luni pentru ca Ucraina să-şi completeze rezervele de gaz, iar acest lucru se poate face foarte bine apeland la alţi furnizori europeni, şi la extracţiiile proprii de gaze în Ucraina.
În acest context, comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič a precizat că Europa este mai bine pregătită pentru problemele ce ţin de aprovizionarea cu energie.
UE este dependentă de situaţia din Ucraina, ţară pe teritoriul căreia sunt tranzitate o treime din importurile de gaze de la Gazprom.
Negocierile vor fi reluate la nivel de experţi la sfârşitul lunii august, iar Bruxelles-ul speră să convoace o noua reuniune ministerială în septembrie
Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi
Foto: Euranet plus debate, TV Big Crunch
Publicat de Andrei Cretoiu,
9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15
Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.
Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.
Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.
Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.
Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.
Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.
De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.
Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans
Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.
La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.
“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”
La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.
Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.
Uniunea Europeană critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni
Publicat de Cristina Ion,
2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:47
Oficialii europeni au criticat Rusia pentru introducerea pe o listă de sancţiuni a numelor a 89 de persoane care au primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul rusesc.
Printre cei care au interdicţie să intre în Rusia se numără înalți lideri europeni sau responsabili din apărare din numeroase ţări europene, inclusiv din România.
Autorităţile ruse au confirmat existenţa şi transmiterea „listei negre”, nu şi conţinutul acesteia şi nu au făcut comentarii referitoare la persoanele incluse pe listă sau criteriile aplicate.
Diplomaţia europeană a calificat măsura Rusiei ca fiind total arbitrară şi nejustificată, iar surse europene precizează că dacă intenţia Moscovei este de a presa cancelariile europene să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei, această metodă nu va avea succes.
Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al șefului diplomației europene:
“Autoritățile ruse au declarat ca își mențin decizia fără a da explicații și fără a menționa ceva special țărilor ai căror cetațeni au primit această interdicție. Rusia a refuzat orice transparență asupra numelor celor 89 de persoane indezirabile. Nu avem nici un fel de explicații sau informații asupra legalității acestei decizii.
Considerăm că hotarârea luată este una arbitrară, fără alte explicații, justificări sau transparență.”
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a declarat consternat de includerea pe listă a multor eurodeputaţi cu funcţii importante în legislativul comunitar şi a avertizat că restricţiile ruse împiedică eforturile de soluţionare paşnică a crizei din Ucraina.
Criza ucraineană a adus relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece
Ucraina a semnat un memorandum cu UE pentru al treilea program de asistenţă, de 1,8 miliarde euro. Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.
Aceasta este cel mai mare Program de asistență macrofinanciară care a fost vreodată angajat într-o țară din afara UE . Suntem conștienți de provocările serioase cu care se confruntă Ucraina , atât în termeni de economie și în ceea ce privește situația de securitate. Am fost încurajat de angajamentul şi hotărârea Guvernului Ucrainei de a reforma economia, și a consolida legăturile cu Uniunea Europeană.
a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru zona euro si dialog social.
Dombrovskis a adăugat că UE va furniza prima tranşă de ajutor, în valoare de 600 de milioane de euro, de îndată ce memorandumul va intra în vigoare, în urma ratificării de către Parlamentul din Ucraina.
Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice.
Dezvoltarea dimensiunii comerciale a Parteneriatului Estic s-a aflat în atenția miniștrilor europeni ai comerțului.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Săptămâna trecută, miniștrii comerțului din UE și omologii acestora din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina s-au reunit pentru a discuta despre realizările Parteneriatului Estic în domeniul schimburilor comerciale, precum și despre oportunitățile și provocările dezvoltării în continuare a unei dimensiuni comerciale de succes a Parteneriatului Estic.
Miniştrii europeni au salutat începerea aplicării acordurilor de asociere la UE ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei şi au îndemnat aceste ţări să continue procesul de reformă.
Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, a reafirmat că executivul European va continua să susțină aceste țări:
„Comisia Europeană va continua să susţină cele două ţări, Republica Moldova şi Georgia, în a implementa total acordurile de asociere şi liber schimb. Cifrele de până acum arată progrese şi atunci aşteptăm în acelaşi timp cu nerăbdare aplicare acordurilor de liber schimb cu Ucraina, de la 1 ianuarie anul viitor.”
În acest context comisarul Malmström a ținut să sublinieze că Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei, care solicită amânarea aplicării acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană și Ucraina.
Oficialul european a declarat, însă, că europenii sunt gata să discute cu partea rusă despre dificultățile de ordin practice. În acest sens comisarul Malmstrom a precizat ca l-a invitat pe ministrul rus al Economiei și pe șeful diplomației ucrainene la o întâlnire, în data de 18 mai la Bruxelles, „pentru a vedea dacă se pot folosi anumite flexibilități ale acordului pentru a răspunde îngrijorărilor Rusiei”.
Reamintim că acordul dintre UE și Ucraina ridică barierele vamale în cele două sensuri pentru sute de produse și este prevăzut a intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.
Acordul de liber-schimb constituie pilonul comercial al acordului de asociere între UE și Ucraina semnat în iunie 2014. El trebuia inițial să fie aplicat încă din noiembrie anul trecut, dar europenii au amânat data după încheierea primului armistițiu în estul Ucrainei, în septembrie 2014. Moscova denunță de mult timp acordul de asociere, în care percepe o intruziune în sfera sa de influență și un obstacol comercial pentru exporturile sale.
Din acest motiv, partea rusă a solicitat UE amânarea pilonului comercial al acordului de asociere cu Ucraina până în 2017, însă oficialii europeni au subliniat, și cu acest prilej, că acordul va intra în vigoare la începutul anului viitor.
Reuniunea de la Bruxelles de săptămâna trecută a fost o oportunitate de schimb de idei și viziuni între țările UE și statele Parteneriatului Estic asupra modalităților în care se poate crea un spațiu economic comun mai larg, bazat pe regulile OMC și alegerile suverane din Europa, așa cum sunt ele cuprinse în Declarația de la Vilnius de la cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic.
Reamintim că următorul Summit al Parteneriatului Estic se va desfășura la Riga în perioada 21-22 mai.
Prima reuniune ministerială a Parteneriatului Estic s-a concentrat pe schimburile comerciale dintre UE și 6 dintre fostele state sovietice
Foto: Latvian Foreign Minister Edgars Rinkevics is pictured during a meeting with Lithuania's President Dalia Grybauskaite in Vilnius November 4, 2011. AFP PHOTO/PETRAS MALUKAS (Photo credit should read PETRAS MALUKAS/AFP/Getty Images)
Publicat de Andrei Cretoiu,
8 mai 2015, 09:45 / actualizat: 11 mai 2015, 9:51
Ministrii europeni ai comertului si omologii lor din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina au discutat despre cresterea schimburilor comerciale si despre consolidarea relatiilor economice intre Uniune si cei 6 parteneri estici.
Ministrii au salutat de asemenea implementarea acordurilor de asociere cu Georgia, Moldova si Ucraina si au recomandat acestora sa contiue procesele de reforme.
Comisarul european pentru comert, Cecilia Malmstrom
“Noi, din partea Comisiei europene vom continua sa sustinem Moldova si Georgia sa puna in practica integral acordurile”(malmstrom).
Comisarul a dat asigurari ca Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei care ar vrea sa amane intrarea in vigoare la 1 ianuarie anul viitor a acordului de liber schimb intre Uniunea europeana si Ucraina.
Si ministrul leton de externe, Edgar Rinkevics considera important ca dialogul intre Uniune si partenerii sai sa fie unul constructiv
“Cu totii impartasim aceeasi viziune ca este necesar sa incurajam pe mai departe cooperarea intre Uniunea europeana si cele 6 state partenere din est ceea ce inseamna ca trebuie sa cautam sa identificam noi oportunitati si domenii de colaborare, sa promovam cresterea economica, locurile de munca si relatiile economice”(rinkevics).
Publicat de Andrei Cretoiu,
28 aprilie 2015, 08:30 / actualizat: 29 aprilie 2015, 7:02
Aplicarea Acordului de asociere, instituirea reformelor politice si economice, combaterea corupției, asistența financiară și în alte domenii au fost subiectele summitului de la Kiev, UE – Ucraina.
Mai multe informații – Cristina Ion, București FM.
La summitul Uniunea Europeană – Ucraina, la care au participat președinții Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și al Consiliului European, Donald Tusk, liderul ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ţara sa va fi gata în cinci ani să solicite aderarea la forul comunitar.
Şeful Executivului european, Jean-Claude Juncker, a precizat că demersul Kievului va fi de durată şi va avea nevoie de reforme solide.
Cred că cetațenii ucrainieni vor să trăiască într-o țară mai bună. Deşi Ucraina nu este membră a UE, este o rudă apropiată a familiei noastre europene. În viitor, Ucraina trebuie să-şi consolideze şi mai mult poziţiile în Europa, în structurile europene, iar pentru aceasta trebuie să continue aplicarea reformelor economice şi sociale pe care le implică Acordul de Asociere între Kiev şi Bruxelles, parafat în iunie 2014 și să lupte împotriva corupției.
Pe de altă parte, executivul comunitar a anunţat că va suplimenta cu 70 de milioane de euro contribuţia la restabilirea completă a unor condiţii sigure de mediu la locul accidentului nuclear de la Cernobîl din 1986.
Angajamentul financiar se adaugă celor aproximativ 360 de milioane de euro acordaţi deja pentru finalizarea mai multor proiecte.
La Kiev va avea loc astăzi o conferinţă privind sprijinul internaţional pentru reformă în Ucraina.
O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia
Foto: epa04524405 EU Commissioner for Competition Margrethe Vestager gives a press statement at European Commission headquarters in Brussels, Belgium, 11 December 2014. The Commission is reportedly fining envelope producers over 19 million euros in cartel settlement. EPA/JULIEN WARNAND
O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.
Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager
Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.
De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.
Autorităţile ucrainene au deschis un dosar pentru împotriva omului de afaceri Rinat Ahmetov, acesta fiind suspectat de finanțarea terorismului și separatismului în Ucraina. O declaraţie în acest sens a fost făcută, vineri, de către parlamentarul ucrainean Egor Firsov, membru al partidului „Blocul lui Petro Poroşenko”. „Puțini știu că Rinat Ahmetov este urmărit penal pentru finanțarea terorismului și separatismului” – a afirmat politicianul. Acesta a explicat că Ahmetov a fost chemat deja pentru audieri la Procuratura Generală a Ucrainei. Potrivit lui Egor Firsov, oligarhul Rinat Ahmetov doreste să se răzbune pe noua conducere a Ucrainei, finanţând mişcările separatiste.
Ceremonia de inaugurare a exerciţiilor militare americano-ucrainene cu implicare de trupe ‘Fearless Guardian 2015′ se va desfăşura astăzi în regiunea ucraineană Liov, informează agenţia de presă Unian.
La aceste exerciţii vor lua parte 290 de militari din cadrul brigăzii de desant 173 a armatei SUA şi unităţi din cadrul Gărzii Naţionale a Ucrainei.
După cum a precizat ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, la exerciţii vor participa 900 de combatanţi ai Gărzii Naţionale. ‘Trei fluxuri a câte 300 de combatanţi. Trei fluxuri a câte 8 săptămâni. Apoi vor urma exerciţiile comune’, a explicat ministrul.
Este planificat ca la exerciţii să participe unităţi ale Gărzii Naţionale din Kiev, Harkov, Zaporojie, Odesa, Liov, Ivano-Frankivsk şi Viniţa.
Instructorii americani îi vor învăţa pe militarii ucraineni să-şi organizeze apărarea, să depisteze poziţiile combatanţilor, să acorde ajutor medical şi să reacţioneze la tiruri.
După cum a anunţat anterior Unian, la 17 aprilie militari din cadrul brigăzii de desant 173 a armatei SUA au sosit în Ucraina pentru a-i instrui pe militarii ucraineni. (Agerpres/ FOTO wikipedia)
La Ujgorod, in Ucraina, s-a desfasurat în aceasta seara festivitatea de premiere a productiilor participante la cea de-a 16-a editie a Festivalului concurs „Plaiul meu natal”, destinat productiilor se radio si televiziune pentru minoritati nationale. La sectiunea radio au intrat in concurs 40 de emisiuni din Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria si Muntenegru.
Premiul 1 a fost acordat emisiunii ” In cautarea istoriei pierdute”, realizata la postul de radio regional VOLÎNII din Ucraina. Pe locul al doilea s-a clasat emisiunea „Traditii ale svabilor banateni din Sântana”, realizata de Adrian Ardelean de la Radio Timisoara. Premiul al treilea a fost castigat de Redactia in limba romana a Companiei de radio si televiziune din Ujgorod cu productia „Tinerete fara batranete” realizata de Elvira Chilaru.
Au mai fost acordate 5 mentiuni, 2 obtinute de radiofonistii ungari, una de cei slovaci, una de cei de la Novisad si o alta de Studioul de Radio pentru copii din Ujgorod.
Juriul a fost format din profesionisti ai radiourilor si televiziunilor din Romania, Slovacia, Ucraina si Ungaria precum si profesori din cadrul sectiei de jurnalism a Universitatii din Ujgorod. La sectiunea radio, Romania a fost reprezentata de jurnalistul Mircea Pospai, fost redactor sef al Radio Romania Oltenia Craiova.
De-a lungul timpului, Radio Romania a castigat mai multe premii la Festivalul de la Ujgorod cu emisiunile realizate de reprezentati ai studiorilor regionale din Cluj, Constanta, Craiova, Resita, Targu Mures, Timisoara. Anul acesta Radio Romania a intrat in competitie cu 3 productii.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
