Ieri s-a desfăşurat summitul regional de la Minsk, la care au fost prezenţi Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, comisarul european al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.
În cadrul conferinţei de presă susţinute aseară, Catherine Ashton a declarat:
“Ne-am concentrat, în primul rând atenţia, pe respectarea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei, un punct foarte important în demararea discuţiilor pentru pace şi securitate, în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.”
Convorbirile dintre preşedinţii Ucrainei şi Rusiei, Petro Porosenko şi Vladimir Putin, s-au terminat, azi-noapte, la Minsk, fără progrese concrete în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.
În urma discuțiilor purtate, Ucraina și-a asumat răspunderea de a îndeplini graficul de acțiuni care va duce la ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din septembrie.
Astăzi şi mâine, la Bucureşti, se va desfăşura Reuniunea Anuală a Diplomaţiei.
Sunt asteptaţi să participe Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, dar şi şefii diplomaţiilor georgiană şi moldoveană.
Întâlnirea este o ocazie de a dezbate teme şi dosare de actualitate în relaţiile internaţionale.
Ieri s-a luat decizia suplimentării fondurilor trimise în Ucraina și Irak.
Alte 5 milioane vor fi trimise în Irak.
În estul Ucrainei, mai mulţi civili, mulţi dintre ei femei şi copii, au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele fără a putea lua cu ei strictul necesar.
Ei au nevoie de ajutor, mai ales în condițiile apropierii anotimpului rece, a spus comisarul pentru ajutor umanitar, Kristalina Gheorghieva, care a explicat cum vor fi folosiți banii alocați conflictului din estul Ucrainei.
„Am luat decizia de urgenţă de a aloca 2, 5 milioane euro ajutor umanitar pentru populaţia afectată din estul ucrainei si, de asemenea, pentru a sprijini autorităţile ucrainiene in a-si actualiza capacitatea de răspuns umanitar”.
Comisia Europeană a suplimentat tot ieri ajutorul umanitar pentru Irak.
5 milioane de euro se vor adăuga altor 12 milioane ,acordate deja în acest an.
Kristalina Gheorghieva a apreciat că situația din această țară este extrem de îngrijorătoare.
Națiunile Unite se gândesc să ridice nivelul de alertă în zonă la 3, cea mai înaltă treaptă a crizelor umanitare.
Ajutorul acordat de Uniunea Europeană este destinat inclusiv grupurilor minorităţilor etnice şi religioase.
Anunţul a fost făcut astăzi de premierul rus, Dmitri Medvedev, care a prezentat şi decretul de interdicţie totală a importului de produse alimentare provenite din ţările Uniunii Europene şi din Statele Unite.
Măsurile anunţate astăzi de Medvedev sunt cuprinse într-un decret semnat aseară de preşedintele Vladimir Putin şi reprezintă răspunsul Rusiei la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicţie vizează carnea de vită, de porc şi de pui, peştele, brânza, laptele, legumele şi fructele provenite din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia. Interdicţia este valabilă pentru un an.
Tot astăzi, Medvedev a anunţat că guvernul rus a decis interzicerea curselor de tranzit ale companiilor ucrainene care operează zboruri prin spaţiul aerian al Rusiei către o serie de ţări, precum Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi Turcia.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au adoptat în mai multe rânduri sacţiuni economice, care au vizat companii ruseşti sau persoane apropiate puterii de la Kremlin, pentru sprijinul acordat separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi pentru anexarea abuzivă de către Federaţia Rusă a regiunii ucrainene Crimeea.
Între timp, în estul Ucrainei, situaţia se înrăutăţeşte. Autorităţile au alarmat populaţia să nu stea pe stradă şi să se refugieze în locuri sigure. De câteva zile, armata ucraineană pregăteşte o ofensivă pentru a prelua controlul total asupra oraşelor estice Doneţk şi Luhansk, iar separatiştii continuă să tragă asupra sediilor locale ale forţelor guvernamentale.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit la Kiev, după ce Alianţa a anunţat că aproximativ 20 de mii de militari ruşi participă la manevre de anvergură în apropierea graniţei ruso-ucrainene, ceea ce ar creşte riscul unei intervenţii militare directe a armatei ruse în acest conflict.
Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 iulie 2014, 10:55 / actualizat: 30 iulie 2014, 8:57
Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei, legate de situația din Ucraina.
Jonathan Todd, purtător de cuvânt:
” Propunerile de sancțiuni includ accesul pe piețele financiare, bunurile cu dublă întrebuințare, apărarea și tehnologiile sensibile, inclusiv sectorul energetic.
Președintele Barosso a apreciat că este un pachet de măsuri bine țintit și balansat, dovedind flexibilitatea noastră în adaptarea reacțiilor la schimbările din teren, și a exprimat speranța că țările membre vor cădea de acord cu acest pachet legislativ pe parcursul acestei săptămâni.”
Barosso a mai declarat ca prin aceste măsuri se dorește obținerea unei soluții politice negociate a crizei – soluție care rămâne prioritatea fermă a Uniunii Europene.
Statele membre trebuie să se pună de acord cu aceste propuneri ale Comisiei. Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Consiliului au sarcina să parcurgă aceste propuneri legislative astăzi, 29 iulie
Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a avut planificată, ieri seara, o întâlnire cu ministrul ucrainian pentru energie.
Purtătorul de cuvânt al lui Ottinger, Sabine Berger, a subliniat faptul că, pentru găsirea unor soluții viabile, este nevoie de discuții purtate între toate cele trei părți: Uniunea Europeană, Rusia și Ucraina.
Sabine Berger a declarat că refurnizarea gazului cumpărat de la Gazprom către Ucraina, prin companii europene, este o practică legală. Ea a mai spus că amenințările, apărute în presă, din partea Gazprom sunt inacceptabile:
Ne aşteptăm de la Gazprom să fie un furnizor de încredere care să-şi respecte obligaţiile contractuale faţă de partenerii europeni. Companiile nu pot fi împiedicate să dispună, cum vor, de gayul cumpărat ”de la Gazprom.
Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru energie, Guenther Ottinger.
După măsura luată de Gazprom, la mijlocul lunii iunie, de a stopa furnizarea de gaz către Ucraina, această țară a fost alimentată din Polonia și Ungaria. În prezent se lucrează la realizarea unui sistem care să permită Slovaciei ca, din toamnă, să livreze, prin flux invers, gaz către Ucraina.
Referitor la gazoductul South Stream, Sabine Berger a spus că acesta nu e o prioritate pentru Uniunea Europeană care dorește, în acest moment, diversificarea surselor de aprovizionare.
Gazele de șist sunt o soluție pentru a scădea dependența energetică față de Rusia, dar este decizia fiecărui stat membru dacă dorește să folosească această resursă.
După ce, anul trecut, liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru reducerea preţurilor la energie, Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:
Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia Europeană pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică.
Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte.
CE a realizat şi un document intitulat “Studiu aprofundat al securităţii energetice europene.”
Una dintre concluziile acestui studiu este că în ultimii ani energia a căpătat o tot mai puternică semnnificaţie politică.
De aceea trebuie gestionată cu mare atenţie pentru a rămâne doar un bun comercial şi nu unul strategic sau de presiune politică.
Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, declara recent că Uniunea trebuie să consolideze solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili, subliniind că Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze din Rusia.
La rândul său, referindu-se la România, europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan, a ţinut să sublinieze:
”România este o ţară care, în prezent, are supracapacităţi în domeniul energiei, dar nu le poate valorifica, pentru că nu avem o piaţă unică a energiei în UE. Şi acest lucrut este recunoscut de către toţi, dar există şi state membre care în mod constant tergiversează să adopte reformele pentru ca piaţa energiei să devină într-adevăr o piaţă unică. Din această cauză, când trebuie să importe gaze naturale, România nu are decât o singură sursă şi anume Federaţia Rusă, la preţurile pe care le cunoaştem, foarte mari, deci avem nevoie de această piaţă unică a energiei poate mai mult decât alte ţări.”
Europarlamentarul român făcea referire în declaraţia sa în primul rând la piaţa gazelor naturale, un subiect de mare actualitate în contextul crizei din Ucraina.
Trebuie spus că UE insistă de mult timp în favoarea unei pieţe unitare integrate pentru vânzare şi cumpărare de energie.
Acest lucru este mai aproape de realizare în ceea ce priveşte energia electrică.
Însă, când vine vorba despre gaze, acest deziderat este mai greu de realizat. În primul rând pentru că încă nu sunt finalizate toate acele conducte de legătură între diversele sisteme naţionale de transport al gazelor naturale.
În prezent, România are asemenea conducte de legătură transfrontaliere cu Ungaria, cu Ucraina şi cu Bulgaria. De asemenea, legătura cu Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie operaţională încă în cursul acestui an.
Comisia Europeană insistă pe realizarea infrastructurii care să permită interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale între statele membre, pentru că în acest fel se poate reacţiona rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării, prin direcţionarea fluxurilor de energie în funcţie de necesităţi şi acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.
Consiliul de Securitate urmează să adopte in această după-amiază o rezoluţie în care li se cere separatiştilor proruşi acces liber şi în siguranţă la locul prăbuşirii avionului companiei Malaysia Airlines, în estul Ucrainei
Textul, iniţiat de Australia si sprijinit în special de Franţa, cere tuturor ţărilor si protagoniştilor din regiune – printre care Rusia – să colaboreze pe deplin la „o anchetă internaţională completă, minuţioasă si independentă’.
El mai cere să înceteze imediat toate activităţile militare, inclusiv din partea grupărilor armate (separatiste), în zona adiacentă prăbuşirii avionului pentru a facilita această anchetă.
Documentul condamnă în termenii cei mai fermi cu putinţă atacul care a doborât avionul si cere ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere.
Australia a pierdut 28 de cetăteni în respectiva tragedie aeriană care s-a soldat cu moartea a 298 de persoane, în majoritate olandezi.
Numărul turiştilor de croazieră sosiţi în România va creşte cu aproximativ 20% în acest an, iar unul dintre factorii care contribuie la această evoluţie este contextul politic nefavorabil din Ucraina, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Litoral – Delta Dunării.
Dacă în anul 2013 un număr de aproximativ 54.000 de pasageri au vizitat portul Constanţa, în anul 2014, până la această dată, au sosit în jur de 64.500 de pasageri.
Turiştii sosiţi pe teritoriul ţării noastre la bordul navelor de croazieră, cheltuiesc în total peste 6 milioane de euro în zilele în care navele sunt acostate în Portul Constanţa.
În topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croazieră se situează cetăţenii americani, urmaţi îndeaproape de francezi, italieni şi germani.
Ministrii de externe ai Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta despre situatia din Ucraina
Publicat de Andrei Cretoiu,
21 iulie 2014, 09:13 / actualizat: 22 iulie 2014, 9:19
Ministrii de externe ai Uniunii Europene se întâlnesc maine la Bruxelles pentru a discuta despre situatia din Ucraina pe fondul crizei din această tară si a păbusirii avionului Boeing 777 al companiei aeriene malaieziene.
Cu detalii colegul nostru de la Bucuresti fm, Sorin Pavel
Amintim ca joi 17 iulie un avion Malaysia Airlines care zbura pe ruta Amsterdam- Kuala Lumpur a fost doborat deasupra regiunii separatiste Donetk cu 298 de oameni la bord. Toti si-au pierdut viata, pana acum, potrivit autoritatilor ucrainiene, au fost gasite 223 de trupuri.
Tricolorele vor juca in grupa B, alaturi de Norvegia, Danemarca si Ucraina. Tara noastra a ajuns la turneul final dupa ce a trecut de barajul contra Belarusului. Fetele lui Tadici vor avea adevarate derby-uri in aceasta grupa, daca tinem cont ca Norvegia are in palmares 2 medalii olimpice de aur, 2 titluri mondiale si 5 europene. De asemenea, Danemarca este tripla campioana europeana si olimpica, dar si campioana mondiala. Nici nationala Ucrainei nu sta rau – cu o medalie europeana si un bronz olimpic. Campionatul European de Handbal Feminin va avea loc in perioada 7-21 decembrie, in Croatia si Ungaria.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, soseşte astăzi în România
Publicat de Alina Dragomir,
29 mai 2014, 06:08 / actualizat: 1 iunie 2014, 11:49
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, soseşte astăzi într-o vizită în România. Oficialul european are programate întâlniri cu lideri români. Potrivit unui comunicat de presă, la ora 11:00 va fi primit de preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Pe agenda discuţiilor vor figura, între altele, relaţia dintre România şi Consiliul Europei, dar şi situaţia din Ucraina.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
