O nouă apariţie editorială a prof. univ. dr. Tasin Gemil – „Pe drumurile istoriei”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 octombrie 2019, 09:45

Asociația „Agiacai Saladin” din Constanța susține un eveniment editorial deosebit, este vorba de o nouă apariţie editorială a prof. univ. dr. Tasin Gemil – „Pe drumurile istoriei”. Lansarea de carte „Pe drumurile istoriei”  va avea loc în data de 20 octombrie 2019, de la ora: 11.00, la Hotel Aurora din Mamaia.

Evenimentul editorial se află în premieră la Constanța și va fi moderată de conf. univ. dr. Denis Ibadula, co-președinte Asociația „Agiacai Saladin” și prof. Narciz Amza, metodist la Casa Corpului Didactic din Constanța, invitați sunt: prof. univ. dr. Stoica Lascu, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, prof. Vicențiu Armand Dascălu, gazda și inițiatoarea manifestării editoriale este Meryem Mambet, președinte al Asociației „Agiacai Saladin”.

Prof. univ. dr. Tasin Gemil fiu al Medgidiei, o remarcabilă personalitate al Dobrogei, primul deputat al comunității tătare de după Revoluția din 1989 și primul ambasador al României de etnie turco-tătară în Azerbaidjan și Turkmenistan, propune cititorilor și iubitorilor de istorie un titlu interesant şi o nouă abordare a unor aspecte istorice trăite sau nu de domnia sa. Cele două volume „Pe drumurile istoriei“ a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană (2019) şi cuprinde două volume: vol. I (690 pp)  şi vol. II (498 pp). Volumele se prezintă sub forma unor convorbiri cu prof. univ. dr. Tasin Gemil, realizate de regretatul Virgil Coman, Vasile Soare, Adina Fodor, Laura Cornea şi Melek Fetisleam.

Lucrarea beneficiază de cuvântul-înainte al fostului preşedinte el României Emil Constantinescu, iar prefaţa este semnată de acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Aşa cum spune şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, în cuvântul înainte al volumului, cartea este greu de încadrat în anumite tipare, putând fi în acelaşi timp o carte de memorii, o culegere de interviuri, o lucrare ştiinţifică, un raport diplomatic sau un eseu istoric. Ea întruneşte elementele complexe de activitate şi personalitate ale autorului. Este pentru prima oară când comunitatea tătară din România, este analizată din interiorul ei și prezentată în coordonatele reale ale evoluției sale din ultimul secol și jumătate.

Cele două volume reprezintă rodul unei munci de coordonare complex cu eforturi mari de prof.univ.dr. Tasin Gemil, este povestea unei vieți, dedicate cunoașterii, științei, dovadă că deopotrivă aceste volume reprezintă documente şi instrumente, cu valoare de unicat.
Relatarea cuprinde o perioadă de peste 70 de ani, începând din anii instaurării regimului communist în România și până în zilele noastre, dar și cu incursiuni dese în alte timpuri și în alte zone. Viziunea este dinamică și explicit. Este un fragment de istorie românească, dar și de istorie universal, expus-de multe ori, de pe poziții personale-de un istoric, om politic și diplomat român de origine turco-tătară. Cartea este concepută ca o lucrare științifică, fiind susâinută de o bază documentară temeinică, variată și vastă (de peste 15 mii de pagini).
Lucrarea este de natură să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei recente a României, mai cuseamă în planul istoriei parlamentare și sub aspectul relațiilor internaționale.

Despre istoricul, omul politic și diplomatul român de origine turco-tătară Tasin Gemil

Tasin Gemil este născut în Medgidia este istoric, profesor și om politic român, turcolog, fost deputat în legislatura 1990 – 1992, ales în județul Constanța din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Tasin Gemil a fost vicepreședintele grupului parlamentar de prietenie cu Turcia. A absolvit facultatea de istorie și filozofie de la Universitatea din Iași, unde a obținut ulterior și doctoratul. Tasin Gemil a fost ambasador al României în Azerbaijan (1998-2003) și Turkmenistan (2004-2008). A fost unul din fondatorii UDTTMR și a Univerisității Ovidius din Constanța. În prezent, Tasin Gemil este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și director al Institului de Turcologie și Studii Central Asiatice din Cluj.

Ghiulșen I.Ismail

Radio România Constanța

Tătarii au sărbătorit Ziua Educaţiei şi Aşure

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 octombrie 2018, 09:26

  În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, duminică, 7 octombrie 2018, de la ora 11.00, în curtea geamiei din Agigea, prof. Narciz Amza, de la Casa Corpului Didactic din Constanţa şi membră marcată a comunităţii, prin Comitetul de Reorganizare a UDTTMR a organizat o întâlnire prietenească, pentru a marca două zile importante din viața comunităţii: Sărbătoarea Așure și Ziua Educației. La întâlnire, alături de cadre didactice au participat etnicii tătari, iubitorii de cultură tătară şi nu numai, pentru a depăna amintiri legate despre dascălii tătari, şcolile, publicaţiile în limba tătară şi despre semnificaţia şi importanţa sărbătorii „Aşure”.

A fost un moment plin de emoţie, mai ales că sala destinată evenimentului s-a umplut la maxim, tătari de la mai toate filialele ţinând să fie prezenţi la eveniment.  Într-o atmosferă destinsă prof.Narciz Amza a deschis evenimentul, prin transmiterea unui mesaj despre importanţa educaţiei, ca valoare de bază a comunităţii tătare, punând accent pe dezvoltarea individului indiferent de etnia din care face parte.

În continuare prof.Elmaz Memedula fost inspector, a vorbit despre rolul limbii materne, dar şi despre Şcoala Tătară, Liceul Pedagogic Tătar deschis la Constanţa după reforma din 1941, şi a funcţionat până în anul 1960 şi care a preluat atribuţiile de pregătire a învăţătorilor de limba turcă şi tătară din Dobrogea. În anul 1957 a luau fiinţă, la Universitatea din Bucureşti, o secţie de limbă şi literatură turcă, respectiv cea de tătară, unde admiterea era organizată o dată la doi ani. În decursul a două decenii de existenţă, secţia a pregătit patru promoţii.

Despre mass-media în limba maternă Ghiulşen I. Ismail a relatat un istoric a celor 130 de ani de presă scisă în Dobrogea, dar şi despre emisiunile de radio, difuzate săptămânal o oră la postul public de Radio Constanţa. În prezent emisiunile de televiziune din viaţa şi cultura etniilor se difuzează pe toate canalele TVR. „Respectarea drepturilor minorităţilor în România se „citeşte” şi în existenţa unei prese în limba turcă. La iniţiativa autorităţilor române, între 1888-1984, s-a editat primul periodic în limba turcă, „Dobruca Gazetesi”, care avea şi pagini în limba română.” Aflată pentru prima dată în mijlocul comunităţii tătare, prof. Veronica Diana Hagi a subliniat rolul educaţiei interculturale, prin exemple practice, ce au dus la rezultate favorabile privind conştientizarea individului despre apartenenţa sa şi importanţa limbii materne şi influenţa sa în formarea tinerilor de azi şi a adulţilor de mâine. „Am raspuns astăzi cu drag invitației doamnei profesoare Narciz Amza de a vorbi despre importanța limbii materne și a educației interculturale. M-am simțit acasă în mijlocul comunității tătare. Dobrogea, o regiune minunata! Dobrogea, model de plurilingvism şi coabitare armonioasă între diferitele etnii!”, a conchis prof. Veronica Diana Hagi. Despre unul din cei mai longevivi învăţători de etnie tătară este Ziadin Gevat, despre activitatea şi viata dacălului a vorbit prof- Ghiulserin Sali.

Prof.univ.dr.ing. Ichinur Omer a făcut o trecere în revistă a personalităţilor tătare, care şi-au adus contribuţia în dezvoltarea comunităţii şi a actualilelor cadre didactice universitare de la intituţia academică din Constanţa.

  În acelaşi context doamna Mustafa, educatoare la Grădinţa nr.58 Bilingvă română-turcă Zubeide hanim din Constanţa a subliniat eforturile despuse de cea care a pus bazele grădiniţei ed. Zulfie Seidali, primul director al grădiniţei şi persoana care a amenajat la Cobadin singura casă tradiţională tătărească.

În partea a doua a evenimentului hogea localităţii Agigea, Diner Vuap a subliniat importanţa Sărbătorii Aşure, iar prof. Revan Ali a explicat semnificaţia şi rolul primei luni din calendarul islamic, Muharrem, punctând istoricul „Aşure”.

Gazda evenimentului Nurten Gelal a invitat participantele la camera tătărească, amenajată cu diverse piese de artizanat specifice tătăreşti lucrate manual. Amenajarea camerei a fost mai mult o datorie pe care doamna Nurten a simţit că o are faţă de familia sa şi faţă de tradiţiile care se pierd.

În zilele noastre tătarii nu sunt doar un grup etnic, ci minoritate națională, pentru că ei au o istorie economică și socio-culturală de aproape opt secole aici, pentru că au fost și au rămas cetățeni loiali ai statului român, pentru că au contribuit la zidirea României moderne, la progresul ei, pentru că au promovat nu doar propriile valori și cultura proprie, ci și valorile românismului ale României, țara care le-a garantat drepturile și viața. Astfel, educaţia reprezintă una din valorile existenţiale ale etnicilor tătari. Celebrarea Zilei Educației în Agigea nu a fost aleasă întâmplător, deoarece, aici în anul 1887 ia ființă prima școală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învățământ religios musulman, iar în anul 1902 tot lângă Geamie se înființează o clasă de băieți, cu predare în limba română pentru populația românească.

               La finalul acţiunii toţi invitatii au degustat din desertul Aşure şi preparatele specifice pregătite cu migală de gospodinele tătare, dar au descoperit şi poveşti legate de această sărbătoare şi mai ales despre principii solide, despre valori, despre oameni, despre dragoste de țară, pentru că ceea ce sărbătorim de fapt în acest an reprezintă recunoștința față de înaintașii noștri, care au reușit să transforme România și statul român în ceea ce este astăzi, o țară, liberă cu care să ne mândrim.

Ghiulşen Iusuf Ismail

Radio România Constanţa

Cupa memorială la Küreş “Ali Erdurahan”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 22 iulie 2018, 08:18

An de an tătarii din Dobrogea se întrec în lupte tradiţionale. Începând cu data de 1 mai competiţiile sunt organizate de UDTTMR în toate localităţile unde există membri ai etniei. Competiţiile de küreş au devenit o obişnuinţă pentru localităţile din România în care trăiesc etnici tătari, ele devenind, în timp, adevărate sărbători la care iau parte atât tătarii, cât şi românii. Conform tradiţiei în data de 21 iulie 2018, competiţia de lupte tătăreşti s-a desfăşurat în localitatea constănţeană Mihail Kogălniceanu, competiţia este organizată de Primăria şi Consiliul Local în colaborare cu organizaţia locală Mihail Kogălniceanu a UDTTMR.

Ali Erdurahan promotorul desfăşurării competiţiei de küreş la M.Kogălniceanu a fost și primul preşedinte al filialei locale a UDTTMR. Dumnealui era un bun păstrător al tradiţiilor strămoşeşti şi îşi iubea etnia din care provenea. Drept dovadă, cu susţinerea partenerei sale de viaţă, doamna Geta Lupaşcu a sprijinit financiar şi moral primul ansamblu folcloric tătăresc creat în Medgidia imediat după Revoluţia din 1989.

A fost alături de membri ansamblului folcloric tătăresc KARASU, i-a însoţit încă din 1998, an de an împreună cu distinsa sa parteneră doamna Geta L., la cel mai mare festival al lumii turcice din Yalova-Turcia. Din anul 1998 a inițiat turnee de lupte tătărești Kureș în localitatea M.Kogalniceanu, localitatea unde trăia, își desfășura activitatea și era iubit de membri comunității. În memoria lui, an de an la etapele de küreş defășurate în localitate cupa care îi poartă numele este oferită spre decernare de doamna Geta.

Referitor la acest eveniment şi la decernarea cupei memoriale “Ali Erdurahan”, cu emoţie în glas, domana Geta ne-a mărturisit: „Şi iată-ne ajunşi la M.Kogălniceanu, la cea de XIX-a ediţie a tradiţionalelor lupte tătăreşti Küreş. Pentru prima dată în localitatea noastră acest eveniment s-a desfăşurat în anul 1998, sub stricta îndrumare, organizare şi sponsorizare a SC AGROPIESE PROD SRL, şi reprezentată la aceea dată de către partenerul şi tovarăşul meu de viaţă Ali Erdurahan şi de mine. A fost o mobilizare de amploare, la care au participat cu mic, cu mare cetăţeni ai etniei tătare şi nu numai. Umăr la umăr ne-am implicat pentru acest eveniment, care la final s-a dovedit a fi unul de mare succes. În memoria lui şi a ce a reuşit să facă în puţinul timp pe care l-a avut la dispoziţie, an de an la M. Kogălniceanu se oferă câştigătorilor, CUPA MEMORIALĂ ALI ERDURAHAN. Anul acesta cupa este la a XIX-a ediţie. Nu pot decât să regret că în acest an nu pot fi prezentă la eveniment, doresc să mulţumesc organizatorilor şi Primăriei pentru implicare în derularea evenimentului, care ca de fiecare dată va fi o reuşită maximă. Concurenţilor le urez mult succes şi fie ca cel mai bun să câştige cupa.”    Anul acesta s-au împlinit 18 ani de la trecerea în neființă a lui Ali Erdurahan: un om minunat și cu suflet mare. Domnul Ali Erdurahan s-a născut în localitatea Nuntaşi la data de 13 aprilie 1946.

Mic istoric al luptelor tradiţionale tătăreşti küreş

Kureşul este un sport strămoşesc, vechi de mii de ani, având originea în Asia Centrală. Fiind un sport de masă, el este destinat amatorilor. Kureşul, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice, este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Regulile care stau la baza organizării kureşului sunt simple, lucru care a făcut, de altfel, ca această formă de întrecere să se perpetueze cu uşurinţă, ducând cu ea, în timp, una dintre numeroasele valori tradiţionale ale etniei tătare. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar luptătorul care apelează la şiretlicuri lezând sentimentul de cinste.Potrivit tradiţiei, la finalul competiţiei învingătorul pleacă acasă cu un batal, iar recompensa acordată învinsului constă într-un „bayrak“ (un copac împodobit cu 7 sau 9 articole vestimentare).

Ghiulşen Iusuf-Ismail

Radio România Constanţa

 Tepreş – sărbătoarea câmpenească tătărească la Murfatlar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2018, 09:12

Duminică, 15 iulie 2018, la Pădurea Fântâniţa, UDTTMR în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Murfatlar au organizat Tepreş – Sărbătoare Câmpenească, menită a pune în valoare tradiția vechilor tepreșuri.

Programul zilei a cuprins: dansuri tradiţionale tătăreşti cu participarea ansamblurilor folclorice, competiţia de lupte Kureş şi degustarea preparatelor pregătite de iscusitele gospodine tătare. Kureşul, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar luptătorul care apelează la şiretlicuri lezând sentimentul de cinste, şi anul acesta căştigătorii au fost răsplătiţi cu trofee precum batalul, pentru locul I, „steagul” pentru cei de pe locul al II-lea şi premii în bani.

Nimeni nu se supără dacă marele premiu, batalul sau „steagul” (format dintr-un set de nouă obiecte: cămaşă, prosop, ciorapi, batiste, basma etc), revine ca trofeu unui luptător român sau din altă etnie care este dotat fizic, şi-a însuşit tainele acestui sport, şi, în plus, are voinţa de a învinge.

Tătăroaicele de la organizaţiile locale ale UDTTMR au intrat într-o competiţie delicioasă gătind pe loc Şuberecul. Participanţii au putut degusta pe lângă şuberek (plăcinta cu carne tocată, ceapă şi mentă) şi alte preparate cu brânză sau delicioasele baclavale.

Astfel în sunete de davulă(tobă) şi zurna(instrument de suflat specific), veselia, voia bună şi distracţia, a continut până la lăsarea întunericului.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Ziua profesorului turc

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 noiembrie 2017, 19:47 / actualizat: 24 noiembrie 2017, 20:52

Pe 24 noiembrie, în Turcia, se sărbătoreşte „Ziua Profesorului”. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională în Turcia din 1981 în semn de apreciere pentru toate cadrele didactice. Evenimentul ţine să ne reamintească faptul că o educaţie de calitate reprezintă cheia unei reuşite profesionale.

Mustafa Kemal Atatürk este considerat primul profesor, datorită adoptării alfabetului latin la 1 noiembrie 1928.

Mustafa Kemal a mers prin sate şi cu creta pe tabla neagră i-a învăţat alfabetul latin pe turci şi le-a explicat cum trebuie pronunţate literele. Educaţia a avut de profitat de pe urma acestei reforme, căci tineretul din Turcia, rupt de trecutul dominat de religie, a fost încurajat să folosească noile oportunităţi educaţionale care le dădeau acces la tradiţiile umaniste şi ştiinţifice ale Occidentului.

Predarea limbii materne în şcoli este cel mai mare câştig obţinut de comunităţile etnice tătare şi turce, după 1989 aici în România. Atât limba maternă, cât şi religia islamică sunt elemente definitorii ale identităţii etnice şi un rol fundamental în păstrarea acestora revine profesorilor şi familiei. Legislaţia română în domeniu permite începerea studiului limbii materne în orice an de studiu, inclusiv la nivelul grupei de începători.

Astfel în instituţiile de învăţământ din Dobrogea aproximativ 4000 de elevi studiază limba turcă. Limba maternă tătară se studiază ca materie opţională în şcolile din localităţile Medgidia, M.Kogălniceanu, Techirghiol, Lumina şi în şcolile comunitare organizate la filialele UDTTMR.

În fiecare an „Ziua Profesorului” este marcată de UDTR şi UDTTMR prin activităţi specifice şi prin stimularea cadrelor didactice care, înainte de orice, pun suflet în procesul de predare.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Tepreş-Sărbătoarea câmpenească specifică tătarilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 iulie 2017, 13:03

Sâmbătă, 8 iulie 2017, în Pădurea Fântâniţa, UDTTMR în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Murfatlar au organizat Tepreş – Sărbătoare Câmpenească, menită a pune în valoare tradiția vechilor tepreș-uri.

Sărbătoarea câmpenească, “Tepreş” la tătarii dobrogeni este un prilej de bună voie şi de recreere şi se regăseşte ca tradiţie în multe zone ale Dobrogei. La Tepreş vin etnici şi nu numai, din toate localităţile dobrogene, ei petrec, servesc bucate alese din gastronomia tătărească.
În această zi, au fost organizate în inima pădurii un picnic, spectacol de dansuri tradiţionale cu participarea ansamblurilor tradiţionale tătăreşti şi deja celebrele lupte tătăreşti (küreş). Întodeauna luptătorilor care ajung în finală li se oferă Marele premiu, batalul sau „steagul” (format dintr-un set de nouă obiecte: cămaşă, prosop, ciorapi, batiste, basma etc), acest premiu îi revine ca trofeu unui luptător care este dotat fizic, şi-a însuşit tainele acestui sport, şi în plus, are voinţa de a învinge. Kureş-ul este un sport strămoşesc, vechi de mii de ani, având originea în Asia Centrală. Fiind un sport de masă, el este destinat amatorilor. Kureş-ul, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice, este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Regulile care stau la baza organizării kureşului sunt simple, lucru care a făcut, de altfel, ca această formă de întrecere să se perpetueze cu uşurinţă, ducând cu ea, în timp, una dintre numeroasele valori tradiţionale ale etniei tătare. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar luptătorul care apelează la şiretlicuri lezând sentimentul de cinste.

De asemenea nu a lipsit „şuberec-ul”, regina bucatelor alese din gastronomia tătărească. Şuberec-ul a fost preparat pe loc de către doamnele din organizaţiile locale ale UDTTMR. In bucătăria tătărească un loc aparte îl ocupă specialităţile cu carne. Strămoşii noştri tocau carnea cu două cuţite sau cu toporişca şi o foloseau pentru a pregăti borek(plăcintă). Deoarece poporul tătar a fost un popor nomad majoritatea preparatelor au ca materie primă carnea şi aluatul. Regina preparatelor culinare tătăreşti este vestitul “Şuberek”(plăcinta crudă), poartă această denumire deoarece se face din carne şi cepă crudă, reţeta acestui preparat nu este prea costisitoare:Şiborek-Şuberec (plăcintă crudă)

Compoziţie: 1 kg. Fãina; 20 gr. Drojdie; 2 linguriţe de sare; apa cât cuprinde; ulei pentru prăjit Umplutură: 1kg. carne tocatã ; 3-4 cepe curãţate ;0,200 ml apã;0,8 gr piper, umplutura poate fi şi cu brânză, spanac, cartofi.

Astfel în sunete de davulă(tobă) şi zurna(instrument de suflat specific), veselia, voia bună şi distracţia, a continut până la lăsarea întunericului. Pentru cineva, străin de meleagurile dobrogene, aceste obiceiuri şi tradiţii, perpetuate de memoria colectivă pot nedumeri. Dar ele sunt o realitate istorică şi prind viaţă şi astăzi, fiind mărturia bunei convieţuiri dintre românii majoritari şi oamenii de altă etnii şi confesiuni ce s-au aşezat aici, de secole, prin voia destinului.

Radio România Constanţa

Luna Ramazan, luna iertării

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 iunie 2017, 16:58

Luna Ramazan este considerată de credincioşii musulmani cea mai importantă perioadă a anului. Musulmanii au intrat anul acesta în post pe 27 mai. Postul se încheie pe 25 iunie 2017, atunci când se serbează şi prima zi a Ramazan Bayramului.

E o perioadă în care credincioşii musulmani trebuie să aibă bună înţelegere cu oamenii, să îşi respecte apropiaţii, o perioadă în care se oferă daruri celor năpăstuiţi de soartă.

Specifică perioadei postului este cina de iftar servită după apusul soarelui, timp de 29 de zile. În această perioadă, membri UDTTMR au oferit cine de iftar la majoritatea organizaţiilor din judeţele Constanţa şi Tulcea, la care au luat parte membrele comunităţii, diferite personalităţi, colaboratori, dar şi soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Özlem Sertel şi preşedinta Organizaţiei de Femei a UDTTMR, Turchean Bari.

Organizaţia de femei din Constanţa coordonată de Ela Ziadin, prin generozitatea membrelor au oferit o astfel de cină la sediul central din Constanţa. Programul a debutat cu un scurt moment dedicat rugăciunii specifice perioadei postului susţinută de Elmas Efetekin, cu pregătire didactică în ştiinţele islamului.

„Ca în fiecare an, şi anul acesta, în data de 09 iunie, împreună cu toate membrele din cadrul Organizaţiei de femei – Filiala Constanţa, şi în special cu colaborarea Comisiei de protocol, am organizat cina tradiţionala de Iftar. Mulţumim tuturor invitatelor pentru faptul că, în această zi au răspuns invitaţiei de a fi împreună! Saw bolınız, dualarımız qabul bolsın, Ramazan Bayram qayirlı bolsın!”, a declarat Ela Ziadin, preşedinta Organizaţia de femei din Constanţa.

Un moment important pentru credincioşii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Qadır, celebrată anul acesta în noaptea de 21/22 iunie. Coranul, Carte a luminii şi înţelepciunii divine a început a fi coborâtă în noaptea de 26/27 de Qadır keşesĭ a lunii Ramazan, când Profetul Muhammed a avut prima revelaţie. Tradiţia spune, de asemenea că tot în această noapte, dorinţele sunt îndeplinite. În Noaptea de Qadır, noaptea puterii şi a destinului, a predestinării şi grandorii, s-a născut lumina İslamului, a început coborârea versetelor Sfântului Coran cel glorios, limpede şi nobil.

A consemnat Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

Tătarii crimeeni au comemorat 73 de ani de la cel mai tragic moment din istoria lor: Deportarea de la 18 mai 1944

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 mai 2017, 12:54

18 Mai 1944 reprezintă pentru tătarii crimeeni din întreaga lume, cel mai întunecat moment al istoriei. La 18 mai, etnia noastră comemorează un eveniment tragic al istoriei sale, cunoscut sub numele de «Sűrgűn»: deportarea tătarilor crimeeni de către autorităţile sovietice sub comanda lui Stalin.

La 18 Mai 1944, într-o singură noapte, aghiotanţii dictatorului de tristă amintire I.V. Stalin au pus în aplicare un plan diabolic: trimiterea în surghiun a întregii populaţii tătare, au fost îmbarcaţi în vagoane de marfă şi uşile acestora sigilate. Nu au fost iertate nici femeile, nu au fost iertaţi nici copiii, nici bătrânii. Nu au fost lăsaţi nici sugarii şi nici cei bolnavi la pat. Au primit permisiunea de a avea asupra lor doar un singur rând de schimburi şi hrană pentru o zi. În aceeaşi zi au şi început marea călătorie, drumul lung, fără întoarcere, suferind de foame şi de sete, cu opriri la 2-3 zile. Au murit foarte mulţi bătrâni, bolnavi, copii. Această călătorie a morţii a durat 10-12 zile şi a dus la masacrarea a jumătate din cei surghiuniţi. Aceste lucruri s-au petrecut în condiţiile în care mulţi tineri tătari crimeeni luptau în cadrul Armatei Roşii, fără să cunoască drama pe care familiile lor o trăiau. Majoritatea celor rămaşi în viaţă a fost transferată în Uzbekistan, într-o zonă deşertică.

Toate bunurile pe care tătarii le-au lăsat în urmă au intrat în posesia sovieticilor.
Iată cum povestesc acele clipe câţiva dintre supraviețuitori:

            „La primele ore ale dimineţii, soldaţii intrau cu forţa în casele oamenilor şi îi scoteau. Femei şi copii cu miile au avut parte de  aceeaşi tragedie. La acele ore nepotrivite, cu frică , sub teroare, femeile erau cele care deschideau uşa. Soldaţii sovietici intrau cu forţa în casele oamenilor şi le spuneau acestora că este un ordin al Uniunii Sovietice, ca aceştia să îşi părăsească locuinţele. Ordinele erau precise, fără nici o explicaţie. Era interzis să i-a cu ei multe lucruri. Dar la orele 3-4 ale dimineţii, oamenii erau treziţi din somn, panicaţi şi sub teroare, cum puteau să mai fie în stare să mai adune şi lucruri din casă? Durata pentru a părăsi locuinţa era restricţionată, între 5-15 minute. Unde, în cât timp, în ce condiţii vor fi duşi? sub teroarea morţii, aceste întrebări rămâneau fără răspuns.”

            „Noi eram 4 copii. Soldaţii au venit şi au lovit cu picioarele în uşă, noi ne-am speriat. Eram cu mama, tata nu era. Ne-au spus: „Trebuie să ieşiţi din casă”. Noi nu am înţeles pentru că nu ştiam limba rusă. Noi, în sat nu aveam ruşi. În 15 minute ne-au scos în brânci.”

Familiile de tătari crimeeni erau urmăriţi cu mult timp în urmă, fără ca ei să ştie. În timp ce războiul continua, Stalin deporta familiile soldaţilor de pe front, rămase acasă . Probabil , fără să aibă habar, unii din tătarii crimeeni au contribuit la planul diabolic a surghiunului. În timp ce se aflau în camioanele care îi transporta cu forţa spre gară, tătarii se uitau în jur, la casele, grădinile şi locurile  pe care nu le vor mai vedea niciodată.

„În gară se petrecea o  dramă insuportabilă. Cei aduşi erau îmbarcaţi în vagoanele de tren. Oamenilor nu li se accepta schimbul de vagoane. Până şi bărbaţii lăsaţi la vatră cu două zile în urmă erau îmbarcaţi aleatoriu în vagoane. Tot în vagoane alături de alţi tătari au fost îmbarcaţi şi acei tătari care erau lideri ai partidului comunist. Tătarii crimeeni erau confuzi, la închiderea uşilor vagoanelor pentru animale. Vagoanele erau pentru animale. În vagoane era o mizerie de nedescris, se găseau resturi de paie şi excremente de animale. Încă din primele ore oamenii s-au molipsit cu  păduchi. Zile întregi, uşile vagoanele nu se deschideau. Oamenii nu aveau mâncare, apă şi nici toaletă şi erau înghesuiţi în vagoane. – Trei zile ne-au ţinut flămânzi şi fără apă. După aceea ne-au adus o ciorbă de peşte care mirosea urât, nu puteai să o mănânci … cei care totuşi au mâncat, le-a fost sete, nu li s-a dat apă.”

Oamenii erau foarte însetaţi, unde se oprea trenul, coborau şi unde găseau apă, indiferent cum era, umpleau ulcioarele şi beau. În momentul când trenul se oprea, oamenii disperaţi şi flămânzi alergau în stânga şi în dreapta, crezând că vor găsi hrană. Pe de altă parte se chinuiau să-i îngroape pe cei care muriseră în vagoane.

            „Pe cei care au murit dintre noi, i-au aruncat din vagoane.  Nu ni s-au dat pentru a fi îngropaţi. I-au azvârlit pe drum, pe câmp, pe apă, acolo erau şacali, vulpi înfometaţi care numaidecât devorau cadavrele oamenilor.”

În timpul operațiunii și în primii ani din exil a pierit 46% din populația tătară crimeeană.

Abia după 14 noiembrie 1986, Tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi. Au revenit în Crimeea o parte din ei…

După Revoluția din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunității tătare din România participau la un astfel de marș la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situației politice, acest lucru nu a mai fost posibil începând din anul 2014.Astăzi, tătarii din întreaga lume organizează proteste, mitinguri, conferințe sau se roagă pentru cei care au murit la 18 mai 1944. UDTTMR își dorește să păstreze vie memoria înaintașilor care au pierit în acele tragice evenimente, astfel, a organizat sâmbătă, 20 mai 2017, de la ora 17.30, cu plecarea de la Gara Constanţa,  pentru al treilea an consecutiv, un marș comemorativ prilejuit de împlinirea a 73 de ani de la Surghiunul din 1944.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanța

Ziua limbii tătare – 5 Mai

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 mai 2017, 10:44

În fiecare an, în data de 5 mai, tătarii din România sărbătoresc “Ziua limbii tătare”, în urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea “Zilei limbii tătare”. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei.

Ziua de 5 mai 1985 rămâne una de referinţă, marcând punerea bazei unui alfabet în care s-au publicat din acel moment, revistele în limba tătară din România, iniţiatorii acestui demers istoric, au fost cinci profesori, redactori ai revistei de cultură “Renkler”(Culori). Astfel 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene.

Etnia tătară din România este recunoscătoare statului român şi tuturor celor care au susţinut un astfel de demers legislativ, cu referire exclusivă la o comunitate de tătari, deoarece o zi dedicată limbii materne a unei etnii nu există în alte ţări.

Mesajul domnului Aledin Amet, secretar de stat, Şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice cu prilejul „Zilei limbii tătare-5 mai”: “Ziua de 5 mai este o zi de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate tătară din România. Ca reprezentant al acestei minorităţi, am militat pentru recunoaşterea limbii tătare, iar eforturile mi-au fost răsplătite odată cu adoptarea Legii nr. 256/2010, lege prin care ziua de 5 mai este marcată oficial în România ca Ziua Limbii Tătare.  Obiceiurile şi tradiţiile se păstrează şi se transmit, însă limba maternă se poate pierde uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie. Consider că misiunea noastră, a tuturor celor ce aparţinem unei minorităţi naţionale, este aceea de a păstra nealterată limba maternă şi de o transmite mai departe din generaţie în generaţie.”

Potrivit comunicatului de presă transmis de UDTTMR, cu prilejul acestei sărbători, prin organizaţia Constanţa organizează vineri, 5 mai 2017, un eveniment cultural dedicat Zilei Limbii Tatare. În cadrul manifestării elevi de la Şcoala Comunitară a UDTTMR vor recita poezii în limba tătară. Nu vor lipsi nici muzica şi dansurile tradiţionale tătăreşti. Evenimente dedicate zilei de 5 mai-Ziua Limbii Tatare se vor organiza la sfârşitul acestei săptămâni şi la nivelul altor organizaţii locale ale UDTTMR.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

13 Decembrie – Sărbătoarea Tătarilor din România

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 decembrie 2016, 16:20

Din anul 2006, tătarii  din România îşi sărbătoresc oficial Ziua Etniei Tătare.

Legea nr. 453/2006, prin care Sărbătoarea etniei tătare a căpătat caracter oficial, a fost și este, încă, o premieră pentru tătarii de pretutindeni și ea a fost inițiată de deputatul Aledin AMET.

13 Decembrie reprezintă pentru comunitatea tătară o dată extrem de importantă, însemnând, în esenţă, materializarea tuturor idealurilor.

Semnificaţia acestei zile este străns legată de istoria Tătarilor Crimeeni. În data de 13 decembrie 1917 şi-a început lucrările Congresul Naţional al Tătarilor Crimeeni. În timpul acestuia s-a aprobat Constituţia şi s-a proclamat Republica Populară Crimeea.
Pentru istoria comunităţii tătare, este un moment remarcabil. Faptul capătă o importanţă deosebită, deoarece legea, în formularea pe care o are, este unică. Conaţionalii au apreciat şi apreciază receptivitatea tuturor celor care au dat dovadă de deschidere, în cea ce priveşte cunoaşterea tradiţiilor, istoriei, religiei semenilor.

În acest sens sunt organizate manifestări dedicate acestei sărbatori în localităţi unde trăiesc comunităţi mari de tătari. De asemenea UDTTMR  a organizat în fiecare an   simpozionul  “Din istoria tătarilor”, eveniment organizat în colaborare cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității  “Ovidius” din Constanța şi premierea căştigătorilor concursului de eseuri “Tătarii dobrogeni. İstorie, tradiţie şi civilizaţie”anul acesta a ajuns la ediţia a IV-a.

Sentimentul de preţuire a faptelor istorice, oferă posibilitatea de solidaritate, de respect pentru tot cea ce înseamnă valoare adevărată.

13 Decembrie reprezintă o dată de referinţă pentru etnia tătară din România.

Tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de opt secole, sunt originari din Crimeea. În ţara noastră trăiesc aprox. 50.000 de tătari. Cetăţeni români, născuţi şi crescuţi în România, aceşti oameni au reuşit să îşi păstreze identitatea etnică şi religioasă, avînd îndatoriri şi drepturi.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

Tătarii au fost prezenţi la Regata Marilor Veliere din Portul Constanţa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 octombrie 2016, 05:00

Multiculturalitatea și mozaicul etnic reprezintă un element definitoriu atunci când vorbim de Constanța și de Dobrogea, organizatorii nu puteau să nu includă în programul evenimentului minoritățile naționale care conviețuiesc de sute de ani pe aceste meleaguri. UDTTMR a fost prezentă la Regata Marilor Veliere din Portul Constanţa în perioada 8-11septembrie 2016.

Tătarii din Constanța au fost prezenți într-un eveniment de o asemenea amploare și cu un impact de marcă în conștiința publicului larg. Pe parcursul întregii perioade au fost reprezentanți printr-un punct turistic în care cei prezenţi au putut găsi preparatele tradiţionale tătăreşti pregătite cu multă iscusinţă de către membrele Organizaţiei de Femei aparţinând filialelor UDTTMR din: Constanţa, Medgidia, Palazu Mare, Ovidiu, Năvodari, Murfatlar, Valea Seacă,Topraisar, Mangalia,Techirghiol, Lumina, Agigea şi Tuzla, alături de preparate culinare cei prezenţi au vizionat o expoziţie de obiecte de artizanat specifice tătarilor și dansurile populare prezentate de ansamblurile folclorice tătăreşti din “Mini-Qaradeniz”-Constanţa şi “Cansu”-Techirghiol.

România a participat la Regata Marilor Veliere 2016 cu două nave, Adornate și Mircea, alături de Rusia,Spania, Polonia și Bulgaria.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa, redacția Minorităţi

Festivalul „Qatlama” la Techirghiol

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 septembrie 2016, 10:58

Festivalul „Qatlama” la Techirghiol

UDTTMR împreună cu Organizaţia de Femei a filialei Techirghiol, coordonată de doamna Aitul Ismail, au iniţiat a doua ediţie a   Festivalului „Qatlama”, cu ocazia Zilelor localităţii Techirghiol în data de 21 august 2016.

Festivalul a avut loc întrun cadru natural superb, la Grădina Botanică şi a reunit peste 100 de femei, atât din filiala Techirghiol, cât şi de la filialele Constanţa, Valu lui Traian, Amzacea, Topraisar şi Tuzla.

Acţiunea a debutat cu prezentarea semnificaţiei şi istoricului produsului tradiţional tătăresc „Qatlama”, susţinută de către preşedintele filialei Techirghiol Nail Duagi, „Qatlama este un produs care se face numai ocazional, cu prilejul nunţii. Partea băiatului, atunci când trimite cadourile de logodnă la familia fetei, trimite şi qatlama – din care trebuie să guste toate domnişoarele candidate la măritiş. Qatlama este de fapt un produs dulce, un desert format din mai multe foi foarte subţiri aşezate unele peste altele. Foile sunt îndoite astfel, încât să formeze un pătrat. Sunt prăjite în ulei foarte încins sau băgate la cuptor cu mult ulei. În mijlocul pătratului se pune zahăr şi katlamaua tăiată în două este oferită fetelor pentru a se putea mărita”, a mărturisit domnul Nail Duagi.

Membrele Organizaţiilor de Femei mai sus amintite au preparat produsul „qatlama” după reţeta transmisă nativ de la mame şi bunici. La finalul acţiunii, filialelor participante şi doamnelor care au pregătit „qatlama” le-au fost acordate diplome de participare. „Qatlama-ul” preparat de către doamnele din cadrul Organizaţiilor de Femei din Techirghiol, cât şi de la filialele, Constanţa, Valu lui Traian, Amzacea Topraisar şi Tuzla, a fost gustat şi apreciat de toţi participanţii la eveniment. Atmosfera de festival a fost întregită de programul artistic oferit de ansamblurile folclorice „Cansu”, „Techir” şi de grupul de dans modern.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa, redacția Minorităţi

Ediţia a IV-a a Galei Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa!

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 14:30

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, prin comisia de învâţământ a organizat în data de 9 mai 2016, la sala de festivităţi „Remus Opreanu” a Prefecturii, a  patra ediţie a Galei „Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa!”.

În  cadrul manifestării au fost premiaţi 150 de olimpici de etnie tătară şi turcă din judeţul Constanţa care au obţinut rezultate de excepţie la olimpiadele şcolare naţionale, faza judeţeană, în anul şcolar 2015 – 2016. Odată cu trecerea anilor această gală s-a dovedit a fi un succes. Numărul copiilor foarte buni la învățătură, cu rezultate deosebite la concursuri județene și naționale, a crescut aproape de 150. Deși pentru unii elevi școala nu este semnificativă, pentru sute de copii de etnie turco-tătară, a învăța este prioritate.

An de an UDTTMR premiază aceşti elevi cu diplome, în semn de recunoaștere a muncii și rezultatelor obținute, dar și cu un loc în tabere programate în perioada vacanței de vară. Astfel, acțunile Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani, reprezintă un adevărat stimulent care să îi motiveze pe elevi să se autodepășească și să devină din ce în ce mai bine pregătiți.

În deschiderea  acţiunii, Preşedintele UDTTMR, ing.Gelil Eserghep, a declarat :” În acest an, numărul premianţilor de etnie turco-tătară a crescut. Mă bucur că tinerii noştri sprijiniţi de familiile lor au obţinut aceste rezultate, meritul nostru al uniunii este minor în acest sens. Noi nu facem decât să luăm act de munca voastră, a copiilor şi a celor care sunt în spatele lor”. a declarat preşedintele UDTTMR, în continuare Preşedintele UDTTMR a făcut şi un apel către toţi copiii pentru a se alătura activităţilor uniunii, dar să participe şi la cursurile de limba tătară din cadrul şcolii comunitare şi să vină la orele de pregătire a formaţiei de dansuri.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Festivitatea de încheiere a cursurilor Școlii Comunitare din cadrul UDTTMR

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 iulie 2016, 05:25

(mai mult…)