Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit cu omologul său din Republica Macedonia de Nord, generalul-locotenent Vasko Gjurchinovski, aflat în zilele de 26 și 27 februarie în vizită oficială în țara noastră. Cei doi au discutat despre situația de securitate, accentul fiind pus pe regiunea Balcanilor de Vest și pe flancul estic al c. Programul șefului apărării din Republica Macedonia de Nord a inclus vizite la unități din compunerea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, una dintre ele fiind Batalionul 1 Infanterie Olt, acolo unde este dislocat, la a treia rotație, contingentul macedonean. În cadrul unei ceremonii, generalul Gjurchinovski a mulțumit pentru sprijinul oferit de militarii români în programul de instruire din țara noastră.
Vasko Gjurchinovski: În calitate de comandant nu poți simți o satisfacție mare decât să asiști la progresele făcute încă de la început. Pentru noi, militarii Republicii Macedonia de Nord, să luăm parte la aceste activități înseamnă mult, chiar dacă suntem doar un pluton de 34 de militari. Națiunea noastră trebuie să înceapă de undeva și, mulțumită partenerilor și aliaților noștri, construim o forță mai puternică, bazându-ne pe lecțiile învățate și îmbunătățind doctrinele și conceptele naționale.
Sonia Raicu (realizator rubrică): La rândul său, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a apreciat contribuția celor trei rotații ale militarilor macedoneni, subliniind că pregătirea în comun și participarea la misiuni NATO și UE consolidează parteneriatul dintre cele două armate.
Gheorghiţă Vlad: Militarii noștri se instruiesc umăr la umăr pe pământ românesc, la granița de est a NATO. Militarii români și cei nord-macedoneni au îndeplinit mai multe misiuni împreună în KFOR EUFOR ALTHEA. În ultimul an, am realizat un parteneriat și o prietenie puternică. Dialogul politico-militar dintre țările noastre este pe un trend ascendent și cred într-o continuă dezvoltare a acestor relații și în viitor.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general locotenent, bine ați venit la „Interviul săptămânii”. Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație. Cristian Dumitrașcu: Am să vă rog să trecem un pic în revistă acest an din nou complicat – 2023. Cătălin Tomescu: Un an greu, după părerea mea. Dacă mă întrebați de evenimentele fundamentale, principala mutare, zic eu, a făcut-o China. Lumea aia unipolară care s-a creat după 1989-1990, după primul război din Golf, destrămarea Tratatului de la Varșovia, destrămarea URSS-ului ș.a.m.d., care a fost un fenomen geopolitic la scară globală care a dus la crearea lumii unipolare, respectiv Statele Unite ca cea mai mare putere politică, economică și militară – și încă mai este. Deja acuma, din punctul meu de vedere, lumea deja trece la societatea bipolară la nivel global. Bineînțeles că există mai multe teorii cu cele cinci clustere, ș.a.m.d. – nu vreau să contrazic pe nimeni, n-am o problemă, fiecare vede din unghiul lui de vedere -, dar, în opinia mea, China deja a ieșit la rampă și nu mai poate fi desconsiderată sau trebuie luată în seamă. Și cred eu că s-a dovedit că a fost luată în seamă prin organizarea summitului de la San Francisco între președintele Statele Unite și președintele Chinei, care numai organizarea acestui summit la nivel de vârf reprezintă o recunoaștere a partenerului, că altfel nu se organiza. Că e bine sau că e rău, nu știu. Personal mă bucur că s-au întâlnit, pentru că situația la conflicte – și o să ajungem și acolo – nu e roză și nu se întrevăd linii de oprire, prin urmare, eu salut, bine, cu umila mea poziție, vă dați seama, faptul că cei doi lideri au decis să se întâlnească. Nu o să știm rezultatele foarte curând. E ca un fel de summitul de la Yalta, de acum 80 de ani. Prin urmare, China a devenit jucător global – politic, economic, financiar și al controlului resurselor strategice importante. Am lăsat la urmă ‘militar’. De ce? Pentru că au spus-o și analiștii militari americani și oameni cu funcții de răspundere în America. Am urmărit pe unul din liderii armatei americane spunând că ei prevăd 2035-2040 perioada în care ei consideră că China va putea deveni o amenințare militară pentru ei. De aceea am lăsat ultima și sunt de acord cu treaba asta, chinezii nici nu au avut în proiecție până acum 15 ani să devină o putere militară. Ei au fost axați mai mult pe domeniul politic, economic, financiar și al resurselor. De aia au și revenit la nivel global.
Al doilea punct ar fi conflictul Federației Ruse și Ucraina. Încă o dată, nu intrăm cu operație specială ș.a.m.d., problemă de semantică și de lege. Dar ideea e că timpul a lucrat în favoarea rușilor. Dacă ați observat poziția rușilor din ultimele două-trei luni, începând cu nereușita contraofensivei, o să vedeți că sunt foarte liniștiți, Putin e chiar jovial, nu mai are nici boli, nu mai are nimic, chiar se ține de vizite în plan extern; de asemenea, inclusiv Medvedev nu mai tot amenință cu arma nucleară, cum când erau la greu tot o vânturau ideea asta, că avem arme nucleare și putem să apelăm la ele, acuma sunt liniștiți. De unde vine liniștea asta? Pentru că și-au dat seama că ei sunt cu cărțile mari. Industria de apărare le produce armamentul de toate categoriile, de toate calibrele, inclusiv acum, de curând, au dat la apă două submarine nucleare de atac, unul din ele în clasa Borei, care e clasa superioară. Ce să vă spun? În plan politic le-a ieșit, a fost admis la anumite forumuri în plan internațional, în care au fost prezenți 60 de șefi de state. Rușii arată foarte mulțumiți de ei. Putin – citeam în ultima lui luare de cuvânt – el a spus că ar vrea ca, că vorbim de limitele acceptabile, aici revin, el a zis: domnule, eu aș vrea ca Ucraina să se retragă cu trupele ei din cele patru provincii, în Crimea nu a ajuns, vă aduceți aminte când spuneam Crimea e nu că mult prea tare, eu nu m-aș fi apucat de ea. Ideea este că el a spus că să se retragă forțele armate din cele patru provincii din teritoriile care sunt încă controlate de forțele ucrainene şi el ar fi mulțumit. Deci să rămână cu cele patru și Crimea. Zaharova, purtătoarea de cuvânt, și mai mulți lideri politici ai lor spun: domnule, nu ar fi momentul să mergem înainte. Am spus-o de mult: el va viza tot timpul Marea Neagră, nordul Mării Negre. El ar vrea cele patru provincii să continue până la Odesa; că nu i-a ieşit Odesa, e altă problemă, e o problemă de strategie, au greșit, și bine că au greșit. Dar vreau să spun ca idee, vorbind tehnic, vorbind militar. Problema este că mai sunt care vântură ideea asta, că ar trebui să luăm nordul Mării Negre, că de acolo vin resursele, de acolo vine controlul gurilor Dunării, de acolo vin multe – n-aș vrea să se ajungă acolo. Personal am spus că Odesa nu se ia fără debarcare şi îmi mențin ideea iar ca să ajungă la Odesa îi trebuie minim șase divizii, chiar dacă le-ar avea, dar sigur o divizie cu pierderi și nu știu dacă își permite să piardă 20.000 de oameni, cam cât are o divizie de luptă la ruși.
Preşedintele ucrainean, linia lui directoare este să-i scoată afară din țară. Personal sunt de acord cu el, că e ţara lui și e atacată. Ideea este că dacă își menține acest obiectiv, care, din punctul meu de vedere, e cel mai înalt posibil, nu știu dacă va fi realizabil în cursul anului 2024, cu tot sprijinul. Încă o dată, rămân la ideea că timpul îi favorizează pe ruși. Nu știu dacă coeziunea politică la nivelul UE și la nivelul NATO va rămâne aceeași, nu știm dacă sprijinul american va fi la fel. Uitați că sunt probleme încă, nu intrăm în detalii, dar, pentru ascultători, sunt… Cristian Dumitrașcu: Vin alegerile… Cătălin Tomescu: … ce argumente am. Poate și dânșii ar trebui, liderii ucraineni ar trebui să se gândească și ei la cât să coboare linia și să treacă la negociere cu Federația Rusă. Știu că sună urât, știu că a fost un război barbar, știu că omenirea nu trebuie să conducă ăla cu mai mulți mușchi trebuie să-l bată pe ăla cu mai puțin mușchi, că nu așa merge treaba, dar, din păcate, cred că ar trebui să se meargă pe o negociere între cele două părți, susținute de cele două mari puteri şi alți jucători, nu intru în detalii, dar cumva să se oprească pentru că nu cred că să mai poate elibera tot teritoriul și ca nu cumva să se prelungească să le vină rușilor o idee să nu cumva să se dezvolte ofensiva.
La al treilea punct de discuție pentru 2023, s-a iscat conflictul din Israel, când am fost atacați pe 7 octombrie de către forțele Hamas. Acțiunea a fost pregătită bine. Nu poți să desfășori o asemenea acțiune împotriva unui stat ca Israel fără să ți-o pregătești cu un an-doi, sprijinită, ticluită cu consilieri militari serioși. Că e atac terorist este că e purtat de o organizație teroristă, dar acel atac a fost organizat militar. Doar în durata conflictului. Păi, Israelul are o armată serioasă. Ei sunt în război de… era să zic de când s-au născut. Am tot respectul pentru poporul lor, dar țara aceasta este una dintre cele mai bine pregătite țări din punct de vedere militar din toate punctele de vedere: din punct de vedere al teritoriului, a populației, mobilizare, tehnică de luptă, ce vreți dvs. şi am multe argumente în sprijinul ideii ăsteia. Prin urmare, uitați-vă că încă se luptă cu ei, care normal ar fi trebuit să-i distrugă într-un timp mai scurt. Ce înseamnă asta? Tot la fel, a fost bine pregătit. Acolo au fost zeci de mii de soldați, toate tunelurile alea, tot sistemul de comandă și control – lupta nu se duce fără comandă și control. Ca să reziști atâta trebuie să ai sistem de comandă şi control. Deci acolo a fost pregătită militar, nu terorist. Terorist a fost tipul de atac, încă o dată, și organizația, structura care a asigurat luptătorii, dar n-are nicio legătură cu o acțiune pregătită, cum te-ai duce să pui o bombă într-un metrou. Acolo au fost și sunt oameni pregătiți milita. Cristian Dumitrașcu: De către? Cătălin Tomescu: N-aș putea spune ce consilieri au avut. Pot să fie consilieri de-ai lor, militari, pot să fie și străini, pot să… Se vorbește de implicarea iraniană, se vorbește de mai multe țări care i-ar putea sprijini, Hezbollah, în partea cealaltă, în Liban – n-aș face o afirmație dacă există o țară terță. Ce pot să spun eu, ca, să zic, expert militar, este că sigur a fost pregătită din timp de către militari și susținută logistic cu echipamente, muniție. Păi ucrainenii au terminat muniția după două luni de război și o țară întreagă și cu putere militară și cu industrie de apărare… Păi ăștia cum mai au muniţie acum? Aia a fost adusă acolo, a fost depusă cu un an de zile, luni de zile, pentru că și pe-acolo nu puteai să aduci dinspre Israel, dinspre mare. Să nu uităm că Israelul, încă o dată, e țară serioasă pe domeniul de securitate și apărare și în multe alte domenii, dar aici chiar știu ce vorbesc. Că dacă au fost surprinşi sau nu sunt surprinși ne mai trebuie vreo două emisiuni ca să elucidăm treaba asta. Ideea fundamentală este că a fost pregătit, asta spun. Nu m-aş hazarda să zic neapărat că au fost rușii, probabil au fost, dar sigur nu vor avea nicio șansă. Deci dacă se gândește cineva că poate să-i dovedească pe Israel, din punctul meu de vedere nu are dreptate. Şi aici, ca și în conflictul de la graniță cu Federația Rusă și Ucraina, problema va fi aceeași: cum se va finaliza? Care sunt premisele de pace?
Aici este toată esența. Conflictul în sine va fi rezolvat clar. Israelienii vor mătura tot ce există acolo. Eu nu spun că au dreptate sau nu, deocamdată vorbim tehnic. Cristian Dumitrașcu: Analizați tehnic puterea militară. Cătălin Tomescu: Absolut. Problema este că sunt convins că armata israeliană și liderul Netanyahu nu vor accepta să mai rămână picior de luptător acolo, că e Hamas, că e terorist, că nu e terorist, cine luptă împotriva lor acolo sigur ori pleacă… Cristian Dumitrașcu:… ori e lichidat… Cătălin Tomescu: … ori va fi arestat ori e lichidat, cu consecințele și pentru armata israeliană. Dar sigur se va termina, nu în foarte mult timp. Problema fundamentală va fi ce urmează după. Pacea, exact ca în Federația Rusă și Ucraina, ajungem la nivelul de pace, corect, cum o scriem, cine o scrie, cine o stabilește, cine să fie de acord? Cristian Dumitrașcu: E important cine o stabilește. Cătălin Tomescu: Dacă la Federația Rusă și Ucraina avem doi lideri, două țări, două conduceri care trebuie să cadă de acord, aici cu cine negociezi? Cu Hamasul exclus. Cu Hezbollahul exclus. Cristian Dumitrașcu: Şi atunci? Cătălin Tomescu: Cu liderii palestinieni, care nu mai au lideri? Cine va stabili viitorul? Aici va fi marea problemă. Cristian Dumitrașcu: Deci, e un pic mai complicat decât în cazul… Cătălin Tomescu: Păi, v-am spus că e mai complicat. Acolo sunt doi lideri. Problema fundamentală este că aici cine va stabili liniile cumva trebuie să ajungă la o soluție. Acolo să nu uităm că, în afară de băieții răi, ca să spun așa, sunt probabil câteva sute de mii, probabil chiar un milion or mai fi rămas, nu știu, n-am date concrete, de oameni normali, familii normale, cu copii, cu bătrâni, care n-au nicio treabă nici cu terorismul, nici cu nimeni, ei vor să trăiască liniștiți, da, cum vor să trebuiască şi israelienii. Cum să trăiești tot timpul cu amenințarea că îţi cade o ploaie de rachete în cap? Cum să îți trimiți copiii la școală ș.a.m.d.? Și palestinienii au și ei argumentele lor. Bă, dar țara noastră unde e, că noi am fost aici? Problema e foarte complicată. Gândiți-vă conflictul ăsta e de 70 de ani, nu putem să rezolvăm nici în 10 minute și nu se poate rezolva, cum să spun eu, după ureche, cum li se pare lor bine. Aici cumva trebuie luată rescrisă cartea de la început, dai la prima pagină din nou, pui geografia pe masă, pui harta pe masă. Vedem toate elementele, începând de la demografie, începând de la zone. Toate chestiile astea trebuie analizate de către cei care vor participa la la negocierile de pace acolo, pentru că din punctul meu de vedere cel mai greu lucru pentru 2024 va fi să se găsească o soluție. Cam astea ar fi principalele trei elemente fundamentale din punctul meu de vedere pentru 2023: faptul că China a devenit jucător global; conflictul între Federația Rusă și Ucraina, din punctul meu de de vedere, nu poate să aibă o soluționare militară, în sensul că, indiferent ce resurse ar veni, practic, pe ucraineni îi vor ajuta să obţină succese limitate și să își păstreze o mare parte din teritoriu, dar nu cred că vor fi suficiente sau mai are capacitatea necesară de a-i scoate pe ruși afară din toate teritoriile sau provinciile cucerite și anexate; și al treilea, conflictul israeliano-palestinian. Sunt multe alte elemente, dar m-aş opri la astea trei, pe care le consider eu fundamentale pentru anul 2023. Cristian Dumitrașcu: Domnule general Tomescu, vă mulțumesc foarte mult. Să aveți un an mai bun, să fie cu sănătate! Cătălin Tomescu: Mulțumesc frumos! Cristian Dumitrașcu: Vă mai așteptăm la „Jurnal militar”. Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație. Le urez tuturor celor care ne ascultă, tuturor românilor, un an bun, sănătate în primul rând, cu pace, să-și îndeplinească toate aspirațiile împreună cu familiile lor!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primele vești le primim din Republica Centrafricană, unde generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a preluat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene de la omologul său, generalul de brigadă Lino Goncalves. Instituită în aprilie 2016, această misiune este angajată în reforma sectorului apărării din Republica Centrafricană.Colegii noștri din cadrul echipei românești participă la procesul de pregătire al militarilor din țara gazdă prin activități de consiliere la nivel strategic, cât și prin organizarea și conducerea cursurilor de carieră și educație militară pentru ofițeri, subofițeri și personal de specialitate. Detalii despre pașii premergători unei misiuni internaționale, ne oferă generalul de flotilă aeriană, Cătălin Băhneanu, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Cătălin Băhneanu:Toate procesele pleacă de la selecție. Chiar aș putea spune că întâi este asumarea misiunii, după care selecția personalului. Urmează apoi o evaluare a celor selectați pentru misiunile respective, iar aici începe detalierea misiunile sub ONU, UE, OSCE, coaliție au un anumit tipic, misiunile sub NATO, au un alt tipic. De regulă, misiunile NATO sunt colective, cu subunități organice, celelalte sunt individuale.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm spre continentul european și poposim în Bosnia și Herțegovina, mai precis că în Camp Butmir din Sarajevo, acolo unde compania românească de manevră Althea a predat responsabilitatea și misiunea partenerilor din Țările de Jos. La începutul anului 2022, România suplimenta contribuția la operația EUFOR Althea, cu 164 de militari, în vederea îmbunătățirii nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații. Teodora Mazere (realizator rubrică): Trecem granița spre sud-est și ajungem în Kosovo, acolo unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune. În cadrul misiunii NATO KFOR, 65 de militari formează detașamentul românesc care acționează în cadrul Batalionului 2 multinațional. Alături de celelalte structuri militare dislocate în Kosovo, Batalionul multinațional are ca principală misiune asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare pentru toți cetățenii. Cu detalii vine maiorul Narcis Grigoraș, ofițer în cadrul modulului românesc din Batalionul 2 multinațional, dislocat în Kosovo. Narcis Grigoraș:Ne desfășurăm activitatea întrunit, pe celule, în schimburi, astfel încât să fim capabili de a acționa 24 h în mod continuu, în eventualitatea prevenirii oricăror incidente care ar putea apărea. Partenerul ne apreciază, colegii cu care ne desfășurăm activitatea se pot baza pe noi. Suntem aici să executăm o misiune și asta vom face.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani, ajungem pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, mai precis în Polonia, unde militarii dobrogeni se apropie cu pași repezi de sfârșitul misiunii, locul lor fiind luat, la începutul lunii noiembrie, de militarii turdeni din Batalionul 3 Potaissa. Până la momentul bilanțului, Gheparzii de Fier au participat zilele acestea la un exercițiu în care au fost angrenate forțe din cadrul grupului de luptă, cât și din unități ale națiunii gazdă. Cu detalii vine Edi Nicolae. Edi Nicola ( reporter ): Exercițiul a avut ca obiectiv principal augmentarea unei structuri poloneze cu personal din cadrul grupului de luptă. Pe durata întregii acțiuni, militarii din cadrul elementelor de comandă i-au înlocuit pe omologii națiunii-gazdă, conform unor jocuri de război bazate pe scenarii fictive, create pentru a dezvolta interoperabilitatea la nivel NATO.
Sonia Raicu (realizator rubrică): O nouă reuniune a miniștrilor apărării în formată B9 (București 9) a avut loc marți, 25 aprilie, la Varșovia. Aceasta a fost coprezidată de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, alături de omologul din Polonia, Mariusz Blaszczak.
S-au analizat provocările de securitate generate de ultimele evoluției ale războiului din Ucraina și implicațiile în plan regional și euroatlantic, continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, evaluarea implementării deciziilor adoptată la Summitul de la Madrid privind postura de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, precum și pregătirea Summitului de la Vilnius din 11 iulie 2023.
Ministrul apărării naționale a menționat necesitatea implementării deciziilor Summitului NATO de la Madrid în domenii privind securitatea la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță, precum și necesitatea continuării eforturilor NATO-UE pentru sprijinirea Ucrainei și partenerilor din regiune.
Şi tot din agenda Ministerului Apărării, joi, ministrul Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu generalul James B. Hacker, comandantul forțelor aeriene americane din Europa și comandant al Comandamentului Aerian Aliat.
Vizita în România a oficialului american a inclus întâlniri cu echipele de comandă și militarii români din Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 86 Aeriană Borcea și Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, precum și cu o delegație a Statului Major al Forțelor Aeriene, condusă de șeful acestei categorii de forțe, generalul-locotenent Viorel Pană.
A 3-a ediție a conferinței internaționale „Unmanned Systems Forum. Smart Approach, Fast Development”
Publicat de Gabriel Stan,
27 februarie 2023, 14:29
Sonia Raicu (realizator rubrică): Cea de-a treia ediție a conferinței internaționale cu tema „Unmanned Systems Forum. Smart Approach, Fast Development”, organizată de Asociația New Strategy Center cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc săptămâna aceasta la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București.
Dezbaterile, la care au participat oficiali și experți civili și militari din România, cât și din alte state membre NATO și UE, precum și reprezentanți ai mediului academic și ai unor companii cu o vastă experiență în domeniu, s-au axat pe subiecte de actualitate referitoare la evaluarea impactului războiului din Ucraina asupra mediului de securitate internațional, la un an de la izbucnirea acestuia.
Prezent la conferință, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat că România va continua să sprijine Ucraina atât cât va fi nevoie.
Ministrul Apărării a făcut referire și la utilizarea dronelor în războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, tehnologii care permit funcționarea cu o autonomie din ce în ce mai mare în acțiuni de recunoaștere, supraveghere, detectare de ținte sau în misiuni de luptă și în război electronic.
Prețul locuințelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 49,2% în perioada cuprinsă între 2010 și trimestrul al treilea din 2022, iar România a consemnat printre cele mai mici majorări de prețuri din UE, conform datelor publicate marți de Eurostat și citate de Agerpres.
Astfel, în perioada menționată, prețul locuințelor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre UE și a scăzut doar în Grecia (minus 22%), Italia (minus 9%) și Cipru (minus 0,3%).
Cele mai mari creșteri au fost înregistrat în: Estonia (199%), Ungaria (174%), Luxemburg (140%), Lituania (137%), Letonia (134%), Cehia (133%) și Austria (130%).
În România, precum și în Finlanda și Spania, prețul locuințelor a înregistrat o creștere mai mică de 25%, adică la jumătate față de creșterea medie înregistrată în UE.
Referitor la prețul chiriilor, acesta au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada cuprinsă între 2010 și trimestrul al treilea din 2022.
Cu excepția Greciei, unde au scăzut cu 24%, chiriile au crescut în restul celor 26 de state membre, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (233%) și Lituania (151%), în timp ce în România s-a înregistrat o creștere de peste 25%, peste media din UE.
România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).
Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România.
Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuți din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.
Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din
localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:
Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
Bihor (52) și Dolj (52)
Brașov (40)
Argeș (29)
Sibiu (28)
Bacău (26)
Constanța (24)
Satu Mare (23)
Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).
Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:
85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la
servicii medicale:
25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
Gabriel Stan (realizator rubrică): Miercuri, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob, în misiuni externe.
În acest moment, România are aproximativ 500 de militari dislocați în afara granițelor țării, care execută misiuni sub egida NATO, ONU sau OSCE, iar despre importanța acestor misiuni a vorbit șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Daniel Petrescu:Rămân foarte importante activitățile dumneavoastră, contribuie la o situație stabilă în zona în care sunteți, dar contribuie și la consolidarea profilului strategic al țării noastre în cadrul Alianței și al Uniunii Europene.
Transmiteți militarilor aprecierea mea și a colegilor din Statul Major al Apărării pentru ceea ce faceți!
Sărbătoriți Ziua Națională așa cum o face de fiecare dată, în spirit românesc! Vă doresc ”La mulți ani” și toate cele bune! Succes în misiune!
Gabriel Stan (realizator rubrică): Una dintre misiunile la care participă militarii români este și cea din Polonia, acolo unde, timp de aproximativ șase luni, militarii Detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focșani, sunt dislocați în Baza de Instrucție Bemowo Piskie, unde se instruiesc într-un mediu multinațional, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi.
Chiar dacă săptămâna aceasta a fost una extrem de încărcată, militarii participând la activități de instruire în cadrul unor exerciții, aceștia au sărbătorit joi, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, alături de colegii din grupul de luptă.
Maior Florian Ion, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaerian Sky Guardians:Am sărbătorit Ziua Națională alături de ceilalți militari din grupul de luptă NATO. A fost organizată o ceremonie în care au fost premiați și câștigătorii competițiilor sportive ce au avut loc la începutul săptămânii.
Pentru cinci dintre militarii rașamentului a fost o zi specială, deoarece au fost avansați în gradul următor. A fost cu adevărat o atmosferă de sărbătoare. Nu am fost alături de cei dragi, însă ceilalți militari din battlegroup ne-au făcut să ne simțim ca acasă.
Gabriel Stan (realizator rubrică): Părăsim continentul european și ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde, ca urmare a solicitării Guvernului irakian, începând cu anul 2018, se desfășoară misiunea NATO Mission Irak, o misiune de consiliere, instruire și consolidare a capacităților statului gazdă.
Ziua Națională a României a fost sărbătorită și în această parte a lui de către militarii care sunt dislocați în Baza UNION Trade din Bagdad, aceștia participând la activitatea organizată de Ambasada României în Irak.
Colonel Vasile Botinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Iraq: În după-amiaza zilei de 1 decembrie, am participat la o activitate organizată de Ambasada României în Irak, unde au fost invitați foarte mulți români care își desfășoară activitatea în Bagdad.
Am avut plăcerea de a transmite ambasadorului României în Irak, Excelența Sa domnul Radu Octavian Dobre, Emblema de Merit Partener pentru Apărare clasa a II-a, acordată de șeful Statului Major al Apărării, domnul general Daniel Petrescu.
Potrivit celei mai recente cercetări Eurostat, învățământul superior în Uniunea Europeană este o realitate pentru tot mai mulți oameni, 2021 atingând un vârf istoric pentru continent.
Potrivit datelor, Irlanda este lider. Aici, aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit studii superioare, adică o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Acest rezultat este urmat de Luxemburg, unde procentul este puțin sub 50%, și de Cipru, unde acest grup cuprinde aproximativ 45% din populație. Pentru comparație, media UE este puțin peste 30%.
De cealaltă parte a spectrului, cu cel mai mic număr de persoane care au studii superioare, Eurostat indică România, Italia și Republica Cehă, unde nivelurile de învățământ superior se situează la circa 20%.
Acest rezultat este deosebit de scăzut în România, de fapt, cel mai scăzut din UE, unde persoanele cu diplomă universitară sau una echivalentă reprezintă aproximativ 18% din populația cu vârste între 25 și 74 de ani.
Învățământul superior este din ce în ce mai vital pentru o piață a muncii bine dezvoltată a UE, atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Pe măsură ce piața muncii și viața noastră de zi cu zi devin mai interconectate și mai complexe, prin digitalizare, cererea de forță de muncă înalt calificată și specializată va crește.
În general, chiar și un învățământ secundar superior, adică liceu sau formare profesională, este adesea considerat nivelul minim care le poate permite indivizilor să participe pe deplin în societate și să ducă o viață împlinită.
Acesta este motivul pentru care, în 2021, UE a adoptat un pachet de măsuri care vizează creșterea învățământului terțiar în rândul tinerilor (25-34) la 45% până în 2030. Aproximativ jumătate din toate statele membre au atins deja acest obiectiv, Irlanda raportând că peste 60% din populația sa a atins obiectivul.
Potrivit datelor Eurostat, femeile au atins obiectivul de învățământ superior al blocului pentru 2030, de 45%, în 2019. În 2021, acest procent a crescut la 46,8%. Spre comparație, ponderea bărbaților cu studii superioare a fost de numai 35,7% în 2021.
În ciuda faptului că numărul bărbaților care au studii universitare a crescut în aceeași perioadă, ritmul a fost mai lent, ceea ce a dus la o diferență de gen de 11,1% între cele două grupuri. Această tendință a continuat în grupul celor de 20-24 de ani, cu cel puțin studii medii superioare – mai multe femei fiind absolvente de liceu.
Există doar două țări în UE în care numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor – România și Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea țărilor UE au raportat o rată generală ridicată a persoanelor care au cel puțin studii de calificare, din aceeași grupă de vârstă, media fiind în jur de 85%.
Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul din Transnistria izbucnit în urmă cu 30 de ani
Invitat la subiectul săptămânii a fost jurnalistul și scriitorul Marian Voicu, care a realizat o analiză a situației din Transnistria, zonă ruptă în urmă cu 30 de ani din teritoriul Republicii Moldova, acolo unde, în ultimele săptămâni, s-au intensificat acțiunile de propagandă și manipulare din partea Rusiei. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Bine ați venit, domnule Voicu!
Marian Voicu:Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): V-am sunat pentru că aveți o experiență vastă în spațiul să zicem ex-sovietic și nu numai, ați fost chiar manager de proiect la înființarea postului Radio Chișinău, un post al Societății Române de Radiodifuziune, dar aveți și o carieră publicistică ”Matrioșka mincinoșilor” este o carte foarte interesantă și care vorbește despre lucrurile pe care le vom discuta astăzi: fake news, manipulare, populism.
Ceea ce ne așteptam că se va întâmpla, iată că de câteva săptămâni încoace se confirmă, acel atac sub steag fals în Transnistria, este un spațiu foarte complicat pe care puţini îl înțeleg şi dumneavoastră vorbiți des și în emisiunea de la TVR 1 în ”Fake news”, despre asta, cum credeți că stăm noi, în fine cum credeți că stau frații noștri din Basarabia, în această situație și în aceste zile complicate?
Marian Voicu:Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă, mai ales că se apropie 9 mai – și vom vorbi despre asta. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul izbucnit în urmă cu 30 de ani, războiul din Transnistria care în opinia mea a fost Primul Război hibrid de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Atunci, rușii au folosit pentru prima dată pretextul apărării minorității ruse din Transnistria, față de așa numiții naţionalişti moldoveni; a fost invocat şi atunci un genocid și celebră sintagma ”lumea rusă” și doctrina Karaganov, inventată în 1990.
După aceea, au urmat incidente similare și a fost folosit din nou pretextul în cazul agresiunii împotriva Georgiei, şi apoi Ucrainei în 2014. Spuneam că, la 30 de ani de la războiul din Transnistria, iată că au loc aceste incidente, exploziile de la Ministerul Securității din Tiraspol, releele de televiziune dezafectate din Maiac și aerodromul de la Tiraspol, sunt explozii care nu au fost revendicate de nimeni.
Există trei variante pentru aceste incidente. Kievul acuză Moscova că a inventat o diversiune, acel război sub steag fals, de care ați amintit. Kievul acuză aşadar Moscova. Moscova acuză Kievul că pregătește o agresiune împotriva transnistrenilor, iar Chişinăuul a fost mai rezervat, i-a acuzat pe radicalii din structurile de forță din Transnistria că vor să intre în război și atunci au organizat aceste diversiuni.
Președintele aşa-numitei republicii Transnistrene, Krasnoselskii, a spus că situația este stabilă. E posibil ca Krasnoselskii să fie de partea pacifiștilor să spunem și n-ar fi rău să amintim aici şi că soția lui Krasnoselskii are cetățenie română și este un aspect interesant pentru că în acest moment, peste 60% din comerțul acestei enclave, nerecunoscute de nimeni, este cu UE.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Sunt rațiuni economice, fără îndoială, este prima oară când aflu, e interesant că soția are cetățenie română, dar sigur că da, știm cu toții că din rațiuni economice, el este un pacifist convins.
Marian Voicu:Exact. Este un tip pragmatic, ca de altfel mulți oameni de afaceri transnistreni care sunt în acest moment mai mult legați prin business de Kiev şi Chişinău, decât de Moscova.
De altfel, transnistrenii au organizat de două ori referendumuri în care s-a votat în favoarea alipirii la Federația Rusă, numai că Moscova a refuzat de două ori această invitație şi e interesant pentru că atunci când s-a făcut referendumul în Crimeea, Moscova a spus: iată, dacă locuitorii Crimeei vor să ni se alăture, atunci noi trebuie să acceptăm.
Deci pretextele sunt diverse, și Moscova manipulează aceste evenimente, în funcție de cum își dorește să arate viitorul geopolitic al fostei Uniuni Sovietice.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Cum vedeţi compoziția societății din Republica Moldova? – și vă întreb asta pentru că sigur aveți o imagine mai clară decât mulți dintre noi, având în vedere că ați cunoscut Republica Moldova, atunci în 2011, când ați pornit Radio Chișinău acolo și de atunci ați urmărit cu mare atenție spațiul acesta. Este o populație rusofonă și chiar de origine rusească acolo. Se pot ei activa acum, mai mult decât în trecut?
Marian Voicu:Cred că situaţia este comparabilă cu cea din Ucraina, în sensul în care etnicii ruși din Ucraina nu au primit armata rusă cu flori, așa cum se aștepta Putin. Au circulat numeroase mesaje pe rețelele sociale, în care etnicii ruşi din Republica Moldova, atunci când a început războiul, în urmă cu două luni, au spus: „Nu vrem ca și noi să fim eliberaţi de către armata rusă”.
În schimb, în ultimele două săptămâni se întâmplă ceva interesant – România și Republica Moldova au devenit ținta propagandei ruse. Republica Moldova pentru că a adoptat un pachet legislativ foarte interesant și foarte important pentru combaterea dezinformării ruse și probabil că moldovenii sunt în acest moment cei mai avansați în acest domeniu în Europa.
În primul rând, au interzis litera „Z” şi panglica Sfântului Gheorghe, ca simboluri ale propagandei ruse de război – doar Germania a mai făcut asta în privința literei „Z” – iar Moscova s-a supărat teribil pentru că fosta lor mică colonie a îndrăznit să facă lucrul ăsta și se cere pedepsirea Republicii Moldova, mai ales că există şi o apropiere în acest moment de Uniunea Europeană, au făcut o cerere de aderare.
Charles Michel, preşedintele Consiliul European, a fost miercuri la Chișinău și a promis o asistenţă în toate planurile, și financiară și instituțională, dar și sprijin militar și acest lucru a fost pe larg comentat de propaganda rusă.
Iar România a devenit obiectul propagandă ruse pentru că câțiva oameni politici români au fost la Kiev, au fost primiţi de președintele Zelenski și au promis sprijin inclusiv militar, dacă se va lua o astfel de decizie comună, la nivel european.
Iar agresiunea cibernetică de zile trecute revendicată de gruparea rusă Killnet fost primul atac împotriva României, un atac despre care liderii sau oficialii NATO ne-au prevenit încă de la începutul războiului că va avea loc.
Aşadar, putem spune că în acest moment şi noi suntem și în război informațional și în război cibernetic. Așadar, în acest moment, etnicii ruşi din Republica Moldova care, conform ultimului recensământ, ar fi undeva la 15%…
Reporter: Doar?
Marian Voicu:Doar. Şi aici nu îi socotim, bineînțeles, pe etnicii ucraineni. În acest moment al activării propagandei ruse, mai ales că se apropie și ziua de 9 mai, care este sărbătorită de Kremlin ca ziua victoriei, deşi pacea a fost semnată în 8 mai – şi aici este o altă poveste interesantă – au început în Găgăuzia, în Bălți, unde există o minoritate importantă rusă, să îndemne la nesupunere civică, adică la purtare a panglicii Sfântului Gheorghe și la ieșirea în stradă în ziua de 9 mai, asta se întâmplă și la Chișinău, iar liderii socialişti, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, îndeamnă la nesupunere civică.
Va fi interesant să vedem luni, 9 mai dacă vor exista evenimente în Republica Moldova pe care Moscova le poate instrumentaliza și le poate folosi pentru retorica războiului.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, mi se pare relevant să spuneți câteva cuvinte despre proiectul la care participați, despre site-ul Veridica, pentru că acolo vă ocupați chiar de știrile false, de combatere a manipulării și, din câte știu, de foarte puțin timp ați intrat și cu informație în limba rusă.
Marian Voicu:Da, este adevărat şi vă mulţumesc pentru că ați adus în discuție acest subiect. Suntem una din puținele platforme de demontare a știrilor false de aici, din România, și cred că suntem și singura publicație care are corespondenţi de presă în mai toate capitalele din Europa Centrală și de Est, pentru că acesta este al doilea profil al publicației – cel de politică externă – mai ales că în toate țările din Europa de Est există cam același etos și sunt vehiculate cam aceleaşi narațiuni farse.
Suntem cam 30-40 de colegi, facem această activitate de „debunking” zilnic. Conținutul este accesibil în română, engleză și, din 3 mai, Ziua Libertății de Exprimare, și în rusă și suntem citiți cam în 120 de țări.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Mulțumesc! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Marian Voicu, jurnalist și scriitor.
Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică):Vă mulțumesc mult pentru această oportunitate! Vă doresc numai bine dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!
Prețurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut cu până la 7% din cauza unor noi sancțiuni impuse Rusiei.
Unele ţări din UE au cerut blocului comunitar să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus că, în zilele următoare, ţara sa şi aliaţii săi vor cădea de acord asupra unor „noi măsuri” împotriva Moscovei, fără a oferi alte detalii.
De asemenea, ministrul german al Apărării a spus că UE ar trebui să discute despre încetarea achiziţiilor de gaze din Rusia.
UE a decis să creeze un grup de lucru vizând coordonarea inițiativelor privind primirea elevilor ucraineni, transmite AFP.
Printre categoriile de activități prevăzute pentru acest grup de lucru se va număra şi sprijinul financiar pentru sistemele de învăţământ din ţările membre, cu o „realocare de fonduri europene pentru sprijinirea primirii copiilor în școli”, a indicat ministrul francez al educaţiei Jean – Michel Blanquer.
„Există o provocare în special pentru țările care se află în prima linie”, a spus el, citând printre ele Polonia, Bulgaria sau România, care „sunt în situația în care trebuie să primească foarte mulți copii și, prin urmare, au nevoie în mod special de ajutorul Comisiei”.
În ceea ce privește primirea copiilor ucraineni în școli, „au fost expuse o mulţime de idei şi foarte multe bune practici şi, de aceea, ne vom baza pe aceste bune practici”, a indicat Blanquer.
Alte aspecte luate în considerare vizează accesul la resurse pentru a sprijini profesorii europeni cu o platformă comună, sau accesul la cultura, limba şi sistemul de învăţământ ucrainean pentru studenţi şi profesori, cu „resurse educaţionale disponibile în ucraineană”, a spus Blanquer.
Uniunea Europeană va începe să aplice de la 1 februarie, noua regulă care limitează la 270 de zile (nouă luni) valabilitatea certificatului verde pentru călătoriile intra-europene după vaccinarea anti-COVID-19 cu schema completă alcătuită din două doze (sau o doză în cazul vaccinului Johnson & Johnson).
Măsura este obligatorie pentru toate statele membre ale UE, dar se aplică numai pentru călătoriile intra-comunitare, deciziile privind folosirea acestui certificat în alte scopuri pe plan intern (accesul în restaurante, la concerte sau la alte evenimente şi în alte spaţii) revenind fiecărui stat membru. Totuşi, Comisia Europeană le-a solicitat „să se alinieze cu perioada de valabilitate stabilită la nivel european”.
Limitarea valabilităţii certificatului verde fără doza de consolidare a fost decisă pe baza orientărilor Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), care a recomandat administrarea dozei „booster” odată cu trecerea a şase luni de la încheierea schemei complete de vaccinare, întrucât eficacitatea vaccinului scade în acest timp.
Începând de marţi intră în vigoare şi noile norme europene privind înscrierea dozelor „booster” pe certificatele de vaccinare. Astfel, acestea vor apărea cu înscrisul „3/3” în cazul vaccinurilor Pfizer, Moderna şi AstraZeneca şi cu „2/1” în cazul vaccinului Johnson & Johnson.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că România trebuie să se adapteze regulilor din UE cu privire la certificatul digital COVID-19.
Totuși, până la o nouă reglementare legislativă, certificatul digital este valabil pentru intrarea în ţara noastră şi pentru cei care au depăşit 9 luni de la vaccinarea cu schema completă şi nu au doza booster.
România, 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii
Publicat de Gabriel Stan,
14 decembrie 2021, 13:33
Anca Făgăraș (realizator rubrică): România împlinește 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii. În acest context, secretarul de stat Simona Cojocaru și ambasadorul României la Seul, Cezar Manole Armeanu, au participat prin video conferință, în zilele de 7 și 8 decembrie, la întâlnirea ministerială privind operațiile ONU de menținere a păcii „United for Peace, Together for a Better Future”, organizată de Coreea de Sud.
Oficialii României au exprimat disponibilitatea țării noastre atât pentru participarea la eforturile ONU de stabilizare și menținere a păcii, cât și pentru implementarea rezoluțiilor ONU pe problematica „Femeile, pacea şi securitatea”.
Evenimentul a tratat în mod deosebit tehnologia și consolidarea capacităților medicale, a revizuit prioritățile comune și a pus accent pe capabilitățile militare și de poliție, performanța și protecția civililor.
Simona Cojocaru, secretarul de stat pentru politica de apărare:Am subliniat sprijinul nostru activ pentru inițiativa secretarului general ONU, demarată în anul 2018, și anume inițiativa „Action for Peacekeeping”, un moment de referință din perspectiva organizării, pregătirii și evaluării misiunilor de menținere a păcii sub egida organizației mondiale.
Am subliniat că România, în calitate de membru ONU, NATO, UE și OSCE, a făcut pași importanți în direcția implementării politicii de gen; strategia națională și planul național de acțiune ce au ca obiect implementarea Rezoluției 1325 „Femeile, pacea și securitatea”, Ministerul Apărării Naționale preluând coordonarea domeniului la nivel național.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.
Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.
Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma
Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:
General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.
Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.
Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.
Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la începerea misiunii în Polonia „Gheparzii de fier” au participat la primul exercițiu tactic cu trageri de luptă pe timp de noapte în poligonul South Hills. Pentru artileriștii antiaerieni dobrogeni a fost un bun prilej de a demonstra că sunt pregătiți să execute cu succes misiunile încredințate în cadrul Grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.
Locotenent Diana Aioanei:Desfăşurarea unui exercițiu cu trageri de luptă reale pe timp de noapte a fost principala activitate la care am luat parte. Pe timpul acestuia echipajele complexului antiaerian „Ghepard” au executat foc asupra bombelor de iluminare, lansate de plutonul de aruncătoare al aliaților. Am avut și un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Au fost create incidente asemănătoare cu cele reale cu scopul de a ne testa capacitatea de adaptare și de a crește nivelul de pregătire al militarilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999, ca operaţiune de susţinere a păcii, forţa păcii KFOR este desfășurată în prezent în Balcani, pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo şi pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest. Prin proiectele și donațiile sale KFOR continuă să-și dedice eforturile pentru a sprijini orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viitorul populației, cu atenție deosebită acordată generației tinere.Căpitanul Ionuț Dincă, ofițer în cadrul Biroului cooperare civil-militară în Comandamentul KAFOR.
Căpitan Ionuț Dincă: Misiunea echipei din care fac parte este de a sprijini inițiativele de proiecte. Ultimul a constat în donarea de instrumente muzicale unei școli din localitatea Drenas, cu scopul de a asigura un viitor mai bun populație din Kosovo, îndeosebi noii generați, copiilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Prin participarea la misiuni internaționale sub egida NATO, ONU sau UE România este un contributor important la pacea și securitatea internațională. Desfășurată sub egida Națiunilor Unite ca urmare a adoptării rezoluției Consiliului de Securitate numărul 1996 din 2011, misiunea din Sudanul de Sud are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Colonelul Dan Ruja, observator militar în cadrul misiunii României în Sudanul de Sud.
Colonel Dan Ruja: Noi aici suntem 7 militari români. Mai avem şi membri ai Poliţiei Române, care execută misiuni aici, dacă nu mă înşel în jur de vreo 5. Mai sunt civili, care lucrează pe forţe de protecţie. Noi suntem câţiva români, însă nu prea mulţi. Mai schimbăm o vorbă în limba română în afară de telefon. Ne mai întâlnim, iar acum de 1 Decembrie încercăm să organizăm o întâlnire în capitală.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Fregata „Regina Maria” este integrată până la sfârșitul lunii noiembrie în Gruparea navală permanentă a NATO și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană, pentru consolidarea securității Alianţei pe flancul sudic, iar în perioada 25-30 noiembrie navă românească participă la exercițiul multinațional NIRIIS 21.
De la 1 octombrie 2021 cetăţenii români, asemenea tuturor cetăţenilor din ţările Uniunii Europene, nu vor mai putea folosi cartea de identitate ca document de călătorie în Regatul Unit, ci doar un paşaport valabil, aminteşte Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Cetăţenii din UE, Spaţiul Economic European (SEE) şi elveţieni pot călători în Regatul Unit pentru vacanţe sau călătorii scurte fără a avea nevoie de viză, însă este obligatorie deţinerea unui paşaport care ar trebui să fie valabil pe toată perioada sejurului în Regatul Unit, conform ghidului cu îndrumări de călătorie publicat de guvernul britanic pe site-ul său.
Cartea de identitate poate fi utilizată pentru a intra în Marea Britanie până pe cel puţin 31 decembrie 2025 de către persoanele care:
deţin statutul EU Settlement Scheme settled sau pre-settled
deţin un permis de muncitor transfrontalier (frontier worker permit)
sunt un vizitator pentru probleme de sănătate S2 (S2 Healthcare Visitor)
sunt un furnizor de servicii elveţian (Swiss Service Provider)
Pentru a munci sau studia în Marea Britanie pentru o perioadă mai mare de şase luni, doritorii trebuie să aplice pentru o viză.
Cei care doresc să viziteze Marea Britanie pentru o perioadă mai mare de şase luni pentru a beneficia de tratament medical privat sau ca vizitator academic, trebuie să aplicce pentru o viză standard de vizitator (Standard Visitor Visa).
Cei care doresc să viziteze Marea Britanie pentru a se căsători sau a forma un parteneriat civil sau pentru a notifica acest lucru, trebuie să aplice pentru o viză de căsătorie/parteneriat civil (Marriage/Civil Partnership Visa).
Elevii din România, fruntaşi la studiul limbilor străine!
Foto: Sursa foto: Bucurestifm
Publicat de Andra Radu,
24 septembrie 2021, 15:50 / actualizat: 24 septembrie 2021, 17:54
În 2019, 59% dintre elevii din învăţământul general secundar superior au studiat două sau mai multe limbi străine în UE, cea mai ridicată proporţie fiind în Luxemburg, Franţa, Estonia, România, Cehia şi Finlanda, arată datele publicate vineri de Eurostat.
În rândul statelor membre UE, toţi elevii din învăţământul general secundar superior studiau în 2019 două sau mai multe limbi străine în Luxemburg şi Franţa. Urmează, cu o proporţie de 99%, elevii din Estonia, România, Cehia şi Finlanda. Ei sunt urmaţi de elevii din Slovacia (98%), Croaţia (95%) şi Slovenia (92%).
În contrast, în Grecia doar 1% dintre elevii din învăţământul general secundar superior studiau două sau mai multe limbi străine în 2019, un nivel scăzut fiind înregistrat şi în Portugalia (6%), Irlanda (12%), Italia (25%) şi Spania (27%).
În 2019, engleza era în UE cea mai studiată limbă străină în învăţământul general secundar superior (96% din elevi), pe locurile următoare fiind spaniola (26%), franceza (22%), germana (20%) şi italiana (3%).
În rândul limbilor străine din afara UE, cea mai studiată era rusa (3%), în special în Estonia (68%), Letonia (57%), Lituania (30%) şi Bulgaria (24%).
Peste 60% dintre cetăţenii statelor UE opriţi şi chestionaţi de autorităţile vamale în porturile britanice după Brexit sunt români, astfel că unii avocaţi evocă o posibilă profilare rasială, dezminţită de responsabilii britanici, relatează miercuri publicaţia The Guardian.
Potrivit datelor oficiale, în primele şase luni ale acestui an 7.249 de călători au fost opriţi la sosirea în porturile Regatului Unit venind cu feriboturi sau prin Eurotunel. Dintre aceştia, 4.482 sunt români, în timp ce, de exemplu, bulgari în aceeaşi situaţie au fost numai circa 600, iar polonezi aproximativ 400.
O firmă Firma de avocatură notează că aceste date ar putea sugera numărul disproporţionat de mare al românilor care încearcă să intre în Regatul Unit după terminarea libertăţii de circulaţie în urma Brexitului, dar consideră pe de altă parte că ar putea fi vorba şi despre o profilare rasială discriminatorie a controalelor la graniţă.
Guvernul de la Londra a negat însă aplicarea vreunui criteriu de acest fel. „Acuzaţia că facem profilări rasiale este falsă şi nefondată”, a răspuns un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic.
„Dacă cineva soseşte la graniţele noastre, încercând să lucreze aici fără a avea acest drept, publicul aşteaptă ca noi să nu le permitem să intre, indiferent de naţionalitate. Aceste reguli sunt aplicate echitabil şi numai pe baza circumstanţelor individuale”, explică acesta.
Procentul mare al românilor opriţi la intrarea în Regatul Unit – nu sunt încă disponibile datele privind sosirile în aeroporturi – mai poate fi explicat prin necunoaşterea regulilor aplicabile după intrarea în vigoare a Brexitului.
În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.
Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.
Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).
Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.
În ultimul său raport privind singurătatea în Uniunea Europeană, Centrul de Cercetare Unit European (JRC) a constatat că în timpul pandemiei de coronavirus numărul persoanelor care se simt singure s-a dublat la toate grupele de vârstă.
Oamenii de știință avertizează asupra faptului că în UE există riscul dezvoltării „pandemiei de singurătate”, risc care impune intervenția neîntârziată și măsuri eficiente de contracarare.
„Potrivit raportului amintit, fiecare al patrulea cetățean al UE se simte singur. Comparativ cu anul 2016, gradul de singurătate între persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani a crescut de patru ori”, se arată în raport.
Dacă în 2016 în jur de 12% dintre locuitorii UE se simțeau singuri, în timpul pandemiei această cifră a crescut până la 25%. Totodată, singurătatea este o problemă cu care în acest moment se confruntă, în egală măsură, toate categoriile de vârstă, fie că e vorba de bărbați sau de femei.
Mai mult decât atât, suferă la fel de mult de singurătate locuitorii de la oraș, cât și cei din mediul rural. Dacă înainte de pandemie Europa de Nord se remarca prin cel mai scăzut nivel de singurătate (numai 6%), în acest moment toate regiunile UE au, practic, același nivel de singurătate (între 22% și 26%).
Mai mult decât atât, sentimentele pozitive ale cetățenilor UE ( sentimente de veselie, de calm, de a fi activ, curiozitatea, interesul) au scăzut în medie cu 20-30%, au crescut cu același procent emoțiile negative, inclusiv tensionarea și deprimarea.
„Pandemia de coronavirus a adus pe primul plan probleme cum ar fi singurătatea și izolarea socială. Trebuie să ne gândim cum putem construi, cu eforturi comune, o societate mai stabilă și mai unită în UE”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene pentru problemele demografiei, Dubravka Šuica.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.
În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.
Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.
Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.
Teodora Mazere(realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.
Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.
Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.
Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța Kosovo condusă de NATO.
Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.
Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.
A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.
Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.
NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică.
Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).
Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procent mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35%).
Deşi procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.
Analizând diferenţele dintre grupele de vârstă care deţine diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.
Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25pp), Luxemburg şi Cipru (ambele cu 24pp), Polonia (22pp) şi Malta (21pp). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 9pp), Germania şi Estonia (ambele cu 6pp).
Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică.
În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).
Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp).
În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).
În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.
Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.
În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.
În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.
Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.
În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.
Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.
Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.
În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.
Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni
La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.
Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute
În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.
Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea
Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.
În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic
În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.
Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.
Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE
74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).
Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice
Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).
Context
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).
Comisia Europeană a aprobat joi înscrierea produsului românesc „Salata cu icre de ştiucă de Tulcea” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
„Salata cu icre de ştiucă de Tulcea” este un produs care reprezintă tradiţia locală de prelucrare a peştelui, iar metoda de preparare a acesteia este specifică ariei geografice delimitate.
România avea anterior şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care şase Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi şi Caşcaval de Săveni, iar Telemeaua de Ibăneşti pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).
La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă trei produse în scopul dobândirii protecţiei europene, din care două pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: „Telemea de Sibiu” şi „Plăcinta dobrogeană” precum şi un produs „Salata tradiţională cu icre de crap” pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată.
Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european.
Populaţia urbană va creşte în 15 state membre UE, în perioada 2019-2050, şi va scădea în nouă state membre, inclusiv în România, arată cele mai recente prognoze ale evoluţiilor demografice la nivelul ţărilor UE publicate astăzi de Eurostat.
România se află printre cele 20 de state membre care ar urma să înregistreze un declin al populaţiei rurale. Amploarea acestei scăderi va fi cea mai gravă în Lituania (minus 43,5%), Letonia (minus 37,6%), Bulgaria (minus 26,8%) şi România (minus 25%).
În cazul României, datele publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică arată că populaţia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut.
La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).
În fruntea statelor membre care sunt preconizate să înregistreze creşteri ale populaţiei urbane până în 2050 se află Malta, cu un avans de 35,4%, urmată de Irlanda (29,2%) şi Suedia (25,1%).
Tot în perioada 2019-2050 se estimează că populaţia rurală va creşte în doar patru state membre UE: Irlanda (24,5%), Suedia (10,9%), Danemarca (1,2%) şi Belgia (1%).
„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE
Foto: Blurry focus photo of pretty dark skin business lady fell asleep near monitor, work overtime deadline terms specs telephone lying table wear casual shirt sit night office indoors
Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”
PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.
Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.
Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.
Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.
Citat
Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”
Context
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.
Criteriile și condițiile pentru achiziționarea de vaccinuri în UE, precum și asigurarea unui acces echitabil la vaccinurile COVID-19 vor fi dezbătute joi cu comisara Kyriakides.
Comisia a încheiat contracte de cumpărare în avans cu mai multe laboratoare farmaceutice pentru a crea un portofoliu de potențiale vaccinuri împotriva COVID-19.
Eurodeputații o vor interpela joi pe Stella Kyriakides, comisara europeană pentru sănătate și siguranță alimentară, cu privire la transparența acestor acorduri, precum și cu privire la modul în care se poate asigura accesul egal la vaccinurile COVID-19 sigure, eficiente și la prețuri accesibile pentru orice persoană care are nevoie.
Este de așteptat ca eurodeputații să solicite ca acordurile de achiziție în avans să fie mai transparente pentru a stimula încrederea în viitoarele vaccinuri impotriva COVID-19. De asemenea, se preconizează că aceșția vor ridica problema răspunderii companiilor farmaceutice care produc vaccinuri și vor solicita să nu fie făcute excepții de la normele actuale.
Context
Este probabil ca dezvoltarea și utilizarea unui vaccin eficient și sigur împotriva virusului să reprezinte cel mai permanent mod de a opri pandemia. În acest scop, Comisia a propus o strategie a UE privind vaccinurile împotriva COVID-19. Orice vaccin va trebui să fie autorizat de Agenția Europeană pentru Medicamente în conformitate cu standardele de siguranță și eficacitate.
La 22 septembrie, Parlamentul a organizat o audiere publică pe tema „Cum poate fi asigurat accesul la vaccinurile COVI-D19 pentru cetățenii UE: studii clinice, provocări legate de producție și distribuție”.
Sunt necesare măsuri îndrăznețe pentru a proteja lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din UE
Creșterea numărului de inspecții la locul de muncă la nivel național și transfrontalier
Condiții de locuit decente trebuie decuplate de remunerare
Comisia va verifica dacă legislația UE existentă este adecvată
Eurodeputații solicită luarea de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19.
Criza COVID-19 a adus la limină și a agravat dumpingul social și precaritatea situației multor lucrători transfrontalieri și sezonieri din sectorul agroalimentar, al construcțiilor și al asistenței medicale din UE. Într-o rezoluție adoptată vineri, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.
Textul solicită, de asemenea, un acord rapid și echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care este necesară pentru combaterea fraudei sociale și încălcării drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili.
Măsuri urgente necesare pentru a proteja lucrătorii sezonieri și transfrontalieri
Deputații solicită Comisiei să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19, să propună soluții pe termen lung pentru a face față practicilor abuzive de subcontractare și să se asigure în mod prioritar că Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) devine pe deplin operațională. Statele membre trebuie să consolideze capacitatea inspecțiilor muncii și să asigure locuințe de calitate, care ar trebui decuplate de la remunerația lor, afirmă textul.
Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România), membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și inițiator al rezoluției, a declarat: „Această rezoluție este dedicată milioanelor de lucrători transfrontalieri care sunt simbolul liberei circulații consacrate în tratatele noastre și care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu să coordonez această inițiativă, susținută pe scară largă, ce solicită Comisiei și statelor membre să protejeze mai bine drepturile lucrătorilor și să promoveze o mobilitate echitabilă pentru a face față provocărilor post-COVID-19.”
Rezoluția a fost adoptată cu 593 voturi pentru, 34 împotrivă și 38 abțineri.
Următoarele etape
Comisia Europeană urmează să prezinte în scurt timp proceduri orientative pentru protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri.
Context
În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).
Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.
Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.
Furnizarea transfrontalieră de măști: piața unică UE protejează sănătatea cetățenilor
Publicat de Camelia Teodosiu,
19 martie 2020, 08:16 / actualizat: 19 martie 2020, 23:24
Aprovizionarea continuă în cadrul pieței unice cu bunuri vitale, precum și cu echipamente medicale și de protecție, este esențială pentru abordarea crizei CODVI-19.
Președinții Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Petra De Sutter (Verzi/ALE, BE) și Comisiei pentru transporturi, Karima Delli (Verts/ALE, FR) au salutat decizia rapidă de astăzi a miniștrilor transporturilor din UE de a sprijini coridoarele prioritare de aprovizionare („green lane supply rutes”) – ce oferă prioritate transportului de bunuri vitale precum alimentele și echipamente medicale și de protecție – așa cum au sugerat eurodeputații și Comisia. Obiectivul acestor măsuri noi și urgente este de a proteja sănătatea și de a pune la dispoziție bunuri și servicii esențiale pe piața internă a UE.
„Închiderea completă a frontierelor ar putea părea cea mai sigură cale de protejare a cetățenilor noștri, dar toți depindem de importurile din alte state membre pentru ca aprovizionarea noastră să rămână neîntreruptă. Garantarea transportului neobstrucționat al produselor esențiale, cum ar fi alimentele, și garantarea unei aprovizionări neîntrerupte cu echipamente medicale și de protecție, sunt menite să asigure faptul că această criză nu se va transforma într-o catastrofă. Depindem unii de alții atunci când vine vorba de sănătatea noastră publică”, a spus președintele Comisiei pentru piața internă.
„Crearea acestor coridoare prioritare — în special pentru echipamentele medicale și de protecție — este extrem de importantă în următoarele zile și săptămâni”, a subliniat doamna de Sutter, referindu-se la angajamentul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de echipamente medicale.
Președintele Comisiei pentru transporturi, doamna Karima Delli, a declarat că trecerea fără probleme a frontierelor și iar coordonarea între statele membre vor fi esențiale pentru depășirea acestei crize. „Trebuie să găsim modalități de a ne menține sistemele de transport și de a reduce cozile pentru a economisi timp și bani. Suntem pregătiți să acționăm coordonat și rapid, și să susținem șoferii și întregul sector al transporturilor care acționează neobosit pentru a menține fluxul mărfurilor în timpul acestei crize. Reamintesc, de asemenea, necesitatea urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a pune capăt „zborurilor fantomă”. Companiile aeriene trebuie să primească garanții pentru sloturile orare viitoare. Aceasta este singura modalitate de a evita zborurile fără pasageri în UE”, a concluzionat aceasta.
Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.
Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.
Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.
Ce este bugetul pe termen lung al UE
Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.
Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.
Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.
De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.
Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.
Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic
Pe ce cheltuie banii UE
Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.
Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.
amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.
Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.
Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.
Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.
Acordul pentru Brexit a fost aprobat de Parlamentul European
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 ianuarie 2020, 12:17 / actualizat: 3 februarie 2020, 11:06
Acordul pentru Retragerea Regatului Unit a depășit penultimul obstacol înaintea intrării în vigoare
Procesul va fi finalizat printr-un vot cu majoritate calificată în Consiliu, Brexit urmând să aibă loc pe 31 ianuarie 2020
Acordul de Retragere a fost aprobat miercuri seara de către Parlamentul European cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri.
În cadrul unei dezbateri la care au participat Nikolina Brnjac (Croația), Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, reprezentând Președinția Consiliului, Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene și Michel Barnier, Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Parlamentul a evaluat stadiul actual al procesului de retragere și provocările viitoare.
Comentând importanța istorică a votului, cei mai mulți dintre vorbitori au subliniat, în numele grupurilor lor politice, faptul că retragerea Regatului Unit nu reprezintă un final de drum pentru relația UE-UK și că legăturile care unesc popoarele Europei sunt puternice și vor rămâne la fel. De asemenea, au menționat că există lecții de învățat din Brexit care ar trebui să influențeze viitorul Uniunii Europene şi au mulțumit Regatului Unit şi deputaților britanici din Parlamentul European pentru contribuția lor din perioada în care Regatul Unit a făcut parte din Uniunea Europeană.
Mulți dintre vorbitori au avertizat că negocierile privind relația viitoare dintre UE și Regatul Unit vor fi dificile, mai ales având în vedere calendarul prevăzut de Acordul de Retragere.
Parlamentul va avea un cuvânt de spus în legătură cu viitoarea relație cu Regatul Unit
Grupul de coordonare al Parlamentului European pentru Regatul Unit, condus de către David McAllister (EPP, DE), Președintele Comisiei pentru Afaceri externe(AFET), va ține legătura cu Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit (Task Force for Relations with the United Kingdom) și se va coordona cu Comisia pentru Afaceri externe și Comisia pentru Comerț international (INTA), precum și cu toate celelalte comisii care au atribuții în acest domeniu. Parlamentul va urmări îndeaproape activitatea lui Michel Barnier, negociatorul UE, și va continua să influențeze negocierile prin intermediul rezoluțiilor. Acordul final va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Citate
În urma votului istoric, David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ,,Sunt extrem de trist când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cinzeci de ani de integrare nu pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă relație, având mereu în vedere interesele cetățenilor şi protejarea drepturilor acestora. Nu va fi simplu. Vor exista situații dificile care ne vor pune la încercare viitoarea relaţie. Ştiam acest lucru de când a început Brexit. Totuşi, sunt convins că vom putea să depăşim orice neînțelegeri şi să găsim mereu un numitor comun.”
Pașii următori
Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere va fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu.
Perioada de tranziție care începe la 1 februarie 2020 va dura până la finalul lunii decembrie 2020. Orice acord privind viitoare relație UE-UK trebuie finalizat înainte de acest termen, pentru a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
Perioada de tranziție poate fi prelungită o dată cu unul sau doi ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-UK (EU-UK Joint Committee) înainte de 1 iulie.
Parlamentul European va trebui să aprobe orice acord privind relația viitoare. În cazul în care acest acord va include prevederi referitoare la competențe partajate între UE și statele membre, va fi necesară și ratificarea de către parlamentele naționale.
Context
Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatul Unit și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale din PE.Partea a doua a Acordului de Retragere protejează cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii britanici din țările UE, precum și familiile acestora. În conformitate cu prevederile acordului, toate drepturile sociale prevăzute de legislația UE vor fi menținute, iar drepturile cetățenilor vor fi garantate pe toată durata vieții lor. De asemenea, procedurile administrative relevante trebuie să fie simple și transparente. Procesul de implementare și aplicare a acestor prevederi va fi supravegheat de către o autoritate independentă, cu puteri echivalente celor ale Comisiei Europene.
Transparența impozitării multinaționalelor: deputații deplâng lipsa de acțiune din partea Consiliului
Foto: Spreadsheet table paper with pencil. Finance development, Banking Account, Statistics Investment Analytic research data economy, trading, Mobile office reporting Business company meeting concept.
În plen, eurodeputații au îndemnat statele UE să cadă de acord asupra regulilor care să oblige multinaționalele să își dezvăluie public profitul și impozitul plătit în fiecare țară.
O propunere din 2016 a Comisiei Europene privind publicarea informațiilor legate de impozitele plătite în fiecare țară de către întreprinderile mari a înregistrat puține progrese în cadrul Consiliului. Parlamentul și-a dat acordul asupra propriei poziții în iulie 2017 și așteaptă de atunci să înceapă negocierile cu celălalt co-legislator al UE.
Propunerea vizează marile companii multinaționale cu o cifră de afaceri la nivel mondial de cel puțin 750 de milioane de euro. Regulile ar introduce o cerință pentru ca aceste companii să facă publice informații despre cât au câștigat și cât impozit au plătit în fiecare țară UE.
UE a adoptat deja legi care obligă companiile să furnizeze astfel de informații autorităților fiscale naționale, însă eurodeputații susțin că publicarea informațiilor ar stimula transparența și ar descuraja companiile să transfere profiturile pe care le-au obținut în întreaga lume către regimuri cu impozite mici în încercarea de a evita impozitarea echitabilă.
În cadrul unei dezbateri în plen, pe 22 octombrie, eurodeputații au insistat că publicul are dreptul să știe mai multe despre impozitarea multinaționalelor. Evelyn Regner (S&D, Germania) a declarat: „De multe ori, aceste companii foarte mari nu plătesc impozit cât ar trebui, creează sisteme fictive, astfel încât să-și poată reduce sarcina fiscală. Companiile au datoria față de cetățeni să spună clar unde și cât au plătit impozit.”
„Este o modalitate de a clarifica evitarea plății impozitelor”, a declarat Othmar Karas (PPE, Austria). Dumnealui a subliniat faptul că UE a introdus raportări publice în fiecare țară, iar acest lucru a avut succes. „De ce să nu continuăm cu multinaționalele? Ce încercăm să ascundem?”, a întrebat dumnealui.
Alți deputați au susținut că lipsa de transparență a modului în care își plătesc impozitele multinaționalele afectează firmele mici. „Această [propunere] nu este benefică numai pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreprinderile locale, multe dintre ele IMM-uri, care concurează acasă împotriva unor astfel de companii, însă nu au avantajul de a-și putea plăti cheltuielile fiscale în mai multe jurisdicții”, a spus Ondřej Kovařík (Renew Europe, Cehia).
Cu toate acestea, statelor membre le-a fost greu să se pună de acord asupra unei poziții. Ministrul finlandez pentru afacerile europene, Tytti Tuppurainen, care a vorbit în numele actualei președinții a Consiliului UE, i-a asigurat pe eurodeputați că lucrările au avansat și că sunt prevăzute în continuare mai multe ședințe, dar a adăugat că „în Consiliu, vom avea probabil nevoie de mai mult timp pentru a ne clarifica poziţia”.
Consiliul pune la îndoială baza legală a propunerii Comisiei, care este justificarea acțiunii UE și ar avea un impact asupra modului în care ar fi luată decizia. Comisia a clasificat-o ca pe o problemă de piață unică, lucru care ar impune Parlamentului și Consiliului să convină asupra textului în cadrul procedurii legislative obișnuite, în timp ce serviciul juridic al Consiliului susține că este vorba de domeniul impozitării, în acest caz decizia necesitând unanimitate în Consiliu, în timp ce Parlamentul ar fi doar consultat.
Deputații europeni au criticat eșecul Consiliului în a acționa. Sven Giegold (Verzi/ALE, Germania) a spus: „Faptul că există paradisuri fiscale în care sfârșesc banii pentru impozite este de neînțeles pentru mulți europeni… De trei ani există o propunere în ceea ce privește transparența. Guvernele stau în calea impozitării corecte și a concurenței loiale.”
Parlamentul a vota30t o rezoluție în acest sens pe 24 octombrie.
Un film polițist despre un asasinat politic, un thriller despre putere și corupție și povestea unei anti-eroine care provoacă tradițiile patriarhale vor fi difuzate în cinematografele UE.
Cele trei filme sunt finaliste pentru Premiul LUX al Parlamentului din acest an și sunt difuzate în cinematografele din Europa în cadrul Zilelor Filmului LUX.
„Cold Case Hammarskjöld”, „Jocuri de putere” și „Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” sunt filme cu stiluri foarte diferite, dar au unele lucruri în comun: sunt europene și poveștile protagoniștilor lor ne fac să ne gândim la politică, valori, tradiții și ne contestă prejudecățile.
Descoperiți-le în timpul Zilelor Filmului LUX, din octombrie până în februarie, și votați filmul favorit.
Zilele Filmului LUX
Iubitorii de film pot urmări cele trei filme în perioada Zilelor Filmului LUX, în cadrul unor festivaluri de film sau la cinematografe în toate țările UE, din octombrie 2019 până în februarie 2020. Proiecțiile sunt planificate în peste 50 de orașe, inclusiv la festivaluri de film importante. Pentru a pune filmele la dispoziția tuturor, Parlamentul European a finanțat subtitrarea în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Verificați aici unde sunt proiectate filmele gratuit, pe țară.
Votați pană la 31 ianuarie pentru filmul dumneavoastră preferat. Aceasta este șansa dumneavoastră de a câștiga o excursie la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary din Republica Cehă, pentru a anunța personal câștigătorul publicului.
Evenimente speciale
Trei proiecții vor avea loc simultan, în mai multe cinematografe din întreaga Europă. În cadrul acestora, europenii vor avea oportunitatea de a discuta despre filme cu regizorii. Aceștia se vor afla la Bruxelles, dar puteți participa la dezbatere online pe Twitter și Facebook.
Toate proiecțiile vor începe la 20.00 CET.
Cele trei filme
„Cold Case Hammarskjöld” de Mads Brügger, regizor danez
Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc. Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istoria Premiului LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska
Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunija face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunija refuză să cedeze la rugămințile de a restitui crucea și luptă pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.
„Jocuri de putere” de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen
Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină, urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.
Selectarea filmului câștigător
Filmul câștigător va fi ales de deputații europeni. Aflați care va fi acesta urmărind ceremonia din 27 noiembrie de la Strasbourg.
Despre Premiul LUX
Premiul pentru Film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională. Premiul stimulează dezbaterea asupra chestiunilor politice și sociale actuale și promovează cultura europeană.
Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.
Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.
La 25 octombrie este sărbătorită Ziua Armatei României. Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul național la sediile instituţiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi vor fi organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.
Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare, şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională.
Parlamentul European a lansat o aplicație cu ultimele cifre din raportul financiar al Comisiei pe 2017, respectând principiul transparenţei gestionării bugetului UE.
De exemplu, în 2015, România a contribuit cu 1,23 de miliarde € la bugetul UE și a colectat 202 de milioane de euro prin taxe vamale în numele UE, din care România poate reține 20% ca taxă administrativă.
Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.
Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.
Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus
Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.
De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.
Următoarele etape
Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.
Datorită noilor reglementări ale UE, dacă vrei să pleci în vacanță însoțit de animalul tău de companie ai nevoie doar de un pașaport care să ateste că acesta este vaccinat împotriva rabiei.
Grație regulilor armonizate, referitoare la călătoria cu animalele de companie, europenii pot merge în vacanță cu câinele sau pisica. Prietenul cu blană nu mai trebuie să rămână acasă în timp ce dumneavoastră profitați de timpul liber.
Înainte de plecare, însă, asigurați-vă că animalul dumneavoastră este identificat cu microcip înregistrat sau cu tatuaj și că are pașaport eliberat de un veterinar autorizat care dovedește că a fost vaccinat împotriva turbării și poate călători. Câinii care călătoresc în Finlanda, Irlanda, Malta, Regatul Unit și Norvegia trebuie tratați împotriva parazitului Echinococcus multilocularis.
În mod normal, puteți călători cu maximum cinci animale, cu mențiunea că este vorba despre câini sau pisici. Dacă vrei să pleci cu iepurele sau cangurul, e un pic mai complicat, reglementările pentru alte animale de companie fiind diferite de la țară la țară.
Încă de la început, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale.
UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.
Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și sensibilizează europenii prin organizarea de evenimente.
Egalitatea de gen la locul de muncă
În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai adaptabile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie, pentru creșterea ratei de ocupare a femeilor.
Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:
reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
reguli privind munca independentă
reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental
În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.
În 2014, Parlamentul European a acordat Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire ginecologului congolez Denis Mukwege, pentru că a ajutat mii de victime ale violului în grup și ale violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo și pentru lupta sa pentru demnitatea femeilor, dreptate și pace în țara sa.
De la politica în domeniul migrației la comerțul UE Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.
Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.
Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.
Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.
UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.
Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.
Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.
Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:
Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.
Servicii feroviare
Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.
Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.
Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat la 10 aprilie 1998).
Pescuit
În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.
În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.
Apărare
Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.
În unele domenii nu există măsuri speciale.
În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.
Permisul de conducere
Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.
Animale de companie
Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.
Tratament medical
În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.
Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.
Rolul Parlamentului
Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.
Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.
Următorii pași
Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.
De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE
Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.
Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.
UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).
Programul de sănătate al UE
Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.
Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.
În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.
Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.
Locuri de muncă sănătoase
Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.
Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).
Societatea favorabilă incluziunii
Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).
Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.
La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.
Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.
Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.
O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.
Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…
Vreți să vedeți cum o instituție precum Parlamentul European funcționează din interior? Aplicați pentru un stagiu și aflați informații esențiale despre procesul de luare de decizii european.
Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene și pentru a se asigura că celelalte instituții ale UE își desfășoară activitatea în mod democratic.
Pentru a oferi oportunități de formare profesională și o înțelegere a activității sale, Parlamentul are un program de stagii care permite absolvenților de studii universitare cu vârsta de 18 ani și peste să vadă ce înseamnă o carieră în UE.
Solicitanții de stagiu la Parlamentul European trebuie:
să aibă vârsta de peste 18 ani,
să îndeplinească cerința lingvistică,
să posede o diplomă universitară,
să nu fi lucrat mai mult de două luni consecutive într-o instituție sau organism UE,
să nu fi efectuat o vizită de studiu la secretariatul Parlamentului European cu șase luni înainte de începerea stagiului.
Cetăţenii UE dispun de un instrument care le permite să participe la conturarea politicii UE. Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) vor avea la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.
Procedura
Adună un milion de semnături și cere UE o nouă lege – orice cetăţean al UE o poate face. Pare dificil? Nu este. Introducerea unei iniţiative se poate face foarte ușor, trebuie doar să urmezi aceşti şapte paşi.
Nu uita – iniţiativa trebuie să vizeze un subiect legat de UE, care să intre în sfera de competenţă a Comisiei Europene. Aşadar, iniţiativa nu poate să vizeze, de exemplu, o modificare a tratatelor UE și nu poate avea un caracter abuziv, frivol sau ofensator.
Nu eşti sigur dacă propunerea se înscrie în domeniile de activitate ale Comisiei? Nu-ţi face griji! Comisia te va informa înainte să începi strângerea semnăturilor.
Pasul #1- Formează un comitet al cetăţenilor!
Este nevoie de cel puţin şapte persoane din şapte ţări diferite.
De reţinut că membrii comitetului trebuie să fie cetăţeni comunitari cu vârsta de cel puţin 18 ani (16 ani în Austria). Acest număr minim nu poate să includă membri ai Parlamentului European.
Un comitet nu poate fi constituit de o organizaţie, dar acestea pot susţine cauza ta. Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 8).
Pasul #2 – Înregistrează iniţiativa!
Aşteaptă apoi unda verde din partea Comisiei Europene.
Poţi înregistra iniţiativa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE Mai întâi, adună câteva informaţii de bază: titlul iniţiativei, un scurt rezumat al temei abordate, o trimitere la tratatele UE, datele de contact ale comitetului cetăţenilor.
Comisia Europeană îţi va răspunde în termen de două luni pentru a te informa dacă iniţiativa îndeplineşte condiţiile de bază pentru a se putea merge mai departe. Iniţiativa ta va fi publicată în registrul online.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 10)
Pasul #3 – Începe să aduni semnături.
Le poţi strânge pe hârtie și online. Comisia Europeană va pune la dispoziţie gratuit programe informatice cu sursă deschisă (open source) pentru culegerea de semnături online.
Nu uita – datele pe care trebuie să le culegi odată cu semnăturile (nume, adresă, naţionalitate) pot varia de la un stat UE la altul.
Verifică cerinţele de la nivel naţional!
Nu este suficient să aduni semnături într-o singură ţară. Ai nevoie de semnatari care să provină din cel puţin un sfert din ţările UE. Cum în prezent există 28 de state membre, trebuie să aduni semnături din cel puţin şapte.
Trebuie să obţii un număr minim de semnături în fiecare ţară. Aşadar, puţină matematică… Iată formula:
se înmulţeşte numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare ţară cu 750. ( la pagina 10 din regulament).
Pasul #4 – Ai strâns un milion de semnături!Felicitări!
Trimite semnăturile fiecăreia dintre ţările UE în cauză. Acestea trebuie să verifice validitatea lor. Vei primi un certificat din partea fiecărui stat membru.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 18)
Pasul #5 – S-a încheiat verificarea? Este totul în ordine? Trimite semnăturile Comisiei Europene.
Va trebui să oferi informaţii despre orice sprijin sau finanţare de care beneficiază iniţiativa ta. Comisia Europeană va publica toate aceste informaţii pe site-ul său de internet.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 19)
Comisia Europeană te va informa asupra etapelor următoare și asupra acţiunii pe care intenţionează să o întreprindă. Aceasta va asigura transparenţa procesului. Toate informaţiile cu privire la iniţiativă vor fi făcute publice. Comisia Europeană poate să propună o nouă lege şi să o trimită Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare.
Ghidându-se după principiul „interesului superior al copilului”, coordonatoarea are drept misiune să asigure promovarea și protejarea drepturilor copiilor în cadrul tuturor politicilor și în întreaga legislație a Uniunii Europene. Ea încearcă să le ofere asistență cetățenilor care se confruntă cu problema răpirii copiilor de către unul dintre părinți și cu alte litigii familiale transfrontaliere. Coordonatoarea susține o colaborare mai strânsă cu organismele judiciare și administrative și urmărește să promoveze medierea în cazul litigiilor familiale transfrontaliere.
Drepturile copiilor
Parlamentul European promovează în mod activ dezvoltarea și protecția drepturilor copilului în Europa. Coordonatoarea va colabora cu deputații din Parlamentul European pentru a se asigura că activitatea Parlamentului va respecta, proteja și promova drepturile copiilor. Dacă doriți să aflați mai multe despre ceea ce face instituția pentru drepturile copilului:
Anna Maria Corazza Bildt este actuala coordonatoare pentru drepturile copiilor a Parlamentului European, numită în această funcție în ianuarie 2019. Ea este membră a Parlamentului European.
De-a lungul anilor, Anna Maria Corazza-Bildt a jucat un rol-cheie în plasarea drepturilor copiilor în centrul agendei politice a UE. În calitate de coordonatoare, ea va promova activ drepturile copiilor și va servi drept principal punct de contact pentru celelalte instituții și organizații implicate în politica UE și în drepturile copiilor, precum și pentru UNICEF și principalele organizații ale societății civile, pledând pentru drepturile copiilor atât în cadrul UE, cât și în relațiile acesteia cu țările terțe.
De la crearea sa în 1987, la inițiativa Lordului Plumb, președintele de atunci al Parlamentului European, poziția de coordonator a purtat mult timp denumirea de „mediator pentru răpirile internaționale de copii de către unul dintre părinți”. Această funcție a fost ocupată anterior de Elisabeth Morin-Chartier (2017-2019), Mairead McGuinness (2014-2017), Roberta Angelilli (2009-2014), Evelyne Gebhardt (2004-2009), Mary Banotti (1995-2004) și Marie-Claude Vayssade (1987-1994).
La vremea respectivă, colaborarea dintre statele membre ale UE în domeniul dreptului familiei era foarte redusă sau inexistentă. Crearea poziției de mediator a fost, prin urmare, o soluție pragmatică la cererile tot mai numeroase primite de deputații din PE din partea cetățenilor care se confruntau cu probleme de răpire transfrontalieră a copiilor de către unul dintre părinți sau cu probleme de drept de vizită. Rolul mediatorului a evoluat de-a lungul anilor. În aprilie 2018, denumirea funcției deținute de Elisabeth Morin-Chartier s-a schimbat în „coordonatorul pentru drepturile copiilor al Parlamentului European”, pentru a evidenția evoluția mandatului conferit poziției, care include drepturile copiilor.
Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019. Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.
Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.
Recomandările specifice fiecărei țări
Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.
Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.
Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor
De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.
S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.
Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.
Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate
Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.
În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).
Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere
Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.
Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.
Context
Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.
De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.
În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.
În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.
În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.
Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.
Etapele următoare
Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Ce dorește Parlamentul: infografic
