UE laudă schimbarea de plan a României cu privire la reformele controversate

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2019, 14:44

Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.

Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.

De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.

Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.

Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat,  înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.

UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 11:26

Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

• o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
• măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
• scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
• un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Etapele următoare

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:

• interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
• dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
• obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

Context

Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:

• evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO₂echivalent;
• evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
• economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

Juncker redactează o foaie de parcurs pentru succesorul lui

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2019, 11:35

Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.

E un program  pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.

Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.

“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.

Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.

Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă  a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.

Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.

La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.

Autor: Isabelle Marchais

Eurostat: Datoria publică la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 aprilie 2019, 14:02

Potrivit ultimelor date Eurostat, datoria publică din Zona Euro s-a situat în medie la 85,1% din PIB faţă de 86,4% în trimestrul al treilea 2018. La nivelul UE, datoria s-a situat la 80% faţă de 81% în trimestrul al treilea.

Cea mai ridicată datorie din UE în trimestrul al patrulea 2018 a fost înregistrată de Grecia 181,1% din PIB ceea ce reprezintă echivalentul a 334,5 miliarde de euro.

Grecia este urmată de Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) şi Belgia (102%).

Cel mai scăzut nivel al datoriei a fost înregistrat de Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) şi Bulgaria (22,6%).

Conform datelor Eurostat, în trimestrul al treilea al anului 2018, o creştere a datoriei a fost înregistrată doar în România (+ 0,8%), Regatul Unit şi Suedia (+ 0,6%) şi Finlanda (+ 0,1%). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Cipru (-7,6%), Irlanda (-4%), Portugalia şi Belgia (ambele cu -3,3%).

Măsurile pentru combaterea știrilor false luate de giganții web nu sunt suficiente

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 aprilie 2019, 12:24

Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.

Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.

Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.

În fiecare lună, executivul comunitar  întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.

De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.

În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.

Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.

Parlamentul European a aprobat norme şi reguli noi pentru siguranţa rutieră în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2019, 10:50

Parlamentul European a aprobat reguli noi ce ar îmbunătăți siguranța rutieră și ar reduce numărul accidentelor.

Normele cer prezența anumitor tehnologii de siguranță în mașinile noi

• Autoturismele, camionetele, camioanele și autobuzele vor trebui echipate cu elemente avansate de siguranță
• Cicliștii și pietonii vor fi mai bine protejați
• În 2018, 25.100 de persoane au decedat în urma accidentelor pe drumurile europene

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehicule noi începând din mai 2022.

„Aceste reglementări deschid calea pentru salvarea a mii de vieți în următorii ani. Ne-am concentrat întotdeauna asupra siguranței participanților la trafic, în special a celor vulnerabili. Echipamentele suplimentare obligatorii pentru autoturisme, camioane și autobuze vor contribui la salvarea de vieți omenești „, a declarat raportorul Róża Thun (PPE, Polonia).

Vehiculele vor fi mai bine echipate pentru a preveni accidentele

Toate vehiculele noi ar trebui să fie echipate cu 30 de tehnologii de salvare a vieții umane precum asistența inteligentă de viteză, ce semnalează șoferului că a depășit limita de viteză, alerta privind somnolența și atenția, avertizare de distragere a atenției pentru a stimula șoferul să fie atent la situația de trafic, un semnal luminos pentru a semnala șoferilor din spate că mașina frânează brusc, sistemul de detectare a obiectelor și oamenilor din spatele vehiculului cu ajutorul unei camere, sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor, sistemul de monitorizare a nivelului alcoolului, aparatul de înregistrare a evenimentelor, care ar înregistra date relevante imediat înainte, în timpul și imediat după un accident rutier.

Sistemele avansate care vor trebui instalate în toate autovehiculele sunt: sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei; sistemul antidemaraj cu etilotest; sistemul avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistemul avansat de frânare de urgență; sistemul de avertizare la deplasarea in marșarier și dispozitivul de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

Sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA) ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor. „ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când depășesc limita de viteză. Nu introducem un dispozitiv de limitare a vitezei, ci un sistem inteligent care va atrage atenția conducătorilor auto atunci când conduc cu viteză excesivă. Acest lucru nu va fi doar un element de siguranță pentru toți, ci va ajuta șoferii să evite amenzile de viteză”, a declarat doamna Thun.

Autoturismele și vehiculele utilitare ușoare vor fi de asemenea obligate să aibă un sistem avansat de frânare de urgență (deja obligatoriu pentru camioane și autobuze), precum și un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație.

Majoritatea acestor tehnologii și sisteme vor deveni obligatorii din luna mai 2022 pentru modele noi și începând cu mai 2024 pentru modelele existente.

Elementele obligatorii de siguranță ar reduce drastic numărul de decese rutiere, deoarece 95% dintre accidente se produc din cauza unor erori umane.

Camioanele și autobuzele vor deveni mai sigure pentru cicliști și pietoni

Camioanele și autobuzele vor trebui proiectate și construite astfel încât participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi cicliștii și pietonii, să fie mai vizibili conducătorului auto (așa-numita „vizibilitate directă”). Aceste vehicule vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate pentru a reduce „în cea mai mare măsură posibilă unghiurile moarte din jurul vehiculului „, spune textul.

Sistemul „vizibilității directe” va trebui aplicat modelor noi începând din noiembrie 2025 și pentru modelele existente din noiembrie 2028.

Teste de impact și parbrize îmbunătățite

Noile norme îmbunătățesc, de asemenea, cerințele privind siguranța pasivă, inclusiv testele de impact (frontal și lateral), precum și parbrizele, pentru a atenua gravitatea rănilor pentru pietoni și cicliști. Omologarea de tip a pneurilor va fi de asemenea îmbunătățită pentru a testa anvelopele uzate.

Etapele următoare

Regulamentul, aprobat de Parlament cu 578 voturi pentru, 30 împotrivă și 25 abțineri, va fi acum supus aprobării Consiliului UE.

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană.

LE MONDE: Reforma controversată a dreptului de autor în UE aprobată definitiv

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 aprilie 2019, 14:55

Este punctul final al unui maraton de doi ani. Reforma controversată a dreptului de autor european a fost definitiv validată luni, 15 aprilie, printr-un ultim vot al miniștrilor Uniunii Eropene (UE), reuniți la Luxemburg. Această ultimă etapă trebuia să fie o formalitate după negocieri foarte dificile asupra reformei, pe fondul unui lobby fără precedent din partea partizanilor ca și a opozanților săi.

Șase țări au votat totuși împotrivă, potrivit unor surse europene: Italia, Finlanda, Suedia, Luxemburg, Polonia și Olanda. Totuși, o minoritate, insuficientă pentru a bloca textul. Belgia, Estonia și Slovenia s-au abținut.

Transpunerea în legislațiile naționale

Odată ce noile reglementări vor fi publicate în jurnalul oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni să le transpună în legislațiile naționale. Reforma a primit aprobarea eurodeputaților la sfârșitul lui martie, într-un hemiciclu divizat până la sfârșit (348 de voturi pentru, 274 împotriva și 26 de abțineri).

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat de asemenea încheierea procedurii, lansată în septembrie 2016, când executivul european a prezentat această reformă cu mize financiare importante.

“Europa va dispune de acum înainte de reguli clare care vor garanta o remunerare echitabilă a creatorilor, drepturi solide pentru utilizatori și responsabilitatea platformelor”, a afirmat dl. Juncker într-un comunicat.

Două articole cotroversate

Două articole se aflau în colimatorul opozanților.

Articolul 13 are drept obiectiv să întărească poziția de negociere a creatorilor și deținătorilor de drepturi (compozitori, artiști…) față de platforme ca YouTube sau Tumblr, care le folosesc conținuturile. Unii se tem de utilizarea de filtre de descărcare automate, acuzate de partizanii libertății pe Internet că ar deschide calea unei forme de cenzură.

“Lobby-ul divertismentului nu se va opri aici; în următorii doi ani, se vor face presiuni pentru aplicații la nivel național care ignoră drepturile fundamentale ale utilizatorilor. Va fi mai important ca oricând pentru societatea civilă să mențină presiunea în statele membre”, a reacționat pe Twitter eurodeputata Julia Reda, de la partidul Pirate și figură centrală a opozanților.

Celălalt articol controversat, 11, preconizează crearea unui “drept vecin” dreptului de autor pentru editorii de presă. El trebuie să permită media, precum Agenția France-Presse (AFP), să fie mai bine plătite la reutilizarea online a producției lor de către agregatorii de informație, ca Google News sau rețelele de socializare ca Facebook. La rândul său, CCIA Europe, reprezentant al lobby-ului industriei digitale la Bruxelles, a denunțat un text “disproporționat”. “Ne temem că aceasta să nu dăuneze inovației online și să nu restrângă libertățile online în Europa. Îndemnăm statele membre să evalueze în mod aprofundat și să încerce să minimizeze consecințele textului la punerea sa în aplicare”, a declarat  Maud Sacquet, de la CCIA, într-un comunicat.

Nota red: LE MONDE este membru al Alianței presei de informație generală care grupează trei sute  de media franceze și susține textul.

Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49

În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”

Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.

Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.

”Europa trebuie să fie continentul păcii”

Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.

Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.

”Articolul 50, eu l-am redactat”

Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.

Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, solicită impunerea de sancţiuni economice ţărilor care încalcă valorile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 martie 2019, 11:35

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să suspende finanţarea şi să impună sancţiuni împotriva statelor-membre care adoptă legi care se opun unor valori europene fundamentale, precum independenţa justiţiei şi libertatea presei.

Poziţionându-se în acest sens în cadrul unei emisiuni a reţelei publice de televiziune germane ZDF, Maas a precizat că ţări precum România, Ungaria şi Polonia primesc mai multă finanţare de la UE decât contribuie la aceasta şi, prin urmare, reducerea aceastei finanţări reprezintă o pârghie importantă pentru Bruxelles.

„Există reguli fundamentale de bază ce trebuie respectate de toată lumea”, a spus Heiko Maas. Pentru membrii care le încalcă „va trebui să analizăm dacă vor trebui să existe sancţiuni economice”, a completat el.

Îngheţarea finanţării „este singura limbă pe care o pricep” guvernele care limitează libertatea presei, a apreciat el.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), s-a declarat miercuri pentru suspendarea partidului FIDESZ al premierului Ungariei, Viktor Orban, din rândurile sale, din cauza îngrijorărilor că a încălcat principii fundamentale ale UE în ceea ce priveşte statul de drept.

Orban – care a preluat puterea în 2010 – a fost acuzat că încearcă să pună sub control absolut instanţele de judecată, mijloacele de informare în masă, domenii ale economiei şi chiar şi institute de cercetare ştiinţifică.

UE se află, pe de altă parte, în conflict cu guvernele din Polonia şi România din cauza unor texte de lege despre care criticii lor spun că subminează statul de drept şi valori europene fundamentale.

Avertizări ale liderilor britanici și europeni cu privire la Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 martie 2019, 11:54

Mâine, 12 martie, Theresa May va supune votului deputaților britanici acordul de retragere a Regatului Unit din UE, un acord negociat îndelung, destinat să organizeze o ieșire ordonată, şi care a fost inițial încheiat în noiembrie, dar a fost respins – în mod covârșitor – de Camera Comunelor, în ianuarie.

Vineri, 8 martie, premierul britanic a cerut ajutorul partenerilor săi europeni, cu privire la Brexit, astfel încât acordul de ieşire să poată fi adoptat de Parlamentul englez şi, în acelaşi timp, i-a avertizat pe deputații britanici împotriva tentaţiei de a respinge acordul: „Susțineți acest acord și Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Respingeţi-l și nimeni nu știe ce se va întâmpla”, a spus ea.

La rândul său, şeful diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, a avertizat că generațiile viitoare vor judeca aspru efectele unui Brexit fără acord: „Este un moment de schimbare în relațiile dintre Marea Britanie și UE și istoria va judeca foarte dur ambele părți dacă vom greși”, a declarat el, vineri dimineață, pe undele postului de radio al BBC, Radio 4. „Vrem să rămânem cei mai buni prieteni ai UE. Aceasta înseamnă adoptarea acestui acord într-un mod care să nu ne otrăvească relațiile pe parcursul multor ani viitori”, a insistat el.

Britanicii încearcă să obţină asigurări cu privire la „plasa de siguranță” irlandeză. Acest dispozitiv de ultimă instanță a fost conceput pentru a evita revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, una dintre cele patru națiuni constituente ale Regatului Unit. Dar europenii exclud renegocierea acordului de divorț, așa cum a reamintit, joi, ministrul francez al Afacerilor europene, Nathalie Loiseau, aflată în vizită în capitala britanică. Acest acord este „cel mai bun și singurul posibil” și „nici nu se pune problema redeschiderii sau renegocierii lui”, a declarat ea. „Să nu mai facem o fixaţie cu privire la condițiile separării noastre, să lucrăm la […] relația viitoare”, a adăugat d-na Loiseau. De asemenea, ea a reamintit că UE este dispusă să „gândească” la nişte „clarificări”, dar așteaptă și „propuneri” din partea Londrei.

Dacă deputații britanici vor respinge, marți, acordul de retragere, Theresa May îi va întreba a doua zi dacă doresc să părăsească UE fără acord. Dacă ei vor respinge un „no deal”, atunci, joi, ea va supune votului lor o propunere pentru o amânare „limitată” a Brexitului, programat pe 29 martie.

Poziție de conducere românească a unei agenții interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene. Ambasadorul Sorin Ducaru este noul director al Centrului Satelitar EU SATCEN

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 16:50

Comunicat de presă MAE

Ambasadorul român Sorin Ducaru a fost ales marți, 5 martie 2019, în funcția de Director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN). Votul a avut loc în board-ul SATCEN, aflat sub coordonarea politică a Consiliului UE, prin Comitetul Politic și de Securitate (COPS). Candidatul român a obținut o majoritate calificată a voturilor statelor membre, din primul tur de scrutin.

Susținerea statelor membre pentru obținerea acestei poziții de conducere a unei agenții din cadrul UE reflectă, dincolo de calitatea candidaturii, o recunoaștere a rolului și contribuțiilor României pe linia politicii externe și de securitate comună, precum și pe linia celei de securitate și apărare comuna ale UE, în conformitate cu Strategia Globala a UE și, de asemenea, cu prioritățile Președinției române a Consiliului UE.

România este și un beneficiar al produselor și serviciilor SATCEN, susținând nivelul crescut de ambiție privind dezvoltarea și modernizare agenției, inclusiv a contribuțiilor SATCEN pentru Programul Spațial European. De la începutul acestui an, România face parte din consorțiul pentru programul european de monitorizare spațială (Space Surveillance and Tracking), program care beneficiază de serviciile SATCEN.

Informații suplimentare

SATCEN este o agenție interguvernamentală a UE cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare cu alte surse de informații relevante. Coordonarea operațională a SATCEN este realizată prin Serviciul European de Acțiune Externa (SEAE), Înaltul Reprezentat Federica Mogherini, deținând și poziția de președinte al Board-ului SATCEN. Agenția colaborează, de asemenea, cu Comisia Europeana, având, în acest context, atribuții pe linia dimensiunii de securitate a Programului Spațial European.

Ambasadorul Sorin Ducaru este diplomat de carieră, cu experiență de peste 25 de ani dobândită ca ambasador al României la ONU – New York, în SUA și la NATO, precum și în calitate de asistent al Secretarului General al NATO și șef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Este absolvent al Institutului Politehnic București (1988) și al Scolii Naționale de Studii Politice și Administrative (1992). Deține un titlu de Master în Relatii Internaționale la Universitatea Amsterdam (1993) și titlul de Doctor în Relații Economice Internaționale la Academia de Studii Economice din București (2005). Pe parcursul carierei sale, Sorin Ducaru a obținut distincțiile naționale Meritul Diplomatic, Serviciul Credincios și Steaua României în rang de Cavaler.

Balcanii de Vest sunt pe poziţia a treia pe agenda preşedinţiei României la Consiliul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 februarie 2019, 11:47 / actualizat: 25 februarie 2019, 15:18

În timpul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, copleşită de Brexit şi alegerile pentru Parlamentul European, se înregistrează o stagnare a procesului de integrare europeană a Balcanilor de Vest. Acest fapt este demonstrat de întârzierea publicării raportului privind progresul înregistrat în procesul de integrare europeană şi de organizarea abia în luna iunie a conferinţei interguvernamentale la care Serbia aşteaptă să deschidă noi capitole din cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia să înceapă negocierile de aderare. Este o mare provocare pentru România să finalizeze toate activităţile astfel încât, în cel mai bun caz, în iunie să convoace conferinţa la care Serbia ar trebui să deschidă unele din cele cinci capitole, care sunt deja pregătite pentru deschidere.  „Progresul înregistrat pe fiecare capitol este evaluat în raportul anual, iar dacă raportul întârzie statele membre UE nu pot aprecia dacă s-au făcutînregistrat progrese. Procesul de negociere are dimensiuni politice şi tehnice şi cred că suntem cu toţii de acord că nu putem avansa fără o evaluare tehnică a progresului” – a declarat negociatorul şef al Serbiei în negocierile cu UE, Tanja Miscevic, adăugând că România prietenă are extinderea UE pe a treia poziţie a agendei preşedinţiei la consiliul UE, pentru că pe primele două poziţii sunt Brexit şi alegerile din luna mai. „România sprijină cu fermitate parcursul european al Serbiei, nu doar în calitate de ţară prietenă şi vecină, ci şi pentru că este interesul nostru strategic ca Serbia şi regiunea Balcanilor de Vest să avanseze spre UE. Nu-mi place să anticipez, dar imediat după încheierea alegerilor pentru Parlamentul European, Balcanii de Vest vor fi în centrul atenţiei” – a declarat ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa.

Restanţieri în lupta anticorupţie

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 februarie 2019, 10:38

Lumea continuă să pice examenul la lupta anticorupție, arată publicaţia El Periodico(Spania). „Indicele de percepție a corupției 2018”, pe care Transparency International îl publică în fiecare an, care a fost publicat marți, dezvăluie incapacitatea majorității țărilor de a controla o problemă care continuă să fie abordată prea lent și care, potrivit acestei organizații, contribuie la criza democrației. Din anul 2012, doar 22 din cele 180 de țări studiate au înregistrat îmbunătățiri semnificative. Spania rămâne pe locul 41, cu 58 de puncte. Indicele indică un scor de la 0 (extrem de corupt) la 100 (foarte transparent), bazat pe percepția experților și directorilor despre gradul de corupție din sectorul public în ceea ce privește mita, deturnarea fondurilor publice, protecția juridică a avertizorilor, accesul societății civile la informații despre probleme publice sau obstacole administrative, printre altele. Pentru aceasta, sunt utilizate 13 surse de date de la 12 instituții independente.

Raportul confirmă faptul că două treimi din țările analizate nu ating 50 de puncte și că media globală este de 43 de puncte. În partea de vârf se află Danemarca (88), care depășește Noua Zeelandă (87) ca țara cu cea mai joasă percepție a corupției și puțin înaintea Finlandei, Suediei și Elveției (85), Norvegiei (84), Olandei (82) și Canadei (81). La coada lumii: Somalia (10), Siria și Sudanul de Sud (13), Yemen și Coreea de Nord (14), dar relativ aproape de Venezuela lui Nicolás Maduro, care, cu 18 puncte, ocupă locul 144 în lume. Potrivit dnei Patricia Moreira, director executiv al Transparency International, concluzia este clară: „corupția subminează democrația și generează un cerc vicios care provoacă deteriorarea instituțiilor democratice, care își pierd progresiv capacitatea de a controla corupția”.

UE, elevul avantajat

Raportul precizează că Europa de Vest și UE reprezintă, din nou, regiunea care înregistrează cele mai multe scoruri cu o medie de 66 de puncte, față de 32 în Africa. 14 dintre cele 20 de țări care conduc clasificarea celor mai puțin corupte sunt țări europene; în comparaţie, de asemenea, se dezvăluie unele regrese. De exemplu, deriva autoritară a lui Viktor Orbán continuă să împingă în jos Ungaria, care a scăzut cu opt puncte în ultimii cinci ani și se situează la 47 (55 în 2012). De asemenea, scad uşor Bulgaria, România, Grecia și Malta care, în urma uciderii jurnalistei de investigație Daphne Caruana, a scandalurilor cu vizele de aur și a dezvăluirilor din Panama Papers, a scăzut la 54 de puncte, la doar patru în spatele Spaniei, care ia o notă mai proastă decât, de exemplu, Polonia, în ciuda derapajului său judiciar. Potrivit autorilor raportului, creșterea mișcărilor populiste obligă la mare atenţie în țări precum Republica Cehă, Austria sau Italia. La nivel mondial, deviza Transparency International este de a continua să monitorizeze și Statele Unite și Brazilia.

EURONEWS (Belgia), îşi începe editorialul despre „cine sunt cei mai buni și cei mai răi din Europa” , în privinţa corupţiei analizate tot în Raportul Transparency International (TI), cu Grecia, arătând că este statul membru UE care a înregistrat cea mai mare cădere în clasamentul anual ce măsoară percepția corupției în întreaga lume.

Ea a căzut cu trei puncte într-un an și este una dintre cele cinci țări ale blocului considerată a fi mai mult coruptă decât onestă.

La cealaltă extremă a spectrului, Danemarca, Finlanda și Suedia sunt considerate a fi țările cel mai puțin corupte, deși toate au pierdut puncte față de acum cinci ani.

„Cum multe instituții democratice sunt în pericol pe tot cuprinsul globului – adesea din cauza unor conducători cu tendințe autoritare ori populiste – trebuie să facem mai mult pentru a consolida mecanismele de echilibru și control și pentru a proteja drepturile cetățenilor”, a declarat Patricia Moreira, directoarea executivă a TI.

DNEVNIK (Bulgaria) arată că în ultimul an, Bulgaria a regresat cu un punct, iar cu rezultate apropiate este Grecia – cu 45 de puncte (o scădere anuală de 3 puncte) şi Ungaria – cu 46 de puncte (o scădere de 8 puncte în ultimii opt ani). Ungaria şi Malta înregistrează cel mai mare regres în ultimii ani, se adaugă în raport.

Bulgaria şi România (locul 61 şi 47 de puncte) înregistrează un anumit progres în ultimii ani, se arată în document, însă se subliniază că în Bulgaria, anul trecut, a fost un „serios scandal de corupţie”. Se adaugă că, în pofida monitorizării Comisiei Europene pe MCV, Bulgaria şi România dau dovadă de „progrese mici” în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

În Bulgaria, mulţi cetăţeni nu au încredere în instituţiile politice şi nu se simt bine reprezentaţi. Supravegherea privind finanţarea partidelor este limitată şi în ţară lipsesc mijloacele de informare în masă independente şi transparente, se adaugă în text. Deseori rămâne necunoscut cine deţine un anumit mijloc de informare în masă,multe ziare sunt dependente financiar de reclama de la stat, iar acest lucru poate avea influenţă asupra activităţii acestora şi să se reflecte asupra criticilor pe care altfel le-ar aplica puterii guvernamentale, se arată în analiză.

LE POINT: Brexit: Uniunea Europeană respinge orice renegociere a acordului

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 ianuarie 2019, 12:55

Acordul „rămâne cea mai bună modalitate de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE”, a declarat marţi, 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.

Aceasta este avertismentul adresat Regatului Unit: acordul de ieşire, convenit între Londra şi Bruxelles, nu este „renegociabil”, a afirmat marţi, 29 ianuarie, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. „Acordul de retragere este şi rămâne cel mai bun mod de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. Sistemul de oprire („backstop”- reinstaurarea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord) face parte din acordul de retragere, iar acordul nu este deschis renegocierii. Concluziile summitului european din decembrie sunt foarte clare în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Purtătorul de cuvânt a precizat că dl Tusk a vorbit cu şefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE după ce premierul britanic Theresa May a cerut amendarea acordului. Şi a făcut acest lucru după ce deputaţii de la Londra au votat un amendament care solicită modificarea acordului Brexit, în special a prevederii pentru Irlanda. Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a susţinut că acordul de retragere este „cel mai bun posibil” şi nu este „renegociabil”.

„Continuăm să cerem guvernului britanic să-şi clarifice cât mai curând posibil intenţiile cu privire la următorii paşi”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk. „Dacă poziţiile Regatului Unit pentru viitorul parteneriat vor evolua, UE ar fi gata să-şi reconsidere oferta şi să adapteze conţinutul şi nivelul acestuia ambiţiei ilustrate în declaraţia politică, respectând în acelaşi timp principiile stabilite”, a anunţat el. După care a mai avertizat: „Dacă Marea Britanie cere o extindere motivată, cei 27 de membri ai UE vor fi dispuşi să o examineze şi să ia o decizie unanimă. Cele 27 de state membre ale UE vor adopta decizia luând în considerare motivele şi durata unei posibile extinderi, precum şi necesitatea de a se asigura buna funcţionare a instituţiilor UE”.

POLITICO: Noii jucători politici ai Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 ianuarie 2019, 09:10

Novici de urmărit la marile alegeri UE.

Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European (PE) au fost un moment de referinţă pentru partidele radicale de dreapta şi stânga. Alternativă pentru Germania, Democraţii Suedezi şi Podemos din Spania au câştigat în premieră locuri în acel an. Iar Syriza din Grecia a obţinut şase locuri, de la numai unul în 2009.

De atunci, peste 100 de noi partide au fost înfiinţate în statele UE – dintre care unele îşi vor trimite probabil primii membri în PE după ce alegătorii vor merge în mai la urne.

Cine va da lovitura în 2019? Iată un ghid Politico al noilor partide ce merită urmărite.

Alternativă pentru Germania

Da, partidul german de extrema dreaptă a câştigat şapte locuri în 2014, însă de atunci şi-a pierdut toţi europarlamentarii, fie din cauza dezertărilor, fie din cauza politicii naţionale. Partidul, care a decis acum să poarte o campanie pentru părăsirea UE, e cotat cu şanse de a obţine 13 locuri, conform „Sondajului Sondajelor” realizat de Politico.

La République En Marche

Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron ar putea fi cel mai dezamăgitor nou venit. Dacă eurofilii sperau cândva ca el să măture până la 30 de locuri, devenind nucleul unei noi coaliţii pro-UE de liberali, social-democraţi moderaţi şi creştin-democraţi de centru, partidul este acum cotat cu şanse de a obţine numai 19 locuri. Între timp, presiunile interne – cel mai recent din partea protestelor Vestelor Galbene – l-au distras pe Macron de la activitatea de constituire de alianţe în exteriorul Franţei.

Raza de speranţă pentru Macron: locurile ar putea fi necesare pentru constituirea unei largi majorităţi pro-UE în PE. Acest fapt i-ar conferi un slab cuvânt decisiv de spus, dar decisiv totuşi.

Insurecţia Poloniei

Polonia este căminul a două noi mişcări ce ar putea fura voturi de la cele două partide care au guvernat ţara cel mai recent: Lege şi Justiţie şi Platforma Civică. Partidul de extrema dreaptă Kukiz’15, condus de un fost punkist, a câştigat 42 de locuri în parlamentul polonez în 2015, însă n-a prea reuşit de atunci să menţină o linie coerentă. El e cotat cu şanse de a câştiga patru dintre cele 52 de locuri ale Poloniei în PE şi ar urma să se alăture unei alianţe ce include şi Mişcarea de Cinci Stele din Italia.

O altă mişcare, de centru-stânga şi condusă de fostul primar din Słupsk, Robert Biedroń, nu a fost încă înregistrată ca partid. Sondajele indică faptul că ar putea câştiga cinci locuri, dacă ar intra în cursă.

Partidul Pirat din Cehia

Acest partid aliat cu Verzii este într-o continuă cursă cu suişuri şi coborâşuri cu Partidul Civic Democratic pentru al doilea loc în sondajele din Cehia. Piraţii vor câştiga cel mai probabil primele lor patru locuri în PE, ceea ce-i va aşeza lângă Verzii germani în postura de cea mai de succes poveste a ecologiştilor în 2019. Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe de extrema dreaptă este o altă nouă formaţiune cehă demnă de remarcat, cotată cu şanse de a avea un europarlamentar.

Cruciaţii anticorupţie ai României

Două noi partide negociază o candidatură comună cu un program anticorupţie la alegerile din mai. Partidul PLUS al fostului premier Dacian Cioloş a ales deja 43 de candidaţi pentru PE (pentru cele doar 33 de locuri ale României). Celălalt partid este Uniunea Salvaţi România, al treilea ca mărime din parlamentul României. Luate la un loc, ele sunt cotate cu şanse de a obţine 18% din voturi, adică şase locuri în PE.

Neofiţii Letoniei

Trei dintre cele cinci partide letone cel mai bine situate în sondaje nu existau în urmă cu cinci ani. „Cine Deţine Statul?”, Noul Partid Conservator şi „Mişcarea Pentru!” vor obţine cel mai probabil câte un loc din cele opt care îi revin Letoniei în PE.

Uşa deschisă a prezenţei slabe la urne în Slovacia

Slovacia are o prezenţă la vot şocant de redusă la alegerile pentru PE: doar 13% în 2014, iar dintre alegătorii sub 30 de ani au votat doar 6%. Oricare partid nou care ar reuşi să capteze atenţia publicului în săptămânile premergătoare votului va avea o şansă de a atrage un segment din cei 87% care s-au abţinut, dând peste cap rezultatele din Slovacia. Partidele cu cele mai mari şanse de face acest lucru sunt Partidul Popular al Slovaciei Noastre (Kotleba) şi Sme Rodina, ambele de dreapta şi cotate în sondaje cu 9%.

Stânga paneuropeană

Nici Mişcarea Democraţie în Europa (DiEM25) şi nici Volt Europa nu au avut vreun impact în sondajele de opinie, dar ambele micro-partide paneuropene fac mult tam-tam pe reţelele sociale. DiEM25 e condusă de fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis, care candidează în Germania. Volt Europa e condus de experţi pro-UE în politici cu vârste de 30-40 de ani. Formaţiunea are filiale în toate statele UE şi e înregistrată ca partid în opt dintre ele.

Articol de Ryan Heath

Dezbatere pe tema BREXIT la Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 10:10 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker se reîntoarce astăzi la Strasbourg, unde va susţine un discurs în faţa Parlamentului European.

El a plecat ieri la Bruxelles, pentru a gestiona mai bine deciziile legate de Brexit.

La Parlamentul European din Strasbourg este programată de dimineaţă o dezebatere pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Sesiunea plenară durează apoi până târziu în noapte. Despre subiectele aflate pe ordinea de zi, relatează trimisul nostru Clementina Tudor:

Corespondenţă de la Strasbourg – Reporter: Clementina Tudor

Pe ordinea de zi se află şi vor fi supuse la vot propunerea de decizie privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil, acordurile Uniunii Europene cu Maroc şi China şi vor fi prezentate rapoartele privind procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune şi situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană de la nivelul anului 2017.

Programul zilei se va încheia la miezul nopţii, iar ultimul raport programat a fi expus public se referă la programul de asistenţă pentru dezafectarea centralei nucleare de la Kozlodui.

Acordul greco-macedonean susținut de UE și Statele Unite

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 ianuarie 2019, 10:01

BBC:Premierul grec cere parlamentului un vot de încredere în guvern

Premierul grec Alexis Tsipras a cerut un vot parlamentar de încredere în coaliţia sa de guvernare, după demisia ministrului său al apărării, Panos Kammenos. El a demisionat pentru că este împotriva unui acord cu Macedonia privind numele ţării. Panos Kammenos nu şi-a ascuns vreodată ostilitatea faţă de acord, care redenumeşte vecinul nordic al Greciei „Republica Macedoniei de Nord”. Grecia are o provincie numită Macedonia şi cere de multă vreme ca vecinul ei să evite utilizarea aceluiaşi nume, lucru pe care Atena îl consideră a fi o revendicare implicită asupra teritoriului ei.

Macedonia a eliminat vineri toate piedicile juridice din calea redenumirii sale şi a îndemnat Grecia să ratifice acordul, astfel încât el să poată intra în vigoare. Dar demisia anuţată a creat incertitudine, nu numai pentru viitorul guvernului grec, ci şi pentru soarta acordului.

LE FIGARO:  Merkel salută „acțiunea decisivă” a lui Tsipras

Joi, 10 ianuarie, cancelarul german Angela Merkel a salutat la Atena „acțiunea decisivă” a premierului grec, Alexis Tsipras, cu privire la noul nume al Macedoniei, de care „beneficiază” nu doar Macedonia și Grecia, ci „întreaga Europă”.

„Acest lucru îi permite Macedoniei de Nord să devină membră a NATO și a UE”, a declarat Merkel înainte de „a-l felicita pe premierul grec pentru această acțiune decisivă”. „Îi sunt recunoscătoare lui Alexis Tsipras că s-a angajat să rezolve problema numelui, noi știam că o soluție nu ar fi ușoară”, a adăugat Angela Merkel, „acest acord este în interesul tuturor, al Macedoniei şi al Greciei și al întregii Europe”.

La rândul său, Alexis Tsipras a vorbit despre un „acord model” care „va aduce stabilitate și creștere în regiune” după două ore de discuții cu Angela Merkel. Parlamentul macedonean se pregătește să decidă dacă va redenumi țara „Republica Macedonia de Nord”, fapt care ar pune capăt disputei sale cu Grecia. Votul asupra a patru amendamente constituționale trebuie să aibă loc înainte de termenul limită de 15 ianuarie.

Un vot pozitiv ar încheia luni întregi de lupte politice feroce în Macedonia. Mingea s-ar afla apoi în terenul Atenei. Schimbarea numelui va intra în vigoare doar în cazul în care şi Parlamentul grec va susține acordul încheiat în primăvara anului trecut între Zoran Zaev și omologul său grec, Alexis Tsipras. Acordul, menit să pună capăt unei dispute vechi de aproape 30 de ani, este susținut de UE și Statele Unite, deoarece el ar trebui să deschidă calea pentru aderarea acestei mici țări balcanice la UE și la NATO. Dar în Grecia, acordul greco-macedonean provoacă polemici și riscă să pună la grea încercare slaba majoritate guvernamentală în timpul votului asupra acestui acord în Parlamentul grec.

Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

În timpul summit-ului informal al UE, care va avea loc la 9 mai, în România, va fi discutată soarta Uniunii după Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 ianuarie 2019, 13:16

La 9 mai, în oraşul Sibiu din România va avea loc un summit informal al liderilor celor 27 de ţări rămase în UE. Acesta va fi consacrat discutării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene după ieşirea Marii Britanii (Brexit), a anunţat, luni, în timpul unui briefing la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Margaritis Schinas. „Summitul informal al liderilor celor 27 de ţări UE va avea loc la 9 mai, la Sibiu, şi va fi consacrat analizării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene” – a declarat Schinas. El a subliniat că, reuniunea se va desfăşura după retragerea Marii Britanii din UE la 29 martie 2019 şi cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, care sunt programate în toate ţările UE între 23 şi 26 mai. Amintim că, România deţine preşedinţia Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. După alegerile pentru Parlamentul European din acest an se va schimba întreaga conducere a Uniunii Europene – preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, precum şi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini. Niciunul dintre aceştia nu va mai rămâne în funcţie pentru un nou mandat.

Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2018, 14:52

În  Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.

Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea  României de a  prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.

Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:

„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.

Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.

„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.

Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în  Aula Facultăţtii de Drept.

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:

„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.

Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.

UE avertizează România să nu abuzeze de GDPR împotriva presei

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 noiembrie 2018, 11:08

Comisia Europeană a atras atenția României să nu abuzeze de noua reglementare UE privind protecția datelor, după ce autoritățile naționale de la București amenințaseră recent că vor impune o amendă de 20 de milioane de euro unei instituții de presă.

Principalul purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, le-a declarat luni jurnaliștilor la Bruxelles că pentru presa activă în România trebuie stabilite derogări de la legea privind protecția intimității și datelor.

„Este de cea mai mare importanță ca autoritățile române să implementeze acea obligație în legislația națională, pentru a asigura excepții și derogări pentru protejarea surselor jurnaliștilor, în special, de puterile autorității pentru protecția datelor”, a declarat el.

Declarațiile survin în urma cererilor prin care autoritatea românească de protecție a datelor a încercat să-i forțeze pe jurnaliștii de la Rise Project, un portal de investigații premiat, să-și dezvăluie sursele dintr-o investigație vizând un politician de frunte acuzat de corupție.

Ancuța Gianina Opre, autoritatea românească de protecție a datelor (sic!), a formulat respectiva amenințare într-o scrisoare remisă săptămâna trecută – spunându-le reporterilor că au la dispoziție zece zile pentru a răspunde la aproape o duzină de întrebări.

Deși Ancuța Gianina Opre a fost numită în funcție de partidul politic care face obiectul investigației Rise Project, scrisoarea pretinde că ea a acționat în baza puterilor conferite ei de noua reglementare UE pentru protecția datelor (GDPR).

Însă articolul 85 al GDPR le acordă teoretic jurnaliștilor un amplu spațiu de manevră.

Pe de altă parte, formularea lui vagă nu specifică exact cum ar trebui statele UE să-l implementeze – lăsând deschisă o portiță legislativă pe care politicienii și alte persoane aflate la putere o pot exploata.

Biroul lui Opre nu a răspuns încă la întrebările adresate de EUobserver cu privire la cum aplică el articolul 85 și cum realizează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor.

În ceea ce-o privește, Comisia a declarat că în prezent analizează excepțiile și derogările prevăzute de România pentru jurnaliști pentru a vedea dacă se conformează reglementării.

Andrea Jelinek este președinte al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), însărcinat cu supravegherea respectării reglementării și normelor UE privind protecția datelor.

Luna trecută ea ne-a declarat că faptul că politicienii se folosesc de protecția datelor pentru a-i împiedica pe jurnaliști să investigheze cum sunt cheltuiți banii publici este un pretext cusut cu ață albă.

„A afirma sau a te preface că este o chestiune ținând de protecția datelor și prin urmare că nu poți investiga, nu este decât o modalitate facilă de a ține întrebările la distanță de aceia care nu vor să răspundă”, a declarat ea, vorbind în calitate de persoană fizică.

Articol de Nikolaj Nielsen

UE a trimis o nouă scrisoare Italiei: „Trebuie să clarificaţi problema datoriei publice”

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 noiembrie 2018, 12:22

Uniunea Europeană E „trage de urechi”, din nou, Italia. Şi, încă o dată, obiectul supărării este datoria publică a ţării.

Comisia Europeană a trimis Ministerului Economiei de la Roma o scrisoare în care evidenţiază că „o datorie publică atât de ridicată limitează spaţiul de acţiune al guvernului pentru cheltuieli mai productive în beneficiul cetăţenilor săi. Având în vedere dimensiunile economiei italiene, este şi o sursă de îngrijorare pentru zona euro în totalitatea sa”. Scrisoarea, trimisă de delegatul pentru servicii economice al Comisiei Europene, Marco Buti, evidenţiază că „această traiectorie de buget, corelată cu creşterea PIB-ului nominal, va fi incompatibilă cu necesitatea de a reduce în mod decisiv raportul datorie-PIB din Italia”.

Buti cere, de asemenea, să primească un răspuns din partea Italiei, până pe 13 noiembrie. Nu întâmplător, MEF a comunicat imediat că vor fi respectate termenele limită şi ca până la data indicată” va fi justificată traiectoria de declin a raportului datorie-PIB indicat în Documentul privind Raportul Bugetar”.

În scrisoare, Buti aminteşte că Italia „a notificat Eurostat cu privire la o datorie brută a administraţiilor publice pentru 2017 egală cu 131,2% din PIB, confirmând astfel că Italia nu a realizat progrese suficiente faţă de respectarea parametrului de referinţă referitor la ajustarea raportului datorie-PIB în 2017”.

Şi nu numai. În scrisoare este dat şi un adevărat ultimatum guvernului italian. Comisia Europeană s-ar gândi să accelereze etapele pentru a pregăti o procedură împotriva Italiei pentru nerespectarea regulii de reducere a datoriei dacă guvernul nu va schimba soldurile bugetare pentru anul 2019.

Anul trecut, în Germania au venit mai mulți români decât sirieni

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2018, 11:04 / actualizat: 25 octombrie 2018, 14:19

Germania e în continuare o destinație atractivă pentru emigranți. Românii au fost în 2017, dintre cetățenii statelor UE, cei mai numeroși imigranți în Germania.

În 2017, populația Germaniei a crescut ușor față de anul precedent, imigrările fiind cu 416.000 mai multe decât emigrările. Anul trecut au venit să trăiască în Germania un milion și jumătate de oameni, conform Oficiului Federal de Statistică.

Dintre cei care s-au hotărât să trăiască în Germania, 90 la sută au fost străini (1.384 milioane). 865.000 dintre cei care au plecat au avut, de asemenea, pașapoarte străine.

167.000 cetățeni germani – printre care și etnici germani din alte țări – au ales să se mute în Republica Federală anul trecut: cu 20.000 mai mulți decât cu un an în urmă. Mai scăzut însă față de ultimele statistici este numărul germanilor care au plecat către alte țări: 249.000 față de 281.000 în 2016.

Românii – acasă în Germania

La nivel UE, în 2017 imigranții români au ajuns numeric în fruntea topului, în Germania: 73.000 oameni. Aceștia sunt urmați de polonezi (34.000), croați (33.000) și Bulgari (30.000).

În general, cei mai mulți străini care s-au hotărât pentru Germania au fost cetățeni ai Uniunii Europene: 239.000. Aceștia sunt urmați de asiatici (140.000), cetățeni ai altor țări europene (60.000) și africani (35.000)

În schimb, numărul sirienilor, afganilor și al irakienilor veniți în Germania a scăzut față de anul precedent. Numărul sirienilor, de pildă, a scăzut cu mai mult de jumătate față de anul 2016, ajungând anul trecut la 60.000 de oameni.

Mai multe sosiri, comparativ cu anul 2016, s-au înregistrat din țările balcanice. Din Kosovo, au venit în Germania 8.000 de persoane, din Serbia și Macedonia câte 6.000.

Statisticile actuale se referă exclusiv la cetățeni înregistrați oficial de autoritățile germane.

Italia se opune planului UE de impunere de sancţiuni contra atacurilor cibernetice

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 octombrie 2018, 14:59

Italia se opune unei impulsionări a Uniunii Europene de a impune sancțiuni statelor care efectuează atacuri cibernetice, o mișcare care se potrivește cu apelurile Romei detensiona relaţiile cu Rusia, dar care ar putea înstrăina Italia de aliații săi din UE. Diplomații au declarat că planul de sancțiuni are rolul de a consolida apărarea UE și de a descuraja atacurile cibernetice, în special din partea Rusiei, care a fost, în ultimele luni, în centrul acuzațiilor de amestec în alegerile din diferite state occidentale, precum și de încălcări ale breşelor de securitate efectuate prin mijloace electronice. Dar Italia s-a opus ideii unui nou regim de sancțiuni, arată un document UE confidențial văzut de Reuters. Planul are un sprijin larg în rândul statelor UE, cu excepția Italiei, potrivit documentului. Oficialii italieni nu au fost imediat disponibili pentru comentarii. Italia a cerut, în mod repetat, o relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei, care a fost ținta unei game largi de sancțiuni economice ale UE, de la criza din Ucraina din 2014.

Aceastei poziții i s-a opus marea majoritate a statelor UE, care au reînnoit în mod regulat regimul sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza anexării regiunii Crimeei de la Ucraina și a susținerii continue a rebelilor separatiști pro-ruși. Propunerile de sancționare a atacurilor cibernetice au fost discutate în cadrul reuniunilor din această săptămână în cadrul pregătirii pentru un summit UE care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles. „Este esențial să răspundem ciberatacurilor de mari dimensiuni ale actorilor străini, în special atunci când ţintesc alegerile noastre”, a declarat pentru Reuters comisarul UE pentru securitate, Julien King, adăugând că sancțiunile ar trebui considerate „acolo unde este cazul”. Marea Britanie, Franța, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia au cerut introducerea de sancțiuni, arată documentul. Belgia, Finlanda și Suedia susțin un „răspuns treptat” la viitoarele atacuri, care ar putea include o serie de măsuri înainte de sancțiuni, arată documentul.

Roma a afirmat de mult timp că sancțiunile existente dăunează firmelor italiene care se ocupă de tranzacționarea cu Moscova și solicită dezangajarea tensiunilor cu Moscova, care au crescut mai tare de când un nou guvern antisistem a preluat funcția în Italia, în iunie. Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta, de coguvernare, este un admirator al președintelui rus Vladimir Putin și a respins acuzațiile de amestec rusesc în alegerile occidentale. Diplomații UE au declarat că planul este, de asemenea, menit să prevină atacurile cibernetice din China și Coreea de Nord.

Autor: Francesco Guarascio şi Philip Blenkinsop, Alissa De Carbonnel, Robin Emmott

Grecia a devenit Swaziland în privinţa (ne)libertăţii economice

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 septembrie 2018, 14:52

Cândva Alexis Tsipras a exclamat celebrul „măcar de am fi Argentina”. Dacă ar citi însă raportul Institutului Fraser cu privire la libertatea economică a ţărilor, ar putea spune „măcar de am fi România”. Sau Albania, pentru că şi albanezii o duc mai bine. În afară de cazul, desigur, în care limitarea libertăţii economice în Grecia reprezintă un obiectiv strategic al coaliţiei guvernamentale SYRIZA-ANEL şi, drept urmare, premierul Tsipras şi-a îndeplinit pe deplin obiectivul. În studiul de anul acesta „Libertatea Economică în Lume”, publicat de Institutul Fraser din Canada, Grecia se află pe cea mai proastă poziţie între statele europene şi pe locul 108 între 162 de state care au luat parte la studiu.

Pentru a avea un reper, Grecia prezintă performanţe atât de proaste încât împarte locul 108 cu Swaziland. Gradul libertăţii economice se calculează pe baza instituţiilor şi a politicilor pe care fiecare ţară le aplică în cinci domenii: a) dimensiunea statului, b) statul de drept, c) accesul la o monedă puternică, d) libertatea în comerţul internaţional şi e) mediul de reglementare în creditarea bancară, domeniul muncii şi mediului de afaceri.  Pentru cei nedumeriţi, Swaziland se află între Africa de Sud şi Zimbabwe, are capitala la Mbabane şi are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori.

Primele cinci ţări cu cele mai bune performanţe la nivel mondial au rămas anul acesta aceleaşi ca şi anul trecut: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă, Elveţia şi Irlanda.

De asemenea relevant – şi tragic – pentru Grecia este faptul că între statele-membre UE, ţara cu performanţa imediat apropiată de Grecia, şi anume Croaţia, se află pe poziţia 75, adică cu 33 de poziţii mai sus. Iar în comparaţie cu ţările din sud-estul Europei care nu sunt membre UE, rezultatul cel mai apropiat de Grecia îl deţine Bosnia-Heţegovina, situată pe locul 98, deci cu 10 poziţii mai sus de Grecia.

De precizat, de asemenea relevant, că România ocupă poziţia 20, Albania poziţia 34, iar Bulgaria poziţia 46. Pe ultima poziţie între cele 162 de ţări se află pentru încă un an Venezuela.

Institutul Fraser elaborează studiul anual cu privire la Libertatea Economică în Lume în colaborare cu cercetători independenţi şi instituţii de învăţământ din aproape 100 de ţări. Nikos Rombapas, director executiv al Centrului de Studii Liberale „Markos Dragoumis”, care se ocupă de studiul cu privire la Grecia a făcut următorul comentariu: „Încă o dată Grecia înregistrează o poziţie dezamăgitoare în privinţa libertăţii economice, având din nou cea mai proastă performanţă între ţările UE, dar şi între ţările balcanice. Este o ironie tragică, în timp ce unii în Grecia continuă să vâneze baubaul neoliberalismului, libertatea economică din ţara noastră este echivalentă cu cea din China şi Swaziland. Cu cât vom înţelege mai repede, ca societate, această contradicţie, cu atât mai repede vom aborda cauzele reale şi profunde ale nenorocirii noastre”.

Salzburgul ilustrează adevărul existent în interiorul Marii Britanii legat de Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 septembrie 2018, 14:53

Negocierile intră în faza finală, dar opţiunile rămân în continuare dificile

Ședința de săptămâna aceasta din Salzburg a liderilor UE a oferit un mic test de claritate. Deși Brexitul este adesea văzută ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă blocul, plecarea iminentă a Regatului Unit a fost departe de a fi cea mai importantă prioritate a celor 27 din UE – imigrația și terorismul au dominat. Dar pentru prim-ministrul britanic Theresa May, a fost punctul în care negocierile de ieșire au intrat într-o dramatică fază finală. Au fost dezvăluite dificile opţiuni legate de viitorul Marii Britanii.

În timpul verii, doamna May a pledat pentru nişte propuneri care ar face ca Brexitul să fie mai puţin dificil şi care să mențină Regatul Unit pe orbita UE. Speranțele sale pentru un compromis, conceput în mare măsură pe hârtie pe fondul disensiunilor dintre conservatori, au primit o grea lovitură din partea lui Donald Tusk, președintele Consiliului European. El a declarat fără înconjur că propunerile „nu vor funcționa” și că așa-numitul plan de la Chequers (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.) ar submina piaţa unică. Prin urmare, în eventualitatea unui acord, propunerile britanice ar trebui „refăcute și negociate în continuare”.

Tonurile sumbre de la Salzburg au surprins-o pe doamna May. Dar momentele de tensiune făcuseră mereu parte din scenariu. Un conflict între UE și Regatul Unit era inevitabil şi nu va fi ultima oară când perspectiva unei înțelegeri pe tema Brexitului va părea neclară. Dar limbajul dur al lui Tusk și al altor lideri (în special al președintelui francez Emmanuel Macron) va spori presiunile asupra doamnei May în privinţa schimbării tacticii – o perspectivă incomodă, având în vedere că mai sunt doar două săptămâni până la conferinţa partidului. Conservatorii radicali pledează pentru o poziţie mai dură şi este greu de văzut cum ar putea ca asta să facă acordul mai posibil. Cu toate acestea, un Brexit fără asperităţi – menit să protejeze relațiile comerciale și diplomatice – continuă să rămână în interesul tuturor. Cu 80% din acord finalizat, grava problemă rămasă este granița irlandeză. Propunerile UE pentru o soluție „statică” riscă să rupă Regatul Unit şi să creeze zone vamale diferite pentru Marea Britanie și Irlanda de Nord. Liderii UE trebuie să recunoască faptul că, pentru orice lider britanic, acest lucru e inacceptabil.

Problema irlandeză implică o alta mai amplă. Pe parcursul discuţiilor cu privire la Brexit, politicii britanice i s-a acordat o prea mare atenție – în special graţie disputelor provocate de conservatori. Dar și alte țări europene se confruntă cu mari probleme politice. Forțele populiste sunt în ascensiune din Italia până în Suedia, și mai departe spre est, în Polonia. Punctul comun este revolta împotriva Bruxelles-ului. Liderii din UE-27 nu intenţionează să pedepsească Regatul Unit, dar ei nu pot accepta un acord care oferă avantaje celor care pleacă. În consecinţă, UE trebuie să susţină respectarea „literei cărţii” şi privilegiile calităţii de membru.

În cazul unui acord, el va avea de trecut un ultim examen în Camera Comunelor. Între parlamentari, nu există o majoritate în privinţa unui Brexit dur sau a lipsei unui acord. S-ar putea ca prin parlament să existe o cale spre un Brexit mai uşor. Dar e greu de făcut calcule. În cel mai bun caz, dna May poate spera deocamdată să asigure un „Brexit simplu”, în care singurii termeni juridici să fie cei legaţi de retragerea Regatului Unit. Detaliile relației viitoare, de importanţă crucială, ar urma să rămână ambigue şi îngrijorător de neclare.

Asta ar putea face ca acordul să fie aprobat în Camera Comunelor. Dar ar fi cu totul nesatisfăcător. Chestiunile vitale, legate de viitorul naţiunii, vor intra într-o perioadă de tranziție: mai exact, obstacolul cel mai mare se mută din martie 2019 în decembrie 2020. Asta înseamnă o şi mai mare incertitudine pentru afaceri și cetățeni. Pe măsură ce discuțiile se apropie de sfârşit, e tot mai evident că rezultatul nu va fi unul bun. Trebuie să se acorde însă atenție limitării daunelor pentru a preveni o haotică depresie care n-ar fi de folos nimănui. (Editorial)

Ministrul german de externe: Soluţia pentru unificarea Ciprului se află în parcursul european al Turciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 septembrie 2018, 10:52

Soluţia pentru problema cipriotă se află în parcursul european al Turciei”, a precizat ministrul german de externe, Heiko Maas, după întâlnirea avută (luni, 10 septembrie) cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, adăugând că este problema Ankarei cum va evolua relaţia ei cu Uniunea Europeană.

„O îmbunătăţire a relaţiilor ar fi în interesul tuturor”, a precizat Maas, pledând pentru o atitudine constructivă, în special din partea Turciei, întrucât o soluţie este importantă nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune. Germania, a subliniat el, susţine procesul în vederea înregistrării de progrese în rezolvarea problemei cipriote „pentru o soluţie permanentă şi viabilă, pentru construirea de relaţii de încredere reciprocă, cu scopul găsirii unei soluţii politice”. Normalizarea relaţiilor este un obiectiv şi al Germaniei, a declarat Maas, referindu-se la vizita sa recentă în Turcia. El a lăudat iniţiativele guvernului cipriot în direcţia construirii unor relaţii de încredere cu ţări din regiune.

La rândul său, Christodoulides a vorbit despre discuţii extrem de constructive şi despre interese şi obiective comune ale Republicii Cipru şi Germaniei în multe domenii: „Dorim un vecin care se află aproape de UE, care să respecte principiile ei”, a subliniat ministrul cipriot, adăugând: „Aşteptăm de la Turcia să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de UE, dar şi faţă de Republica Cipru şi să-şi asume rolul în rezolvarea problemei cipriote. De atitudinea ei depinde dacă va veni aproape de UE”.

Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat, printre altele, vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Germania la sfârşitul lunii, problema migraţiei – subiect în legătură cu care Christodoulides şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea fluxurilor migratorii spre Cipru, precum şi faţă de Brexit.

Brexit: nouă ofensivă a lui Boris Johnson contra premierului Theresa May

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 septembrie 2018, 07:47

Boris Johnson a lansat luni o nouă ofensivă contra şefei guvernului britanic, Theresa May, în plin zvon despre voinţa lui de a o răsturna pentru a prelua conducerea Partidului Conservator divizat cu 200 de zile înainte de Brexit.

Fostul ministru al afacerilor externe, partizan al unei rupturi nete de Uniunea Europeană, a îndemnat-o pe dna May să se angajeze să nu crească impozitele, pentru a permite economiei britanice să se relanseze după ieşirea din Uniunea Europeană, invitând-o să urmeze exemplul lui Donald Trump.

„A venit momentul pentru acest guvern conservator să arate cum un Regat Unit post-Brexit se va traduce printr-o economie fericită şi dinamică”, scrie el în cronica sa săptămânală în Daily Telegraph.

Afirmaţii care „nu vor frâna zvonul conform căruia el se pregăteşte să preia conducerea Partidului Conservator”, analizează cotidianul.

Duminică, dl Johnson a criticat-o deja pe dna May, comparându-i proiectul pentru Brexit, „planul Chequers”, cu o „centură cu explozibil” legată Regatului Unit.

Afirmaţii care au şocat, inclusiv în cadrul Partidului Conservator, secretarul de stat pentru afaceri externe, Alan Duncan, estimând că ele constituie „unul din momentele cele mai dezolante din politica modernă britanică”.

Cât despre planul Chequers, „este singurul plan prezentat care va răspunde voinţei britanicilor evitând în acelaşi timp instaurarea unei frontiere dure cu Irlanda de Nord”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Atacurile virulente ale lui Boris Johnson contra dnei May sunt interpretate de unii din detractorii săi ca o tentativă de a deturna atenţia dată de presa britanică divorţului său din cauza unor presupuse infidelităţi.

Dar pentru aliaţii ei, aceste dezvăluiri care se aflau luni pe prima pagină a cotidienelor ţării, ar fi opera echipei Theresei May pentru a-l discredita cu mai puţin de trei săptămâni înaintea unei conferinţe a Partidului conservator care se anunţă furtunoasă.

Dl Johnson a trântit în iulie uşa guvernului pentru a-şi arătra dezacordul cu planul Chequers care prevede menţinerea unei relaţii comerciale strânse între Regatul Unit şi UE după Brexit.

E vremea ca statele UE să regândească schimbarea orei

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 septembrie 2018, 09:24

Cetățenii și-au exprimat opinia în privința ceasurilor, acum e rândul liderilor naționali să acționeze.

Vreme de mai bine de două decenii, cetățenii și-au reglat ceasurile pentru ora de vară și cea de iarnă, sincronizați la nivelul întregii UE.

Însă o consultare a Comisiei Europene, dintr-acele pe care Bruxelles-ul le face cu regularitate, dar de obicei fără să suscite prea mult interes, pe această temă, a atras un remarcabil număr de 4,6 milioane de răspunsuri. Aproximativ 86% au declarat că vor să renunțe la schimbare și să mențină ceasurile la fel pe tot parcursul anului.

Ora de vară a fost adoptată pentru prima dată de Germania în 1916, iar apoi în doar câteva săptămâni și de Regatul Unit, pentru a se economisi energie și pentru a se permite fabricilor să lucreze mai mult în timpul primului război mondial. Practic, dându-se ceasurile cu o oră înainte vara, o oră de lumină solară de dimineață este mutată seara.

Cea mai mare parte a restului Europei a adoptat practica în anii ’70, din cauza șocului petrolier. O lege UE din 1996 cere ca toate cele 28 de state să-și dea ceasurile înainte cu o oră în ultima duminică din martie și apoi să le dea înapoi în ultima duminică din octombrie.

Acum, un sondaj la nivelul UE arată că există un larg consens pentru a se renunța la schimbare, în întreaga Europă – deși cetățenii germani par să fi participat într-un număr deosebit de mare.

Cam 76% dintre respondenți au afirmat că au experimentat efecte „negative” din cauza acestor schimbări bianuale. Avansul tehnologiei face ca argumentul economisirii energiei să-și piardă din validitate. Cercetările Parlamentului European au constatat că schimbarea orei reduce consumul de energie cu numai 0,5-2,5%, în funcție de țară.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, are prin urmare dreptate să propună renunțarea la schimbarea orei. Însă țărilor trebuie să li se permită să aleagă dacă vor adopta permanent ora de vară sau cea de iarnă, în funcție de de cum e mai convenabil pentru localizarea lor geografică.

Adoptarea actualei ore de vară pentru întreg anul nu ar fi bună pentru toți, după cum a constatat Regatul atunci când a experimentat această idee în 1968-1971, dar a renunțat la ea când a văzut că iarna răsăritul are loc la ore inacceptabil de târzii în nordul țării.

Unele țări s-ar putea folosi de acestă modificare și pentru a-și ajusta fusul orar. Spania, de exemplu, unde mulți consideră că țara e în fusul orar „greșit” de când dictatorul Francisco Franco a mutat-o cu o oră înainte în 1942, din solidaritate cu Germania lui Hitler, ar putea opta să revină în linie cu Portugalia vecină și cu Regatul Unit. Va fi important totuși să se asigure că nici o schimbarea nu va face ca Irlanda de Nord post-Brexit să fie într-un fus orar diferit de Republica Irlanda.

Propunerea dlui Juncker trebuie acum să fie transpusă în planuri formale, iar ideea va trebui să fie sprijinită și de guvernele naționale și Parlamentul European.

Însă puterea sentimentului insuflat de sondaj arată că liderii naționali ar trebui să sprijine ideea. Pentru o UE care este uneori criticată ca fiind prea detașată de realitatea cetățenilor ei, aceasta este o oportunitate de a arăta că, de data asta, acționează fix la timp.

“Să ataci UE este ca și când ți-ai trage un glonte în picior”

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2018, 12:23

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a estimat că atacurile Italiei contra Uniunii Europene, acuzată de lipsă de solidaritate în gestionarea migranților, echivalează cu “a-ți trage un glonte în picior”

“Cred că oamenii politici din țara dumneavoastră ar trebui să înțeleagă că nu sunteți singuri în acest moment, că Europa caută să va ajute. Dimpotrivă, cine atacă UE își trage un glonte în picior”, a estimat el într-un interviu publicat duminică de cotidianul La Repubblica (stânga).

Oamenii forte ai guvernului italian, Matteo Salvini, șeful Ligii (extremă dreapta) și Luigi Di Maio, șeful Mișcării 5 Stele (anti-sistem), amenință de mai multe zile UE cu represalii, esențialmente pe planul participării italiene la bugetul comunitar din cauza cazului migranților de pe Diciotti.

Circa 150 de migranți au rămas blocați timp de mai multe zile pe nava gărzilor de coastă italiene Diciotti în portul sicilian Catania, deoarece nicio țară europeană nu a acceptat să primească o parte din ei.

Migranții au debarcat până la urmă în noaptea de sâmbătă spre duminică în urmă acordului Bisericii italiene, Albaniei și Irlandei de a-și repartiza aceste persoane.

“Comisia spune clar ,nu, amenințărilor, ele sunt inacceptabile. Toate guvernele sunt obligate să respecte obligațiile care decurg din apartenența la UE”, a continuat dl Avramopoulos.

“Nu putem să continuăm cu soluții ad-hoc pentru fiecare navă. Fenomenul migrației nu se va opri repede, deci noi trebuie să-l gestionăm toți împreună ca o familie unică europeană”, a adăugat comisarul european.

Duminică, la Bruxelles, dl Avramopoulos a salutat debarcarea migranților care se găseau la bordul Diciotti, amintind din nou că UE “are nevoie de măsuri structurale” pentru a gestiona chestiunile legate de imigrație.

Brexit fără acord: Londra ia în calcul o aliniere temporară la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 august 2018, 11:48

Londra este dispusă să se alinieze temporar la anumite reguli ale UE, în special în domeniul medicamentelor, pentru a asigura fluiditatea schimburilor în cazul „improbabil” al unei absenţe a unui acord privind Brexit, a afirmat joi ministrul britanic pentru Brexit, Dominic Raab.

Guvernul britanic publică primele 25 de note tehnice, dintr-un total de circa 80, care arată calea de urmat de către cetăţeni şi de către mediile de afaceri în cazul lipsei unui acord cu UE pentru organizarea divorţului programat pe 29 martie 2019.

„Scopul nostru prim este să facilităm continuitatea şi buna desfăşurare a afacerilor, transporturilor, infrastructurii, cercetării, programelor de ajutor şi fluxului de finanţare”, urmează să spună dl Raab într-un discurs pe care îl va rosti cu ocazia acestei publicări şi din care au fost prezentate extrase furnizate de serviciile sale.

„O cât mai mare continuitate posibil pe termen scurt”

„În anumite cazuri, asta înseamnă să luăm măsuri unilaterale pentru a menţine o cât mai mare continuitate posibil pe termen scurt, în caz de lipsă a unui acord – chiar dacă UE n-o face de partea ei”, a adăugat el.

Întrebat la BBC Radio 4, el a dat un exemplu de aliniere temporară la UE în domeniul medicamentelor. „Să recunoaştem testele pe loturile de medicamente produse în cadrul UE ne permite să asigurăm aprovizionarea Regatului Unit, şi pot exista alte domenii în care putem adopta această abordare”, a explicat el.

„Stocuri de siguranţă de trei luni”

Regatul Unit dispune deja de stocuri de siguranţă de trei luni „pentru 200 de medicamente” pentru a face faţă eventualelor perturbări în aprovizionare, a subliniat el, precizând că lucrează cu industria farmaceutică pentru a constitui stocuri suplimentare pe „şase săptămâni” pentru a se pregăti pentru „scenariul cel mai nefavorabil”.

Dominic Raab a apreciat totuşi lipsa unui acord drept „improbabilă”: „Rămân încrezător în faptul că un acord bun este la îndemâna noastră”, a estimat el la BBC.

„Desigur, deşi putem să adoptăm această abordare (de măsuri unilaterale, n. red.) pe termen scurt, vom fi în afara UE şi liberi să ne diferenţiem când vom fi pregătiţi, cu propriile noastre condiţii, în interesul naţional al Regatului Unit şi când va fi momentul potrivit pentru poporul britanic”, va spune el în discurs.

Londra şi Bruxelles-ul trebuie să ajungă la un acord până la summitul european din octombrie pentru a putea organiza retragerea britanică din UE, dar negocierile trenează provocând teama că nu va exista un acord.

Angela Merkel se opune intensificării obiectivelor referitoare la modificările climatice în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 august 2018, 08:41

Cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat opoziţia faţă de propunerile Comisiei Europene de a întări obiectivele europene privind modificările climatice. Ea a susţinut că ţările trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra atingerii obiectivelor deja existente, ceea ce este suficient de dificil. Liderii UE s-au angajat ca, până în 2030, să reducă emisiile care provoacă efectul de seră cu 40%.

Electricitatea în Bulgaria – cea mai ieftină din UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 august 2018, 13:26 / actualizat: 15 august 2018, 12:48

Electricitatea în Bulgaria continuă să fie cea mai ieftină din UE, arată datele actualizate ale Eurostat pentru anul 2017. Pentru prima dată, agenţia de statistică compară preţurile medii în diferitele state, pentru care are date prezentate, ceea ce face ca analiza să fie mai reprezentantivă.

0,097 euro este preţul mediu al energiei electrice KWh în Bulgaria, după aplicarea impozitelor şi taxelor. Al doilea cel mai mic preţ este în Litunia – 0,1103 euro, urmează Ungaria, Croaţia şi România, unde acesta este aproape identic. Cel mai scump este curentul electric în Belgia, unde se plătesc 0,2845 de euro. Printre persoanele cu cele mai mari facturi sunt şi danezii, portughezii şi irlandezii. Eurostat informează că, în cele mai multe state, preţul variază între 10 şi 20 cenţi KWh.

Totuşi, există state în care electricitatea este mai ieftină decât în Bulgaria, însă acestea nu sunt membre UE. Acestea sunt Kosovo, Serbia, Macedonia şi Turcia.Clasamentul nu cuprinde date pentru Germania, Spania, Italia şi Cipru, care nu au prezentat situaţia consumului.

De asemenea, şi gazul în Bulgaria este foarte ieftin – 0,9355 de euro KWh – al doilea cel mai mic preţ în UE. Înaintea Bulgariei este doar România, unde se plăteşte 0,0302 euro. În Ungaria şi Croaţia, valoarea gazului este identică cu cea din Bulgaria. Cel mai scump este în Suedia – 0,1197 de euro. Înaintea acestuia în clasament este din nou Irlanda, Portugalia şi Danemarca. În mai bine de 21 de state gazul costă mai puţin de 8 cenţi KWh. În afara Uniunii Europene, chiar mai puţin decât românii pentru gaze plătesc doar turcii – 0,0244 euro pentru KWh.

16,6% dintre cetăţenii UE trăiesc în locuinţe prea aglomerate

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iunie 2018, 09:14

16,6% dintre cetăţenii Uniunii Europene trăiesc în locuinţe prea aglomerate, luând în considerare criteriul numărului de camere raportat la numărul de membri de familie.

Potrivit datelor Biroului European de Statistică (Eurostat) aferente anului 2016, 16,6% dintre cetăţenii UE locuiesc în case în care numărul de camere este insuficient.

România se află în capul listei, cu un procent de 48,4%. Urmează Letonia cu 43,2%, Bulgaria cu 42,5%, Croaţia cu 41,1%, Polonia cu 40,4% şi Slovacia cu 37,9%.

Ciprul înregistrează cel mai scăzut procent, 2,4%. Urmează Malta cu 2,9%, Irlanda cu 3,2%, Belgia cu 3,7% şi Olanda cu 4%.

Eurostat anunţă că în luna mai, inflaţia din zona euro a fost de 1,9% conform estimărilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iunie 2018, 10:18

Raportul Eurostat anunţă că inflația anuală din zona euro în luna mai a fost de 1,9%,  marcând un salt înainte în comparație cu procentul de 1,3% din luna aprilie. În mai 2017 inflaţia a fost de 1,4%. Procentul este în conformitate cu așteptările pieței şi confirmă estimările preliminare pe scară largă făcute în urmă cu două săptămâni. Comparativ cu luna aprilie, creșterea a fost de 0,5%. În UE, inflația anuală a ajuns la 2%, comparativ cu procentul de 1,5% din luna aprilie și cu cel de 1,6% din mai 2017. Cea mai mică creștere a prețurilor de consum a fost înregistrată în Irlanda (0,7%) și în Grecia (0,8%), iar cea mai mare în România (4,6%) și Estonia (3,1%).

Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă ordine mondială

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2018, 10:15 / actualizat: 20 iunie 2018, 16:15

Cât vor mai fi valabile sancţiunile contra Rusiei?

Uniunea Europeană a subliniat necesitatea consolidării unității în cadrul politicii externe. De data aceasta, a venit cu un astfel de apel Heiko Josef Maas, ministrul german de Externe, care a ținut un discurs la Berlin, înaintea conducerii Partidului Social Democrat din Germania (SPD). În discursul său, Maas a cerut, în special, partenerilor să renunțe la consensul în politica externă a UE – un pas care ar putea complica eliminarea sancțiunilor anti-ruse.

„Noi trebuie să avem o relație echilibrată cu Statele Unite ale Americii, unde europenii vor acționa în mod conștient ca o contrapondere la influența americanilor atunci când SUA depășesc limitele acceptabile”, a spus Maas.

Astfel, ministrul german al Afacerilor Externe a pus la îndoială alianța de 70 de ani dintre Europa și Statele Unite ale Americii.

Mai mult decât atât, Maas a pus semnul egalului între amenințările care vin din partea Washingtonului şi provocările generate de China și Rusia.

„Politica egoistă  “America mai întâi”, pe care o duce Donald Trump, atacurile Rusiei la normele dreptului internațional și la suveranitatea statelor, expansiunea deja imensă a Chinei – toate acestea indică faptul că ordinea lumii vechi nu mai există“, a spus el.

În discursul său, Maas şi-a expus viziunea asupra consolidării fundamentelor UE și a sporirii solidarității membrilor ei. O atenție deosebită în acest sens el a acordat împărțirii dintre Europa de Vest și Europa de Est. Pentru a depăși această scindare, Maas a propus să nu preseze Polonia și alte state care refuză să accepte refugiați, ci, dimpotrivă, să se creeze condițiile în care se va auzi şi opinia lor.

Ministrul german de Externe a atins și teme de genul relațiilor Uniunii Europene cu Italia, unde alegerile au fost câștigate de partide-eurosceptice – „Liga Nordului“, de extrema-dreaptă, și formsaţiunea populistă „Mișcarea de 5 stele“.

„Noi trebuie să ne îngrijorăm de faptul că fiecare a doua persoană din Italia – țara care a fost la originea Uniunii Europene și care rămâne partenerul nostru apropiat, consideră că aderarea la UE nu-i aduce niciun beneficiu”, a spus Maas. Și a promis că Germania va intensifica pașii de reformare a zonei euro pentru a o proteja de riscuri și pentru a o face mai stabilă.

Maas susţine că, până în prezent, Germania a adoptat o poziție prudentă cu privire la problema reformelor UE, dar acum este momentul pentru Berlin să arate flexibilitate. „Trebuie să învățăm să privim lucrurile din punctul de vedere al altor europeni”, a menţionat el.

Printre inițiativele vizând consolidarea rolului politicii externe a UE, Maas a propus două reforme-cheie. Prima este crearea Forțelor europene de reacţie.

Reamintim că aceasta este inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care își propune să îmbunătățească instruirea soldaților din țările europene pentru a crește gradul lor de pregătire (a se vedea. „NG“ din 01/18/18).

A doua reformă este respingerea consensului în politica externă a Uniunii Europene.

Maas a propus să se renunţe la situaţia în care, pentru adoptarea unei anumite măsuri, este nevoie de consimțământul tuturor celor 28 de țări – membre ale UE. În schimb, ministrul german al Afacerilor Externe a propus să se ia decizii cu o majoritate de voturi. „Noi trebuie să acționăm ca un întreg… și pentru acest lucru, trebuie să punem capăt blestemului care este principiul solidarității. Acest principiu ne face vulnerabili față de forțele externe, care vor să ne dezbine”, a subliniat Maas. Menţionăm că, anterior, a venit cu o propunere similară Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Solidaritatea cu o astfel de poziție şi-a exprimat-o a doua zi și Manfred Weber, președintele fracțiunii Partidului Popular European din Parlamentul European. „În prezent, orice membru al UE este capabil să blocheze orice decizie a comunității în sine. Un astfel de sistem este foarte slab. Prin urmare, susținem propunerea… de a adopta regula majorității atunci când votăm asupra problemelor de politică externă”, a explicat Weber.

Posibila abolire a principiului solidarității poate avea consecințe asupra politicii de sancțiuni a UE față de Rusia. Până în prezent, extinderea măsurilor restrictive împotriva rușilor necesită aprobarea tuturor celor 28 de state membre ale UE. Aceasta înseamnă că, în cazul în care, de exemplu, Austria sau Italia votează împotriva sancțiunilor, atunci, teoretic, acestea vor înceta să funcționeze.

Cu toate acestea, după reformele susținute de Maas, sancțiunile europene ar putea fi extinse chiar și în cazul în care un astfel de pas nu ar fi sprijinit de mai multe țări din comunitate.

Cu toate acestea, este prematur să ne facem griji cu privire la un astfel de scenariu pentru Moscova și oponenții sancțiunilor.

Moritz Pieper, profesor la catedra de relaţii internaţionale de la Universitatea din Salford, crede că aceste condiții actuale pentru extinderea restricțiilor este puțin probabil să fie revizuite în viitorul apropiat. „Slăbirea cerințelor de extindere a sancțiunilor retrospectiv nu este atât de ușoară”, a declarat el pentru NG. „Prin urmare, consider că deciziile privind chestiuni cheie, inclusiv sancțiunile anti-ruse, vor continua să fie votate numai prin consens”. Cu toate acestea, după cum a amintit expertul, normele actuale ale UE prevăd o situație în care o țară nu dorește să se identifice cu politica comunitară. „În acest caz, se poate abține de la vot, însă decizia UE va fi totuși implementată”, a explicat el. În contextul politicii actuale de sancțiuni, acest lucru ar însemna că, de exemplu, Austria sau Italia au posibilitatea să-şi exprime dezacordul împotriva politicii UE cu privire la problema sancțiunilor, abținându-se de la extinderea lor, dar restricția se va aplica în continuare.

Articol de Evghenii Pudovkin

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 18 – 24 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 iunie 2018, 11:20 / actualizat: 18 iunie 2018, 13:34

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 18 – 24 iunie 2018:

Reforma drepturilor de autor în UE. Propunerile legislative de amendare a normelor actuale europene privind drepturile de autor vor fi supuse votului de către Comisia pentru afaceri juridice. Scopul acestor modificări este de a garanta faptul că lucrările artiștilor sunt protejate prin intermediul drepturilor de autor atunci când sunt accesate online și că editorii de presă sunt remunerați în momentul în care textele lor sunt accesate online. (miercuri)

Conferința președinților PE. Conferința președinților (compusă din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice) se va întâlni la Viena cu scopul pregătirii viitoarei Președinții a Austriei la Consiliu. Liderii PE se vor întâlni cu reprezentanții guvernului federal austriac, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, precum și cu reprezentanți ai Parlamentului național austriac. Se vor discuta teme precum problema migrației și frontierele externe, bugetul pe termen lung al UE (MFF), ocuparea forței de muncă și Balcanii de Vest. În final, aceștia vor participa, de asemenea, în aceeași zi, la o dezbatere cu studenții și tinerii austrieci. (marți)

Rezistența la antimicrobiene. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară va contribui la elaborarea unui plan de acțiune pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM). RAM provoacă anual aproximativ 25.000 de decese, iar 1,5 miliarde de euro sunt cheltuiți suplimentar pentru asistența medicală în UE, datorită unor factori precum utilizarea inadecvată a antibioticelor la oameni, excesul de antibiotice în sectorul creșterii animalelor și condițiile de igienă precară din instituțiile medicale sau în lanțul alimentar. (miercuri)

Migrație: traficul de femei și copii. Reprezentanți ai OIM, OSCE, Europol, precum și coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane și alți experți în domeniu, vor dezbate cu deputații europeni modul în care trebuie abordat traficul de ființe umane, în special al copiilor și femeilor. În aceeași zi, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne va discuta pe baza unui raport realizat de către Centrul Europol de combatere a contrabandei cu migranți. (joi)

Relațiile UE-China. Deputații din cadrul Comisiei pentru afaceri externe urmează să solicite ţărilor membre ale UE să se unească împotriva încercărilor Chinei de a prelua controlul infrastructurii strategice europene, dar și de a-și consolida legăturile cu China în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a statului de drept. (miercuri)

Grupul de lucru pentru ACP – UE. Deputații europeni și omologii lor din parlamentele naționale ale statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) se vor reuni pentru cea de-a 35-a sesiune a Adunării Parlamentare ACP – UE de la Bruxelles pentru a discuta despre migraţie, creștere demografică, combaterea xenofobiei, a rasismului și discriminării, terorismului și crizei umanitare din Sudanul de Sud. (de luni până miercuri)

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va afla marți la Viena pentru reuniunea Conferinței Președinților PE, unde va avea loc și o întâlnire bilaterală cu Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, urmată de o conferință de presă comună, de la ora 12:00, ora locală. Președintele Tajani va răspunde întrebărilor cetățenilor cu privire la importanţa promovării patrimoniului cultural european într-o sesiune de Facebook Live, miercuri, ora 16:00, CET. În aceeași zi, președintele Tajani se va întâlni cu președintele parlamentului egiptean, Mohamed Saad El-Katatny.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2018, 14:33

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018:

Facebook/ Utilizarea abuzivă a datelor. Ca urmare a întâlnirii din data de 22 mai dintre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg și conducerea politică a Parlamentului, deputații europeni vor dezbate modul în care se va asigura protecția datelor și prevenirea utilizării ilegale a informațiilor personale colectate, într-o audiere publică. Printre vorbitori se vor afla jurnaliști și informatori din spatele dezvăluirilor mass-media în cazul Cambridge Analytica. (luni)

Pachetul de mobilitate. Comisia pentru transport va vota cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește transportul rutier și concurenței între transportatori. Normele vizate vor contribui la intensificarea aplicării legii cu scopul combaterii practicilor ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală” sau încălcarea limitelor de operare pe piețele naționale ulterior livrării transfrontaliere (așa numitul cabotaj). Acestea vor clarifica, de asemenea, regulile privind aplicarea legislației naționale privind salariul minim, precum și asigurarea de condiții optime de odihnă pentru șoferi. (luni)

Uniunea Digitală: circulaţia liberă a datelor fără caracter personal în UE. O propunere care interzice statelor membre să impună restricții teritoriale nejustificate în ceea ce privește prelucrarea datelor non-personale (de exemplu, în sectoarele financiare, sănătate, fiscale, telecomunicații și guvern) va fi votată de Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor. O astfel de propunere ar reduce birocrația și ar elimina barierele inutile pentru întreprinderi. Acesta este considerat un factor cheie pentru o economie competitivă în domeniul datelor la nivel european. (luni)

Autorizarea pesticidelor. Comisia specială pentru procedura de autorizare în UE a pesticidelor va analiza avizul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) cu privire la proiectele de rapoarte de evaluare și la clasificarea substanțelor active de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu reprezentanți ai ambelor agenții. (joi)

Premiul Sakharov/ Conferința aniversară de 30 de ani. Deputații din comisiile pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului și Dezvoltare vor privi asupra celor 30 de ani de la acordarea Premiul Sakharov. În cadrul unei conferințe de două zile, aceștia vor evidenția implicarea UE în chestiunea drepturilor omului prin intermediul unor dezbateri cu experți la nivel înalt, câștigători ai premiului Sakharov și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și vor vizita expoziția (itinerantă) „Ei ne apără libertățile” (They Defend our Freedoms) – 30 de ani de la acordarea Premiului Sakharov pentru libertatea de gândire”. (luni și marți)

Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile care vor alea loc în cadrul sesiunii plenare din luna iunie, printre care se numără și viitorul summit UE, acordul nuclear al Iranului, componenţa Parlamentului și redistribuirea locurilor după alegerile europene de anul viitor, siguranța în utilizarea dronelor, securitatea cibernetică și relațiile UE-NATO. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezenta discursul de deschidere în cadrul evenimentului Zilele Dezvoltării Europene și se va întâlni cu președintele Rwandei, Paul Kagame, președintele Nigerului, Mahamadou Issoufou, preşedintele Liberiei, George Weah și președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, marți.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Balcanii şi influenţa lor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:52

Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg  – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.

În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.

Iluzia aderării la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 08:43

„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.

Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.

Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.

În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.

La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.

Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.

Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.

Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.

Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.

Autor Christoph Hasselbach

Românii din Marea Britanie nu trebuie să fie îngrijoraţi

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 mai 2018, 11:30 / actualizat: 11 mai 2018, 15:14

Românii care lucrează în Marea Britanie ar trebui să fie liniştiţi în legătură cu viitorul lor, chiar dacă Reganul Unit se pregăteşte să iasă din UE. Mesajul vine de al ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. De Ziua Europei, ambasadorul spune că după ce ţara sa părăseşte Uniunea, România va deveni al şaselea stat din structură ca număr de locuitori şi va avea un cuvant greu de spus. Ministrul delegat pentru afaceri europene crede că România are ca primn punct al agendei sale externe preluarea conducerii Uniunii în 2019, este declaraţia făcută de Victor Negrescu. Diplomaţii au schimbat impresii în cadrul unui eveniment organizat pentru Ziua Europei în Bucureşti.

Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02

Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.

Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.

Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 mai 2018, 13:15

„Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE. Sunt optimist cu privire la viitorul regiunii Dunării, deoarece tinerii sunt implicaţi în dezvoltarea sa”, a declarat preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care împreună cu omologii săi din Austria şi România, Alexander Van der Bellen şi Klaus Iohannis, a participat la o conferinţă dedicată viitorului regiunii Dunării, care s-a desfăşurat la Universitatea din Ruse. „Problemele complexe necesită soluţii flexibile şi ne aflăm aici pentru a le discuta ca reprezentanţi ai ţărilor care preiau succesiv preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Sarcina noastră este de a crea posibilităţi economice şi o punte între cetăţenii europeni”, a precizat Rumen Radev. Tinerii prezenţi la conferinţă au pus celor trei preşedinţi o serie de întrebări legate de îmbunătăţirea mediului economic şi social ca o condiţie prealabilă pentru depăşirea tendinţelor demografice negative în regiunea Dunării. Reprezentanţii autorităţilor locale au solicitat instituţiilor statului o politică mult mai activă faţă de municipalităţile bulgare care se învecinează cu fluviul Dunărea – pentru atragerea investitorilor, reducerea şomajului şi combaterea depopulării din nordul Bulgariei. Primarii oraşelor dunărene au considerat că este nevoie de o politică şi un sprijin consecvent pentru regiunile bulgare, care au rămas în urmă în dezvoltarea lor în cadrul UE.

Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei  şi a taxei digitale 

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01

Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.

Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.

În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.

Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić: Dorim să fim următoarea ţară care aderă la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 aprilie 2018, 09:21

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a mulţumit României, Bulgariei şi Greciei pentru sprijinul puternic acordat Serbiei pe drumul său european, şi a transmis că Serbia doreşte să fie următoarea ţară care aderă la UE.

La conferinţa comună de presă de la Bucureşti, unde a participat la o întâlnire cu premierii României, Bulgariei şi Greciei, s-a anunţat şi formarea unui Grup de lucru din care să facă parte miniştrii transporturilor şi comunicaţiilor.

După cum a explicat Vucic, acest Grup de lucru ar urma să lucreze la concretizarea proiectelor convenite, ca o pregătire pentru Summitul 16 + 1 care va avea loc în Bulgaria pe data de 6 iulie, mai devreme decât de obicei.

Vučić a subliniat că Serbia are schimburi comerciale extinse cu Bulgaria, România şi Grecia, şi că se înregistrează creşterea numărului de turişti din aceste ţări în Serbia, dar şi al turiştilor din Serbia în toate cele trei ţări.

Preşedintele Vučić a subliniat importanţa reuniunii de la Bucureşti, reiterând că Serbia este singura ţară din cele patru care nu este membru UE, şi cu atât mai semnificativă este susţinerea Greciei, României şi Bulgariei pe drumul european al Belgradului.

Liderul sârb a mai transmis că Serbia va susţine şi va ajuta în mod sincer cele trei ţări cu tot ceea ce poate şi că aşteaptă o susţinere şi mai mare din partea Bucureştiului, Atenei şi Sofiei pe drumul său european.

„Doresc să ne ajutaţi, deoarece şi noi v-am ajuta dacă am fi în locul vostru, căci dorim să fim următoarea ţară care va deveni membru al UE, şi fără susţinerea voastră puternică nu putem face acest lucru”, a subliniat Vučić.

Preşedintele a menţionat că este satisfăcut de discuţiile concrete şi de acordurile discutate, a amintit că s-a discutat despre autostrada Timişoara-Belgrad, de autostrada spre Bulgaria, apoi de cea spre Skoplje, dar şi despre modernizarea liniei de tren Niš-Dimtrovgrad, despre conslidarea infrastructurii digitale…dar şi despre soluţionarea unor probleme cum ar fi cea de la Porţile de Fier.

„Cred că vom reuşi să soluţionăm toate acestea cu succes. Serbia e interesată de o colaborare constantă pe mai departe în această formulă de 4”, a conchis Vučić.

Premierul Bulgariei: „UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2018, 10:06

„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.

Se revine la distribuirea obligatorie a refugiaților?

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2018, 11:36

În urma negocierilor statelor membre, care au loc în grupele de lucru, a apărut propunerea reformei sistemului de azil în Uniunea Europeană.

După cum a stabilit RMF FM, majoritatea țărilor membre vor ca în Uniune să existe – într-o oarecare formă – sistemul obligatoriu de relocare a refugiaților și să fie introdus permanent.

Negocierile mai continuă, dar deciziile în această problemă vor fi luate în iunie. Și – așa cum spune interlocutorul postului de radio RMF FM – în sistemul relocării va fi prezent în mod sigur elementul obligativității.

Și cu toate că țările Grupului de la Vișegrad se opun în continuare primirii obligatorii a refugiaților, Uniunea speră că după alegerile din aprilie Ungaria va ceda în urma avantajelor sub forma ocrotirii granițelor și a posibilității de a alege refugiații primiți.