Paul Palencsar: E prima mea călătorie la Athos, a fost în martie, anul ăsta, în 2024. Nu fusesem la Athos niciodată. Mulți dintre prietenii mei au fost. Nu știam neapărat că dacă nu mă duc, dacă ratez ceva sau în sfârșit a fost așa o dorinţă, o chemare. Trei zile în Athos, aşa este şi subtitlul acestei expoziţii de fotografie. Nu mi-am luat cu mine aparat foto profesional, am avut un telefon mobil. Toată expoziția pe care cei care vin aici o pot vedea pe simeze este făcută exclusiv cu telefonul mobil și editată pe telefonul mobil. Athosul e un loc al rugăciuni, un loc în care miile de călugări s-au retras tocmai pentru a fi departe de tumultul acestei lumi şi am vrut să fiu cât mai discret, să nu tulbur, cât mai puțin intruziv. Am plecat la Athos fără mari speranțe. Dostoievski spune foarte frumos în „Frații Karamazov” că nu minunea naște credința, ci credința naște minunea, iar Athosul este locul în care nu vei găsi sfinți zburând printre nori, vei găsi ceea ce cauți, vei găsi ceea ce ești. Practic, oriunde te duci dai tot peste tine în sus. Și Athosul îţi confirmă asta. Andra Barbul (reporter): Această expoziție ne dă posibilitatea să vedem Athosul prin ochii lui Paul Palencsar. Ce ați găsit acolo? Spuneați că ați găsit ceva. Ce ați găsit mai exact? Paul Palencsar: Am găsit liniște, am găsit multă pace, mult sens, alt ritm de viață cotidiană. În Athos găsești foarte bine reflectată formularea evanghelică a lui Iisus, „Împărăția mea nu e din lumea aceasta”, și într-adevăr așa este. Cei care s-au dus acolo, cei care au ajuns acolo încearcă să trăiască împărăția lui Dumnezeu încă din lumea aceasta. Sigur, trei zile în Athos nu e mare lucru ca timp, deși poate fi totul. La fel, poți să stai trei luni și să să te întorci acasă ca și cum ai stat jumătate de zi, depinde ce cauți și ce vrei. Sunt locuri extraordinare. Majoritatea mănăstirilor sunt de prin secolul IX, X, XI, sunt patrimoniu UNESCO, toate mănăstirile de acolo. Multă istorie, multă cultură, în Athos chiar și un agnostic sau un ateu se poate delecta cu bunătăți intelectuale, culturale, pentru că locul acesta poate fi asimilat și exclusiv în spectru cultural, fără nici o problemă, la fel ca și expoziția noastră de astăzi. Andra Barbul (reporter): Ce mesaj doriți să le transmiteți celor care au fost astăzi aici, la Cercul Militar? Paul Palencsar: Ortodoxia e firescul vieții, creștinismul e firescul vieții. Iisus este firescul vieții noastre. Și cred sau sper că fotografiile mele, deși când spun mele mi se pare că sunt insolent, arogant, că nu sunt ale mele, sunt de acolo, e efectiv ca și cum aș fi furat ceva și vin și-mi arog niște drepturi care nu-mi aparțin, fotografiile astea transmit pentru mine mult firesc, multă normalitate. Deci nimeni în Athos nu se trântește cu capul de pământ și își plânge păcatele. Nu, dimpotrivă, foarte mulți călugări sunt binevoitori, cu zâmbetul pe buze, dar nici ospitalieri. Și cred că cei care vin la această expoziție, dacă ar pleca măcar cu gândul ăsta, că Dumnezeu e firesc, că viața noastră poate fi trăită și altfel decât în grabă, mereu în grabă, mereu în stres, că nu e timp decât pentru iubit, nu e timp decât pentru iertare, că viața asta e mult prea scurtă pentru a trăi altfel decât așa.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Ziua Internațională a Educației e sărbătorită anual, în data de 5 octombrie. Conform ordinului privind structura anului școlar actual și contractului colectiv de muncă, în data de 5 octombrie nu se organizează cursuri.
Educaţia transformă vieţi şi se află în centrul misiunii UNESCO de a construi pacea, de a eradica sărăcia şi de a stimula dezvoltarea durabilă.
Această zi a fost desemnată de UNESCO şi marchează semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Recomandare, alături de cea „privind învăţământul superior” din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală.
Ziua mondială a educaţiei a fost marcată, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, sub sloganul „Profesorii: Conducerea în criză, reimaginarea viitorului”, fiind esenţială contribuţia cadrelor didactice pentru a oferi învăţare la distanţă, pentru a sprijini populaţiile vulnerabile, pentru a redeschide şcolile şi pentru a se asigura că lacunele în materie de învăţare au fost atenuate, potrivit site-ului en.unesco.org.
În ţara noastră, Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014.
„Ţinutul Buzăului” a primit joi, în mod oficial, titlul de Geoparc Internaţional UNESCO, fiind recunoscut drept teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă globală.
„Ţinutul Buzăului” a devenit astfel al doilea geoparc din România inclus în Reţeaua Internaţională a Geoparcurilor (GGN), după „Ţara Haţegului”.
Ceremonia a avut loc în cadrul unui eveniment online, la care au participat, printre alţii, şi reprezentanţi ai altor şapte geoparcuri din Brazilia, Finlanda, Germania, Grecia, Luxemburg şi Suedia, acreditate alături de cel din judeţul Buzău.
Teritoriul rural din zona submontană a judeţului Buzău inclus în acest geoparc se întinde pe o suprafaţă de peste 1.000 de kilometri pătraţi şi are o populaţie de peste 40.000 de locuitori care trăiesc în 18 comune.
Ţinutul Buzăului va beneficia de promovarea UNESCO şi prin Reţeaua Europeană şi Globală a Geoparcurilor, iar noul statut va atrage turişti şi va avea potenţial pentru a convinge antreprenori să investească în turismul alternativ, în agroturism, turism cultural ori de aventură.
De asemenea, acest statut va atrage după sine finanţări şi investiţii în multe alte domenii de activitate, fiind o ocazie de renaştere economică şi socială a acestui teritoriu.
Lista geoparcurilor UNESCO este compusă din 177 teritorii din 46 de ţări, ale căror situri şi peisaje de valoare internaţională sunt administrate printr-o abordare integrată, ce cuprinde dezvoltarea turistică, educaţia şi conservarea patrimoniului natural şi cultural.
Cluj-Napoca a intrat în reţeaua oraşelor creative UNESCO, cu titulatura de City of Film, alături de Cannes (Franţa) şi Gdynia (Polonia), devenind primul oraş din România membru al acestei structuri internaţionale.
La nivel mondial există 21 de oraşe de film UNESCO, care se întind pe tot globul, din Japonia până în America de Sud, reţeaua încurajând parteneriatele şi schimbul de idei. În total, reţeaua de oraşe creative UNESCO, creată în 2004, cuprinde aproape 300 de oraşe din peste 80 de ţări.
„Clujul primeşte această titulatură în anul în care Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a aniversat 20 de ediţii, marcând două decenii în care a contribuit masiv la transformarea oraşului într-unul dintre cele mai active din România, din punct de vedere cultural.
Unul dintre cele mai importante festivaluri din regiune, TIFF a pus Clujul pe harta industriei cinematografice, având ca obiectiv comun cu autorităţile locale, pe termen lung, transformarea sa într-un centru major de producţie de film, care să atragă producători români şi străini, investiţii în economia locală şi formarea profesioniştilor la nivel local”, se arată în comunicatul Asociaţiei Festivalului de Film Transilvania.
Planurile pe următorii ani includ lansarea primului fond regional de film din România, dezvoltarea studioului de film din cadrul Centrului Regional de Excelenţă pentru Industriile Creative (CREIC) şi stimularea industriei locale de film.
„Mă bucur că această titulatură consfinţeşte influenţa majoră pe care brandul TIFF a avut-o asupra oraşului în ultimii 20 de ani. Primul eveniment cultural major din Cluj a deschis calea către alte proiecte mari, a influenţat generaţii de copii şi tineri, a modelat mentalităţi şi a impulsionat turismul şi dezvoltarea unor afaceri locale, a pus în valoare locuri devenite acum simbolice pentru oraş. TIFF-ul a avut un impact puternic asupra profilului cultural al oraşului, a determinat apariţia unor noi facultăţi de film. Clujul este, fără dubii, oraşul filmului”, declară Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF.
Ziua mondială a patrimoniului audiovizual este marcată, anual, la 27 octombrie, fiind o iniţiativă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură.
UNESCO ne reaminteşte faptul că o bună parte din arhivele istorice sunt în pericol iminent de deteriorare şi dispariţie. Lucru cu atât mai grav cu cât un procent semnificativ al acestora este direct legat de istoria naţiunilor, comunităţilor, relevanţa mediilor de stocare a informaţiilor istorice ajungând până la nivel direct personal.
Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual sunt aducerea la cunoştinţa publicului larg a importanţei păstrării documentelor audiovizuale, sublinierea pericolului de deteriorare în care se află o parte a acestui patrimoniu, recunoaşterea prestigiului cultural al patrimoniului audiovizual.
Pentru ediţia din 2021 a Zilei mondiale pentru patrimoniul audiovizual, UNESCO reia tema celei din anul precedent: „Fereastra ta către lume” („Your Window to the World”).
Documentele audiovizuale extind cunoaşterea noastră a lumii, transformându-ne în martori ai unor evenimente la care n-am fost prezenţi, oferindu-ne posibilitatea de a auzi cuvântări din trecut ale celor ce nu mai pot vorbi şi de a recupera întâmplări şi situaţii cu relevanţa istorică sau, pur şi simplu, inedite.
La 25 octombrie 2021, UNESCO a organizat, pe platforma online Zoom, lansarea cărţii „Să explorăm memoria lumii” („Let’s Explore the Memory of the World”), dedicată copiilor, arată events.unesco.org. În acest fel, cei mici au posibilitatea să afle informaţii de bază despre importanţa păstrării şi conservării patrimoniului audiovizual de pe mapamond.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Navale Române au lansat în această săptămână două proiecte de responsabilitate socială care au ca obiectiv protejarea biodiversității mediului marin și responsabilizarea viitoarelor generații de marinari militari, pentru combaterea schimbărilor climatice și a încălzirii apei oceanului planetar.
Primul dintre proiecte presupune implicarea Marinei Militare Române în programul mondial al ONU denumit „Decada oceanului planetar”, care se desfășoară până în anul 2030 sub patronajul UNESCO.
Concret, este vorba despre un marş în jurul lumii al Navei școală ‘Mircea’, planificat a avea loc peste doi ani, pe timpul căruia echipajul și cadeții de la bordul velierului vor încerca să aducă în atenția opiniei publice, printre altele, efectele negative ale încălzirii apelor mărilor și oceanelor – am aflat de la ofițerul de relații publice al Statului Major al Forțelor Navale, colonelul Corneliu Pavel:
Corneliu Pavel:Vizează nu numai protejarea oceanului planetar și combaterea efectelor de încălzire globală a acestuia, ci și dezvoltarea segmentului de cercetare științifică în domeniul științelor marine și dezvoltarea învățământului din acest domeniu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un alt proiect al Forțelor Navale Române este intitulat „Lumea de sub navă” și se desfășoară în cooperare cu filiala Constanța a Comitetului Național pentru Drepturile Copilului.
Proiectul se adresează în special elevilor și studenților din instituțiile militare de învățământ de marină și cuprinde activități de protejare a biodiversității mediului marin în vederea responsabilizării tinerelor generații de marinari militari pentru transmiterea unui mediu curat generațiilor următoare.
Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO!
Publicat de Andra Radu,
27 iulie 2021, 14:30 / actualizat: 27 iulie 2021, 17:46
Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO. Institutul Național al Patrimoniulu anunță că Roșia Montană a fost inclusă și lista Patrimoniului Mondial în Pericol „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.
„Valoarea universală excepţională a Peisajului cultural minier Roşia Montană – cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor definite de Convenţia Patrimoniului Mondial.
O idee care a crescut şi a rezistat în ultimele două decenii – datorită comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, instituţiilor de specialitate, comunităţii locale şi societăţii civile strânse în jurul său şi adusă de România în atenţia UNESCO – este validată la cel mai înalt nivel astăzi când ţara noastră sărbătoreşte 65 de ani de la aderarea la Convenţia UNESCO.
Este încurajată cooperarea internaţională şi este recomandată invitarea la Roşia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă şi un program de măsuri pentru asigurarea ieşirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol.
Este astfel deschis drumul cooperării internaţionale pentru salvgardarea unei resurse culturale unice în lume, prin valorificarea potenţialului său economic în relaţie cu dezvoltarea turismului cultural şi de mediu, care însoţesc statutul de sit al patrimoniului mondial. (…)
Este o realizare şi, în acelaşi timp un început de drum, pentru România şi toţi cei care înţeleg că viitorul este al solidarităţii şi al dezvoltării sustenabile, care nu sacrifică nici istoria, cunoaşterea sau spiritul unui loc, nici perspectivele generaţiilor viitoare”, a scris INP pe pagina sa de Facebook.
Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.
„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.
Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.
Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.
„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.
Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.
„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.
Constatările cheie ale sondajului includ:
1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;
2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;
3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;
4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.
Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:
1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;
2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.
„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.
În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.
În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.
Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.
Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.
Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.
În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.
Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, partener în proiectul de restaurare și punere în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București al Academiei Române va participa, în calitate de partener științific, la realizarea proiectului „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European“, proiect gestionat de Consiliul Județean Hunedoara și conceput în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului și SC Profesional Construct Proiectare SRL București. La finele lunii mai 2021 cele patru entități au semnat contractul pentru serviciile de proiectare și asistență tehnică, în valoare de 612.000 de lei, având ca obiect conservarea, restaurarea și punerea în valoare a cetății Sarmizegetusa Regia. Contractul semnat acum reprezintă continuarea unui proiect derulat în perioada 2017-2018, care a vizat întregul sit arheologic Sarmizegetusa Regia, proiect la care Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ a participat, de asemenea, tot în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului.
În perioada 2017-2018, Institutul de Arheologie al Academiei Române a contribuit la realizarea studiului istoric-arhitectural, care trasează direcțiile proiectului de intervenție. În acest scop, au fost efectuate cercetări arheologice în zone mai puțin cunoscute, iar cercetătorii din cadrul Sectorului de Arhitectură al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ au realizat cercetările de arhitectură complementare cercetărilor arheologice și au analizat și cercetat piesele litice dacice cunoscute sau mai puțin cunoscute, precum și pe cele nou-descoperite. Studiile de arhitectură arheologică realizate au condus, în faza preliminară a proiectului, la recuperarea unor elemente importante ale arhitecturii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Aceste rezultate ale cercetării de arhitectură arheologică au fost integrate în proiectul de restaurare, întocmit de Institutul Național al Patrimoniului.
După avizarea de către Ministerul Culturii a propunerilor proiectului privind conservarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, punct „Dealul Grădiștii“, Consiliul Județean Hunedoara, care este beneficiarul proiectului de restaurare și administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, a obținut finanțare, prin programul RO-CULTURA, pentru zona „Fortificația romană“ a sitului arheologic.
„Este un proiect important pentru judeţul Hunedoara, menit să salveze o componentă importantă a monumentului UNESCO şi să revitalizeze întreg ansamblul de vestigii. Ne bucurăm că am reuşit să atragem această finanţare pentru Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai spectaculoase şi valoroase situri dacice de la noi din ţară. Suntem mândri că putem implementa un astfel de proiect, realizat în premieră într-un sit dacic.“ – preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurenţiu Nistor.
Cercetătorii Sectorului de Arhitectură ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ vor realiza în perioada următoare cercetări de arhitectură, în scopul obținerii de date suplimentare privind configurația cetății, informații ce vor permite fundamentarea în detaliu a intervențiilor proiectate de către Institutul Național al Patrimoniului.
Începând cu anul 2022, se va desfășura etapa de punere în operă a lucrărilor de restaurare și de punere în valoare a monumentului. Toate lucrările de proiectare și execuție sunt finanțate prin programul RO-CULTURA, derulat de către Ministerul Culturii, apelul „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice“, fondurile fiind asigurate prin Granturi SEE – fonduri norvegiene, 2014-2021.
Camelia Stroiu(corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.
Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.
De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.
Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!
Camelia Stroiu(corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.
În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.
Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.
Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.
Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.
Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!
Camelia Stroiu(corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.
Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.
În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!
Pe 3 mai este marcată Ziua mondială a libertăţii presei pentru a sărbători principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea libertăţii presei în întreaga lume şi pentru a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa la datorie.
Tema din 2021, „Informaţia ca bun public”, evidenţiază importanţa informaţiei ca bun public şi solicită îmbunătăţirea şi facilitarea obţinerii, distribuţiei şi recepţiei conţinutului informaţiei pentru a consolida meseria de jurnalist.
Implicaţiile temei sunt foarte importante pentru jurnalismul din toate ţările din lume. Prin tema zilei se recunoaşte procesul de schimbare în care se află în prezent sistemul de comunicare şi informare, şi care are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre, asupra drepturilor omului, asupra democraţiilor, şi în dezvoltarea durabilă la nivel planetar, potrivit www.un.org/en/observances/press-freedom-day.
Pentru a sublinia importanţa informaţiilor în cadrul mediului online, cu prilejul Zilei mondiale a libertăţii presei din 2021, Organizaţia Naţiunilor Unite evidenţiază trei subiecte-cheie, pe pagina online dedicată zilei:
măsurile pentru a asigura viabilitatea economică a mijloacelor de informare;
mecanismele pentru asigurarea transparenţei companiilor de internet;
capacităţile sporite de competenţe pentru a dezvolta proiecte de alfabetizare media, care să permită oamenilor să recunoască şi să aprecieze jurnalismul ca parte vitală a informaţiei, ca bun public.
Conferinţa mondială, organizată anual începând din 1993, dedicată Zilei mondiale a libertăţii presei în 2021, este găzduită de UNESCO şi de guvernul Namibiei. Deschisă pe 29 aprilie, la Windhoek, se încheie pe 3 mai.
Evenimentul reprezintă o experienţă care va combina atât participarea virtuală cât şi cea fizică. Conferinţa are pe agenda sa teme care trebuie dezbătute urgent, precum: ameninţarea cu dispariţia a presei locale din întreaga lume, o criză agravată de pandemia COVID-19; necesitatea de a veni cu noi idei pentru a face faţă provocărilor mediului online şi de a pune presiuni pe o mai mare transparenţă a companiilor de internet, toate acestea pentru a consolida siguranţa jurnaliştilor şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale acestora, potrivit sursei menţionate.
Primăria municipiului Constanţa a depus dosarul de candidatură pentru obţinerea titlului de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO 2023.
„Primăria municipiului Constanţa a transmis astăzi către Secretariatul UNESCO dosarul de candidatură pentru obţinerea titlului de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO 2023, potrivit apelului de candidaturi lansat la începutul acestui an (…).
Este pentru prima oară când municipiul Constanţa depune un program de candidatură pentru desemnarea în calitate de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO.
Iniţiativa UNESCO a fost lansată în 2011 pentru încurajarea culturii scrise şi a lecturii. La nivel mondial, titlul de Capitală Mondială a Cărţii se acordă pe o durată de 12 luni, începând cu Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor (23 aprilie), unui singur oraş”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Constanţa.
„Candidatura municipiului Constanţa a primit scrisoarea oficială de aprobare a candidaturii de către Comisia României pentru UNESCO şi este sprijinită la nivel naţional de patru asociaţii naţionale profesionale active (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România / APLER, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România / ANBPR, Asociaţia Bibliotecarilor din România / ABR, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Dobrogea), cărora li se adaugă Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţia Municipiilor din România / AMR, Asociaţia Naţională a Oraşelor şi Regiunilor Istorice şi de Artă / ALZIAR, precum şi numeroase edituri, fundaţii, asociaţii şi publicaţii culturale din România, precum Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană, Editura Litera etc.”, a menţionat Primăria Constanţa.
12 localităţi din România – municipiile Bucureşti, Oradea, Alba-Iulia, Vaslui, Bacău, Drobeta-Turnu Severin, Olteniţa, Reghin, Râmnicu Vâlcea, Deva, Piteşti, precum şi oraşul Ovidiu – sprijină candidatura Constanţei, apreciind că are şanse reale de a aduce, în premieră în România, titlul de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO.
Candidatura este sprijinită totodată, prin scrisori de susţinere, de către şapte oraşe din afara României: Brest/Franţa, Sulmona/Italia (oraşul naşterii lui Publius Ovidius Naso), Batumi/Georgia, Turku/Finlanda, Fort Lauderdale/SUA, Novorossisk/Rusia, Kaohsiung/Taiwan.
„Mottoul candidaturii este: „Ovidiu, ce trăieşte demult pe ţărmul getic, / Din Tomis vă trimite-acum aceste cărţi!” (Publis Ovidius Naso), iar conceptul candidaturii mizează pe simbolurile şi metaforele culturale ale relegării poetului latin Publius Naso la Tomis: Constanţa preia mesajul de rezistenţă al patronului său cultural Ovidius şi trimite cărţi către lume, în calitate de Capitală Mondială a Culturii UNESCO 2023, cu mesajul că niciodată şi nicăieri cultura nu îngenunchează, nu se predă”, a informat Primăria Constanţa
Elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au pierdut deja aproape patru luni de școală de la începutul pandemiei, comparativ cu șase săptămâni în țările cu venituri mari, potrivit unui nou raport publicat de UNESCO, UNICEF și Banca Mondială.
„Nu trebuie să privim prea departe pentru a vedea dezastrul provocat de pandemie în educația copiilor din lumea întreagă. În țările cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, acest dezastru este amplificat de accesul limitat la învățământul la distanță, riscul crescut de tăieri bugetare și întârzierea redeschiderii școlilor, care împiedică orice șansă la normalitate pentru elevi”, a afirmat Robert Jenkins, coordonator educație în cadrul UNICEF. „Prioritizarea redeschiderii școlilor și atât de necesara recuperare a lecțiilor sunt critice”.
Raportul centralizează rezultatele anchetelor privind răspunsul țărilor la COVID-19 în domeniul educației, anchete desfășurate în aproape 150 de țări în perioada iunie-octombrie.
Potrivit raportului, elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au fost cei mai defavorizați în ceea ce privește accesul la educația la distanță și monitorizarea pierderilor de învățare, prezentând totodată cel mai mare risc de a se confrunta cu întârzieri în redeschiderea școlilor și de a frecventa școli lipsite de resursele necesare pentru funcționarea în siguranță.
• Deși peste două treimi dintre țări și-au redeschis școlile complet sau parțial, una din patru a ratat data stabilită pentru redeschiderea școlilor sau nu a stabilit încă o dată, majoritatea acestora fiind țări cu venituri mici și țări cu venituri medii inferioare.
• Doar una din cinci țări cu venituri mici a raportat că zilele în care se face educație la distanță reprezintă zile de școală oficiale, recunoscând impactul redus al măsurilor legate de învățământul la distanță, comparativ cu trei sferturi dintre țări la nivel mondial.
• Dintre cele 79 de state care au răspuns la întrebările referitoare la finanțare, aproape 40% dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare au redus sau intenționează să reducă bugetul educației în actualul sau următorul an financiar.
• Deși majoritatea țărilor au raportat că procesul de învățare al elevilor este monitorizat de către profesori, un sfert dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare nu monitorizează procesul de învățare al copiilor.
• Jumătate dintre respondenții din țările cu venituri mici au raportat că nu dețin fonduri adecvate pentru măsurile de siguranță, precum dotări pentru spălarea mâinilor, măsuri de distanțare socială și echipament de protecție pentru elevi și profesori, comparativ cu 5% dintre țările cu venituri mari.
• Aproximativ două din trei țări cu venituri mici au introdus măsuri în sprijinul accesului sau incluziunii celor expuși riscului de excluziune.
• Peste 90% dintre țările cu venituri mari și venituri medii superioare care au răspuns în cadrul anchetei le-au cerut profesorilor să continue să predea în perioada în care au fost închise școlile, în comparație cu mai puțin de 40% dintre țările participante cu venituri mici.
„Pandemia va adânci decalajul legat de finanțarea educației în cazul țărilor cu venituri mici și medii. Dacă se investește corespunzător acum, fără a mai aștepta, acest decalaj s-ar putea reduce semnificativ”, a declarat Stefania Giannini, Directorul general adjunct pentru educație al UNESCO.
„În cadrul Reuniunii globale privind educația organizate de UNESCO, împreună cu Ghana, Norvegia și Regatul Unit, în data de 22 octombrie, în jur de 15 șefi de stat și de guvern, aproximativ 70 de miniștri ai educației și parteneri din domeniul dezvoltării s-au angajat să protejeze fondurile dedicate educației și să acționeze în sensul redeschiderii în siguranță a școlilor, sprijinirii tuturor cadrelor didactice care sunt în linia întâi și reducerii decalajului digital. Sunt demersuri ce ne responsabilizează pe toți”.
Alte constatări sunt:
• Aproape toate statele au inclus învățământul la distanță în răspunsul lor din domeniul educației, sub forma platformelor online, a programelor TV și radiofonice și a pachetelor dedicate învățării acasă.
• Nouă din zece țări au facilitat accesul la educația online, cel mai des prin intermediul telefoanelor mobile sau oferind acces la Internet la un tarif subvenționat ori gratuit, însă gradul de acoperire a variat semnificativ.
• Șase din zece țări au furnizat materiale care să îi ghideze pe părinți pentru realizarea lecțiilor acasă, în timp ce patru din zece țări au oferit consiliere psihosocială copiilor și persoanelor responsabile de copii pe durata închiderii școlilor. Astfel de demersuri au fost mai des întâlnite în rândul țărilor cu venituri mari și în mediile în care existau deja resurse.
„În ciuda numeroaselor eforturi, există diferențe importante între țări la nivelul capacității de a oferi copiilor și tinerilor programe eficiente de educație. Și probabil sunt diferențe și mai mari la nivelul țărilor în ceea ce privește stimularea educațională de care beneficiază copiii și tinerii.
Înainte de pandemie, ne îngrijoram de sărăcia educațională și de inegalitatea oportunităților de învățare. Acum baza educațională este și mai scăzută, iar creșterea inegalității oportunităților ar putea fi catastrofală. Reluarea procesului de învățare constituie o sarcină extrem de stringentă”, a afirmat Jaime Saavedra, Directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.
Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 23 aprilie, începând cu anul 1996, la iniţiativa UNESCO.
Această zi marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes, şi unul peruan de origine spaniolă, Inca Garcilaso de la Vega. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Cărţile digitale oferă noi posibilităţi de acces la cunoştinţe, având costuri reduse şi o accesare pe arii geografice mari. Cărţile tradiţionale dispun însă de o largă apreciere.
Toate formele de cărţi aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic: unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.
În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, evident din 23 aprilie.
Pentru 2020, a fost aleasă capitala Malaysiei, Kuala Lumpur. Oraşul asiatic a fost selectat datorită faptului că pune un accent puternic pe educaţia incluzivă, dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere şi lectură accesibilă pentru toate segmentele din populaţia din Kuala Lumpur.
Sub sloganul „KL – grijă prin lectură”, programul pentru această zi se concentrează pe patru teme: citirea sub toate formele sale, dezvoltarea infrastructurii industriei de carte, incluziunea şi accesibilitatea digitală şi dezvoltarea de abilităţi ale copiilor prin lectură.
Obiectivul marcării în acest an a Zilei Mondiale a Cărţii şi a Dreptului de Autor este de a încuraja o cultură a lecturii şi a incluziunii: „Un oraş care citeşte este un oraş căruia îi pasă”.
Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day) este sărbătorită în fiecare an pe 13 februarie, de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite. A fost aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.
Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.
Radioul rămâne la nivel global cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU.
Abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audienţă face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite.
Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.
Pentru Ziua Mondială a Radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.
În mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună și trebuie să fie un prilej de recunoaştere a capacităţii deosebite a radioului de a promova diversitatea şi de a ajuta la construirea unei lumi mai paşnice şi mai favorabile.
Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres.
Academicianul Mihai Cimpoi despre Anul Internațional Eminescu
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
15 ianuarie 2020, 15:16 / actualizat: 15 ianuarie 2020, 16:24
Ca un gest de restitutio cultural, vă oferim spre audiție interviul pe care l-am realizat în urmă cu deceniu cu domnul academician Mihai Cimpoi din Republica Moldova, prin care am dorit readucerea în prim plan a climatului cultural universal care i-a conferit Poetului Nepereche titlul de ”Poetul anului 2000”. UNESCO declarase anul 1989 ”Anul Internațional Eminescu” în urma demersurilor făcute de marile spirite românești din Basarabia. O voce remarcabilă în acest demers a fost cea a criticului și istoricului literar Mihai Cimpoi. Detalii despre acest moment excepțional în cultura română și în cultura universală vor fi dezvăluite de domnul acad. Mihai Cimpoi.
Interviu de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni, în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.
Această zi sărbătorește libertatea presei şi apărarea independenţei jurnaliştilor. De asemenea, e o zi în care îi comemorăm pe cei care şi-au pierdut viaţa, făcându-şi datoria de reporter.
Jurnalismul poate fi periculos. În 2014, cel puţin 60 de jurnalişti au fost omorâţi şi mulţi alţii răniţi, hărţuiţi, arestaţi sau ameninţaţi. Au fost ucişi în timp ce îşi exercitau profesia sau asigurându-se că transmit publicului informaţii despre situaţii dificile sau periculoase.
Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol.
Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.
Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei, şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.
Trebuie sa aplaudăm hotărârea jurnaliştilor de a descoperi adevărul indiferent de mărimea pericolelor la care se expun, indiferent de câte eforturi se fac pentru a-i reduce la tăcere.
Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.
Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.
Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.
Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.
Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.
”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.
Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.
Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.
Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.
De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.
Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.
”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat
Publicat de Cristina Ion,
27 martie 2019, 11:16 / actualizat: 27 martie 2019, 14:52
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara au verificat modul în care au fost executate lucrările de reparaţii şi au decis că acesta îndeplineşte condiţiile de siguranţă pentru a fi redat traficului auto.
Timp de șase zile au fost realizate lucrări de consolidare pe zona în care drumul devenise impracticabil pentru circulația rutieră din cauza ruperii acostamentului sau a surpării terenului de susținere a șoselei. Concomitent, firma care derulează lucrări de întreținere și reparații pe acest drum a executat lucrări de curățare a șanțurilor și a rigolelor și de toaletare a copacilor de pe marginea drumului. Tot în aceste zile au fost scoase trunchiurile de copaci aduse de viituri în albia pârâului de pe Valea Albă, care reprezentau un pericol pentru infrastructura drumului.
Drumul spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este foarte important pentru autorități, ne asigură administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram: “De acum înainte drumul spre Sarmizegetusa Regia va fi prioritatea zero fiindcă Sarmizegetusa este simbolul județului Hunedoara și leagănul poporului român.”
Lucrările spre cetatea dacică vor continua pentru ca turiștii care vizitează monumentul UNESCO să se poată bucura de condiții optime de acces. De asemeanea, autoritățile continuă demersurile pentru a impune restricții de tonaj pe drumul Costești – Sarmizegetusa, astfel încât carosabilul să nu mai fie distrus de camionele care transport lemnul adus din pădurile din Munții Orăștiei.
Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017
Publicat de Bogdan Dragomir,
23 noiembrie 2017, 12:24 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:55
Teatrul Tony Bulandra din Targoviste – Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Anul 2017 este un reper artistic deosebit pentru oraşul Târgovişte, pentru România, o aniversare specială muzicală jubiliară – organizarea celei de a 50-a ediţii a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”!
Festivitatea de deschidere a Festivalului National de Interpretare si Creatie a Romantei CRIZANTEMA DE AUR 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
În perioada 19-21 octombrie 2017 s-a desfășurat în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 50-a ediție, jubiliară, a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”.
Festivalul a fost organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Muzicienilor din Moldova, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.
Gazdaevenimentului a fost şi în acest an Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște.
NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 50-A JUBILIARĂ
PREMIERĂ: Inaugurarea „Casei Romanței” la Târgoviște, miercuri, 18 octombrie 2017, ora 17:00 – spațiu muzeal unic în România, sub patronajul Federației Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO din Europa și America de Nord,
Muzeul Casa Romantei – Targoviste, Romania 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
cu participarea extraordinară a Președintelui onorific al Federației Mondiale UNESCO – George Christophides; (vezi album foto la finalul articolului)
Omagiu corifeilor romanței – omagierea Reginei Romanței, Ioana Radu, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa; omagierea Trubadurului Romanței – Ionel Fernic; omagierea, împreună cu Fundația „Henry Mălineanu”, a marelui compozitor român de romanțe – Henry Mălineanu; omagierea marelui compozitor român din Moldova – Eugen Doga, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa;
Masă rotundă „Romanța pentru Patrimoniul Mondial UNESCO” – vineri, 20 octombrie, ora 10:00, la Muzeul Romanței din Târgoviște. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Federației Europene și Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, invitați speciali ai centrelor culturale și instituțiilor muzicale din țară care organizează festivaluri și concerte de romanțe, membrii juriilor, compozitori și interpreți de romanțe din țară și din străinătate, reprezentanți ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.
Electrecord – casa de discuri a romanței românești – a participat cu stand permanent la festival pentru lansări de CD-uri de romanțe și de muzică românească;
Lansări editoriale și discografice ale laureaților festivalului, precum și ale altor invitați speciali;
afis Crizantema de Aur 2017.640
Ediția a 50-a a Festivalului „Crizantema de Aur” a fost structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare, Concursul de Creație și Concertele extraordinare „Gala Crizantemelor Populare”, „Gala Crizantemelor Clasice”, „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău” și „Ambasadorii Romanței” susținute de câștigători ai Trofeului „Crizantema de aur” și ai Premiului I ai Festivalului din perioada 1968-2016, de mari artiști din România și din alte 10 țări: Republica Moldova, SUA, Rusia, Japonia, Franța, Italia, Germania, Olanda, Finlanda și Bulgaria, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
Micro-recitalurile „Stele ale romanței” au fost susținute în fiecare seară de mari interpreți de romanță: Daniela Vlădescu, Florin Georgescu și Matilda Pascal-Cojocărița;
În cadrul Concursului de interpretare au evoluat 16 concurenți selecționați în urma a 7 preselecții regionale, realizate în perioada aprilie-iunie 2016, cu jurii de specialitate, în România și în Republica Moldova.
În afara Concursului de Interpretare, în premieră, anul acesta au fost prezenți în Festival 5 „boboci de Crizantemă” din România și din Republica Moldova, selecționați în urma preselecțiilor regionale;
Concursul de Creație a îmbogăţit patrimoniul muzical național cu 12 romanțe în primă audiție, selectate în urma preselecției naționale, realizată în colaborare cu UCMR și jurizată de compozitori desemnați de UCMR;
Joi, 19 octombrie și Vineri, 20 octombrie, s-au desfășurat Concursurile de Interpretare și de Creație urmate de Gala Crizantemelor Clasice și Gala Crizantemelor Populare, încheiate cu Micro-recitalurile „Stele ale Romanței”, susținute de Daniela Vlădescu și Florin Georgescu;
Recital Florin Georgescu – Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Sâmbătă, 21 octombrie a avut loc Gala Laureaților încheiată cu Micro-recitalul „Stele ale romanței” susținut de Matilda Pascal-Cojocărița.
Recital Matilda Pascal Cojocarita la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
În partea a 2-a a serii, a avut loc Concertul extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”, susținut de Trofeele „Crizantema de aur” din Republica Moldova și cu participarea compozitorului Eugen Doga, care a fost omagiat la aniversarea a 80 de ani.
Aniversare 80 de ani a Maestrului artist şi compozitor Eugen Doga pe scena Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Seara a 3-a s-a încheiat cu Concertul extraordinar „Ambasadorii Romanței” susținut de câștigători ai Trofeelor „Crizantema de aur” și de mari artiști din 10 țări care iubesc și promovează Romanța românească pe scenele internaționale: Marcel Roșca – Opera din Essen Germania; Mirela Spînu – Italia; Margareta Ivănuș – artist al poporului din Republica Moldova; Alina Mavrodin – România; Ivan Varbanov – Bulgaria; Mireille Rivat – Franța; Iurie Gâscă – artist al poporului din Republica Moldova; Codruț Bârsan – Opera din Chicago SUA; Minna Liettya-Tyni – Finlanda; Liduin Stumpel – Olanda; cu participarea excepțională a lui Vladimir Samsonov – Teatrul „Mariinsky” din Sankt Petersburg, Rusia și a tenorului Ryo Kasuga – Japonia.
Orchestra „Dor Românesc” dirijată de Ştefan Cigu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Au acompaniat orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu,
Orchestra „Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
„Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu
Orchestra „Folclor” dirijată de Petre Neamţu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
și „Folclor” – dirijor Petre Neamțu;
Actorii Miruna Ionescu şi Silviu Biriş – prezentatorii Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu;
Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
Actriţa Alexandra Velniciuc şi prezentatorul Octavian Ursulescu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Juriul Concursului de Interpretare a fost format din mari interpreți de romanță și personalități ale vieții muzicale din România și din străinătate;
Juriul Concursului de Creație a fost format din renumiți compozitori români desemnați de UCMR și UMM;
Juriul Presei a fost format din reprezentanți ai presei de specialitate din țară și din străinătate care promovează Romanța și Festivalul Național „Crizantema de aur”;
Ediția a 50-a, jubiliară, în premii:
Secțiunea Interpretare (vezi galeria foto la final):
Olguţa Novac Berbec – Trofeul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Trofeul „Crizantema de Aur” –Olguța Novac-Berbec
Premiul I – Mădălin Alexandru Băldău Drăgan
Premiul II – Valentin Butucel
Premiul III – Andrei Cocîrlea
Premiul special „Ioana Radu”- Theodora Manolache
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Iulia Daiana Berbec
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Iulia Vătafu
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Iulian Bratu
Secțiunea Creație (vezi galeria foto la final):
Premiul I secţiunea Creaţie – Dumitru Lupu, în foto primeşte premiul interpretul Marian Stere, la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Premiul I – Dumitru Lupu, „Voi nu vedeți că deranjați?”
Premiul II – Nicolae Caragia, „Să nu-ți dorești singurătate”
Premiul III – Ionel Bratu Voicescu, „Și-atât”
Premiul special „Ionel Fernic”- Constantin Bardan, „Și dacă…”
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Ana Ghibea, „A mai căzut o frunză”
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mircea Ciugudean, „Dor”
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Marcel Iorga, „Un buchet de crizanteme”
Premiul Presei
Secțiunea INTERPRETARE – Andrei Cocîrlea
Secțiunea CREAȚIE –Francisc Reiter, „Vioara și inima mea”
Președintele Festivalului: Cristian Daniel Stan, Primarul municipiului Târgoviște,
Regia și scenografia: Mihai Constantin Ranin, directorul Teatrului „Tony Bulandra” Târgoviște
Direcția artistică: Alina Mavrodin Vasiliu, directorul Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște
Dr. Teodor Vasiliu – inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur” – Diploma de excelenţă din partea UNESCO la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur”. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței – spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur” în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.
Dr. Teodor Vasiliu
Alina Mavrodin Vasiliu – director artistic al Festivalului Crizantema de Aur și director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște primeşte Diploma de excelenţă UNESCO 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței – un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.
Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”
Radio România Regional felicită organizatorii pentru efortul extraordinar depus la realizarea acestui REGAL muzical oferit ascultătorilor, telespectatorilor dar şi spectatorilor din sala Teatrului Tony Bulandra şi de asemenea, felicită pe toţi participanţii artişti şi în mod special premianţii apreciaţi cu înalte distincţii la acest eveniment aniversar jubiliar! La Mulţi Ani, Crizantema de Aur – Târgovişte, România!
* * * * *
Sursa: Comunicat de Presă al Festivalului, youtube.com şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Mulţumim organizatorilor evenimentului pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.
Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)
Bogdan Dragomir – Radio România Regional
Galerie foto (imagini din Festivalul CRIZANTEMA DE AUR 2017 realizate de Bogdan Dragomir):
Compozitorul Dumitru Lupu (foto din arh. pers. a compozitorului)
Galeria foto a Muzeului CASA ROMANŢEI (fotografii realizate de Bogdan Dragomir cu ocazia inaugurării Muzeului „Casa Romanţei” – Târgovişte, România):
Ziua Internațională a Bărbatului este un eveniment anual sărbătorit pe 19 noiembrie. Inaugurată în 1999 în Trinidad și Tobago, ziua și evenimentele sale găsesc susținere de la multe persoane și grupuri în Australia, Caraibe, America de Nord, Asia, Europa, Africa și Organizația Națiunilor Unite.
Vorbind în numele UNESCO, Directoarea pentru Femei și Cultură a Păcii Breines Ingeborg a spus de Ziua Internațională a Bărbatului: „Aceasta este o idee excelentă și ar oferi un echilibru de gen.” Ea a adăugat că UNESCO așteaptă cu nerăbdare să coopereze cu organizatorii.
Obiectivele sărbătoririi Zilei Internaționale a Bărbatului includ concentrarea asupra sănătății bărbaților și băieților, îmbunătățirea relațiilor dintre sexe, promovarea egalității între sexe și prezentarea de modele masculine de urmat. Este o ocazie pentru a evidenția discriminarea față de bărbați și băieți și pentru a sărbători realizările și contribuțiile lor, în special contribuțiile lor la comunitate, familie, căsătorie și grija de copii.
Ziua Internațională a Bărbatului este sărbătorită în peste 60 de țări, la 19 noiembrie, inclusiv Trinidad și Tobago, Jamaica, Australia, India, China, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Singapore, Malta, Marea Britanie, Africa de Sud, Tanzania, Zimbabwe, Ungaria, Irlanda, Ghana, Canada, Danemarca, Norvegia, Austria, Bosnia și Herțegovina, Franța, Italia, Pakistan, Antigua și Barbuda, St Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Grenada si Insulele Cayman, iar susținerea globală este vastă.
La 3 februarie 2016, în România, plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii și 19 noiembrie – Ziua Bărbatului, țara noastră aliniindu-se și ea acestei sărbători internaționale.
Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii și 19 noiembrie – Ziua Bărbatului a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, la 3 martie 2016, și publicată în Monitorul Oficial, la 7 martie 2016.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale invită oraşele din România să candideze pentru titlul de Capitală Mondială a Cărţii, UNESCO lansând recent apelul de candidaturi pentru anul 2020.
Prin acest demers, UNESCO recunoaşte eforturile depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului. Câştigătorul va deţine acest titlu timp de un an, începând cu Ziua Internaţională a Cărţii şi Dreptului de Autor, 23 aprilie 2020, până în aceeaşi zi din anul următor.
Comitetul Consultativ pentru programul „Capitala Mondială a Cărţii” este alcătuit din reprezentanţi ai Federaţiei Internaţionale a Editorilor, ai Federaţiei Internaţionale a Bibliotecilor şi Asociaţiilor de Biblioteci şi ai UNESCO. Dosarele de candidatură se vor transmite în limbile engleză ori franceză, până la data de 15 martie 2018.
Prima ediţie a competiţiei a fost lansată în 1996, Madridul fiind prima capitală mondială a cărţii în anul 2001. Anul acesta, Capitala Mondială a Cărţii este oraşul Conakry din Guineea, iar în anii următori deţinătoarele titlului vor fi oraşele Atena şi Sharjah.
Prima ediție a competiției a fost lansată în 1996, Madridul fiind prima capitală mondială a cărții în anul 2001.
Pe 5 octombrie, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Mondială a Educației.
Elevii şi profesorii nu vor face cursuri, potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei Naționale și Cercetării, când se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Educației.
Potrivit Ministerului Educaţiei, fiecare unitate de învățământ va decide ce se va face în această zi. Școlile se pot închide sau pot organiza diverse activităţi, pe care trebuie însă să le anunţe din timp.
Ziua Internationala a Educatiei a fost desemnată la 5 octombrie de către UNESCO pentru a marca semnarea, în 1966, a ‘‘Recomandării UNESCO/OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind statutul profesorilor” (1966) și ”Recomandarea privind învățământul superior” (1997), principalele documente de referință privind cadrele didactice la nivel internațional.
”Education International”, federație globală a Uniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice, consideră că această zi trebuie să fie recunoscută și sărbătorită la nivel internațional, iar principiile celor două recomandări trebuie respectate de fiecare stat în parte. Începând cu 1994, la 5 octombrie, federația a lansat o campanie de promovare a meritelor cadrelor didactice și a contribuției aduse de acestea în procesul educațional, la nivel mondial.
Ieșenii care vor participa sâmbătă, 24 iunie, la manifestările organizate în fața Palatului Culturii și pe pietonalul Ștefan cel Mare în cadrul celei de-a doua ediții a Festivalului „RomânIA Autentică” vor putea călători gratuit cu mijloacele de transport în comun spre și de la locul evenimentelor.
Compania de Transport Public (CTP) Iași se alătură astfel Primăriei Municipiului Iași și celorlalți parteneri în eforturile de conștientizare asupra importanței portului și obiceiurilor populare românești și de introducere a iei în patrimoniul UNESCO.
Astfel, începând de joi, 22 iunie, până sâmbătă, 24 iunie, de la tonetele CTP marcate prin afișele aferente Festivalului (cu „Sărbătoarea Iei”) pot fi luate tichete speciale de călătorie comandate de municipalitatea ieșeană. Aceste tichete vor fi valabile pe mijloacele de transport ale CTP doar sâmbătă, 24 iunie, și doar dacă deținătorii sunt îmbrăcați în ie, potrivit scopului principal al Festivalului „RomânIA Autentică”, acela de a aduce laolaltă cât mai multe persoane îmbrăcate în acest fel. De asemenea, reprezentanții CTP vor împărți astfel de tichete și ieșenilor care au ajuns deja la evenimentele de sâmbătă, 24 iunie, astfel încât aceștia să le poată folosi la întoarcerea acasă. În situația în care în cursul zilei de sâmbătă, 24 iunie, în mijloacele de transport li se vor solicita la control biletele sau abonamentele de călătorie, participanții la Festival trebuie doar să poarte o ie și să prezinte tichetul special.
Sâmbătă, între orele 13.00 și 23.00, pe scena din fața Palatului Culturii vor cânta Ansamblul „Lăutarii” și Nicolae Botgros, Ansamblul „Floricică de la munte”, Ion Paladi, Sofia Vicoveanca și Laura Lavric. Lor li se vor alătura artiștii ieșeni de la Asociația „Doina Iașului”, Ștefan Pintilie, Ștefan Deaconița, Sabina Ursache, Nina Cuciuc, Constantin Bahrin, Maria Șalaru, Ion Macovei, Beatrice Duca, Vasilica Dina Tătaru, Maria Bogdan, Elena Câtea, Roxana Cojocaru și Cristinel Iordăchioaia. Cei prezenți se vor mai putea bucura de un recital la vioară al dirijorului Marinică Botea și vor putea să îi urmărească și pe dansatorii Ansamblurilor „Doina Carpaților” și „Hora Moldovei”.
De asemenea, în intervalul menționat, pe pietonalul Ștefan cel Mare și în fața Palatului Culturii vor fi meșteri populari, care sunt recunoscuți de organizațiile profesionale și care vor expune și vinde produse meșteșugărești și culinare tradiționale.
Festivalul „RomânIA Autentică” din acest an este organizat de Asociația Națională a Antreprenorilor, împreună cu Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Gorj, Primăria Târgu Jiu, Primăria și Consiliul local Peștisani și Flori de IE.
Atât la concert, cât și la celelalte evenimente, „biletul de intrare” este ia. Primăria Municipiului Iași și partenerii săi fac apel la ieșeni și nu numai să vină îmbrăcați în ie în număr cât mai mare la Palatul Culturii pentru ca Iașul să impună la nivel național și chiar internațional această sărbătoare a iei și a tradițiilor românești!
MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Ziua MARIN CONSTANTIN
Publicat de Bogdan Dragomir,
27 februarie 2017, 13:27 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:36
Astăzi, la Radio România Regional – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, vă invit să aducem un omagiu deosebit unei personalităţi artistice unice în istoria muzicii corale româneşti şi universale, cu ocazia aniversării a 92 de ani de la naşterea Maestrului MARIN CONSTANTIN. Cu acestă ocazie vom afla amănunte biografice şi vom asculta piese corale reprezentative interpretate de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, fondat şi dirijat de Maestrul MARIN CONSTANTIN!
La data de 27 februarie 1925, s-a născut la Urleta, jud. Prahova, dirijorul, compozitorul şi psihopedagogul MARIN CONSTANTIN. A pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră MADRIGAL (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor şi director pe viaţă). A fost specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi în muzica tradiţională românească dar şi un excelent psihopedagog.
S-a dedicat muzicii, debutând ca dirijor de coruri studențești și de amatori precum Corul Universității și Corul Sindicatului din Învățământ din București (1949-1951). A fost asistent la Facultatea de Filosofie din București (1948-1952), iar din 1954 a fost șeful sectorului muzical în Casa Centrală a Creației Populare (1954-1955), director general, dirijor al Ansamblului UTC din România (1951-1974), director adjunct al Direcției Muzicii din Ministerul Culturii (1960-1965), apoi profesor universitar la catedra de Dirijat de Cor la Conservator (din 1960). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române.
Maestrul Marin Constantin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), Capelei Corale “Gheorghe Cucu” (1958) și al Corului Național de Cameră Madrigal (1963).
Din 7 iulie 1963, când a avut loc primul concert, până la evenimentul de adio din 2010, a fost dirijorul Corului Madrigal al Conservatorului București, un ansamblu de excepție, care s-a făcut cunoscut prin numeroase turnee întreprinse de-a lungul anilor în toată lumea. A susținut peste 4000 de concerte în țară și în lume, în cadrul unor importante festivaluri: George Enescu (România), Bordeaux (Franța), Viena (Austria), Handel (Germania), UNICEF (Franța), Toamna Varșoviană (Polonia), Anul Marcian (Veneția, Italia), Primăvara la Praga (Cehia), Musica Antiqua Europae Orientalis (Polonia), Ohridsko Leto și Belef (Belgrad) etc.
„Il est bel et bon” (Passereau) de pe albumul „MADRIGAL chamber chorus, conducter: MARIN CONSTANTIN” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.
Madrigalul in Elvetia-1981 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)
Anul acesta se împlinesc 54 de ani (11.04.1963) de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Corului de Cameră „Madrigal” – fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011). Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4100 de concerte de mare succes susţinute în ţară dar şi pe cele mai prestigioase scene din Europa, America și Asia, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963.
„Anastaseos Imera” (Anonymous) de pe albumul „ROMANIAN NATIONAL CHOIR MADRIGAL, Conductor: MARIN CONSTANTIN” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.
Corul Madrigal dirijat de Marin Constantin (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)
Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului – Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră “Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind “Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”.
„PE CĂRARE SUB UN BRAD” (D.G. Kiriac) de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMÂNESTI (II)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN, solist Nicolae Herlea.
Am avut onoarea şi privilegiul de a mă număra, timp de 20 de ani, printre membrii acestei inegalabile formaţii artistice – o adevărată emblemă culturală a României – ce a interpretat minunate bijuterii corale tradiţionale româneşti dar şi piese din repertoriul baroc, clasic, contemporan românesc şi universal, pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta marelui artist MARIN CONSTANTIN!
foto Corul National de Camera MADRIGAL – Dirij. si fondator Marin Constantin (www.marinconstantin.org – arhiva foto/arh.pers.B.Dragomir)
„Mărire’ntru cele’nalte” (Nicolae Lungu) de pe albumul „ROMANIAN MADRIGAL CHAMBER CHOIR” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.
1990-Turneu Japonia cu Corul MADRIGAL1 (Arhiva MADRIGAL/arh.pers.B.Dragomir)
Despre MADRIGAL şi MARIN CONSTANTIN s-au scris cărţi, articole, s-au realizat filme şi s-au difuzat foarte multe înregistrări audio şi video! Este o mare bucurie pentru oamenii iubitori de cultură să poată accesa internetul în zilele noastre şi să poată afla povestea colindelor tradiţionale româneşti (www.marinconstantin.org).
„TREI PĂSTORI” (Timotei Popovici) de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMANESTI (I)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.
1990-Repetitie inainte de concert Turneu Japonia cu Corul Madrigal/arh.pers.B.Dragomir
Corul MADRIGAL a fost şi este etalonul mondial al muzicii corale camerale, cu un repertoriu îndreptat către Renașterea europeană, creația bizantină și muzica contemporană românească și universală.
„JOCURI (Divertisment folcloric de Cornelia /arh.pers.B.Dragomir)Tăutu)” de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMANESTI (II)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN, solist Bogdan Dragomir.
1990-Turneu Japonia cu Corul Madrigal (Arhiva MADRIGAL/arh.pers.B.Dragomir)
În anul 1992, după înregistrarea a peste 40 de discuri și promovarea artei la cele mai înalte nivele, corul aflat sub bagheta maestrului Marin Constantin a fost inclus pe lista valorilor patrimoniului universal UNESCO.
„RĂSUNETUL ARDEALULUI” de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMANESTI (I)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN, solist Lucian Bonifaciu.
1990-Japonia-truneu cu Madrigalul-Intalnire cu marea soprana ILEANA COTRUBAS /arh.pers.B.Dragomir
Ar trebui, din când în când, să facem un exerciţiu de memorie şi să ne reevaluăm amintirile şi valorile culturale, mai ales pe cele naţionale, pentru că în ultimii ani suntem „bombardaţi” şi „intoxicaţi” cu toate kitch-urile posibile…părerea mea…, mă refer strict la cele muzical-artistice, uitând complet de marile noastre valori culturale cu care România se mândrea şi cucerea cele mai importante scene artistice internaţionale!
Surse: Agenţia de Presă RADOR, Wikipedia.org, marinconstantin.org şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “Corul de Cameră MADRIGAL – Dirijor: MARIN CONSTANTIN” (C & P – ARTEXIM), “ROMANIAN MADRIGAL CHAMBER CHOIR” (C & P-1992 Electrecord), „BIJUTERII CORALE ROMÂNEŞTI” (I) şi (II) – (C&P 1997 Electrecord).
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei Româneşti „Crizantema de Aur” 2016
Publicat de Bogdan Dragomir,
7 octombrie 2016, 11:38 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:59
afis-tehnic-crizantema-de-aur-2016-640-480 (foto Festivalul Crizantema de Aur 2016/arh.pers.B.Dragomir)
crizantena-de-aur-2016-600-foto-bogdan-dragomir
UPDATE la această postare cu menţiunea că acest eveniment a fost o adevărată sărbătoare a romanţei româneşti, la care au participat artişti consacraţi ai genului, dar şi interpreţi de marcă ai muzicii populare, ai muzicii uşoare dar şi ai muzicii clasice vocale româneşti! Pe parcursul celor două seri de concurs am ascultat voci tinere, dornice de afirmare, voci mature dar pline de sensibilitate şi recitaluri de excepţie! În cadrul secţiunii de creaţie am descoperit şi piese muzicale noi, încadrate în genul „romanţă”, cu influenţe ale muzicii uşoare dar care probabil vor cofirma sau infirma nevoia de schimbare şi adaptare la nou şi în acest gen muzical atât de îndrăgit şi apreciat de români – CRIZANTEMA DE AUR!
Gala Crizantema de Aur.600 (foto Bogdan Dragomir)
Premiile acestei ediţii au fost stabilite de 3 jurii de specialitate, juriul secţiunii de interpretare, juriul secţiunii de creaţie şi juriul presei şi rezultatele au fost următoarele:
Secțiunea INTERPRETARE
Juriul a fost compus din: Voicu Enăchescu, Florentina Satmari, Matilda Pascal Cojocăriţa, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Traian Jurchela, Ionuţ Fulea, Alina Mavrodin.
Trofeul „Crizantema de Aur” – Zorina Bălan
Premiul I – Tudor Bărbos
Premiul II – Teodora Manolache
Premiul III – George Cojocărescu
Premiul special „Ioana Radu”- Georgeta Plută
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mirela Mihaela Popa
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Vasilica Dima Tătaru
Gala Creatie Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
Secțiunea CREAȚIE
Juriul a fost compus din: Eugen Doga, Marius Ţeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu, Viorel Gavrilă.
Premiul I – Constantin Bardan, „Când ai albit, iubite?”
Premiul II – Jolt Kerestely, „Plec de la tine lăcrimând”
Premiul III – Viorel Covaci, „Din scrisori facem palate”
Premiul special „Ionel Fernic”- Ionel Bratu-Voicescu, „Ochii mamei”
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Mugurel Scutăreanu, „Nu te cred, primăvară!”
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Stelian Apostol, „Ioană, sfântă icoană”
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Titel Popovici, „Inimă, de ce mă dori?”
Theodora Manolache – Premiul II Interpretare (cea mai tanara concurenta).600 (foto Bogdan Dragomir)
Premiul Presei
Juriul a fost compus din: Gabriela Scraba, Bogdan Pavlică, Adriana Mihai, Bogdan Dragomir, Ileana Vieru, Horia Deliu, Nina Bolboceanu, George Coandă.
Secțiunea INTERPRETARE – Zorina Bălan
Secțiunea CREAŢIE – Constantin Bardan
Distincţii de Onoare Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
În cadrul Galei laureaţilor au fost acordate Distincţii de Onoare din partea Comisiei Naţionale a României UNESCO, reprezentantului primăriei şi consiliului local Târgovişte şi preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, pentru susţinerea acestui eveniment şi aportul moral şi financiar la desfăşurarea celor 49 de ediţii ale acestui festival! Apoi, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO, a înmânat domnului Teodor Vasiliu – preşedintele Centrului Cultural UNESCO „Cetatea Romanţei” din Târgovişte distincţia Premiul Special „Crizantema de Aur”, pentru monografia unică „Istoria Crizantemei”. La primirea diplomei pentru monografia „Istoria Crizantemei de Aur”, Teodor Vasiliu a avut un mesaj scurt şi cu tâlc, desprins din poezia marelui Lucian Blaga: „Se pare că strămoşi care au trăit în alte vremi vin, vin să-şi trăiască mai departe în noi viaţa netrăită. Mulţumesc UNESCO!”.
Recital Alina Mavrodin Crizantema de Aur 2016 (foto Bogdan Dragomir)
Distinsa artistă Alina Mavrodin Vasiliu – Director general al festivalului a concluzionat în finalul acestei ediţii: „Într-o lume artistică debusolată, care-și uită adesea menirea estetică, Festivalul Național «Crizantema de Aur» de la Târgoviște oferă în fiecare an, inclusiv prin pilda longevității sale, noi repere de armonie, poezie, tandrețe și noblețe, asociate inspirat cu numele unei flori pe cât de suave, pe atât de rezistente la intemperiile vremii și ale vremurilor.”
Vasilica Dima Tătaru – Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte la Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
În final, aş mai adăuga doar că am fost onorat de invitaţia de a face parte din juriul presei acestui festival de prestigiu, aş dori să-i felicit pe organizatori pentru tot efortul şi profesionalismul dovedit pe parcursul desfăşurării întregului eveniment, pe marii noştri interpreţi, pe iluştrii compozitori şi nu în ultimul rând pe toţi artiştii participanţi (concurenţi, instrumentişti, dirijori, prezentatori) pentru implicarea de calitate şi seriozitatea cu care s-au pregătit şi cu care ne-au încântat pe parcursul acestui festival-concurs de tradiţie din România!
Vă facem cunoscut că în perioada 20-22 octombrie 2016 se va desfășura în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 49-a ediție a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”. Festivalul este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.
PROGRAMUL ȘI NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 49-A
Festivalul „Crizantema de Aur” va fi transmis integral în direct pe postul TVR 3 în perioada 20-22 octombrie 2016, începând cu ora 18.00, în fiecare seară. Postul TVR 2 va transmite în direct selecțiuni din Seara de Gală, începând cu ora 21.45. Postul Radio România Antena Satelor va transmite în direct sâmbătă, 22 octombrie, ora 18.00, Gala Laureaților Concursului de Interpretare și Creație și, de la ora 21.45, recitalul „Romanțe de Aur” cu voci populare și iubite ale scenei muzicale românești.
Pentru prima oară în istoria sa, Festivalul „Crizantema de Aur” se va desfășura sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO ;
În acest an am inițiat procedurile oficiale la Comisia Națională a României pentru UNESCO și la Ministerul Culturii în vederea înscrierii ROMANȚEI ROMÂNEȘTI pe lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO;
Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a revenit în calitate de colaborator al Festivalului, în vederea reluării și profesionalizării Concursului de Creație a Romanței;
Ediția a 49-a a Festivalului „Crizantema de Aur” va fi structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare; Concursul de Creație; Recitaluri extraordinare susținute de mari artiști din România și din Republica Moldova, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare, am realizat, în perioada mai-iunie 2016, preselecții regionale cu jurii de specialitate, formate din reprezentanți ai studiourilor regionale ale TVR, ale Radio România, laureați ai Trofeului „Crizantema de Aur” și alte personalități muzicale, la: Opera din Craiova – 23 mai; TVR Cluj – 25 mai; TVR Iași – 28 mai; Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța – 20 iunie; Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” din București – 23 iunie; Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște – 25 iunie.
Concursul de interpretare va aduce la rampă 14 concurenți selecționați în urma preselecțiilor regionale;
Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Creație, am realizat, în data de 16 iunie 2016, în colaborare cu UCMR, preselecția națională, jurizată de compozitori desemnați de UCMR;
Concursul de Creație va îmbogăți patrimoniul muzical al festivalului cu 10 romanțe în primă audiție;
Programul festivalului cuprinde și 4 Medalioane componistice dedicate creației de succes a compozitorilor Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Dan Mizrahy și Ioan Tomescu, ale căror romanțe vor fi interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”: Domnica Sorescu, Corina Dragomir, Geanina Munteanu, Ina Elena Dincă, Pavel Păușan, Vasile Topârceanu, Cristian Lorand, Bogdan Hrestic;
După Concursul de Interpretare, vor susține Micro-recitaluri deținători ai Trofeului „Crizantema de Aur”: Rodica Pop-Seling (Trofeul 2015), Constantin Florescu (Trofeul 1978);
Un medalion inedit va fi realizat de Elvira Gocz – „50 de ani cu romanța prin lume”;
Recitalurile extraordinare din acest an vor fi difuzate în fiecare seară în direct pe TVR 3 începând cu ora 21.45, după următorul program:
Joi, 20 octombrie: Recital „Surorile romanței” – romanțe, șansonete, canțonete și fado-uri interpretate de Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Sorin Lupu și Daniel Pop (ultimii doi – laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”);
Vineri, 21 octombrie:Recital „De amorul romanței” – cu Alina Mavrodin și Florin Georgescu; Recital „Romanța ca un Talisman” – cu Alin Oprea și trupa „Talisman”;
Sâmbătă, 22 octombrie: Recital extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”, cu participarea extraordinară a compozitorului Eugen Doga. În program: romanțe pe versuri de Mihai Eminescu și Veronica Micle, interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur” și de artiști consacrați ai scenei lirice românești, alternate cu piese orchestrale celebre din creația compozitorului Eugen Doga;
Recital extraordinar „Romanțe de aur” cu: Matilda Pascal Cojocărița, Mirela Spînu, Traian Jurchela și Ionuț Fulea;
Acompaniază orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu, „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu și „Arkadia” – dirijor Marius Hristescu;
Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu; Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
Juriul Concursului de Creație (desemnat de UCMR): Eugen Doga (Președinte), Marius Țeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu și Viorel Gavrilă;
Juriul Presei: reprezentanți ai TVR, Radio România, ai presei de specialitate.
Regulamentul oficial al festivalului prevede în acest an ca toți concurenții de la secțiunea Interpretare să includă în repertoriul de concurs și o romanță dintre cele lansate și premiate la concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur” de-a lungul anilor, pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare și pentru promovarea creației de romanțe;
Realizarea culegerii muzicale „100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur”, în vederea actualizării, îmbogățirii și promovării repertoriului național de romanțe românești, lansate și premiate la Concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur”;
Sâmbătă, 22 octombrie, ora 19.30, va avea loc evenimentul dedicat aniversării a 60 de ani de la intrarea României în UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).
Zilnic vor avea loc, în pauzele dintre secțiuni, evenimente dedicate lansărilor de albume, monografii, culegeri de romanțe și CD-uri.
Sursa: Comunicatul de Presă al Festivalului „Crizantema de Aur” Târgoviște din 06.10.2016.
Mult succes tuturor participanţilor şi organizatorilor acestui eveniment deosebit!
În noiembrie 2013 Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial i-a acordat Domnicăi Trop titlul de Tezaur Uman Viu, un proiect iniţiat şi derulat sub auspiciile UNESCO. Argumentul a fost că Domnica Trop a devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte.
În Cireşarul anului 1938 s-a născut la Izverna Mehedinţilor cea care va da melosului popular românesc inflexiuni ale interpretării şi versuri create de ea, rapsodul popular, cu acea dezinvoltură care cucereşte Eternitatea. Peste Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, monumentalitate şi sălbăticie îngemănate inedit, se arcuieşte doina mehedinţeană cântată de Domnica Trop.
Prezenţă emblematică pentru interpretarea folclorului autentic, Domnica Trop creează spontan cântece liber ornamentate, amprentându-le cu o emisie naturală specifică zonei. Stilul tradiţional este grefat pe limbajul traditional, grai specific Plaiului Cloşanilor, şi convinge prin sensibilitatea trăirii şi interpretării. Probabil că frumosul natural al Plaiului Cloşanilor a modelat sufletul rapsodului popular, căuş în care se-adună picăturile de har. Ornamentarea melodică reflectă minunile cioplite în Nemurire: Pragul, Podul lui Dumnezeu, sau Lacul Zaton sau Lapiezurile amintind de legenda diavolului.
Pe Domnica Trop trebuie s-o auzi vorbind şi cântând. Particularităţile lingvistice, ca şi inflexiunile rostirii fac din cântecul Domnicăi Trop singularităţi majestuoase. Cadenţele melodiei şi forma liberă improvizată amintesc că aici, cântecul este unul dintre cele mai vechi straturi ale folclorului românesc: doina mehedinţeană, cântecul doinit, se aşază maiestos curcubeu peste Podul lui Dumnezeu.
Ca să ajungi la casa Domnicăi Trop trebuie să laşi drumul mitic să-şi continuie legenda şi să urci pieptiş dealul pentru a atinge înălţimea troienită de praful de stele, care aureolează casa de la poalele muntelui. Aici sau la conac în munte a compus cântecele care o identifică azi în Galeria interpreţilor de muzică populară. Cele mai dragi îi sunt, ne-a mărturisit, Fir-ai naibului de deal, Sara când răsare luna, S-o legat, neică, legat.
Socotit un fenomen muzical care identifică o zonă etnofolclorică, Domnica Trop a fost apreciată de public, de specialişti şi invitată să participe la festivalurile de folclor de când avea 27 de ani. A obţinut Trofeul Festivalului „Cântec nou în Mehedinţi”, Premiul Special pentru Autenticitate la Festivalul „Maria Tănase” (1973), Locul I pe ţară la Festivalul „Cântarea României” (1979) şi Premiul Naţional „Ethnos” (1999), primul acordat unui interpret al judeţului Mehedinţi. De peste două decenii Domnica Trop susţine recitaluri la festivalurile la care altădată participa pentru a convinge că frumuseţea cântecului doinit mehedinţean trebuie premiat. Acum este elogiată la fiecare intrare în scenă. Când a cântat la Sala Radio Mărie, Mărie, celebrul dirijor Paraschiv Oprea a încercat să o acompanieze cu Orchestra Radio, dându-i intrările. Spre stupoarea publicului s-a întâmplat o scenă de neuitat: “tanti” Domnica Trop s-a întors către maestru şi i-a zis cu năduf: Nu mai da, bre, din mâini, că mă încurci!
Mi-a povesti întâmplarea adăugând: Păi mă-ncurca, maică, fiindcă el voia iute şi eu nu mă puteam ţine după el. Aşa că m-a lăsat şi eu am luat-o aşa cum ştiam eu… (detalii în : Gabriela Rusu-Păsărin, Flori de gheaţă, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2004, pp.210-220).
Dincolo de versurile cântecelor sale este o filozofie, dincolo de melodie sunt versurile – litanie. Domnica Trop se identifică azi cu un loc, locul dăruit de Dumnezeu. Se numeşte Izverna şi nu întâmplător acolo este Podul lui Dumnezeu, nu întâmplător sunt Ponoarele sau peşterile, lapiezurile şi lacul selenar pe timp de secetă, Zaton. Şi nu întâmplător a lăsat cântecul Domnicăi Trop. Generaţii de interpreţi îi vor prelua cântecele făcându-le astfel nemuritoare.
Domnica Trop nu este singură. Cântecul ei a-ntinetit sufletul femeilor din Izverna. Vocile lor se aşază curcubeu peste Podul lui Dumnezeu, iar glasul Domicăi Trop vibrează în memoria locului, aureolând-o cu titlul de Tezaur uman viu.
Galeria interpreţilor de muzică poulară continuă la Radio România Regional. Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi vă invit să ascultaţi voci emblematice pentru folclorul muzical românesc, prezenţe irepetabile într-o Galerie a frumoaselor amintiri despre puterea de purificare a sufletului prin cântecul autentic românesc.
Domnica Trop: S-o legat, neică, legat – din Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Domnica Trop: Mărie, Mărie – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Domnica Trop: Sara când răsare luna – din Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Eugen Doga – Interviu portret cu marele compozitor român
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
20 iunie 2016, 01:32 / actualizat: 20 iunie 2016, 11:30
UNESCO a decis: valsul inclus în coloana sonoră a filmului “Gingaşa şi tandra mea fiară” este numit a patra capodoperă muzicală a secolului XXI
Interviu-portret cu marele compozitor român
Ilustraţii muzicale din creaţia compozitorului
Definită de Nelson Mandela ca cea mai puternică armă capabilă să schimbe lumea , pe 5 octombrie, în întreaga lume, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Educaţiei. Evenimentul ţine să ne reamintească faptul că o educaţie de calitate reprezintă cheia unei reuşite profesionale.
În 1994, UNESCO a inaugurat prima ZI MONDIALĂ A EDUCATORILOR, pentru a comemora semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO şi ORGANIZAŢIA INTERNATIONALĂ A MUNCII privind condiţiile de muncă ale personalului didactic.
Prin urmare, UNESCO a creat această zi pentru a atrage atenţia anumitor guverne asupra condiţiilor rele de muncă în care cadrele didactice îşi desfasoară activitatea, asupra salariilor mici ale acestora.
De atunci, s-a hotărât ca data de 5 octombrie sa fie dedicată cadrelor didactice, pentru a li se da reputaţia pe care o merită, pentru a sensibiliza întreaga lume, ţinându-se cont de rolul esenţial pe care-l joacă dascălii, în formarea de noi şi noi generaţii.
Pentru că profesorii nu sunt doar simpli instructori. Ei dezvoltă capacităţile copiilor, le îmbogăţesc cultura, îi ajută să-şi construiască un drum în viaţă, îi ghidează şi-i stimulează permanent, contribuind la dezvoltarea lor personală.
Sarcina este destul de dificilă pentru fiecare educator, dar acesta îşi îndeplineşte misiunea primordială cea de a insufla elevilor valorile fundamentale : dialogul, pacea, toleranţa, egalitatea, respectul.
Şi să nu uităm că, dupa ce au petrecut ani buni pe băncile şcolii elevii ajung cetăţenii care vor decide soarta lumii.
Această zi se sărbătoreşte în data de 5 octombrie în peste 200 de ţări
Organizaţia teroristă sunnită Statul Islamic (SI) a difuzat marţi imagine surprinse în timpul distrugerii templului Baal Shamin din oraşul antic Palmira, în centul Siriei. Templul Baal Shamin, înscris pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, a fost distrus duminică.
Este vorba de prima dintre ruinele din perioada preislamică distrusă de către jihadiştii din cadrul SI, care au cucerit vaste teritorii din Siria şi Irak şi care au preluat controlul asupra oraşului Palmira în mai.
„Daesh (acronimul în limba arabă pentru SI) a plasat o mare cantitate de explozibili în templul Baal Shamin înainte de a-l arunca în aer“, a anunţat duminică pentru Reuters Maamoun Abdul Karim, directorul pentru Antichităţi şi Muzee din Siria. „Clădirea a fost distrusă în mare parte“, a precizat el.
Înainte ca oraşul să fie cucerit de către SI, oficiali au declarat că au reuşit să mute sute de statui antice în locuri sigure, îngrijoraţi că militanţii le-ar putea distruge, transmite Mediafax.
Templul Baal Shamin a început să fie ridicat în anul 17 şi ulterior a fost mărit de împăratul roman Hadrian în 130.
Potrivit muzeului Louvre din Paris, Baal Shamin a fost al doilea cel mai important sanctuar din Palmira.
UNESCO a calificat distrugerea tempului Baal Shamin drept o „crimă de război“ şi o „pierdere imensă atât pentru poporul sirian, cât şi pentru umanitate“.
De asemenea, Statul Islamic a bombardat, în iunie, două altare antice din Palmira, care nu făceau parte din structurile din perioada romană, dar pe care jihadiştii le considerau păgâne şi un sacrilegiu.
Totodată, acum o săptămână, militanţi SI l-au decapitat pe Khaled al-Asaad, un expert în vârstă de 82 de ani care a fost timp de peste 50 de ani directorul serviciului pentru Antichităţi din Palmira, după ce l-au ţinut încarcerat şi l-au interogat timp de peste o lună de zile.
Big Band-ul Radio în direct pe TVR 2, de Ziua Internaţională a Jazz-ului
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 aprilie 2015, 07:30 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:05
Joi, 30 aprilie, de Ziua Internaţională a Jazz-ului, Big Band-ul Radio – dirijat de Ionel Tudor, este invitat să evolueze în direct pe TVR 2, în cadrul ediţiei speciale a emisiunii prezentate de Mike Godoroja şi Florian LunguNoapte Indigo – Jazz, Blues and more.
Între orele 20:00 şi 22:00, toţi iubitorii jazz-ului din România se vor bucura de un program variat, alături de o parte dintre cei mai activi reprezentanţi ai genului. Pe lângă Big Band-ul Radio, emisiunea îi va aduce în faţa telespectatorilor pe: Snaco Dixieland Jazz Band – Sibiu, Irina Popa & The Sinners, Jazzappella, Mike Godoroja & Blue Spirit, Rareş Totu & The Midnight Sun – invitaţi George Baicea şi Nicu Patoi, Marcian Petrescu & Trenul de Noapte.
Două momente speciale în programul emisiunii vor cele dedicate memoriei lui Johnny Răducanu, momente marcate cu participarea actorului Ion Caramitru (alături de pianistul Dan Ardelean) şi a pianistului Dan Grigore.
Big Band-ul Radio va cânta alături de trei reprezentanţi extrem de cunoscuţi ai jazz-ului românesc: Berti Barbera – Americano / Lucky so and so, Hanno Hofer (de la Nighlosers) – Cadillac Baby şi Early in the Morning şi Mike Godoroja – piesa I’m Ready.
Ziua Internaţională a Jazz-ului (International Jazz Day) se sărbătoreşte anual în 30 aprilie, după ce în noiembrie 2011 UNESCO a ales această zi drept sărbătoare mondială a genului. Bucureştiul se alătură anul acesta manifestării internaţionale, eveniment a cărui „capitală mondială” în 2015 este Parisul. Pe 30 aprilie, la sediul UNESCO din capitala franceză va avea loc un concert de gală cu cele mai mari personalităţi ale jazz-ului mondial, dar se estimează că toate statele membre ale Uniunii Europene vor marca prin diverse evenimente această sărbătoare.
Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și marchează trecerea în neființă a doi reprezentanți de seamă ai literaturii universale: William Shakespeare și Muguel de Cervantes.
În România, de Ziua Cărții se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului, sunt organizate acțiuni-maraton de lectură, toate pentru a încuraja apropierea de carte. Vechi sau noi, cărțile așteaptă să fie luate, împrumutate, dar mai ales citite.
Puțini sunt cei care mai știu să readucă la viață o carte. La Timişoara, printre cei care recondiţionează volume se numără Gheorghe Bica, legător de carte la Editura Politehnica din Timișoara.
Lucrează de la 15 ani, iar rețeta pe care o aplică de fiecare dată presupune multă răbdare, iubirea pentru carte şi o precizie aproape chirurgicală.
Gheorghe Bica mărturisește că meseria pe care o practică acum a furat-o.
Mi-a plăcut meseria… atâția ani în cadrul tipografiei, normal că îți place[…] Meseria asta am furat-o. Dacă ceva nu știi, întrebi că nu-i rușine, dar tre să bagi în cap bine.
Cele mai vechi volume pe care le-a recondiţionat datează din anii 1800. Lucrări care au trecut prin mâinile lui Gheorghe Bica sunt acum în Australia, America dar şi în toată Europa.
Se foloseşte şi de tehnologie nouă în recondiţionarea cărţilor dar aracetul, apa cu făină şi o foarfecă veche de aproape 70 de ani sunt instrumentele nelipsite, mărturisește Gheorghe Bica.
Timișoreanul mai are câţiva ani doar până la pensie, dar spune că dacă ar putea să o ia de la capăt, tot asta ar face. Are totuşi un regret: că nu a avut pe lângă el nici un tânăr pe care să-l înveţe secretele meseriei
Ziua Internațională a Cărții și a drepturilor de autor este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor, prima manifestare de acest gen având loc în anul 1995.
23 aprilie marchează trecerea în neființă a doi titani ai literaturii universale: William Shakespeare și Miguel de Cervantes, precum și a altor scriitori: scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, poetul englez William Wordsworth, scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly și poetul englez Rupert Brooke (1915).
Ziua de 23 aprilie a fost declarată prin Hotărâre de Guvern „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată începând din anul 2005.
Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor se sărbătoreşte anual pe 23 aprilie şi este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii şi a drepturilor de autor.
Prima Zi Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor a fost marcată pe 23 aprilie 1996, iniţiativa aparţinând Spaniei, unde anual, la această dată, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe (Sfântul Jordi), dar şi comemorării scriitorilor Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. La Diada de Sant Jordi coincide cu comemorarea Sfântului George, care este ocrotitorul oraşului Barcelona.
O tradiţie catalană, datând din Evul Mediu, spune că în ziua de Sant Jordi, bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor trandafiri roşii.
Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor mari provocări în condiţiile dezvoltării rapide a televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.
În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarata şi Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an. La fel se procedează şi în Republica Moldova, începând din anul 2010.
Astfel, în ziua de 23 aprilie, toţi bibliotecarii din România îşi sărbătoresc ziua profesiei prin manifestări specifice : sesiuni şi comunicări, bilanţuri ale activităţii, premieri, cât şi alte activităţi care conduc la perfecţionarea relaţionării acestora cu utilizatorii. În această zi bibliotecarii au ocazia să prezinte în faţa colegilor de breaslă realizările profesionale şi dezbat teme de interes legate de promovarea profesiei de bibliotecar.
Miercuri, 23 aprilie 2015, între orele 10.00 şi 18.00, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti, Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA) şi Librăria Open Art organizează a patra ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE prin mai multe evenimente comune care marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor.
PROGRAMUL DE CARTE este un program de evenimente mediatice cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Cu acest prilej, de la ora 10.00, va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti. De la ora 13.00, la sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic.
De la ora 18, la Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem.
Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor este inițiată și sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, pe 23 aprilie. În această zi s-a născut și a trecut la cele veșnice William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon.
Ideea a prins foarte repede, mai ales în Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte vândută de Sf. Gheorghe (23 aprilie!) a ajutat la promovarea evenimentului.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”. Începând cu 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din România și Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor.
PROGRAMUL DE CARTE îşi propune să creeze anual, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, un spaţiu public de afirmare pentru autorii români, deţinători de drepturi de autor, pentru bibliotecarii români, în cadrul unor evenimente mediatice şi artistice, cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Programul are elemente de interactivitate şi se adresează, în special, adolescenţilor şi studenţilor, precum şi profesioniştilor industriei editoriale.
Sloganul PROGRAMUL DE C’ARTE pentru 2015 este: citeşti şi dăruieşti!
PROGRAMUL DE CARTE
– Ora 10.00-11.00, DARUL DE CARTE
Va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti al poeţilor Dan Mircea Cipariu, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu.
– Ora 13.00, DEZBATEREA DE CARTE
La sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic.
– Ora 18.00, RECITALUL DE CARTE
La Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem.
Publicat de Andrei Cretoiu,
12 februarie 2015, 20:30 / actualizat: 13 februarie 2015, 10:42
Radio România sărbătoreşte alături de radiourile din întreaga lume pe 13 februarie Ziua Mondială a Radioului. UNESCO a ales, la cea de a 36-a Conferinţă Generală din noiembrie 2011, să omagieze radioul, acest mijloc de comunicare devenit parte esenţială a vieţii miliardelor de oameni din întreaga lume.
În acest an, UNESCO a dedicat celor tineri Ziua Mondială a Radioului. Irina Bokova, Director-General UNESCO, în mesajul transmis cu acest prilej, face apel la creşterea incluziunii sociale a generaţiei sub 30 de ani, care înseamnă peste jumătate din populaţia lumii şi subliniază forţa radioului de a contribui la atingerea acestui obiectiv.
„Tinerii nu sunt reprezentaţi suficient în mass-media şi acest deficit explică stereotipurile care circulă în mediile de informare în ceea ce-i priveşte. Radioul are mijloacele pentru a schimba această stare, este un vector de coeziune, educaţie şi cultură, dar şi o platformă a schimbării în care tinerii îşi pot găsi locul şi se pot exprima. (…) Dând tinerilor posibilitatea să „li se audă vocea” ne va impulsiona să găsim idei inovatoare, puncte de vedere noi, să reînviem acea energie colectivă generatoare de progres. Acesta este obiectivul Zilei Mondiale a Radioului din 2015, şi acesta reflectă cel mai bine eforturile UNESCO de a contracara toate formele de discriminare” – a transmis Irina Bokova în mesajul său.
Suntem onoraţi să-l sărbătorim pentru tot ce înseamnă el în viaţa noastră: furnizor de informaţii, muzică, sport, divertisment, teatru, prieten, companion, sfătuitor, platformă de publicitate, instrument de educaţie, accelerator de idei, sursă de inspiraţie, stimulator de imaginaţie.
Pentru toate acestea şi pentru toate celelalte lucrurile bune pe care radioul le oferă, îi spunem La Mulţi Ani!
Fagetele naturale carasene din Rezervatia Naturala Izvoarele Nerei reprezinta peste 65% din padurile virgine ramase pe continent şi este cea mai mare rezervatie naturala cu paduri virgine si seculare de fag din Europa, în suprafata de peste 5.000 de hectare. Procesul de omologare ca sit UNESCO, se desfasoară zilele acestea prin deplasări în teren în vederea efectuării unor delimitări exacte a zonei.
O echipă de experţi din cadrul UNESCO este aşteptată săptămâna aceasta la Târgu Jiu, pentru a evalua Ansamblul „Calea Eroilor”.
Experții vor analiza la faţa locului modul în care autorităţile locale se implică în monitorizarea, conservarea şi punerea în valoare a operelor construite de Constantin Brâncuşi în perioada 1937 – 1938: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.
Vizita experţilor este o etapă premergătoare şi obligatorie înaintea analizei dosarului care a fost depus de România, prin Ministerul Culturii, la organizaţia cu sediul în Paris. Cu acest prilej, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”, din Tg. Jiu, organizează, sâmbătă și duminică, un eveniment special. Manifestarea se va desfășura în Piața Prefecturii, lângă Casa Gănescu, unde Brâncuși a locuit în perioada în care a ridicat Ansamblul.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.