Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Reuniunea B9

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.

Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.

De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.

Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.

Suedia a devenit țară membră NATO

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:44

Sonia Raicu (realizator rubrică): Suedia a devenit țară membră NATO, după decenii de neutralitate și la aproape 2 ani de la depunerea cererii de aderare. Pentru admiterea de noi membri în Alianța Nord-Atlantică este necesar sprijinul unanim al tuturor țărilor NATO. Ungaria a fost ultimul dintre cele 31 de state membre ale Alianței care a aprobat acest fapt, după câteva luni de amânare a deciziei. Suedia este pregătită să-și asume responsabilitatea în NATO, a declarat luni prim-ministrul Ulf Kristersson, după ce parlamentul ungar a votat în favoarea ratificării cererii țării nordice pentru aderarea la alianța militară. Odată cu acest nou stat membru, NATO deține acum controlul asupra Mării Baltice, un fapt semnificativ pentru apărarea țărilor din regiune. Alianța Nord-Atlantică va superviza accesul în Marea Baltică prin strâmtoarea Oresund și va avea controlul insulei Gotland, considerat a fi un adevărat portavion ce nu poate fi scufundat.

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 decembrie 2023, 22:11

Social Skills in Blended Learning for better student Achievement

Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ”  în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.

Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.

Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale”  sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.

Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ,  elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.

Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.

Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.

Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.

Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.

Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:

1. Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
2. Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
3. Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
4. Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
5. Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
6. Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?

Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.

După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).

Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul  a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.

Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:

COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.

RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.

CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.

FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.

INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.

PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.

ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.

AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.

CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.

APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.

În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.

În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.

După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.

Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.

Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.

În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru  cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.

Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”

La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România

Elemente grafice: partener proiect SAMK Finlanda

Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea Suediei la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 30 octombrie 2023, 12:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Turciei, Recep Erdoğan, a trimis luni spre ratificare parlamentului din această ţară protocolului de aderare a Suediei la NATO.

Documentul a fost semnat pe 23 octombrie de liderul turc şi înaintat către Marea Adunare Naţională pentru aprobare, precizează un comunicat al preşedinţiei.

Erdoğan îşi ridicase în luna iulie veto-ul faţă de aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, precizând totuşi că ratificarea va depinde de parlamentul turc, care şi-a reluat lucrările în această lună – transmite Agerpres.

La rândul său, Ungaria, prin ministrul său de externe, a arătat marţi că parlamentul maghiar va lua o decizie suverană cu privire la acceptarea Suediei în Alianţă.

Turcia şi Ungaria sunt ultimele membre ale NATO care nu au ratificat până acum aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a transmis că Suedia ar trebui să se alăture blocului militar cel mai târziu la reuniunea miniştrilor de externe din ţările aliate, care va avea loc la finalul lunii noiembrie.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 21 august 2023, 13:09

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni membri ai detașamentului „Iron Cheetahs”, dislocat în Polonia, au participat alături de partenerii Grupului de luptă NATO la evenimentele dedicate Zilei Armatei Poloneze.

Pe 15 august s-au împlinit 103 ani de la atacul polonez decisiv de la Varșovia, care a avut loc în timpul războiului polono-bolşevic.

Cu detalii de la evenimentele la care au fost prezenți militarii români vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în Polonia: Cel mai mare eveniment a avut loc în capitala Poloniei, Varșovia, unde am defilat cu un pluton de aproximativ 40 de militari și cu trei complexe antiaeriene Ghepard, alături de ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă.

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Rămânem pe continentul european, iar din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, acolo unde un pluton de manevră aparținând Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal acționează în cadrul misiunii EUFOR Althea.

Aflat la cea de a treia rotație, plutonul de manevră este integrat în batalionul multinațional al misiunii, alături de forțe din Austria, Bulgaria, Turcia și Ungaria.

Infanteriștii olteni participă la misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Cu detalii despre interacțiunea cu populația locală vine locotenentul Cristian Tilică, comandantul plutonului de manevră dislocat în Bosnia și Herțegovina: În general, populația civilă are o atitudine pozitivă față de noi. În unele locuri am fost surprinși să vedem că oamenii cunosc și câteva cuvinte în limba română.

În Mostar, spre exemplu, ne-am întâlnit cu un cetățean care lucrase la o fabrică de mezeluri în Cluj-Napoca și primul lucru pe care l-a făcut atunci când ne-a văzut a fost să ne salute în limba română.

Gabriela Saksa (realizator rubrică): Ultimele vești de astăzi le primim din Republica Centrafricană, acolo unde, din 2016, Uniunea Europeană desfășoară misiunea European Union Training Mission, de instruire militară pentru susținerea reformei apărării, în cadrul unui proiect mai amplu al sectorului de securitate, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale de sprijin.

Ajutorul acordat acestei țări pe parcursul ultimilor ani s-a materializat în implementarea unor noi concepte strategice, concomitent cu recrutarea de militari, instruirea acestora, operaționalizarea structurilor militare și dislocarea lor pe întreg teritoriul național. Comandorul Ionuț Clapon, șeful echipei românești, ne vorbește despre coeziunea creată între detașamentele țărilor participante la misiunea Uniunii Europene în Republica Centrafricană: S-a creat un grup unit și coeziunea este destul de bună, chiar foarte bună între militari. Am reușit, după o anumită perioadă, să spunem de o săptămână, două, să depășim barierele lingvistice.

Și aici nu mă refer la necunoașterea limbii în sine, ci la înțelegerea cât mai profundă a anumitor dialecte, moduri de pronunțare a limbii, fie engleză, fie franceză.

Și suntem o echipă de profesioniști care încercăm să ducem lucrurile la bun sfârșit și finalitatea să fie una de bun augur pentru Republica Centrafricană și pentru populația civilă.

Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea, deci, mingea este în terenul Turciei

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 12:24

Săptămâna aceasta se va desfășura una dintre cele mai importante reuniunii NATO, după încheierea Războiului Rece.

La Vilnius, Alianța intenționează să invite Kievul într-un consiliu de apărare NATO-Ucraina, unde se va analiza cererea Suediei de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

În emisiunea „Euroatlantica” de joi 6 iulie, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect cu profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și cu Ion Petrescu, colonel în rezervă și fost șef al Trustului de Presă al Armatei.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dan Dungaciu, îl citez pe amiralul Bauer: „Trebuie să mergem și să ne facem munca pentru a ajunge la un număr mai mare de forțe, cu un nivel de pregătire mai ridicat.

Este vorba de un efort important, care va consuma bani și resurse, va implica inclusiv industriile de apărare din țările NATO, trecând de la proiect, de la planșă, de la schițe, la aplicarea reală, ținând cont că unele state aliate sunt mai departe geografic de Rusia, altele au și interese economice sau politice diferite”.

Cum anticipați, domnule profesor Dungaciu, că vor reacționa statele NATO din această perspectivă?

Dan Dungaciu: Din această perspectivă, evident că NATO își va regândi, recalibra poziția și poziționarea, într-un summit care cu adevărat va fi unul istoric.

Din păcate, ultimele reuniuni ale Alianței au fost toate într-un fel sau altul tensionate, pentru că în ultima vreme, cel puțin pe flancul estic, s-au acumulat suficient de multe tensiuni care, nu o dată, au devenit aproape amenințări, chiar și la adresa NATO, nu doar la adresa vecinătății NATO.

Deci, din punctul acesta de vedere, există un grad de conștientizare a faptului că Alianța este cel mai puternic garant de securitate pentru toată lumea.

Din această perspectivă, cred că nu există foarte multe semne de întrebare. Și dimensiunea tehnică, dacă vreți, a Alianței, sper să funcționeze și mai bine de aici înainte, sprijinită și de decizia politică.

Alianța Atlanticului de Nord a avut însă mai degrabă probleme la palierul politic, pentru că acolo, până la urmă, se ia decizia finală şi acolo se desenează arhitectura de securitate în integralitatea ei.

Prin urmare, planuri operaționale pe care NATO le va face, le va redesena, instituțiile pe care le va crea, vor ține seama, sigur, și de decizia politică. Una vizează, cum foarte bine ati spus, Suedia, va fi sau nu parte a NATO, deci, va fi sau nu parte a planurilor operaționale. Alta va fi relația pe care NATO o va avea cu Ucraina.

Deci, dacă la nivel tehnic, NATO ne transmite în continuare un semnal sincronizat cu mesajul președintelui american Biden, „nu vom admite ca spațiul NATO să fi amenințat”, dimensiunea politică este în suspensie.

Urmează să vedem și acolo cum se vor închide lucrurile sau dacă se vor închide la fel de rotund precum pe dimensiunea tehnică.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule colonel Ion Petrescu, NATO revine la misiunea sa de bază: apărarea teritoriului aliat, după decenii de pace pe continent.

După misiunile de menținere sau de impunere a păcii, Alianța se întoarce la importanța Articolului 5 din Tratatul de la Washington, articol care apără și România. Sunt acestea măsuri bine venite pentru o alianță care vor fi accentuate la Vilnius?

Dan Dungaciu: Deja au apărut date privind cele trei regiuni care vor fi apărate de către NATO în cadrul comunității transatlantice. Prima acoperă Atlanticul și nordul Europei.

De defensiva acestei zone se ocupă Comandamentul Forțelor Comune ale NATO din Norfolk, peste ocean, în SUA. E vorba, apoi, de o a 2-a regiune care este apărată de aliați și acoperă Europa Centrală, de la Țările Baltice la Alpi, și aici revine responsabilitatea acestei defensive Comandamentul Întrumit al NATO de la Brunssum din Țările de Jos.

Şi o a 3-a regiune apărată de aliați acoperă Marea Mediterană până la Marea Neagră, sub responsabilitatea Comandamentul Întrunit al NATO din Napoli, Italia.

Şi dacă privim pe harta acestei zone observăm că este menționată și locația în care se află Comandamentul Multinațional de Sud-Est, în oglindă față de Comandamentul Multinațional de Nord-Est, care este în Polonia.

Da, summit-ul de la Vilinus va sigila, în noul sistem de apărare a spațiului transatlantic de către porțile desemnate, mai precis 300.000 de militari, cu o instruire aparte, cu capacitate de dislocare în 30 de zile.

Aș mai adăuga faptul că președintele Joe Biden s-a întâlnit cu prim-ministrul suedez și a spus foarte clar că susține integral, fără nicio reținere, prezența în NATO a Suediei, după care se va deplasa în Regatul Unit, de acolo la summit-ul NATO, şi ultima ţară vizitată din Europa va fi Finlanda. Pentru că știți foarte bine că această țară a reușit să devină parte a comunității transatlantice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dungaciu, există totuși divergențe, mă refer, de exemplu, la bugetele pentru apărare, la extinderea alianței, avem aici pozițiile Ungariei și Turciei, reprezintă Vilnius un prilej pentru rezolvarea acestor divergențe?

Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă, summit-urile le validează. Din punctul acesta de vedere, ca să încep cu ideea de extindere, e o problemă mai complicată decât Turcia sau Ungaria. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea.

Deci, mingea este în terenul Turciei, teoretic. Dar am sentimentul că este și în terenul Suediei, Suedia, dacă dorea, putea să evite aceste incidente majore pe care le are cu Turcia.

Din acest punct de vedere, neadmiterea Suediei în NATO evident că nu va suna deloc bine. Din punctul acesta de vedere, sper ca pe ultima sută de metri să se întâmplă vreun miracol, dar șansele sunt foarte mici.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:58

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR 330 Socat din Baza 95 Aeriană Bacău a participat la exercițiul „Adriatic Strike 23”, desfășurat pentru al unsprezecelea an consecutiv în Slovenia.

Exercițiul și-a propus perfecționarea instruirii echipajelor pentru misiunile specifice naționale, dar și ca forță de răspuns a NATO.

Detașamentul Bazei 95 a executat în cadrul exercițiului misiuni de sprijin aerian apropiat, sub coordonarea echipelor de control aerian tactic aliate și trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate.

Căpitanul Șerban Timofte ne spune cum s-a desfășurat un antrenament al detașamentului de elicoptere: Am ajuns în poligonul Pocek, unde am executat trageri pe timp de noapte cu muniție trasor asupra țintelor indicate de echipa de control aerian tactic şi am executat foc cu 1.400 de proiectile.

Este fluxul oricărei misiuni din cadrul exerciţiului. Toată lumea respectă procedurile standard de operare, care sunt cunoscute și sunt aplicate unitar.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Tot în această perioadă, 36 de militari români cu autospeciale de decontaminare a personalului, tehnicii și terenului din cadrul Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș participă în poligonul de instruire Oberlauds din Germania, la exercițiul „Platinum Musk 2023”, alături de alți peste 700 de militari din țări precum Germania, Italia, Slovenia, Bulgaria, Cehia, Franța, Ungaria și SUA.

Obiectivele principale ale exercițiului constau în menținerea unui nivel ridicat de instruire în context multinațional, precum și întărirea relațiilor de cooperare și a încrederii între militarii țărilor participante.

Ce urmează pentru militarii români, ne spune plutonierul Florin Popa, comandant grupă decontaminare tehnică de luptă: Ne aflăm în etapa premergătoare a unui exercițiu cu trupe în teren, în care se vor exersa în comun proceduri de operare în medii contaminate chimic, biologic, radiologic și nuclear.  

Plutonul nostru va fi testat în ceea ce privește instalarea unui raion de decontaminare și executarea decontaminării personalului, tehnicii, terenului și materialelor.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană ‘Gheparzii de Fier’, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, își continuă instruirea.

În această săptămână, mai mulți militari polonezi din Batalionul 16 Apărare Antiaeriană al Brigăzii 15 Mecanizată i-au vizitat pe militarii dobrogeni pentru a se familiariza cu tehnica acestora. Aceștia au fost la Motor Pull, locul de dispunere al ‘Gheparzilor’ pentru a cunoaște aceste sisteme și modul în care ele pot sprijini trupele în luptă.

Au fost interesați de caracteristicile tehnico-tactice și de modalitatea de manevrare a tehnicii și au pus numeroase întrebări.

La rândul lor, militarii români au aflat detalii despre tunurile antiaeriene ZU-23-2 din dotarea Armatei poloneze, astfel realizându-se un schimb de informații în ceea ce privește tehnica de apărare antiaeriană pe care o au în dotare cele două națiuni.

Reuniunea formatului București 9 la nivelul șefilor de stat a avut loc la Bratislava

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.

Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.

Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.

Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Exercițiul Dacian Spring 2023

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 13:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 500 de militari români și străini au participat în această săptămână la exercițiul Dacian Spring 2023, desfășurat la Medgidia și în alte locuri din țară.

Exercițiul a fost condus de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și a urmărit integrare a unor elemente ale grupurilor de luptă NATO din România și din Ungaria în structura diviziei, pentru ducerea unei operații defensive.

Maiorul Tiberiu Ghenţi, Comandamentul de Divizie Multinațională Sud-Est: Un exerciţiu de tip comandament, fără trupe în teren. Ca participanți regăsim forțe ale partenerului francez, atât de nivel brigadă, cât și de nivel batalion.

Participă și forțe ale partenerului american cu un comandament de brigadă și, nu în ultimul rând, forțe ale partenerului italian, ale battle group-ului dislocat în Bulgaria.

Pentru Comandamentul de Divizie Sud-Est este foarte important ca forțele care acționează în aria noastre de operație să fie integrate în cadrul diviziei.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La exercițiu au luat parte pentru prima dată militari ai unei unități franceze de reacție rapidă, Brigada 7 Blindată, comandată de generalul Cédric du Gardin.

Cédric du Gardin: Ne-a luat 24 de ore să ajungem din Franța aici, în România, cu Forțele Aeriene Franceze și 48 de ore să desfășurăm acest punct de comandă pe care îl vedeți.

Lucrăm împreună, facem exerciții, facem planuri și vedem dacă putem face față în aceeași manieră pe câmpul de luptă.

Sunt mulțumit, în primul rând, pentru că ne-am discutat foarte rapid. Putem să îmbunătățim acest lucru prin mai mult antrenament, dar cred că este bun început.

Misiunile internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 16:54

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aflată la al optulea mandat, misiunea Uniunii Europene de instruire în Somalia are ca obiectiv dezvoltarea capacităților și a capabilităților somaleze prin consiliere strategică, mentorat și instruire, dar și acordarea de sprijin prin constituirea unor instituții și forțe de securitate somaleze responsabile, care să acționeze în temeiul statului de drept.

România este și ea parte a acestui efort și participă cu instructori la această misiune, care se axează și pe organizarea și desfășurarea de cursuri de instruire pentru militarii somalezi, cursuri despre care ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare a forțelor armate somaleze: Cursurile care se desfășoară sunt predominant cursuri de dezvoltare a comandanților de plutoane, de companii, dar și de instruire pe dispozitive explozive improvizate, poliție militară, drept internațional umanitar și se concentrează pe forțele terestre, ceea ce noi cunoaștem a fi forțe terestre.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De la misiunea de consiliere de pe continentul african trecem la cea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice din Polonia, acolo unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, au participat, în Varșovia, la celebrarea zilei de 12 martie, zi care a intrat în istoria Poloniei și a Europei ca fiind ziua admiterii în NATO, în primul val de extindere spre est a Alianței, a Cehiei, Ungariei și Poloniei.

Detalii avem de la locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Am participat, alături de reprezentanți ai contingentelor americane, britanice, croate și poloneze, la evenimentul „Train with NATO” din Varșovia, organizat cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la intrarea Poloniei în NATO.

Publicul a putut vizita standuri cu armament și vehicule de luptă şi a putut învăța tehnici de luptă corp la corp și tactici de supraviețuire de la militari.

La activitate au fost prezenți și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de ministrul apărării, Mariusz Błaszczak.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia, ajungem și în poligonul Grafenwöhr din Germania, acolo unde un detașament de militar din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” participă, alături de aproximativ 1.000 de militari din 15 țări membre NATO și partenere, la Exercițiul multinațional de artilerie Dynamic Front ’23, organizat de Forțele terestre americane din Europa și Africa.

Exercițiul își propune să antreneze elementele de conducere, astfel încât să se atingă un nivel cât mai mare de sincronizare a comenzii și planificării focului de artilerie. Mai multe detalii avem de la locotenent-colonelul Daniel Florin Bornac, comandantul detașamentului: Exercițiul are ca principal obiectiv testarea și validarea interoperabilității, bazată pe trei piloni: uman, procedural și tehnic.

Cel uman se realizează prin caracterul multinațional al exercițiului. Pe partea procedurală, țările aliate și partenere pun în aplicare tehnici, tactici și proceduri comune pentru atingerea obiectivelor.

Aspectul tehnic vizează identificarea, testarea și validarea soluțiilor optime pentru realizarea interconectării diferitelor sisteme de comandă și control.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 14 noiembrie 2022, 15:47 / actualizat: 14 noiembrie 2022, 19:44

Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 7-11 noiembrie, militarii Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” din Arad, aflați în subordinea Brigăzii 81 Mecanizate „Grigore Bălan” și în cooperare cu militarii Batalionul 3 Infanterie „Bercsényi Miklós”, s-au instruit în cadrul exercițiului Wise Foresight 22, în vederea perfecționării deprinderilor acționale ale forțelor, într-un scenariu specific câmpului de luptă modern, corelat cu cerințele operației de menținere a păcii.

Sublocotenent Octavian Corbei, ofițer de informare și relații publice: Exercițiul este bazat pe parcurgerea unui scenariu specific câmpului de luptă modern, care include aspecte referitoare la patrulele debarcate, reacția la ambuscadă, reacția la descoperirea unui dispozitiv exploziv improvizat, organizarea și modul de acțiune într-un punct control. Cam asta ar fi principalele obiective.

Din Ungaria mergem spre nord și ne oprim în Polonia, unde, începând cu luna octombrie a acestui an, timp de aproximativ şase luni, militarii Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Gardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, sunt dislocați în Baza de Instrucție Bemowo Piskie, unde se instruiesc alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi.

Zilele trecute, militarii au participat la un exercițiu de nivel tactic. Detalii ne oferă căpitanul Alexandra Butaru-Leța, locțiitor comandant Baterie Gepard.

Căpitan Alexandra Butaru-Leța: Situațiile tactice rezolvate în cadrul exercițiului sunt ocuparea unui areal de concentrare, mai exact o zonă în care ne regrupăm după deplasare, dar și angajarea țintelor aeriene, secvențe de instruire pe care le cunoaștem, dar repetarea lor este necesară pentru a fi pregătiți să acționăm în orice moment.

Marșul tactic a fost un element de noutate, deoarece itinerariul parcurs a fost necunoscut pentru marea majoritate a militarilor. Obiectivele acestui marș sunt creșterea capacității de reacție la diferite incidente, atacul inamicului, acordarea primului ajutor, regrupare sau ofensiva asupra unui obiectiv.

Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir Sarajevo din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, unde militarii din componența Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” execută pentru o perioadă de şase luni de zile misiuni specifice în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă. Capitanul Aurelian Ghivici, comandantul companiei, despre primele săptămâni de misiune.

Căpitan Aurelian Ghivici: Când am ajuns în Bosnia am executat un proces de două săptămâni de predare-primire cu ceilalți colegi care erau deja dislocați și primirea a fost foarte călduroasă.

Și-au dat tot interesul să transmită toate informațiile și toată experiența pe care au acumulat-o pe parcursul șederii lor aici și au făcut o treabă foarte bună, având în vedere că din momentul dislocării am intrat direct într-un exercițiu major de operaționalizare a întregii structuri și nu am avut nici un fel de problemă până acum.

Deci, consider că interesul pe care și l-au dat a condus către executarea în foarte bune condiții a tuturor misiunilor pe care le-am avut până în momentul de față.

Avram Iancu a întrerupt traversarea Lacului Balaton!

Publicat de Andra Radu, 4 august 2022, 14:21

Avram Iancu a fost nevoit să întrerupă, joi, 4 august, traversarea Lacului Balaton din Ungaria din motive de sănătate.

Acesta a fost scos din apă de echipa de suport după 21 de ore și 21 de minute de înot continuu în care a străbătut 28,8 kilometri, conform datelor de pe dispozitivul de urmărire utilizat de sportiv.

Potrivit unui anunț făcut de Iancu, abandonul a fost cauzat de problemele de sănătate apărute la stomac, ultimele trei ore, din cele 21 petrecute pe lac, fiind apreciate de acesta ca „agonizante”.

Înotătorul Avram Iancu a început, miercuri, 3 august să înoate în Lacul Balaton din Ungaria.

Militarii români au fost prezenți la parada organizată cu prilejul Zilei Naționale a Franței

Publicat de Gabriel Stan, 18 iulie 2022, 14:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament de onoare format din militari ai Brigăzii 30 Gardă a participat joi, 14 iulie, la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Franței.

Pe Bulevardul Champs-Élysées au defilat împreună cu militarii francezi reprezentanții țărilor din Europa Centrală și de Est, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România și Slovacia.

În asistența oficială a festivităților din capitala Franței s-a aflat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, invitat la Paris de omologul său francez, generalul Thierry Burkhard.

Prezența la parada națională franceză a detașamentelor de militari străini a arătat în mod simbolic solidaritatea statelor membre NATO și ale Uniunii Europene.

Reuniunea miniștrilor apărării în Formatul B9

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 11:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.

La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.

România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Embargo Fest revine la Recaș!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2022, 13:16

Embargo Fest revine la Recaș cu Goran Bregovici și peste 50 de trupe și artiști invitați. Cea de-a treia ediție a festivalului va avea loc între 12 şi 14 august și va aduce în fața publicului artiști din România, Serbia, Bulgaria și Ungaria.

Organizatorii pregătesc și proiecții de film, spectacolele de teatru pentru copii şi adulţi, ateliere de circ, dezbateri pe teme ecologice, zonă de distracţii pentru copii, târg de produse bio și altele.

Embargo Fest este singurul festival de amploare care promovează minoritățile și multiculturalitatea specifică zonei Banat.

Persoanele cu dizabilități vor avea acces gratuit, la fel și copiii sub 12 ani și persoanele de peste 65 de ani. Parcarea și camping-ul vor fi de asemenea gratuite.

Reuniunea a 30 de lideri ai țărilor NATO la Bruxelles în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.

Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.

Provizii suplimentare se îndreaptă spre Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 11 martie 2022, 09:57

Peste un milion de copii au fugit până acum din Ucraina, în timp ce războiul continuă să devasteze țara, a declarat UNICEF. Majoritatea au fugit cu familiile lor în Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova și România.

„Numărul copiilor care se deplasează este uluitor, un indiciu al situației disperate în care au ajuns copii și familiile din Ucraina”, a declarat Directorul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Afshan Khan. „Copiii lasă în urmă tot ce știu pentru a-și găsi siguranța. Este dureros”.

Până acum, șase camioane încărcate cu aproape 70 de tone de provizii au ajuns în Ucraina. Materialele includ echipamente de protecție personală și truse medicale, chirurgicale și obstetrice.

Alături de parteneri, echipele UNICEF din Ucraina vor livra provizii medicale în 22 de spitale din cinci zone diferite afectate de conflict din Ucraina, în beneficiul a 20.000 de copii și mame.

Trei camioane au fost expediate de la Copenhaga – depozitul UNICEF și cel mai mare centru umanitar din lume – transportând provizii esențiale, cum ar fi kit-uri pentru copilăria timpurie, recreaționale și truse de igienă. Materiale suplimentare sunt pe drum de la Copenhaga și din Turcia și urmează să ajungă în zilele următoare.

Pentru a ajuta copiii și familiile care se deplasează din Ucraina în Moldova, Polonia, România și Belarus, UNICEF a înființat centre „Blue Dot”, spații sigure care oferă informații esențiale familiilor care călătoresc și capacitatea de a identifica copiii neînsoțiți și separați, asigurând protecția acestora.

UNICEF face un apel la strângerea a 349 de milioane de dolari pentru a preveni o și mai mare deteriorare a bunăstării copiilor din Ucraina și din țările vecine și pentru a permite furnizarea eficientă a sprijinului vital. Acesta include 276 milioane de dolari pentru nevoi imediate în Ucraina și 73 milioane de dolari în țările vecine.

„Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta copiii și familiile aflate în nevoie, dar războiul trebuie să se încheie. Pacea este singura soluție durabilă”, a spus Khan.

SepsiBook, târgul de carte şi festivalul de literatură contemporană, va avea loc la Sfântu Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2022, 18:30

Peste 30 de edituri din România şi Ungaria vor participa la prima ediţie a târgului de carte şi festivalului de literatură contemporană SepsiBook ce va avea loc în municipiul Sfântu Gheorghe la finele lunii mai.

Evenimentul va fi organizat de Biblioteca Judeţeană Bod Peter, Consiliul Judeţean Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe şi Casa municipală de cultură, care au încheiat un parteneriat în acest scop.

„SepsiBook este primul eveniment de această anvergură din Sfântu Gheorghe și din zona județului Covasna, iar pe lângă târgul propriu-zis, ne dorim să ne adresăm publicului maghiar și român, cu programe literare și muzicale valoroase, atât în limba maghiară, cât și în limba română, dar și cu activități interactive. Vitalitatea culturală este un punct forte al municipiului Sfântu Gheorghe, iar un festival de literatură contemporană îmbinat cu un târg de carte va umple un gol în oferta culturală a orașului nostru. Ca municipalitate, susținem dezvoltarea tinerilor ca cititori, iar acesta este și rolul programului nostru, „La drum cu lectură”, dezvoltat împreună cu Biblioteca Județeană. De data aceasta, prin SepsiBook, dorim să ne adresăm și categoriei de vârstă sub 18 ani”, a declarat primarul Municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.

Potrivit directorului Bibliotecii Judeţene, Szonda Szabolcs, acesta va fi cel mai mare târg de carte organizat vreodată la Sfântu Gheorghe, care va include şi întâlniri cu scriitori, ore neconvenţionale de literatură, discuţii tematice, concerte, spectacole de poezie şi muzică.

Perioada de desfăşurare a evenimentului a fost aleasă pentru a coincide cu festivităţile şcolare de final de an.

„SepsiBook va oferi o bună oportunitate atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, de a achiziţiona lecturile de vacanţă la un preţ redus. Conform stadiului de planificare actual, pe baza informaţiilor deja existente, contăm pe participarea unui număr de circa 30 de edituri din Ungaria şi România, respectiv circa 95-110 de protagonişti ai programelor culturale, literar-muzicale şi de altă natură, care compun oferta de programe a festivalului”, a spus directorul Bibliotecii Judeţene, Szonda Szabolcs.

Inițiativa Bucharest 9

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:02

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.

Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale: Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Conferința Șefilor Apărării din Europa Centrală

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat, în perioada 17 – 19 noiembrie, la Conferința șefilor apărării din Europa Centrală, organizată la Sofia de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii din Europa.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comandamentului american și șefii apărării din Cehia, Croația, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și din țara gazdă, Bulgaria. Analiza situației de securitate din regiune și exercițiile majore de instruire ale NATO din acest an au fost subiecte pe agenda de lucru a conferinței.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată!

Publicat de Andra Radu, 29 octombrie 2021, 13:00

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, printr-o nouă hotărâre, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Olanda, Federaţia Rusă, Insulele Feroe şi Guernsey.

Totodată, potrivit HCNSU nr.95/2021, în zona galbenă au intrat:

– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica şi Antigua și Barbuda;

– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveţia, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania și Botswana;

De asemenea, în zona verde au intrat: Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice şi Insulele Turks şi Caicos.

Informații din teatrele de operaţii

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:32 / actualizat: 10 noiembrie 2021, 23:53

Edi Nicola (realizator rubrică): Puitorul de mine şi plase 274 Viceamiral Constantin Bălescu a încheiat primele de zile de misiune ca parte a operației „Irini”.

Marinarii militari români au executat, în această perioadă, în zona de sud-vest a bazinului mediteranean, peste 60 de interogări prin radiotelefon, pe frecvenţele internaţionale de telecomunicaţii ale navelor civile de transport, care tranzitau raionul de responsabilitate.

O echipă formată din scafandri de luptă de incursiune a efectuat și două misiuni de promovare a obiectivelor operației IRINI la bordul unor nave civile ce tranzitau zona.

Căpitan Bogdan Oancea, comandantul grupei de boarding: Am avut șansa ca la prima noastră operațiune de acest gen să dăm peste o navă cu echipaj românesc la bord, 18 români, ceea ce ne-a ușurat îndeplinirea obiectivului misiunii de a ne prezenta scopul în apele internaționale ale Mării Mediterane. Sperăm să nu fie probleme până la sfârșit.

Edi Nicola (realizator rubrică): Pandemia a fost o provocare, care a afectat multe aspecte ale operațiunii în ultimul an, atât în ceea ce privește siguranța pentru personalul KFOR, cât și în ceea ce privește oferirea de sprijin instituțiilor locale implicate în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2.

În această perioadă, contingentul românesc care sprijină aceste eforturi pe teritoriul Kosovo își rotește efectivele. Detalii ne oferă căpitan Karina Avădanei.

Căpitan Karina Avădanei: Sunt la cea de-a doua misiune în Kosovo, iar experienţa m-a ajutat să trec mai ușor peste perioada de luare în primire a funcției. Începerea activității noastre a coincis şi cu schimbarea comenzii.

În premieră, comanda aparține țării vecine Ungaria, general maior Ferenc Kajári fiind comandantul misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Misiunea Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a, se apropie de final. În această săptămână, în baza militară Bemowo Piskie au ajuns primii militari aparținând Batalionului 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a X-a.

Fregata „Regina Maria” va părăsi portul Constanța pentru a treia participare în acest an la o misiune a unei grupări NATO în vederea integrării în Gruparea de Luptă Permanentă Navală 2.

Fregata face parte din pachetul de forțe, puse la dispoziția NATO de către Armata României și cele două misiuni executate până acum în cadrul grupărilor navale NATO, precum și deținerea comenzii grupării navale a operației „Sea Guardian” sunt principalele repere ale contribuției Forțelor Navale Române la susținerea unei abordări aliate de tip 360 de grade la apărarea colectivă și gestionarea crizelor prin cooperare.

Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei 222 „Regina Maria”: Nava are la bord 240 de militari, un elicopter Puma Naval și un detașament de scafandri de luptă de incursiune.

Va continua să facă misiuni de supraveghere a traficului naval de descurajare a unor potențiale amenințări asupra statelor Alianței din bazinul mediteranean.

Exercițiul INTERCEPTOR 2021

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 00:42

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Forțelor Aeriene informează că în perioada 4-8 octombrie a avut loc exercițiul bilateral româno-ungar „INTERCEPTOR 2021”. Exercițiul a avut ca obiectiv principal exersarea tehnicilor, tacticilor și procedurilor NATO specifice misiunilor de poliție aeriană, precum și participarea activă la procesul de pregătire și executare a misiunilor aeriene în comun cu partenerii unguri. Forțele Aeriene Române au participat în cadrul exercițiului cu două aeronave MIG-21 Lancer ale Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii și cu o aeronavă C-27J Spartan, din cadrul Bazei 90 Aeriene Otopeni.

EVA FilmMakers Fest începe la Sfântu Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 1 septembrie 2021, 16:00

„EVA FilmMakers Fest”, primul festival de film dedicat exclusiv femeilor regizor, care se va desfăşura la Sfântu Gheorghe în perioada 4-10 septembrie, aduce în faţa publicului creaţiile a şapte regizoare din România şi Ungaria.

Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 4 septembrie, de la ora 17:30, în Sala Chaplin a Cinematografului Arta din Sfântu Gheorghe, iar fiecare zi va fi dedicate unei regizoare.

Cele şapte participante sunt Kocsis Agnes, Dana Bunescu, Szilagyi Zsofia, Andra Tarara, Felmeri Cecilia, Carmen Lidia Vidu şi Horvat Lili.

În programul festivalului sunt incluse, totodată, şi master-class-uri susţinute de fiecare dintre participante, precum şi proiecţii ale altor regizoare cărora programul de anul acesta nu le-a permis să participe la festival, respectiv Chiara Malta (cu filmul „Femei obişnuite”), Ivana Mladenovici (cu filmul „Ivana cea groaznică”) şi Ana Lungu (cu filmele „Un prinţ şi jumătate” şi „Autoportretul unei fete cuminţi”).

„EVA FilmMakers Fest se extinde totodată şi către alte cinci localităţi, dezavantajate de lipsa unui cinematograf, respectiv în Târgu Secuiesc, Baraolt, Sita Buzăului, Covasna şi Întorsura Buzăului, unde vor avea loc proiecţii în spaţii neconvenţionale, care permit tehnic difuzarea de filme în condiţii decente. (…)

La Sfântu Gheorghe, accesul se va face pe bază de bilete cu tarif redus. Intrarea la filmele proiectate în cele cinci localităţi incluse în proiect va fi gratuită, în limita locurilor disponibile. După difuzarea peliculelor, publicul va putea rămâne în sală pentru discuţii libere cu regizoarele invitate, pe marginea filmului respectiv şi nu numai”, au declarat organizatorii.

„EVA FilmMakers Fest” se va încheia pe 10 septembrie, cu un concert de muzică de film susţinut de Orchestra de Cameră Ciuc (Csiki Kamarazenekar), tot în ultima zi fiind programat un master-class special „In memoriam Fam Erika”.

Începe ultramaratonul „2×2 Race”!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 16:52

Aproximativ 300 de concurenţi din România, Ungaria, Spania, Rusia şi Republica Moldova vor lua startul, sâmbătă, la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), într-un ultramaraton unic în Europa, „2×2 Race”.

Acesta este singurul ultramaraton care se va desfăşura integral la peste 2.000 de metri altitudine, în Munţii Făgăraş, unde vor atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Negoiu şi Moldoveanu, informează un comunicat de presă al organizatorilor.

„Cursa de alergare montană „2×2 Race”, singurul ultra-sky maraton din România care atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Vf. Negoiu şi Vf. Moldoveanu, va avea loc anul acesta în data de 21 august, cu startul din zona Bâlea Lac. (…) „2X2 Race” se desfăşoară integral la peste 2.000 m, ceea ce o face unică în Europa şi una dintre puţinele din lume.

Astfel, ultramaratonul montan cu pornire de la Bâlea Lac este cel mai spectaculos şi solicitant eveniment din calendarul competiţional intern şi este comparabil ca dificultate cu alte curse recunoscute din afara ţării. Organizatorii UTMB (Ultra Trail du Mont Blanc), cea mai importantă competiţie de profil din lume – Chamonix-Mont Blanc, consideră „2X2 Race” drept o cursă de calificare pentru acest ultra-maraton montan”, se arată în comunicatul organizatorilor.

„Faţă de un maraton obişnuit, „2×2 Race” este un ultra-sky maraton, caracteristica lui fiind dată în principal de diferenţa de nivel de pe traseu, în cazul de faţă fiind de 4.200 – 4.500 de metri. Competiţiile de acest tip se desfăşoară pe teren accidentat, de la poteci de pământ prin pădure şi goluri alpine până la creste şi stânci cu grad înalt de dificultate. La „2×2 Race” se aleargă doar în gol alpin şi în proporţie de 80% pe stânci cu grad înalt de dificultate. Vremea este tot timpul dificilă pe munte, astfel că trebuie să ne asigurăm că alergătorii sunt pregătiţi mental şi fizic pentru acest efort”, a declarat Florin Băraş, unul dintre organizatorii competiţiei.

Alergătorii pot alege să participe la unul dintre cele două categorii de concurs – 2X2 şi X2.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 11:38

Edi Nicola (realizator rubrică): România a găzduit la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, operaţiunea militară Resolute Support Retrograde, care a avut ca scop redislocarea trupelor şi materialelor din Afganistan către Europa pentru ţările membre ale programului „Unităţi multinaţionale de transport strategic”.

În acest sens, grupul de transport aerian strategic din Baza Aeriană Pápa, din Ungaria, a executat un pod aerian între Baza 90 Transport Aerian Otopeni, folosită ca nod, şi alte trei aeroporturi militare din Afganistan – Bagram, Mazar i Sharif, Kabul – pentru redislocarea trupelor, echipamentelor şi materialelor în Europa.

Operaţiunea Resolute Support Retrograde are dublă însemnătate istorică, în primul rând fiind cea mai mare operaţiune de tip pod aerian şi, în al doilea rând, a contribuit la retragerea trupelor şi a materialelor din Afganistan. după 20 de ani de luptă.

Cu detalii, comandorul Gabriel Movileanu, comandantul Grupului de Sprijin al Bazei 90 Transport Aerian Otopeni:

Comandorul Gabriel Movileanu: Pentru această operaţiune, Baza 90 a pus la dispoziţie platformele pentru parcarea aeronavelor C-17 şi a asigurat dirijarea la sol a acestora.

De asemenea, spaţiile de lucru pentru echipele grupului de transport greu de la Pápa, din Ungaria, care au asigurat pregătirea şi executarea misiunilor şi mentenanţa aeronavelor.

Baza 90 a utilizat un nou terminal de pasageri şi materiale, dat în exploatare în cursul acestui an, lucru care a ajutat mult buna desfăşurare a activităţilor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Forţele Navale Române au participat în perioada 28 iunie – 10 iulie la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioanele de instrucţie terestre din zona Odesa.

Corveta contraamiral „Horia Macelariu” a plecat din Portul Militar Mangalia şi a luat cap compas Portul Odesa din Ucraina, unde a acostat, alături de alte nave militare străine participante la „Sea Breeze 21”.

Căpitan comandor Gabriel Lungu, comandantul corvetei contraamiral „Horia Macelariu”:

Căpitan comandor Gabriel Lungu: În timpul exerciţiului am executat respingerea ambarcaţiunilor rapide de suprafaţă, reaprovizionare de mare, remorcajul unei nave avariate cu defecţiuni la sistemul de propulsie, respingerea aviaţiei inamice şi căutarea, descoperirea, indentificarea, urmărirea şi atacul submarinului.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cea de-a doua navă militară, care a reprezentat Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina, a fost fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval, ambarcat la bord.

Fregata a executat o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză „Eversten”, după care s-a integrat în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice care operează în Marea Neagră şi a participat la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina. Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei „Regina Maria”:

Comandor Adrian Gobjilă: „Sea Breeze 21” este cea mai mare participare din istoria exerciţiilor. De asemenea, are o înseamnătate deosebită, pentru că deschiderea s-a suprapus cu Ziua Forţelor Navale Ucrainene, precum şi Ziua Statelor Unite. Reacţia Federaţiei Ruse a fost semnificativă, cu un număr crescut de nave, care au monitorizat acest exerciţiu.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov”, din Focşani, îşi continuă misiunea în Polonia. Artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Locotenent Mădălina Boboc, ofiţerul de informare şi relaţii publice al detaşamentului:

Locotenent Mădălina Boboc: Timp de două zile, secţiile de tragere au exersat tactici şi proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au avut posibilitatea de a pune în practică schemele de manevră şi s-au antrenat la îmbunătăţirea baremelor, pentru a fi gata de luptă în cel mai scurt timp.

Toate eforturile şi experienţa dobândintă ne-au ajutat să desfăşurăm un exerciţiu integrat şi sincronizat, astfel încât să ne putem pune în valoare toate capabilităţile de care dispunem.

Edi Nicola (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită la Forţa Kosovo, condusă de NATO, unde s-a întâlnit cu comandantul KFOR, generalul-maior Franco Federici.

Personalul din 27 de naţiuni, care au contribuit cu trupe şi directorul echipei NATO de consiliere şi legătură, generalul de brigade Jörg Rüter, Mai multe amănunte în ediţia viitoare a „Jurnalului militar”.

Avram Iancu vrea să stabilească un nou record mondial la înot!

Publicat de Andra Radu, 18 iunie 2021, 14:30

Bibliotecarul Avram Iancu, din Petroşani, va efectua, duminică, în Lacul Bicaz, un nou antrenament de anduranţă, pe durata a 10 ore, în cadrul pregătirilor pe care le face pentru a stabili un nou record mondial la înot în ape deschise.

Iancu şi-a propus ca pe 18 iulie să stabilească un nou record mondial la înot de anduranţă, el urmând să traverseze lacul Balaton din Ungaria, într-o cursă continuă de trei zile şi trei nopţi.

„La ora 8:00 dimineaţa mă voi arunca în apele reci ale Bicazului (17-18-19 grade Celsius) şi voi străbate cei 23 de kilometri ai celebrului lac românesc, în aproximativ 10 ore, din direcţia Piatra Teiului-Baraj. Înotul se va desfăşura după toate regulile de marathon swim şi va fi recunoscut de către toate marile asociaţii de profil din lume: Marathon Swimmers Federation, World Open Water Swimming Association”, a anunţat polisportivul pe pagina sa de Facebook.

Pe parcursul antrenamentului, Iancu va fi însoţit de mai multe echipe de suport, pe lac şi pe uscat, iar evoluţia lui va putea fi urmărită pe un link de live tracker.

Până acum, Iancu s-a antrenat în lacul Ştiurţ, situat în spatele casei sale din Petroşani, a continuat cu lacul de acumulare Cinciş, de lângă Hunedoara, şi apoi cu Canalul Bega din Timişoara.

Pe parcursul acestei încercări, sportivul nu are voie să se oprească şi nu va putea purta costum de neopren. De asemenea, pe timpul traversării nu-i va fi permis să atingă pe cineva sau barca însoţitoare. Singurul lucru permis este ca echipa sa de suport să-i arunce hrana necesară, la fiecare jumătate de oră.

Iancu a anunţat că va dedica acest record multiplei campioane Nadia Comăneci, pentru a marca astfel împlinirea a 45 de ani de la momentul în care sportiva a obţinut prima notă de 10 din istoria gimnasticii mondiale.

Festivalul Internaţional „HolnapUtan” la Teatrul Szigligeti din Oradea!

Publicat de Andra Radu, 3 iunie 2021, 11:56

Teatrul Szigligeti din Oradea a invitat patru trupe de teatru din trei ţări, România, Ungaria şi Serbia, în Festivalul Internaţional „HolnapUtan” („Poimâine”), ce are loc în perioada 3-6 iunie.

În deschiderea evenimentului, miercuri, de la ora 19:00, va fi prezentat spectacolul de mare succes „Cireaşa neagră” al Teatrului Naţional de la Miskolc, Ungaria.

Pe 5 iunie, de la ora 17:00, publicul este invitat la spectacolul „Tigrul sibian” al gazdei festivalului, Trupa Szigligeti, în regia Gianinei Cărbunariu, montată pe scenă de Tóth Tunde.

Tot pe 5 iunie, dar de la ora 19:00, trupa Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara vine la Oradea cu noua sa premieră, musicalul „Kilenc” („Nouă”). Spectacolul muzical distins cu mai multe premii Tony este o adaptare Broadway a filmului semi-autobiografic „8 1/2” de Federico Fellini.

Pe 6 iunie, în ultima zi de festival, teatrul orădean va găzdui o producţie a Teatrului de stat maghiar din Novi Sad (Serbia), pentru prima dată la Oradea, şi care va prezenta un spectacol muzical clasic numit „Parasztopera” („Opera Ţărănească”), de Pinter Bela şi Darvas Benedek.

Timişoara ar putea deveni Capitală Europeană a Culturii în 2023!

Publicat de Andra Radu, 15 iulie 2020, 15:38

Experţii europeni din domeniu au propus, oficial, amânarea anului în care Timişoara să devină Capitală Europeană a Culturii, cu o întârziere de doi ani, alături de alte două oraşe din Ungaria şi Grecia.

Reprezentanţii Comisiei Europene, vicepreşedintele Margaritis Schinas şi comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, au anunţat că vor propune colegiului comisarilor europeni declarea perioadei evenimentelor culturale dedicate capitalelor culturale europene 2020-2021.

„O primă decizie cu privire la decalarea anului exercitării titlului de Capitală Culturală Europeană pentru mai multe oraşe aflate în această situaţie în această perioadă a fost luată de către comisarul european Mariya Gabriel şi vicepreşedintele Margaritis Schinas. Aceştia au decis să prezinte colegiului comisarilor o propunere echilibrată de modificare a deciziei cu privire la capitalele europene ale culturii.

Pentru Timişoara propunerea este de a exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, alături de Veszprem din Ungaria şi Elefsina din Grecia, în acelaşi timp Novi Sad va exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2022, alături Kaunas din Lituania şi Esch sur Alzette din Luxemburg. Este un gest de solidaritate între toate capitalele europene ale culturii în cauză care reflectă spiritul Uniunii Europene”, a afirmat viceprimarul Dan Diaconu.

Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, propunerea expertilor va intra pe circuitul oficial de aprobare, urmând ca o hotărâre să fie luată de Comisia Europeană până la jumătatea lunii august.

Se aşteaptă ca decizia finală să fie luată în luna octombrie a acestui an.

Slujire Arhierească și moment aniversar la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 iulie 2020, 13:55

Miercuri, 8 iulie 2020, ziua de prăznuire a Sfinților Mucenici Epictet și Astion, a fost prilej de îndoită Sărbătoare la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria. În această zi se împlinesc 13 ani de la hirotonia întru Arhiereu a Preasfințitului Părinte Siluan, ca Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, iar pe de altă parte au fost cinstiți acești doi Sfinți Mucenici din Sciția Mică, care au pătimit la Halmyris, în 8 iulie 290, iar din anul 2002 o mică părticică din Sfintele lor Moaște se află și pe Sfânta Masă a Catedralei din Giula.

La această Sărbătoare, Preasfințitul Părinte Siluan a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească împreună cu un sobor de preoți și diaconi, format din Părintele Protosinghel Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial, Părintele Florin Olteanu, Protopop de Giula și Paroh la Chitighaz (Kétegyháza), Părintele Alexandru Șereș, Paroh la Aletea (Elek) și Crâstor (Sarkadkeresztúr) și Arhidiaconul Emanuel Văduva. Răspunsurile la strană au fost dată de cântăreții Catedralei, iar la slujbă au luat parte maici de la Centrul Eparhial și credincioși din Giula, între care și cadre didactice de la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din acest oraș, dar și credincioși veniți din România, din localitatea Chișineu Criș.

Tot cu acest prilej, a fost săvârșită și o slujbă de „Te Deum” în semn de mulțumire și recunoștință adusă Bunului Dumnezeu pentru tot ajutorul și binefacerile Sale revărsate cu îmbelșugare asupra Ierarhului, clerului, cinului monahal și credincioșilor din Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, în acești 13 ani, dar și asupra preoților și credincioșilor din Episcopia Daciei Felix, atât din părțile Voievodinei, cât și ale Timocului, având în vedere faptul că, temporar, începând din anul 2017, din încredințarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, se îngrijește și de Episcopia Daciei Felix, în calitate de Locțiitor.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Siluan și-a exprimat, la rândul Său, recunoștința față de Bunul Dumnezeu, Care i-a încredințat această misiune și lucrare în ogorul sfânt al Bisericii Străbune, dar și față de cei care i-au fost alături, în această perioadă, între care se numără vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae al Banatului, care împreună cu un sobor de Ierarhi, a săvârșit hirotonia întru Arhiereu a Preasfințitului Părinte Siluan, în data de 8 iulie 2007; Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, care i-a fost duhovnic, în timpul Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu, unde spovedea mulți studenți și credincioși; Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, predecesorul său, care vreme de 8 ani a condus Eparhia Ortodoxă Română din Ungaria; Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care poartă de grijă neîncetat tuturor comunităților ortodoxe românești, din țară, din jurul granițelor și din diasporă, precum și toți părinții și maicile de la Centrul Eparhial și ceilalți clerici și credincioși din Episcopie.

Un cuvânt de mulțumire și felicitare a fost rostit din partea Părintelui Protopop Florin Olteanu, în numele celorlalți clerici români din Episcopia Ungariei.

La final, Ierarhul i-a invitat pe preoți și pe credincioși la o recepție, oferită la Centrul Eparhial.

Preasfințitul Părinte Siluan este originar din satul Chelmac, de pe Valea Mureșului, s-a născut la Lipova, județul Arad, în data de 16 septembrie 1971, a urmat cursurile Școlii Generale și cele Gimnaziale în satul natal și comuna Conop, apoi pe cele Liceale la Arad și Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu. A studiat, de asemenea, în Franța și Grecia, a devenit monah la Mănăstirea Hodoș-Bodog, împreună cu Părintele Sofronie Drincec, pe care l-a ajutat ulterior, în calitate de Ieromonah, iar mai apoi i-a și urmat în scaun, ca Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, începând cu data de 8 iulie 2007. Din anul 2017 a primit temporar și conducerea Episcopiei Daciei Felix, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și din încredințarea Sfântului Sinod.

 Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Foto: Arhid. Emanuel Văduva

Fără carantină sau autoizolare pentru românii care se întorc din 17 state europene!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2020, 16:47

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.

Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Paşi către constituirea Comisiei Europene 2019 – 2024

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 noiembrie 2019, 12:48

Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.

După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.

Începe Festivalul ”Sighișoara Medievală”!

Publicat de Andra Radu, 25 iulie 2019, 13:53

Peste 250 de artişti din România, Ungaria, Ucraina şi Italia sunt aşteptaţi să facă spectacol, de vineri până duminică, la Festivalul Sighişoara Medievală.

Ediția din acest an își propune să aducă Festivalul Sighişoara Medievală la valoarea pe care o merită, și anume a celui mai vechi festival medieval din România care să se bucure de autenticitatea perioadei declarate prin spectacole, muzică și imagine, devenind astfel o poartă de călătorie în timp care să pună în valoare Cetatea Sighișoarei. Importanţa acestei manifestări constă în puntea de comunicare realizată prin intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale.

„Cel mai important festival medieval apărut în anul 1992, care prezintă viaţa civilă şi militară a secolelor XIII – XVII, îşi deschide porţile în perioada 26 – 28 iulie 2019. Tema festivalului de anul acesta este ‘Misterul medieval’ făcând referire la formele teatrale apărute în Evul Mediu cu acceptul bisericii şi care promovau moralităţi religioase, tablouri biblice, ce aveau ca scop educarea poporului, dar şi la înţelesul enigmatic al acestei perioade”, se arată în comunicatul organizatorilor.

Publicul va avea ocazia să vadă concerte pe scenă şi stradale, demonstraţii militare, reconstituiri istorice ale unor evenimente militare pedestre şi ecvestre, spectacole de teatru medievale, de commedia dell’Arte, jonglerii, dansuri medievale, magie şi ateliere artistice şi de mânuire a armelor medievale.

„Printre artiştii participanţi vor fi actorii Eugenia Şerban, Cosmin Şofron, Gabriel Apostol, Trupele de muzică SPIRITUAL SEASONS din Ucraina, ANNO MUSICA din Ungaria, SPECIMEN TEATRO din Italia, CIMPOIERII de Transilvania şi TRUVERII din Romania, dintre cei mai importanţi lăutişti din ţară: Caius Hera, Cristi Lazar, Nicolae Szekely, Companii teatrale precum Skepsis din Alba Iulia, Studio 24 din Bucureşti şi, nu în ultimul rând, ordine militare din Mediaş, Cluj Napoca, Braşov, Bucureşti, Artgotica din Sibiu cu jonglerii cu steaguri şi Nosa din Bistriţa cu dansuri medievale. Dar să nu uităm de proiecţia video de pe Turnul cu ceas, ce va închide această ediţie”, se precizează în comunicat.

UE laudă schimbarea de plan a României cu privire la reformele controversate

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2019, 14:44

Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.

Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.

De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.

Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.

Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat,  înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.

Turiștii străini, din ce în ce mai interesați de România

Publicat de Andra Radu, 12 aprilie 2019, 15:20

Cu trecerea anilor, românii au început să nu mai vadă cât de frumoasă este România, au uitat să o aprecieze. În schimb, turiștii străini preferă țara noastră ca destinație turistică.

Majoritatea turiștilor, care vin în România, ajung să îndrăgească țara, povestindu-le și prietenilor de peste graniță despre experiențelor lor. Cei mai mulți vin încântați de poveștile și legendele despre România, dorindu-și să descopere farmecul locului.

De asemenea, nu putem uita de entuziasmul cu care prințul Charles a promovat România, atrăgând turiști din zone îndepartate.

Turiștii provin din Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Austria, China, India și Japonia. Unii preferă Bucureștiul pentru petrecerile din Centrul Vechi, alții vin pentru o porție de adrenalină sau sunt atrași de partea culturală.

Sejururile scurte, în orașele românești, sunt pe locul doi în topul motivaţiilor care îi împing pe străini să viziteze România. Țara noastră a început să devină o destinație de city break în urmă cu câțiva ani, când numărul zborurilor low cost a luat amploare în România.

Bucureștiul e, de departe, pe primul loc, urmat de Timișoara, Sibiu, Iași , Cluj , Oradea și Constanța.

Capitala este o surpriză plăcută din punct de vedere gastronomic și al atmosferei, asigurând o mini-vacanță plină contraste.

O primă categorii de turiști, care ajung în România, sunt tinerii până în 35 de ani, care vin să exploreze și li se pare interesant această țară plină de contraste.

A doua categorie sunt cei trecuți de 35 de ani, care vin ca rezultat al unor recomandări primite de la colegi sau prieteni care au mai fost în România cu diverse ocazii, în special de business, sau invitați de o cunoștință din țară.

A treia categorie este formată din turiștii care vin cu un scop anume, de exemplu Untold, iar aceștia stau un weekend prelungit.

Oricare ar fi motivul, nu putem nega că România este din ce în ce mai vizitată de străini. Dacă ei pot vedea cât are de oferit țara noastră, noi de ce am devenit insensibili la frumusețea ei?!

THE TIMES: Europa ex-comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 11:36

Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est

Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.

Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.

Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.

Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.

Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.

Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.

O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.

O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.

Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.

Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.

Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.

La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.

La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.

Autor: Edward Lucas

MAGYAR IDŐK: Comisia de la Veneţia se află din nou într-o misiune de evaluare, în Ungaria

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2019, 11:49

Delegaţia acestui organism consultativ, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, se va informa despre reforma instanţelor judecătoreşti

Este contestabilă imparţialitatea delegaţiei Comisiei de la Veneţia care a sosit luni în Ungaria pentru a se informa despre restructurarea instanţelor de contencios administrativ. Delegaţia este formată din şase membri, iar unul dintre ei, cel din Germania, trebuie să fie recunoscător Partidului Social-Democrat pentru că în ţara sa a devenit judecător constituţional. Şi membrul austriac a fost numit pe criterii politice, în Austria el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Constituţionale la propunerea şefului statului, membru al Partidului Verzilor. Totodată, secretarul Comisiei de la Veneţia este adeptul unui superstat European, fiind un federalist convins.

Luni a sosit în Ungaria delegaţia Comisiei de la Veneţia, scopul vizitei fiind evaluarea stadiului  implementării reformei instanţelor de contencios administrativ. Pe parcursul vizitei de două zile, delegaţia va purta discuţii cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Magistraturii (OBH), ai Ministerului Justiţiei, ai Curţii Supreme de Justiţie, precum şi cu preşedinţii sau reprezentanţii organizaţiilor profesionale din domeniul justiţiei. Potrivit programului oficial, delegaţia va cere şi opinia unor ONG-uri care figurează pe lista de plată a lui George Soros.

Într-un comunicat scurt, preşedintele OBH, Tünde Handó, a precizat luni că structura autonomă a instanţelor de contencios administrativ nu periclitează independenţa şi autonomia judecătorilor, în schimb restabileşte o tradiţie în justiţie, care a fost întreruptă de comunism.

Având în vedere cine sunt membri delegaţiei Comisiei de la Veneţia, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, este puţin probabil că va exista vreun argument care să îi convingă asupra solidităţii statului de drept din Ungaria. Din cei şase membri ai delegaţiei cel puţin în cazul a trei membri trecutul lor este îndoielnic, fiind cunoscută cariera lor. Monika Hermann a fost aleasă în 2011 ca membru al Curţii Constituţionale Federale din Germania din partea Partidului Social-Democrat (SPD), în timp Christoph Grabenwarter a fost ales vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Austria ca urmare a propunerii preşedintelui ţării, Alexander Van der Bellenem, membru al Partidului Verzilor. Totodată, preşedintele SPD a fost la vremea respectivă Sigmar Gabriel, care a devenit cunoscut, pe lângă scandalurile din domeniul economic în care a fost  implicat, prin faptul că în 2015 a solicitat, în concordanţă cu proiectul George Soros, colonizarea organizată cu străini şi recunoaşterea acestora ca refugiaţi. La rândul său, Alexander Van der Bellen este, de asemenea un politician pro-migraţie, adeptul societăţii deschise, care după instalarea sa în funcţie de şef al statului l-a primit imediat pe George Soros. Pe de altă parte, secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, nu este apropiat în mod expres de nici un partid sau politician, ci mai degrabă de o ideologie: este federalist convins asemănător lui Ferenc Gyurcsány şi visează la realizarea unui superstat european. Această convingere i-a fost implementată la College of Europe, unde a participat la cursurile pentru instruirea postgraduală – aşa cum se întâmplă şi la Universitatea Central-Europeană. În rândul acestor tineri care au studiat la College of Europe sunt mulţi liberal-democraţi, printre care se află şi premierul finlandez, Alexander Stubb. După cum se ştie Stubb s-a lansat anul trecut în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare în calitate de contracandidat al lui Manfred Weber. Stubb şi-a construit campania electorală, printre altele, pe tema migraţiei care – în opinia sa – nu trebuie oprită, ci gestionată, ceea ce înseamnă că, în cazul alegerii sale în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, FIDESZ va avea o mare dilemă: ori Viktor Orbán şi partidul său vor trebui să susţină edificarea democraţiei liberale, ori vor trebui să părăsescă Partidul Popular European.

Un raport al Credit Suisse afirmă că acum românii sunt mai bogaţi decât ungurii

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2018, 11:31

Pentru prima oară în istoria lor post-comunistă, românii sunt mai bogaţi decât ungurii, conform raportului „2018 Global Wealth” realizat de Credit Suisse [https://www.credit-suisse.com/corporate/en/research/research-institute/global-wealth-report.html].

Averea per cap de adult e estimată la 36.799,50 euro (42.282 dolari) în România, comparativ cu 35.786,43 euro (41.118 dolari) în Ungaria, un salt impresionant pentru România, a cărei bogăţie per capita era în 2000 mai puţin de o treime din cea a vecinului său vestic, Ungaria.

Conform aceluiaşi raport, Regatul Unit are cea mai mare avere per capita în Europa de Vest, cu 242.264,62 lire sterline (314.842 dolari), urmat de Franţa cu 277.012,23 euro (318.339 dolari) şi Germania cu 218.289,87 euro (250.856 dolari).

Articol de Ilia Roubanis

Ultima „euroviziune” a lui Juncker, marginalizată de drama lui Orbán

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2018, 11:50

Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice
cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria

Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.

S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.

Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.

Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.

Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.

De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.

Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.

Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.

Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.

Orbán judecat

Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.

Articol de Mehreen Khan, Strasbourg

Toată lumea ţine secrete motivele din cauza cărora OTP nu a putut cumpăra o bancă în România

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 mai 2018, 11:07

Faptul că banca OTP din Ungaria a renunţat la a cumpăra Banca Românească, fără a oferi vreo explicaţie, va duce la riscuri în achiziţiile sale viitoare.

„Nu comentăm cele întâmplate, aşteptăm declaraţii din partea BNR” – a declarat cotidianului citat purtătorul de cuvânt al National Bank of Greece pe marginea nereuşitei vânzări. BNR tace de asemenea şi nu oferă explicaţii privind refuzul cererii OTP din martie de a cumpăra Banca Românească. Mai ales că vara trecută tranzacţia  părea să fi fost un fapt încheiat. Nici motivele OTP, potrivit cărora trecuse termenul prevăzut pentru cumpărare, nu clarifică lucrurile.

Conform informatorilor HVG din România, autorităţile de acolo puteau fi nemulţumiţi de originea preţului de cumpărare din partea OTP,  ceea ce  pare destul de curios, fiind vorba despre unul din grupurile bancare cele mai eficiente care respectă normele internaţionale.

Există şansa ca în timpul negocierilor să fi căzut din dulap nişte schelete şi de aceea OTP a profitat de  posibilitatea  retragerii – apreciază experţii. Banca Românească este încărcată de creditele în valută ale populaţiei. Deşi acestea au fost parţial externalizate în străinătate, se pare că OTP a aflat despre acest lucru ulterior încheierii contractului.

„Este de neînţeles de ce OTP nu oferă o explicaţie clară pentru cele întâmplate, deoarece astfel se va confrunta cu investitori nesiguri. Fără îndoială că eşecul din România va creşte riscul unor achiziţii de bănci din străinătate, dar ar fi exagerat să se creadă că din acest motiv banca va fi refuzată şi în alte părţi – a declarat analistul József Miró din partea băncii Erste.

Uniunea Europeană acordă 1,3 miliarde euro pentru modernizarea căilor ferate ungaro-române

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 februarie 2018, 11:10

Potrivit MTI (agenţia de presă ungară), UE va acorda aproximativ 1,3 miliarde euro, din fondurile de coeziune, pentru modernizarea căii ferate care leagă Curtici de Constanţa – s-a anunţat luni la Bruxelles.

În urma lucrărilor, călătoria pe tronsonul Curtici – Simeria (185 km) va fi mai rapidă şi mai sigură. Urmează sa fie renovate 13 gări, se va repara sistemul de informare a călătorilor, respectiv se vor construi poduri şi tuneluri.

După cum a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, “fiecare euro investit va consolida coeziunea teritorială şi competitivitatea economică din România, respectiv va îmbunătăţi legăturile cu Ungaria şi cu celelate părţi ale Europei, făcând posibilă o circulaţie curată, rapidă şi sigură”.

În comunicatul emis, s-a menţionat că, anterior, renovarea mai multor tronsoane din reţeaua transeuropeană (TEN-T) a fost sau este finanţată din alte fonduri unionale, iar modernizarea a fost sprijinită de EIB (European Investment Bank) şi CEF (Connecting Europe Facility).

Susţinem Uniunea Europeană, dar suntem critici faţă de politicile unionale de la Bruxelles

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2018, 10:05

Pornind de la îngrijorările legitime ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est faţă de Uniunea Europeană, mediatizate intens de CNN (n.r. televiziunea de ştiri din SUA), nu putem să trecem peste observaţiile analiştilor politici Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu.
Aşa cum se subliniază şi în cotidianul NAPI GAZDASÁG (Ungaria), cei doi autori apreciază, într-un interviu publicat de Adevărul, drept o poveste enigmatică faptul că România a promis întregul gaz metan din Marea Neagră pentru trei întreprinderi ungare. Din această istorie, care mai aşteaptă să fie “lămurită”, s-a tras concluzia – asemenea şi altor comentatori români – că, în urma ei, Ungaria urmează să ajungă într-o situaţie bună, în loc ca România să fie ajutată pentru a-şi extinde greutatea în regiune.

În opinia autorului si analistului Paul Hockenos, cei din Europa Centrală ridică, în mare parte, probleme legitime, deşi concluziile lor nu sunt neapărat şi cele corecte. Dacă UE nu va trata corespunzător acest gen de sesizări, evoluţia lor ar putea duce chiar şi la destrămarea UE. În aprecierea sa, supărarea celor din Europa Centrală este puţin mai greu de înţeles, dacă se ţine seama de faptul că economia regiunii s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani şi marea parte a populaţiei se pronunţă clar în favoarea UE. Nici cei mai vocali demagogi ai Europei Centrale nu sunt împotriva UE, ci se opun mai degrabă Bruxelles-ului în măsura în care există divergenţe de păreri în privinţa politicilor unionale şi nu a Uniunii în ansamblu – a scris Hockenos.
Autorul articolului publicat în NAPI GAZDASÁG menţionează că ţările mai mici şi mai sărace din Europa Centrală sunt mai sensibile faţă de deficitul de democraţie existent în UE.

De multe ori ţările occidentale lasă să înţeleagă cei central-europeni că nu au dreptul să se plângă, ci “să se bucure că măcar pot sta la aceeaşi masă cu cei mari”.
După mai mulţi ani de a tolera acest lucru, de acum “aroganţa Bruxelles-ului” a devenit foarte iritantă, iar populiştii central-europeni profită din plin de această antipatie.

Nouă ţări europene au primit un ultimatum din partea Comisiei Europene care le cere să ia măsuri împotriva poluării mediului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 februarie 2018, 12:06

Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului

În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc  la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.

Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.

Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.

„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella.  „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.

Piaţa imobiliară din Europa de Est este în creştere

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 ianuarie 2018, 14:19

Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și nu numai. Zona denumită de către experți drept ECE, şi care reuneşte țările din Europa Centrală și de Est, se află acum în vizorul investitorilor internaționali care caută să-şi construiască portofolii şi venituri stabile și pe termen lung.

Există şi cifre care ajută la încadrarea celor care până de curând erau consideraţi verii săraci din Europa și care astăzi își pot permite să privească spre viitor cu mai puține preocupări decât țările din Europa de Vest. Astfel, produsul intern brut din ţările Europei Centrale şi de Est a crescut cu 4% în 2017, aceasta fiind creșterea mai accentuată la nivel european.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, între 2017 și 2022, tot aici se va înregistra cea mai mare creștere din Europa, cu o previziune de 3% pe an, față de 1,9% din Europa de Sud și 1,8% din Europa continentală. Investițiile în sectorul imobiliar din zona ECE au crescut cu 10% numai la mijlocul anului 2017 (și continuă să crească). Zona spațiilor de birouri cu «caracteristici moderne» a ajuns la 22 de milioane de metri pătraţi, iar creșterea continuă în ritm de circa un milion de metri pătrați pe an.

„Standardele de viață în Europa Centrală și de Est vor continua să vină în convergenţă cu cele ale economiilor consolidate și în anul 2025, iar țări precum Polonia și Republica Cehă vor avea acelaşi PIB (sau chiar mai mare) pe cap de locuitor ca media celor 27 de țări europene”, explică Per Hammarlund, chief emerging market strategist la Seb Bank. Pe scurt, nu vom asista doar la o creştere ulterioară, ci la o creștere durabilă pe termen lung, iar factorii principali sunt înalta calitate a capitalului uman, costurile reduse ale forței de muncă şi deschiderea faţa de comerț și investiții. Pe scurt, o economie ultra-competitivă, potrivit JLL.

Condițiile pentru a face afaceri, măsurate de către Banca Mondială, s-au îmbunătățit rapid și ating nivelurile țărilor Europei de Vest. Un exemplu în acest sens este România, care în 2007 se plasa imediat după China, India și Africa de Sud ca percepție a corupției și care acum se află înaintea Greciei și Italiei.

Sectorul spațiilor de birouri este cel preferat de investitori, fiind urmat îndeaproape de alte sectoare. În ultimii cinci ani, investițiile au crescut non stop și cei 5,6 miliarde de euro din prima jumătate a anului 2017 reprezintă o creștere de 10% pe o bază anuală. Dar cine va investi? În principal străinii, pornind de la realitățile din Africa de Sud, Singapore și America de Nord. Capitalurile se direcţionează spre birourile din Republica Cehă, care reprezintă cea mai importantă piaţă cu o cota de 39%, spre Polonia (29%), Ungaria (13%), România (9%) și Slovacia (3 %).

Datele furnizate zilele trecute de Eurostat arată o creștere medie anuală a prețurilor locuințelor în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 egală cu 4,1% în zona euro și cu 4,6% în UE. Cifre care pălesc în comparație cu procentul de 12,3% din Republica Cehă, cu cel de 10% din Ungaria, de 9% în Bulgaria, 8% din Slovenia, 7% din Slovacia şi de peste 6% în România (în aceeași perioadă și potrivit aceleiaşi surse Italia a înregistrat -0,5%).

În Ungaria s-a redus TVA-ul pentru serviciile de internet

Publicat de adinaiftime, 4 ianuarie 2018, 09:00

În Ungaria s-a redus TVA-ul pentru serviciile de internet, de la 18 la 5 procente. Reprezentanţii guvernului de la Budapesta afirmă că Ungaria are astfel cea mai redusă Taxă pe Valoarea Adaugată la serviciile de internet din Europa.

Prin noua reducere a taxei, companiile şi cetăţenii vor economisi în total, aproximativ 23 de miliarde de forinţi, adică în jur de 74 de milioane de euro.