Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

Bulgaria este pe locul cinci în UE privind majorarea preţurilor la locuinţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2017, 14:57

Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE

Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.

În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Nivelul salarial scăzut din ţările membre UE se apropie cel european

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 octombrie 2017, 11:11

După cum a precizat Comisia Europeană la Bruxelles, în statele din zona euro salariile au crescut anul trecut cu 1,2 procente. Salariile au crescut şi în aproape toate statele membre UE. Ţări cu un nivel scăzut, cum ar fi statele baltice, Ungaria şi România au înregistrat creşterea cea mai puternică. După cum se afirmă, salariile medii înregistrează o tendinţă de creştere în întreaga Europă.

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Extrema dreapă în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 07:28

După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:

Germania

Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.

Franţa

După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.

Olanda

Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.

Bulgaria

Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.

Austria

Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.

Italia

Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.

Grecia

Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.

Suedia

Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.

Belgia

Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.

În Uniunea Europeană situaţia romilor s-a îmbunătăţit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 septembrie 2017, 09:17

În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează  că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.

Sursa: http://inforadio.hu/kulfold/2017/09/01/ha_lassan_is_de_javul_a_romak_helyzete_az_europai_unioban / RADOR

Opt ţări din UE se aliază împotriva Chinei în lupta împotriva produselor contrafăcute

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 august 2017, 07:38

Opt ţări membre ale UE au decis să întreprindă o acţiune juridică comună împotriva Chinei cu scopul de a cere anularea a 25 de mărci comerciale înregistrate la Beijing sub același nume cu cel al unor cunoscute mărci europene. Italia, Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Germania, Ungaria și România se află pe punctul de a începe o acțiune legală comună în acest sens. Ştirea – anticipată de Euractiv – este consemnată într-un document din 8 august al Ministerul elen al Agriculturii și a fost confirmată de surse UE.

Din document, reiese că în practică, în timpul celei de-a 11-a runde a discuțiilor dintre UE și China care ar trebui să ducă, până în luna decembrie, la un acord pentru protejarea reciprocă a 200 de produse D.O.P (Denumire de Origine) și I.G.P (Indicaţie Geografică), China ar fi fost de acord cu  recunoașterea I.G.P-urilor în baza unui mecanism de „coexistență“ cu propriile produse similare refuzând să discute despre anularea celor 25 de branduri (majoritatea fiind vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi) asemănătoare celor originare europene. Motiv pentru care cele 8 state membre au decis (spre deosebire de UE), să continue lupta pentru o cauză comună.

Cel puţin deocamdată, Italia pare interesată doar de oţetul balsamic (intens falsificat în China), în timp ce Grecia pare interesată de brânza feta, Spania de ulei, iar Franţa de vinuri. „Scopul acordului în curs de negociere – a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene – este cel de a obține cel mai bun rezultat posibil, chiar și pentru producătorii care se confruntă cu concurența produselor deja înregistrate ca mărci comerciale în China și nu originare în UE. Producătorii de D.O.P şi I.G.P pot beneficia de protecție în China fie printr-un mecanism de „coexistență“ cu marca locală anterioară, fie adresându-se justiției „.

Anul trecut, autoritățile vamale europene au confiscat peste 41 de milioane de produse false și contrafăcute (+ 2%, comparativ cu 40.7 milioane în 2015), pentru o valoare totală de 672 milioane de euro (comparativ cu 642 de milioane în 2015). Cele mai confiscate ”falsuri” sunt țigările (peste de 9,9 milioane bucăţi), urmate de jucării (86,8 milioane) și de produsele alimentare (5,3 milioane). China rămâne liderul incontestabil al produselor contrafăcute, fiind urmată de Hong Kong.

Sursa: ILSOLE24ORE (Italia) – Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR

http://www.ilsole24ore.com/art/impresa-e-territori/2017-08-17/alimentare-otto-paesi-ue-si-alleano-contro-cina-132101.shtml?uuid=AEgX03DC/cpaunel

Săptămâna căsătoriei la Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 martie 2017, 21:48 / actualizat: 7 martie 2017, 10:05

De 53 de ani împreună la bine și la greu – Soții Ana și Teodor Netea din Micherechi

Săptămâna căsătoriei este  sărbătorită în 21 de ţări de pe patru continente. Ungaria a aderat la această mişcare în 2008, prin cooperarea bisericilor creştine şi a organizaţiilor civile, cu participarea a numeroase oraşe, localităţi şi comunităţi. Săptămâna a fost marcată anul acesta între 12-19 februarie. Ana şi Teodor Netea din Micherechi şi-au unit destinele de mai bine de cinci decenii. Se cunosc încă din copilărie. Mai târziu prietenia s-a schimbat în dragoste, cei doi căsătorindu-se în urmă cu 53 de ani. Toată viaţa au fost gospodari, au muncit din greu în foliile din Micherechi. Au doi copii şi trei nepoţi, şi mai au o singură dorinţă – un strănepot…

Cum erau nunţile de demult din Micherechi, care este rolul soţiei şi al soţului într-o căsnicie, dacă este importantă credinţa şi dacă mai poate fi susţinută în secolul XXI. instituţia căsniciei – sunt câteva întrebări la care ne-au răspuns Ana şi Teodor Netea.

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator MTVA – Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română

Muzică: primaș Teodor Covaci din Micherechi, maestru al artei populare, înregistrare 1975

Gala Premiilor de Excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 februarie 2017, 19:45 / actualizat: 5 februarie 2017, 20:45

În seara zilei de 30 ianuarie la Bucureşti a avut loc a doua ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice. Evenimentul a fost organizat pentru a doua oară de ICR București, prin Direcţia Români din afara graniţelor, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni. Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunităţile româneşti de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României şi Balcani. A fost premiată excelenţa în comunităţile româneşti şi contribuţia unor personalităţi ale vieţii socio-culturale din cadrul acestor comunităţi la păstrarea identităţii naţionale, prin promovarea limbii şi culturii române în ţările de reşedinţă. Din partea comunităţii românești din Ungaria au fost premiaţi doi artişti plastici: Adela Kiss şi Ştefan Oroian.

Artistul plastic Adela Kiss:

A consemnat Ștefan Crâsta, redactor, Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română

(Foto: Mihail Cratofil)

O educație eficientă necesită investiții adecvate

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 noiembrie 2016, 11:30

În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare.  Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:

În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat. La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport,  Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.

Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2016, 10:30

Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii  Europene, acest adevăr:

Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.

Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.

Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.

La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.

Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.

Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții  sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.

La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.

Premiul TINERE TALENTE la Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii şi Adolescenţi „HERMANNSTADTFEST”, Sibiu – 2016

Publicat de Bogdan Dragomir, 27 iulie 2016, 11:32 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:05

Sala Teatrului GONG Sibiu – Festivalul HERMANNSTADTFEST 2016 (foto Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)

În perioada 8-10  iulie, la Sala Teatrului GONG din Sibiu, acest oraş frumos, curat şi ospitalier aşezat la poalele Munţilor Făgăraş, o emblemă tradiţională dar şi modernă a culturii româneşti, s-a desfăşurat cea de a IV-a ediţie a Festivalului internaţional pentru copii şi adolescenţi “Hermannstadtfest” 2016! Organizatorii acestei ediţii au fost Asociaţia DOMY MUSIC STAR, Asociaţia “David Petrovich pentru copii” şi Palatul Copiilor din Sibiu, evenimentul fiind realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, Consiliului local şi al Primăriei oraşului Sibiu. 

Interviu cu Daniela Simionescu – Director al Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 realizat de Mona Vilceanu-Radio Romania Iasi.

Festivalul,  aflat la cea de a IV-a ediţie, a reușit să devină unul dintre cele mai importante evenimente  ale genului din România. În decursul celor trei zile de emoţii şi muzică au avut loc două spectacole concurs şi Gala festivalului la care au participat peste 120 de interpreţi din România, Bulgaria, Belgia, Republica Moldova şi Ungaria. Concursul s-a desfăşurat pe 3 secţiuni: muzică clasică, muzică populară (instrumentală şi vocală) şi muzică uşoară (interpretare + cele 2 secţiuni speciale – Remember MARCEL DRAGOMIR şi Portret de Artist – MIHAI ALEXANDRU).

În Gala festivalului, organizatorii au acordat trofee, premii de excelenţă, premii I, II, III, premii speciale, medalii şi diplome de participare.

Câştigătorii Festivalului HermannstadtFest – editia a IV-a sunt:

Trofeu Muzică Clasică – Mihai Daniel Ştefănescu – Bucureşti –
Trofeu Muzică Clasică – Internaţional – Ion Bâta – Republica Moldova
Trofeu Muzică Populară – Romina Suciu – Oradea
Trofeu Muzică Uşoară – Teodora Eveline Buta – Sibiu
Trofeu Popularitate – Dimitrova Blagovesta – Bulgaria

Muzică Clasică  – Clasele 0-4: Premiul 1 – Cătălin Grămescu (Drobeta Turnu Severin), Premiul 2 – Diana Ştefania Ghişoiu (Sibiu) şi Ştefan Roman (Sibiu), Premiul 3 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Menţiune – Anne Marie Andronache (Galaţi).

Clasele 5-12: Premiul 1 – Victor Neacşu (Drobeta Turnu Severin) şi Vasile Oancea (Rep. Moldova), Premiul 2 – Lucian Butilcă (Sibiu), Premiul 3 – Stelian Bâta (Rep. Moldova).

Muzica Populară – Muzică Instrumentală: Premiul 1-Ion Bâta (Rep. Moldova), Premiul 2 – Vasile Oancea (Rep. Moldova) şi Stelian Bâta (Rep. Moldova), Premiul 3 – Bogdan Daj (Petroşani), Menţiune – Monica Ţugulea (Vulcan) şi Ionuţ Balaj (Petroşani).

Interpretare vocală – Categoria 5-9 ani: Premiul 1 – Tudor Sima (Petroşani), Premiul 2 – Antonia Bogdan (Arpaşul de Jos), Premiul 3 – Razvan Gabriel Dumitrache (Râmnicu-Vâlcea), Menţiune – Aura Elena Cerpac (Arpaşul de Jos).

Foto Ion Bâta – Trofeu Muzică Clasică Internaţional Hermannstadtfest 2016 (copyright foto şi video promo festival HERMANNSTADTFEST 2016 by TakeaSmile.ro)

Categoria 10-11 ani: Premiul 1 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Premiul 2 – Anne Marie Popovici (Oradea), Premiul 3 – Tudor Merca (Cluj Napoca), Menţiune – Ariana Vlad (Sibiu) şi Monica Ţugulea (Vulcan).

Categoria 12-14 ani: Premiul 1 – Natalia Rusu (Sibiu), Premiul 2 – Paula Giulia Tent (Oradea) şi Paul Duca (Sibiu), Premiul 3 -Ramona Prisecaru (Petroşani), Menţiune – Diana Dragomir (Sibiu).

Categoria 15-20 ani: Premiul 1 – Gheorghe Fălămaş (Sibiu), Premiul 2 – Ristea Larisa Laura Ristea, Premiul 3 – Ionuţ Balaj (Petroşani), Menţiune – Ana Maria Mojoatcă (Petroşani)

Foto Romina Suciu – Trofeu Muzica Populara Hermannstadtfest 2016 (copyright foto şi video promo festival Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro)

Portret de artist MIHAI ALEXANDRU: Premiul de Excelenţă “Mihai Alexandru” – Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 1 – Ani Adalin (Cluj Napoca), Premiul 2 – Nina Manolache (Bacău), Premiul 3 – Ioana Brad (Sibiu), Bianca Boar (Cluj Napoca) şi Ana Bianca Marinescu (Bucureşti), Menţiune – Maria Radu (Sibiu).

Remember MARCEL DRAGOMIR: Premiul de Excelenţă “Marcel Dragomir”: Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 1 – Oana Justiniana Răduc (Iaşi) şi Cătălina Dumitrean (Sibiu), Premiul 2 – Maria Anastasia Solomie (Arad) şi Andreea Cimbală, Premiul 3 – Nicoleta Maftei, Menţiune – Tudor Sima(Petroşani).

Muzică Uşoară – Categoria 5-8 ani: Premiul 1 – Ana Bianca Marinescu (Bucureşti), Premiul 2 – Mihai Bratosin (Focşani) şi Aya Hristova (Bulgaria), Premiul 3 – Ana Istudor (Focşani), Kalinia Nedelceva (Bulgaria), George Pohrib (Braşov) şi Maria Radu, Menţiune – Ariana Timoc (Cluj Napoca) şi Maria Anastasia Solomie (Arad).

Categoria 9-11 ani: Premiul 1 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Premiul 2 – Maria Cazarinov (Rep. Moldova), Anisia Nicoleta Dobra (Belgia) şi Daria Pintilie (Piatra Neamţ), Premiul 3 – Bianca Nedelcu (Sibiu) şi Monica Ţugulea (Vulcan), Menţiune – Ruxandra Comşa (Braşov) şi Alicia Vieru (Braşov).

Categoria 12-14 ani: Premiul 1 – Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 2 –  Victor Neacşu (Drobeta Turnu Severin) şi Oana Justiniana Răduc (Iaşi), Premiul 3 – Nicola Luchian (Iaşi), Menţiune – Mara Kovacs (Cluj Napoca) şi Sarah Suciu (Cluj Napoca).

Categoria 15-20 ani: Premiul 1 – Mădălina Cernat (Bucureşti), Premiul 2  – Andreea Dobrotă (Sibiu), Premiul 3 – Ionuţ Danil (Buzău), Martin Evgeniev Velikov (Bulgaria), Dan Eugen Popa (Piteşti) şi Szomboti Norbert (Ungaria), Menţiune –Olivia Miheţ (Bucureşti).

Trofeul Secţiunii Muzică Uşoară şi Premiul special de promovare TINERE TALENTE – Radio România Regional – EVELINE TEODORA BUTA – Sibiu.

Foto Eveline Teodora Buta – Trofeu Secţiunea Muzică Uşoară Hermannstadtfest 2016 şi Premiul TINERE TALENTE – Radio Romania Regional oferit de Bogdan Dragomir (foto Hermannstadtfest by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Eveline Teodora Buta – It’s so quiet (cover – copyright promo Hermannstadtfest 2016)

Eveline Teodora Buta pe scena Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 (copyright foto şi video promo festival HERMANNSTADFEST 2016 by TakeaSmile.ro)

În cadrul Galei festivalului, Radio România Regional a acordat două Premii speciale de promovare TINERE TALENTE, concurentelor Eveline Teodora Buta şi Andreea Dobrotă din Sibiu! Felicitări şi mult succes în continuare! (Vom face completări acestui material, cu informaţii biografice, poze şi muzică interpretată de cele două premiante pe măsura primirii acestora!).

Andreea Dobrotă – Premiul 2 Secţiunea Muzică Uşoară (15-20 ani) şi Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional pe scena festivalului HERMANNSTADFEST 2016 (copyright foto şi video promo Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro)

Fericita câştigătoare a Premiilor de Excelenţă la ambele secţiuni speciale din concurs „Portret de artist MIHAI ALEXANDRU” şi „Remember MARCEL DRAGOMIR” a fost tânăra dar deosebit de talentata interpretă de numai 14 ani – LORINA GEORGIANA LASLĂU din Bacău (prof. Mariana Tănasă), care a obţinut de asemenea şi Premiul I al Secţiunii Muzică Uşoară (grupa 12-14 ani)! Felicitări Lorina!

Juriul festivalului a fost alcătuit din personalităţi muzical-artistice din România şi din străinătate: 

Adrian Ordean – compozitor (Preşedintele juriului), Vili Ikonomov (Bulgaria), Veaceslav Cotorobai (Republica Moldova), Mihaela Trifu (Belgia), Paula Seling – interpretă muzică uşoară, Adina Sima – prof. şi interpretă muzică uşoară, Bogdan Alexe – regizor şi producător de film, Victoria Ghinescu Botoroagă – interpretă muzică uşoară, Oana Andra – solistă a Operei Naţionale din Bucureşti, Daniel Vecsei – prof. şi Director Palatul Copiilor din Sibiu, Rareş Dragomir – DJ radio, fiul regretatului comp. Marcel Dragomir, Alexandru Petrovich – prof. univ. Facultatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Marcel Părău – etnolog şi interpret de muzică populară, Camelia Stoiţa Cosma – interpretă de muzică populară, Rodica Popa Comăniciu – interpretă de muzică populară şi laureată a concursului FLOAREA DIN GRĂDINĂ, Radu Nechifor – naist, Vasile Bebeşelea – etnolog şi Bogdan Dragomir – muzician, Realizator programe Radio România Regional.

Juriul Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 (foto Hermannstadtfest by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Publicul prezent la spectacolul de gală al festivalului a apreciat în mod deosebit recitalurile susţinute de interpreţii Rodica Popa Comăniciu, Camelia Stoiţa, Dominique Simionescu, Mihai Teacă, Cătălina Dumitrean, Duo Viky & Niky, Monika Karagenova, dar şi recitalurile extraordinare ale invitaţilor de onoare Rareş Dragomir şi Jonathan Alexandru! Felicitări tuturor!

Dominique Simionescu – Lie ciocarlie (copyright Hermannstadfest)

De ce te uiţi la mine (voce: Rares Dragomir, muzica: Marcel Dragomir, versuri: T.P. Mazilu). C&P – Rareş Dragomir.

O prezenţă inedită şi deosebit de plăcută a fost cea a tânărului solist de muzică clasică JONATHAN ALEXANDRU (20 ani), student la clasa de canto a Maestrului – Prof. universitar IONEL VOINEAG din cadrul Facultăţii Naţionale de Muzică din Bucureşti! Felicitări şi mult succes în continuare, Jonathan!

 Radio România Regional, Radio România Iaşi, Radio România Cluj şi Radio România Antena Sibiului, în calitate de parteneri media ai acestui eveniment, transmit felicitări participanţilor şi gânduri bune tuturor celor ce au contribuit la realizarea acestui regal muzical, intitulat  HERMANNSTADTFEST 2016!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

(Sursa info, audio, video şi foto: Daniela Simionescu – Director festival HERMANNSTADFEST 2016).

Cântece de nuntă din Micherechi – comunitatea românească din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 iunie 2016, 01:25 / actualizat: 20 iunie 2016, 9:41

Cântece ale românilor din Ungaria

Cântece de nuntă din Micherechi – interpret Eva Cozma, acompaniază Formaţia Hora

Emisiune realizata de Gabriela Rusu-Pasarin

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii

La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.

Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.

Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.

48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.

Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).

În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.

România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.

Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.

Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.

Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.

Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.

UE este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 09:30

Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.

Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.

Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.

Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.

Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.

De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.

Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.

Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.

Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.

Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.

De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.

Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.

Transgaz va primi o finanțare de aproximativ 180 de milioane de euro de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2016, 10:20

Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…

Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.

„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.

Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.

Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.

„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.

De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .

Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.

În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.

În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2016, 09:32

În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.

Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.

Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:

• eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
• aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
• necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
• necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.

Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:20

În urma acestei decizii, UE este acum într-o poziție de a muta un total de 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională clară în următorii doi ani. Comisia și agențiile UE vor organiza, împreună cu statele membre, coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului de pe teren.

Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al CE, responsabil de o mai bună legiferare, relații interinstituționale, a statului de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:

În sine decizia pe care am luat-o astăzi nu va rezolva criza refugiaților, dar fără această decizie nu s-ar fi putut face acum următorii pași: sa ne asiguram că vom proteja mai bine frontierele noastre externe, sa înregistram mai eficient oamenii imediat atunci când sosesc, asigurandu-ne că cei cu drept de ședere primesc azil, dar cei care Nu au dreptul la azil sunt returnati rapid de unde vin, de asemenea, sa oferim perspective deschise zonei din care provin refugiații.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Noutate pentru bihoreni: Curse zilnice spre Biharkeresztes, în Ungaria

Publicat de Mihaela Costache, 1 septembrie 2015, 15:00

Bihorenii vor putea de sâmbătă să ajungă mai uşor în zona Biharkeresztes, din Ungaria. Compania de transport public anunţă că introduce din 5 septembrie curse zilnice de persoane. Măsura a fost luată pentru a oferi posibilitatea unui serviciu de transport celor peste 700 de bihoreni care şi-au cumpărat, în ultimii ani, locuinţe în zona Biharkeresztes. Vor fi câte trei curse în zilele lucrătoare şi câte şase, sâmbăta şi duminica. Preţul unui bilet va fi de 500 de forinţi sau şapte lei.

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor!

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 august 2015, 09:45

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.

Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.

Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.

În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.

Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.

Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.

Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!

„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.

„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune. La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”

Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.

„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.

Ungaria va gazdui un centru de primire a refugiatilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 09:30

Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.

Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.

Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.

Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.

Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.

Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.

“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”

Frontex: numărul imigranților care au ajuns la graniţele UE s-a triplat în luna iulie

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:45 / actualizat: 20 august 2015, 7:10

Numărul imigranților care au ajuns la graniţele Uniunii Europene s-a triplat în luna iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a anunţat Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe ale UE, Frontex.

Această cifră constituie una record pentru a treia lună consecutiv, şi creează o presiune fără precedent asupra autorităţilor din Italia, Grecia şi Ungaria, subliniază agenţia.

Este o provocare enorma pentru Uniunea Europeană, dar şi o mare responsabilitate şi este nevoie de o reacţie unitară, a declarat Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru locuri de muncă, investiţii şi creştere economică:

„Comisia Europeană a propus un sistem de relocare pentru 40.000 de persoane şi sperăm să atingem acest obiectiv la sfârșitul anului. Comisia pregăteşte, de asemenea, un mecanism permanent de relocare a migranţilor în cadrul UE, şi s-au depus toate eforturile în acest sens, solicitând statelor membre să dea dovadă de solidaritate.”

Sirienii și afganii reprezintă cea mai mare parte a imigranţilor care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Fugind de instabilitatea din ţările lor, ei ajung mai întâi în Grecia, din Turcia.

În luna iulie, circa 50.000 de imigranţi au sosit prin Marea Egee, mai ales în insulele greceţti Lesbos, Chios, Samos şi Kos.

Peste 20.000 au ajuns în Italia, numărul acestora crescând la 90.000 de la începutul anului.

Din Balcanii de Vest, în Ungaria au ajuns peste 34.000 de imigranți.

O conferinţă la nivel înalt este prevăzută în luna octombrie la Budapesta, pentru a discuta provocarea constituită de fluxul de imigranţi ce tranzitează Balcanii Occidentali.

UE face la statele membre, astfel încât Frontex sa faca faţă imigranţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:30

Uniunea Europeană a făcut un nou apel vineri, la statele membre, să ofere avioane şi alte active, astfel încât Frontex, agenţia de frontieră a UE, sa poate ajuta state precum Grecia şi Ungaria sa faca faţă unui nou val de imigranţi.

Un record de 49,550 migranţi au încercat să ajungă la Uniunea Europeană numai prin Grecia, în ultima lună, mai mulţi decât au fost înregistrati pentru tot anul 2014, a declarat Frontex.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mai mult de 192.000 de imigranţi au ajuns în Europa pe mare în acest an. Peste 2.000 de migranţi se crede ca au murit încercând sa traverseze Mediterana.

Multe ţări s-au angajat deja să furnizeze active pentru utilizarea pe termen scurt , dar purtătorul de cuvânt al Frontex, Natasha Bertaud a declarat că este nevoie de mai multe avioane şi ” asistenţă tehnică ” , inclusiv personal şi maşini de patrulare.

„ Ne-am alăturat Frontex şi cerem statelor membre să vină cât mai urgent cu echipamentele necesare; noi am triplat fondurile pentru întărirea operaţiunilor, dar acum cerem statelor membre să găsească echipamentele, pentru ca aceste fonduri să poată fi folosite.”

Şi Ungaria se confruntă cu o criză , deoarece a primit 110.000 migranţi în acest an, număr fără precedent, aproape toţi intrând în ţară pe jos, de la vecinii din Serbia .

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut ajutorul Europei, deoarece ţara sa puternic îndatorată, nu poate face faţă singură, situaţiei.

Comentariile premierului grec au venit după ce agenţia de refugiati a Naţiunilor Unite ( UNHCR) a cerut Greciei să preia controlul asupra ” haosului total” de pe insulele mediteraneene , unde au ajuns mii de migranţi.

Nivelul de suferinţă pe care l-am văzut pe insule este de nesuportat. Oamenii sosesc crezând că sunt în Uniunea Europeană. Ceea ce am văzut nu a fost acceptabil în ceea ce priveşte standardele de tratament,” a spus directorul agenţiei pentru Europa, după ce a vizitat insulele greceşti Lesbos, Kos şi Chios

România a urcat pe locul 7 în clasamentul FIFA

Publicat de Mihaela Costache, 7 august 2015, 08:00

Reprezentativa României a urcat pe locul 7, cu 1.166 puncte, în clasamentul Federaţiei Internaţionale de Fotbal, dat publicităţii joi, cu o poziţie mai sus faţă de luna trecută. Aceasta este cea mai bună clasare a ‘tricolorilor’ în ierarhia FIFA din ultimii 17 ani şi 8 luni, precizează FRF, reamintind că ultima dată când România s-a mai aflat pe 7 în lume a fost în decembrie 1997.
Adversarii elevilor lui Anghel Iordănescu în preliminariile Campionatului European de anul viitor ocupa următoarele poziţii: Ungaria – locul 35 (-4) cu 763 pct, Irlanda de Nord – locul 40 (-3) cu 721 pct, Grecia – locul 44 cu 661 pct, Insulele Feroe – locul 75 (-1) cu 456 pct şi Finlanda – locul 89 (+1) cu 371 pct.
Iată cum se clasează şi oponentele României din viitoarea campanie de calificare, cea pentru Campionatul Mondial din Rusia, din 2018: Danemarca – locul 25 (-1) cu 876 pct, Polonia – locul 33 (-3) cu 769 pct, Muntenegru – locul 77 (+4) cu 423 pct, Armenia – locul 88 (+1) cu 373 pct şi Kazahstan – locul 141 (+1) cu 193 pct.

Ierarhia este dominată în continuare de Argentina (1.425 puncte), urmată de Belgia (1.244), care a depăşit campioana mondială Germania (1.226), clasată pe ultima treaptă a podiumului. Înaintea României, se mai clasează Columbia (locul 4, cu 1.218), Brazilia (locul 5, cu 1.186) şi Portugalia (locul 6, cu 1.177).

Clasamentul FIFA pe luna august (în paranteză poziţia de luna trecută):
1 (1). Argentina 1.425 pct
2 (3). Belgia 1.244
3 (2). Germania 1.226
4 (4). Columbia 1.218
5 (6). Brazilia 1.186
6 (7). Portugalia 1.177
7 (8). România 1.166
8 (9). Anglia 1.157
9 (10). Ţara Galilor 1.155
10 (11). Chile 1.129

Firmele din Ungaria caută parteneri de afaceri la Brașov

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 11:30

Sunt vizate firmele care activează în domeniul lemnului și care sunt interesate de noi oportunități de afaceri cu partenerii maghiari.

CCI Brașov organizează în data de 27 iulie, o întâlnire între oamenii de afaceri brașoveni din domeniul prelucării lemnului, producţiei de mobilă sau comerţului cu materii lemnoase şi produse din lemn, și care sunt interesați de dezvoltarea unor afaceri cu întreprinzători din Ungaria.

Întâlnirea va avea loc la Sfântu Gheorghe și este organizată de Enterprise Europe Network, cea mai mare reţea de consultanţă în afaceri pentru IMM-urile din peste 60 de ţări, spune consultantul CCI Brașov, Sorina Blejan.

Delegația maghiară va fi formată din 11 organizații iar participarea la această întâlnire este gratuită.
Mai multe detalii se pot obține la sediul CCI Brașov, situată în Centrul Civic.

Brăţara de Vacanţă ajunge la Sulina

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 12:00

Brăţara de Vacanţă ajunge la sfârşitul acestei săptămâni în Delta Dunării, la Sulina, odată cu Programul de tabere „ARC” 2015.

Voluntarii Crucea Roşie şi echipa Radio Vacanţa vor fi prezenţi vineri în centrul de agrement de la Sulina, unde Brăţara de Vacanţă va fi oferită şi românilor din diaspora aflaţi în tabără prin programul de tabere ARC, ediţia 2015.

Deplasarea echipei Radio Vacanţa şi a voluntarilor Crucea Roşie la Sulina se va realiza cu navele Navrom Delta.

Programul de tabere ARC se derulează în perioada 29 iunie – 3 august, în cadrul Centrului de agrement de la Sulina şi în cadrul Taberei Luminiţa, de la Eforie Nord.

Proiectul este finanţat şi organizat de Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

Anul acesta, la programul de tabere ARC participă aproximativ 2.000 de copii şi tineri, etnici români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, precum şi din Italia, Spania, Grecia, Statele Unite ale Americii, Canada sau din Orientul Mijlociu şi Africa.

În cadrul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanţa, prin intermediul proiectului i-tour.ro, au fost realizate şi 25.000 de hărţi cu staţiunile de pe litoral, dar şi cu traseele turistice din Dobrogea, care vor fi distribuite pe plajă şi la recepţiile unităţilor hoteliere.

De la începutul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanta, Bratara de Vacanta şi până în prezent, au fost distribuite peste 3.000 de brăţări de vacanţă, în staţiunile Mamaia şi Eforie Nord.

Pe braţări, părinţii pot trece elemente de identificare pentru a face mai uşoară găsirea copilului dacă se rătăceşte pe plajă: numele copilului, un număr de telefon al părinţilor şi numărul de telefon al Radio Vacanţa.

O invenție românească are şanse să fie premiată de Comisia Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 09:10

O invenție românească – casa care combină o performanță energetică ridicată cu costuri operaționale scăzute, dedicată în special familiilor sau cuplurilor tinere s-a calificat în finala concursului de proiecte RegioStars şi are şanse să fie premiată de Comisia Europeană. Detaliază Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Proiectul Consiliului Judeţean Caraş-Severin intitulat Mild-Home ce a avut drept scop definirea, proiectarea şi stimularea construirii de case ecologice a ajuns în finala concursului european RegioStars. Derulat împreună cu Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente din România, proiectul a avut o valoare de aproximativ 2 milioane de euro şi s-a finalizat în 31 decembrie 2014. În ce a constat exact ne spune Camelia Şusco, director compartiment comunicare şi mass-media în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Proiectul şi-a propus să realizeze case ecologice concepute pentru aşezările ecologice în zonele din sud-estul Europei, pe baza unui model comun adaptat nevoilor locale. Una dintre activităţile principale ale proiectului a constatat în organizarea a opt concursuri de idei în ţările partenere. Pentru România, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a propus desfăşurarea acestui concurs la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara. Primele trei lucrări selectate au fost prezentate în cadrul săptămânii transnaţionale de schimb de experienţă din Ungaria, iar cea mai bună lucrare a participat la târgul Construma din Budapesta.

Ţările partenere în proiectul Mild-Home au fost Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Serbia. Premiile RegioStars, ajunse la cea de-a VIII-a ediţie recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale derulate cu fonduri europene. Atunci când s-a făcut selectarea s-a ţinut cont de impact, durabilitate şi de parteneriatele create, spune Maria Ciorba, consilier de informare în cadrul Centrului Europe Direct Timişoara.

Din totalul de 143 de proiecte intrate în competiţie, pentru marea finală au fost selectate 17 proiecte. Dintre acestea doar patru vor fi ales câştigătoare în patru domenii: dezvoltarea IMM-urilor, eficienţa energetică, incluziune socială şi dezvoltare urbană. Acestea vor fi anunțate în cadrul evenimentului OPEN DAYS, care va avea loc la Bruxelles în perioada 12 – 15 octombrie. Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, a declarat în legătură cu selecția: Faptul de a ajunge în finala premiilor RegioStars nu reprezintă numai o etichetă de calitate aplicată unui proiect excelent, ci înseamnă, de asemenea, pentru regiunile și orașele implicate, recunoașterea internațională a modului inovator și creativ în care au ales să valorifice fondurile Uniunii Europene.

Nominalizarea la premiile RegioStars vine după ce anul trecut un alt proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost premiat. Este vorba de un proiect transfrontalier cu Serbia care permite medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi unităţilor medicale din Vârşeţ şi Zitişte să colaboreze prin intermediul unui sistem medical, unic, ce facilitează acordarea de asistenţă medicală la distanţă.

Criza din Grecia a estompat atenția opiniei publice de la o altă problema gravă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 09:20

Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.

Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser

“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”

Uniunea Europeană sprijină Ungaria în controlul imigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2015, 09:25

Alături de Italia şi Grecia, Ungaria se confruntă și ea cu un val de imigranţi ilegali.

Din acest motiv, comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Budapesta pentru a discuta cu autoritățile ungare despre problema imigrației.

Cu acest prilej, șeful diplomaţiei maghiare, Szijjárto Péter, l-a informat pe oficialul european că, de la începutul anului, în Ungaria au intrat peste 67.000 de imigranţi ilegali.

De cealaltă parte, Dimitris Avramopoulos a declarat că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a-şi proteja propria frontieră, iar presiunile suportate de Ungaria sunt comparabile doar cu cele suferite de Grecia şi Italia, unde imigranţii sosesc prin Marea Mediterană.

Oficialul european a adăugat că a fost prezentată autorităţilor posibilitatea trimiterii în Ungaria de echipe formate din experţi din cadrul Biroului european de sprijin pentru azil, Frontex, şi Europol în scopul îmbunătăţirii capacităţilor de identificare, amprentare şi de analizare a solicitărlor de azil.

„Comisia va continua să sprijine Ungaria ; vom sta de partea voastră pentru a aborda împreună provocările migrației , într-un spirit de solidaritate europeană . Cu alte cuvinte Ungaria nu mai este singură. Europa sprijină Ungaria pentru a lucra împreună, cot-la-cot. Într-un spirit de solidaritate vom gestiona această situaţie dificilă.”

Comisia Europeană a avansat posibilitatea înființării unor centre temporare formate din corturi pentru a ajuta la procesarea rapidă a cererilor de azil și returnarea imigranților ilegali.

Măsura va include experți din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil și de la alte agenții.

Comisia Europeană va oferi Ungariei și un sprijin financiar în valoare de aproximativ 8 milioane de euro în ceea ce priveşte gardul pe care autorităţile ungare intenţionează să-l ridice la frontiera cu Serbia, deoarece majoritatea imigranților ilegali sosesc în țară prin Serbia.

Comisarul european pentru migraţie a recunoscut că Ungaria se confruntă cu un mare aflux de imigranţi, dar a subliniat că soluţia unilaterală de a ridica un zid la frontiera cu Serbia nu rezolvă problema, ci „doar o transferă asupra Serbiei”.

Pe de altă parte, oficialul european a afirmat că statele membre au responsabilitatea să gestionze situaţia la propriile graniţe, care sunt şi frontierele Uniunii Europene.

În ciuda presiunilor internaționale, chiar ieri Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege oferind Parlamentului puterea de a închide graniţele ţării tuturor migranţilor.

A aprobat de asemenea construcţia unui gard de sârmă ghimpată înalt de patru metri de-a lungul graniţei cu Serbia, pentru a opri fluxul de persoane.

Sute de migranţi trec această graniţă în fiecare zi.

Protocol de colaborare între Societatea Română de Radiodifuziune şi Casa Regală a României

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 21:10

Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.

Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.

Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.

Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.

La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.

Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.

Val de refugiaţi fără precedent în Uniunea Europeană!

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iunie 2015, 10:00

Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.

Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:

„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!

Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”

Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.

Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.

Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.

Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.

Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.

Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”

Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar

Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36

Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.

Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.

În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.

Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.

El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.

În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:

„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.

Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.

Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.

În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.

În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.

Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.

În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.

În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.

Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.

Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

Ilie Dobre – Omul Anului în Media, conform World Record Academy

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 ianuarie 2015, 15:21

World Record Academy, cea mai mare şi cea mai prestigioasă organizaţie mondială care certifică recordurile mondiale, cu sediul la Miami (Statele Unite ale Americii), i-a acordat lui Ilie Dobre, celebrul comentator sportiv al Radio România Actualităţi, premiul Omul Anului în Media (2014) pentru cele cinci recorduri mondiale (patru în transmisiunea directă a unui gol în direct şi unul pentru cele mai multe cărţi publicate de un comentator sportiv radio), dar şi pentru eforturile sale în promovarea sportului, a ideilor morale, a fairplay-ului, toleranţei şi a valorilor sociale în sport.

În decembrie 2013, World Record Academy consemna al cincilea record mondial adjudecat de comentatorul sportiv Ilie Dobre, care intra pentru a cincea oară în Cartea Recordurilor, cu performanţa de 1 minut şi 8 secunde, în transmisiunea golului marcat de Ciprian Marica, în minutul 2 al meciului de fotbal dintre echipele naţionale ale României şi Ungariei din preliminariile Campionatului Mondial, ediţia 2014, desfăşurat în 6 septembrie 2013.

La acea dată comentatorul Ilie Dobre deţinea încă patru recorduri mondiale: 31 de secunde şi 27 de secunde în transmisiunea unui gol în direct, fără respiraţie şi 42 de secunde, cu o singură respiraţie, fiind, totodată, comentatorul sportiv radio cu cele mai multe cărţi publicate (42).

Acest prestigios premiu a fost publicat astăzi pe site-ul World Record Academy

A 16-a editie a Festivalului concurs „Plaiul meu natal” si-a desemnat câștigătorii la Ujgorod

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 septembrie 2014, 19:34

La Ujgorod, in Ucraina, s-a desfasurat în aceasta seara festivitatea de premiere a productiilor participante la cea de-a 16-a editie a Festivalului concurs „Plaiul meu natal”, destinat productiilor se radio si televiziune pentru minoritati nationale. La sectiunea radio au intrat in concurs 40 de emisiuni din Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria si Muntenegru.

Premiul 1 a fost acordat emisiunii ” In cautarea istoriei pierdute”, realizata la postul de radio regional VOLÎNII din Ucraina. Pe locul al doilea s-a clasat emisiunea „Traditii ale svabilor banateni din Sântana”, realizata de Adrian Ardelean de la Radio Timisoara. Premiul al treilea a fost castigat de Redactia in limba romana a Companiei de radio si televiziune din Ujgorod cu productia „Tinerete fara batranete” realizata de Elvira Chilaru.
Au mai fost acordate 5 mentiuni, 2 obtinute de radiofonistii ungari, una de cei slovaci, una de cei de la Novisad si o alta de Studioul de Radio pentru copii din Ujgorod.

Juriul a fost format din profesionisti ai radiourilor si televiziunilor din Romania, Slovacia, Ucraina si Ungaria precum si profesori din cadrul sectiei de jurnalism a Universitatii din Ujgorod. La sectiunea radio, Romania a fost reprezentata de jurnalistul Mircea Pospai, fost redactor sef al Radio Romania Oltenia Craiova.

De-a lungul timpului, Radio Romania a castigat mai multe premii la Festivalul de la Ujgorod cu emisiunile realizate de reprezentati ai studiorilor regionale din Cluj, Constanta, Craiova, Resita, Targu Mures, Timisoara. Anul acesta Radio Romania a intrat in competitie cu 3 productii.

Azi începe cea de-a 18-a ediţie a festivalului de jazz de la Gărâna

Publicat de Stefania Grigore, 10 iulie 2014, 12:07

“Gărâna Jazz” este unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz din Europa şi reuneşte anul acesta peste cincizeci de artişti de talie internaţională din România, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Ungaria şi Norvegia.
Timp de patru zile melomanii vor putea asista la un regal muzical.

Printre artiştii români prezenţi la festival se numără şi dirijorul Pedro Negrescu, care este şi profesor la Universitatea de Arte din Tg. Mureş.

Prima ediție a Festivalului Internațional al Școlilor de Teatru are loc la Suceava

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 14:14

Între 5 şi 12 iulie, la Suceava se va desfăşura prima ediţie a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru. Vor fi prezentate producţii ale unor şcoli de teatru din România, Marea Britanie, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria, iar cele mai bune spectacole vor fi premiate. De asemenea, se vor acorda premii speciale pentru cel mai bun actor şi cea mai bună actriţă.

Deschiderea festivalului este programată pe 5 iulie, la ora 18.30, la Casa de Cultură din Suceava. Pe lîngă spectacole, în cadrul evenimentului vor fi organizate ateliere de actorie de film, teatru documentar şi lupte scenice şi cascadorie. Acţiunile vor avea loc la Universitatea „Ştefan cel Mare”, Cetatea de Scaun, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Casa Culturii din Suceava. Pe 10 iulie, vor fi susţinute spectacole de teatru la Universitate, dar şi la Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” din Fălticeni şi la Casa de Cultură din Cîmpulung Moldovenesc.

Accesul la toate spectacolele va fi gratuit. Administraţia judeţeană a alocat evenimentului 150.000 de lei. Prima ediţie a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru de la Suceava este organizată de Consiliul Judeţean, prin Muzeul Bucovinei, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare” şi Institutul Cultural Român.

Parteneri în acest proiect sînt Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Teatrul ”George Ciprian” din Buzău.

Metoda Easy to Read va fi prezentată într-un curs internaţional, la Tîrgu-Mureş

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2014, 08:32

Asociația Tabula va susţine, în perioada 22-28 iunie, la Tîrgu-Mureș, Atelierul Grundtvig, la care vor participa 10 adulți selectați din 4 țări europene – Portugalia, Turcia, Slovacia şi Ungaria.

Proiectul, în valoare de 13.000 de euro, este finanţat de Uniunea Europeană din fondul dedicat învăţării adulţilor pe tot parcursul vieţii.

Organizatorii își propun să răspundă provocărilor educaționale privind numărul mare de persoane, în special adulți, care părăsesc timpuriu școala.

În cadrul proiectului se va prezenta  metoda Easy-to-Read, folosită pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru străinii care nu cunosc limba unei ţări sau pentru cei care au dificultăţi de înţelegere.

Asociaţia Tabula  a derulat, anul trecut,  un alt proiect european de instruire a persoanelor cu dizabilităţi în limbaj Easy-to-Read, fiind alcătuite manuale pentru cinci calificări: agent curăţenie, florar-decorator, floricultor, tâmplar şi legător