UNICEF: Războiul din Ucraina împinge generații de copii pe marginea prăpastiei

Publicat de Andra Radu, 21 februarie 2023, 10:36

La aproape un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, o generație de copii a trăit 12 luni de violență, teamă, pierderi și tragedii. Nu există un aspect al vieții copiilor pe care conflictul să nu-l fi afectat, aceștia fiind uciși, răniți, forțați să își părăsească locuințele, privați de educație esențială și de un mediu sigur și ocrotitor.

„Copiii din Ucraina au trăit un an îngrozitor. Milioane de copii merg la culcare în frig și speriați și se trezesc cu speranța că acest război brutal va lua sfârșit. Au fost copii uciși și răniți, iar mulți și-au pierdut părinții și rudele, casele, școlile și locurile de joacă. Niciun copil nu ar trebui să îndure vreodată astfel de suferințe”, a declarat Catherine Russell, Directorul executiv UNICEF.

Criza economică, cu un număr mare de familii care și-au pierdut principalele surse de venituri, împreună cu o criză energetică generată de război au avut un efect devastator pentru bunăstarea copiilor și familiilor lor. 80% dintre respondenții unui studiu recent al UNICEF confirmă deteriorarea situației lor economice, iar analiza UNICEF arată că procentul copiilor care trăiesc în sărăcie aproape că s-a dublat de la 43% la 82%. Situația este deosebit de dificilă pentru cei 5,9 milioane de oameni strămutați pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, războiul are un impact devastator asupra sănătății mintale și bunăstării copiilor. Un număr estimat de 1,5 milioane de copii sunt expuși riscului de depresie, anxietate, tulburări de stres post-traumatic și alte boli mintale cu posibile efecte și consecințe pe termen lung.

Accesul copiilor și familiilor la servicii de bază a fost grav perturbat. S-a raportat că un număr de peste 800 de unități medicale au fost distruse sau deteriorate în urma bombardamentelor și atacurilor aeriene, aceste atacuri ucigând  și provocând răni grave pacienților, inclusiv copiilor, precum și personalului medical, ducând și la limitarea accesului la servicii de îngrijire.

Mii de copii care fug din calea conflictului pe teritoriul țării nu beneficiază de vaccinurile esențiale care îi protejează împotriva poliomielitei, rujeolei, difteriei și altor boli mortale.

Din 24 februarie 2022, cu sprijinul comunității internaționale, UNICEF a furnizat materiale didactice unui număr de 1,8 milioane de copii, a sprijinit 2,5 milioane de copii prin activități de învățare formală și informală, a furnizat sprijin psihosocial și pentru sănătate mintală unui număr de 4,6 milioane de copii și îngrijitori, a furnizat servicii de combatere a violenței bazate pe gen unui număr de 725.000 de femei și copii, a oferit acces la apă potabilă unui număr de 5,6 milioane de persoane, a furnizat servicii de sănătate unui număr de 5,4 milioane de persoane și a oferit asistență multifuncțională în numerar unui număr de 277.000 de gospodării din Ucraina și din țările care găzduiesc refugiați.

„Copiii au nevoie ca acest război să ia sfârșit și ca pacea să fie durabilă pentru a-și putea recâștiga copilăria, pentru a putea reveni la normal și pentru a începe procesul de vindecare și recuperare. Până când acest lucru se va întâmpla, prioritizarea serviciilor psihosociale și de sănătate mintală pentru copii este absolut esențială. Aceste servicii trebuie să includă măsuri adecvate diferitelor categorii de vârste pentru a le putea oferi îngrijire și afecțiune, pentru a le consolida reziliența, în special în cazul copiilor mai mari și adolescenților, pentru a le oferi șansa de a-și exprima preocupările”, a precizat Catherine Russell.

În plus, războiul a perturbat educația unui număr de peste cinci milioane de copii, privându-i de o structură, de sentimentul de siguranță, normalitate și speranță pe care îl oferă școala.  Accesul limitat la școală a venit după doi ani de pierderi provocate de pandemia de COVID-19 și peste opt ani de perturbări în învățare în cazul copiilor din estul Ucrainei.

UNICEF continuă să facă apel la acces fără obstacole, sigur, rapid și neîngrădit la ajutor umanitar, apel la încetarea atacurilor la adresa copiilor și a infrastructurii de care aceștia au nevoie, printre care se numără școlile, spitalele și sistemele de distribuție a apei potabile; apel la evitarea folosirii școlilor în acest conflict; și apel la încetarea folosirii armelor explozive în zonele populate, acestea ucigând și mutilând sute de copii. Dar, mai ales, UNICEF continuă să pledeze pentru încetarea ostilităților.

În decembrie 2022, UNICEF a lansat Apelul anual pentru acțiune umanitară în beneficiul copiilor.

Expoziția #E-Motions pentru copii sărbătorește exprimarea incluzivă a emoțiilor prin artă!

Publicat de Andra Radu, 1 februarie 2023, 14:37

Picturi, colaje și fotografii create de copii români și ucraineni au fost prezentate marți într-o expoziție de artă organizată de UNICEF pentru a sprijini incluziunea copiilor refugiați în România. Această inițiativă a fost rezultatul unei invitații adresate copiilor ucraineni și români de a-și explora și exprima prin artă emoțiile declanșate de călătoriile lor personale, în cadrul unei serii de ateliere.

Sursa foto: UNICEF

Expoziția #E-Motions a fost precedată de mai multe ateliere de artă pentru copii ucraineni refugiați și copii români organizate de UNICEF. Inițiativa își propune să sprijine incluziunea copiilor refugiați, creând în același timp un spațiu dedicat pentru exprimarea gândurilor, ideilor și sentimentelor inspirate de călătorii personale, pe care copiii le-au trăit sau la care au fost martori în perioade de tranziție fizică sau emoțională.

Prin această expoziție de artă, UNICEF încurajează copiii să fie martori-cheie, actori și mesageri cu privire la situația actuală din Ucraina și din țările vecine, cu privire la mediul social în această situație de urgență și cu privire la probleme mai structurale.

Peste 70 de copii ucraineni și români cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani au participat la ateliere de artă organizate la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Școala Gimnazială „Uruguay” și Asociația ANAID în București, dar și la Centrul Blue Dot CATTIA din Brașov.

Sursa foto: UNICEF

Atelierele #e-MOTIONS au avut ca scop crearea de spații sigure în care copiii să fie implicați și susținuți în explorarea emoțiilor declanșate de călătoriile lor personale prin pictură și colaje, de către profesorii de artă și membri echipei UNICEF. După ce au învățat despre teoria culorilor și legăturile dintre artă și emoții, copiii au fost încurajați să-și exprime sentimentele pe pânză, concentrându-se asupra procesului și pe relatarea propriilor povești.

Prin lucrările lor, copiii care au participat la ateliere și-au exprimat sentimentele de speranță și dorințele de pace.

„Sunt sigură că, în ciuda situațiilor dificile din lume, viața noastră continuă și cred că voi putea să-mi găsesc pacea interioară, indiferent unde sunt”, a spus Elizaveta, în vârstă de 16 ani, din Harkov, Ucraina.

„Vreau să arăt că suntem foarte mici, și totuși atât de puternici, în fața acestei mari, mari lumi”, a spus Catia, în vârstă de 15 ani, din Odessa, Ucraina, despre pictura sa.

Sursa foto: UNICEF

„UNICEF promovează dreptul la educație incluzivă pentru fiecare copil, prin încurajarea unor medii în care copiii se simt în siguranță, unde sănătatea lor mentală este susținută și unde sunt implicați într-un proces de învățare de calitate, inclusiv prin artă și activități sociale și recreative. Obiectivul nostru este să sprijinim toți copiii în accesarea serviciilor esențiale și în respectarea nevoilor și drepturilor lor. Copiii refugiați ucraineni din România trebuie să își continue educația și dezvoltarea, iar UNICEF lucrează neîncetat încă din primele zile ale crizei, astfel încât aceștia să poată învăța în siguranță”, a spus Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.

În săptămânile următoare, lucrările de artă vor fi afișate în mai multe locații din România.

UNICEF: Cele 11 luni de război în Ucraina au perturbat educația a peste cinci milioane de copii!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2023, 12:22

Războiul continuu din Ucraina a perturbat educația unui număr de peste cinci milioane de copii, a avertizat UNICEF azi, făcând apel la sprijin internațional suplimentar pentru a se asigura că nu se înregistrează decalaje și mai mari în educația copiilor.

Impactul celor 11 luni de conflict nu face decât să adâncească pierderile de învățare din cei doi ani de pandemie de COVID-19 și din cei peste opt ani de război pentru copiii din estul Ucrainei.

„Școlile și instituțiile de educație timpurie oferă structura și siguranța esențiale copiilor, iar lipsa învățării poate avea consecințe pe viață. Nu putem apăsa pe butonul de pauză. Nu avem opțiunea de a amâna pur și simplu educația copiilor și să revenim la ea imediat ce s-au soluționat alte priorități, fără a risca viitorul unei întregi generații”, a spus Afshan Khan, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.

Utilizarea continuă a armelor explozive, inclusiv în zonele populate, a dus la distrugerea sau afectarea a mii de școli, grădinițe sau alte instituții de învățământ din țară. Totodată, mulți părinți și îngrijitori sunt reticenți să-și trimită copiii la școală din cauza problemelor legate de siguranță.

În Ucraina, UNICEF lucrează cu guvernul pentru a-i ajuta pe copii să își continue educația, în sălile de clasă, acolo unde se consideră că e sigur sau prin alternative online ori în comunitate, atunci când prezența fizică nu este posibilă.

Deși 1,9 milioane de copii au accesat cursuri online, iar 1,3 milioane de copii s-au înscris într-un format hibrid de cursuri online și cu prezență fizică, atacurile recente asupra infrastructurii electrice și energetice au provocate pene de curent în cea mai mare parte a teritoriului țării, astfel încât aproape fiecare copil din Ucraina a rămas fără acces constant la electricitate, ceea ce înseamnă că până și participarea la orele virtuale este o provocare continuă.

Situația din afara Ucrainei este și ea îngrijorătoare, estimările arătând că doi din trei copii ucraineni refugiați nu sunt înscriși în prezent în sistemul de învățământ al țării gazdă. Mai mulți factori stau la baza acestei situații, printre care, suprasolicitarea capacității sistemelor de învățământ și faptul că, la începutul crizei și pe durata verii, multe familii de refugiați au optat pentru cursuri online, în loc să se înscrie în școlile locale, deoarece sperau că se vor putea întoarce acasă rapid.

„UNICEF va continua să lucreze cu guvernul Ucrainei și cu autoritățile statelor gazdă pentru a identifica soluții care să vină în sprijinul copiilor din zonele de conflict și al celor strămutați din casele lor, astfel încât aceștia să-și poată continua educația”, a adăugat Afshan Khan.

În Ucraina, UNICEF face apel la încetarea atacurilor asupra instituțiilor de învățământ și a altor obiective civile, inclusiv a infrastructurii energetice de care depind copiii și familiile lor.

De asemenea, facem apel către sprijin susținut pentru a asigura accesul copiilor la materiale educaționale și rechizite, astfel încât copiii să-și putea continua studiile și să rămână în contact cu colegii și profesorii lor. Totodată facem apel la sprijin pentru planul de reconstrucție al Ucrainei și la depunerea de eforturi pentru a reconstrui și reabilita școlile și grădinițele.

În statele care găzduiesc refugiați, UNICEF face apel pentru prioritizarea integrării copiilor ucraineni refugiați în sistemele naționale de învățământ în toate ciclurile de învățământ, în special la nivel preșcolar și primar, cu profesori calificați, materiale educaționale și spații disponibile pentru a le susține învățarea în format fizic, dezvoltarea și bunăstarea.

Este important ca autoritățile competente să identifice și să depășească barierele administrative și de reglementare care blochează accesul copiilor la educație formală în toate ciclurile de învățământ și să ofere informații clare și accesibile familiilor de refugiați. În situațiile în care accesul la sistemul de educație nu poate fi asigurat imediat, UNICEF face apel la furnizarea unor modalități multiple de învățare, în special pentru elevii de gimnaziu.

Palatul Victoriei a devenit, pentru o zi, Guvernul Copiilor!

Publicat de Andra Radu, 21 noiembrie 2022, 16:44

Zece membri ai Boardului Copiilor din România și doi copii ucraineni refugiați au fost luni, pentru o zi, miniștri ai copiilor într-o ședință de guvern moderată de Mădălina Turza, Consilier de Stat la Cancelaria Premierului și coordonator al Departamentului pentru Responsabilitate Socială Comunitară și Grupuri Vulnerabile.

Evenimentul a avut loc la Palatului Victoria, cu ocazia aniversării pe 20 noiembrie a Zilei internaționale a drepturilor copilului, ce marchează 33 de ani de la adoptarea în cadrul ONU a Convenției cu privire la drepturile copiilor.

Pe parcursul ședinței de guvern, Victor, Yusif, Denisa, Rafaela, Ștefania, Renata, Filip, Sandra, Kira, Karina, Dragoș și Rareș și-au asumat rolurile de miniștri ai Educației, ai Muncii și Solidarității Sociale, ai Sănătății, ai Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, ai Finanțelor și Apărării, dar și ai Afacerilor Interne și Externe, propunând legi și măsuri menite să facă viața copiilor din România mai incluzivă, să combată discriminarea și sărăcia, să ajute copiii să se dezvolte armonios, dar și să beneficieze de educație incluzivă de calitate.

Constituit la inițiativa UNICEF, Boardul Copiilor din România este un grup format din copii de diferite vârste, din diferite orașe, din mediul urban și rural, provenind din medii familiale şi din sistemul de protecție a copilului, cu origini etnice diferite şi cu o experiență variată în domeniul reprezentării.

Propunerile copiilor au fost: majorarea bugetului Ministerului Educației pentru renovarea școlilor, în special a celor din mediul rural, crearea unor camere prietenoase pentru audierea copiilor în fiecare din cele 42 de tribunale din Romania, participarea copiilor la toate summiturile internaționale, curricula școlară actualizată cu informații în sfera competențelor digitale și a securității online, instruirea polițiștilor pentru interacțiunile cu copiii, simplificarea procedurii de accesare a fondurilor europene și linie de finanțare dedicată pentru copii și tineri, crearea de cabinete medicale în fiecare școală și cursuri de prim ajutor, sprijinirea părinților din medii defavorizate pentru a avea grijă de copiii lor, minim un asistent social în fiecare comunitate, program de motivare a elevilor pentru a putea alege cursuri facultative, susținerea de către România a Ucrainei în ceea ce privește problema electricității.

„În urma propunerilor discutate în ședința de astăzi, cred că este importantă acum prioritizarea proiectelor, astfel încât finanțarea asigurată să mărească impactul în domeniul respectiv”, a declarat Filip, Ministrul Finanțelor din Guvernul Copiilor.

„Guvernul Copiilor, din care am făcut parte astăzi, a fost șansa perfectă pentru noi să înțelegem ce presupune luarea deciziilor la nivel înalt. Mă bucur că acest proces de consultare și participare a copiilor s-a petrecut cu ocazia Zilei internaționale a drepturilor copilului si sper ca în viitor să mai avem ocazia să participăm în astfel de inițiative”, a afirmat Sandra, Ministrul al Investițiilor și Proiectelor Europene – Guvernul Copiilor.

„Astăzi am reprezentat Ministerul Educației din Ucraina și am făcut câteva sugestii guvernului pentru a îmbunătăți sistemul educațional din Ucraina prin aplicarea unor experiențe din sistemul educațional românesc. Mi-a plăcut foarte mult această simulare și în viitor mi-ar plăcea să am o carieră în politică”, a spus Renata, în vârstă de 10 ani, din Odesa.

Convenția cu privire la Drepturile Copilului este cel mai important acord semnat de statele care au promis să apere drepturile copiilor. Convenția a devenit tratatul privind drepturile omului cu cele mai multe ratificări din istorie și a contribuit la transformarea vieții copiilor din întreaga lume.

UNICEF: Rasismul și discriminarea copiilor sunt fenomene răspândite în țările lumii!

Publicat de Andra Radu, 18 noiembrie 2022, 11:29

Rasismul și discriminarea copiilor în baza apartenenței etnice, lingvistice și religioase sunt fenomene răspândite în țările din întreaga lume, potrivit unui nou raport al UNICEF publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

Raportul Rights denied: The impact of discrimination on children [Drepturi refuzate: impactul discriminării asupra copiilor] arată impactul rasismului și al discriminării asupra copiilor în ceea ce privește educația, sănătatea, înregistrarea la naștere și accesul la un sistem judiciar echitabil și egal, evidențiind disparitățile profunde cu care se confruntă grupurile minoritare și etnice.

„Rasismul și discriminarea sistematică expun copiii la lipsuri și la riscul excluziunii, care poate persista o viață întreagă”, a afirmat directorul executiv al UNICEF Catherine Russell.

„Acest lucru ne afectează pe toți. Protejarea drepturilor fiecărui copil – indiferent cine este acesta și de unde provine – este cel mai sigur mod de a construi o lume mai pașnică, mai prosperă și mai dreaptă pentru toți”.

Printre noile constatări, raportul semnalează și faptul că, în baza unei analize a 22 de țări, copiii din grupurile etnice, lingvistice și religioase marginalizate sunt mult în urma celorlalți copii în ceea ce privește competențele de citire. În medie, probabilitatea de a deține competențe de citire de bază este de peste două ori mai mare în cazul elevilor de 7-14 ani din grupul cel mai avantajat decât în cazul celor din grupul cel mai dezavantajat.

O analiză a datelor privind proporția copiilor înregistrați la naștere – o condiție prealabilă pentru accesul la drepturile fundamentale – a identificat disparități semnificative între copiii din diferitele grupuri religioase și etnice. De exemplu, în RPD Laos, 59% dintre copiii sub 5 ani din grupul etnic minoritar Mon-Khmer sunt înregistrați la naștere, în comparație cu 80% în cazul grupului etnic Lao-Tai.

Discriminarea și excluziunea adâncesc sărăcia și lipsurile intergeneraționale și conduc la rezultate mai slabe pentru copii în materie de sănătate, nutriție și învățare, la un risc mai mare de încarcerare, la o rată mai mare a sarcinilor în rândul adolescentelor, la o rată mai mică a ocupării forței de muncă și venituri mai reduse la vârsta adultă.

În timp ce pandemia de COVID-19 a scos la iveală nedreptăți și discriminări profunde în întreaga lume, iar impactul schimbărilor climatice și al conflictelor continuă să dezvăluie inegalitățile existente în multe țări, raportul evidențiază persistența îndelungată a discriminării și a excluziunii în cazul a milioane de copii aparținând grupurilor etnice și minoritare, inclusiv în ceea ce privește accesul la vaccinare, la servicii de apă și salubritate și la un sistem judiciar echitabil.

De exemplu, raportul menționează faptul că, la nivelul politicilor disciplinare din Statele Unite ale Americii, riscul suspendării de la cursuri este de aproape patru ori mai mare în cazul copiilor afroamericani decât în cazul copiilor caucazieni, iar cel de arestare din cauze care au legătură cu școala este de două ori mai mare.

Raportul prezintă și modul în care copiii și tinerii resimt povara discriminării în viața lor de zi cu zi. Un nou sondaj U-Report, care a generat peste 407.000 de răspunsuri, a arătat că aproape două treimi dintre respondenți consideră că discriminarea este frecventă în mediul lor, în timp ce aproape jumătate dintre ei sunt de părere că discriminarea a avut un impact semnificativ asupra vieții lor sau a unei persoane cunoscute.

„De Ziua Internațională a Drepturilor Copilului și în fiecare zi, orice copil are dreptul la incluziune, la protecție și la șanse egale pentru a-și atinge potențialul maxim”, a declarat Russell.

„Avem cu toții puterea de a combate discriminarea copiilor – în țările noastre, în comunitățile noastre, în școlile noastre, în casele noastre și în inimile noastre. Trebuie să folosim această putere”.

Educația media – scut împotriva infodemiei

Publicat de Andra Radu, 25 octombrie 2022, 16:34

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și UNICEF continuă în 2022 programele de educație media, prin activități pentru jurnaliști și pentru profesori. Nevoia de educație media este tot mai acută în ultimii ani, 55% dintre români declarând că au fost expuși la știri false și dezinformare.

Situațiile de criză, precum pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și recesiunea economică previzionate pentru anul viitor, sunt un mediu prielnic propagării informațiilor false și dezinformării.

Astfel, educația media capătă un rol și mai important în viața cetățenilor unei democrații deoarece dezvoltă abilitățile de identificare, înțelegere și evaluare critică a diferitelor tipuri de informații, în special pentru copii și adolescenți, care sunt mai vulnerabili în fața dezinformării.

Continuând parteneriatul cu UNICEF în România, CJI va lucra cu jurnaliștii pentru a pune în prim-plan modalități de abordare a subiectelor sensibile legate de crize, prin sesiuni de formare dedicate. În plus, pentru a încuraja participarea copiilor și adolescenților la conversația publică, programele de educație media vor fi implementate în noi școli și universități.

„Deși există unele perspective naționale de abordare a educației media, precum și o presiune europeană în acest sens, sunt încă multe de făcut. Dacă vrem ca oamenii să nu mai cadă în capcana dezinformării, trebuie să îi ajutăm să selecteze și să înțeleagă abundența de informații disponibile. Iar asta e posibil doar dacă programul de educația media ajunge în cât mai multe școli și dacă jurnaliștii sunt susținuți să își practice meseria așa cum trebuie”, declară Cristina Lupu, director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent.

„Provocările prezentului ne arată că avem nevoie mai mult ca oricând de educație media pentru copii și tineri, iar rezultatele nu le putem obține decât aducându-i împreună pe cei care pot face schimbări: jurnaliști, profesori, reprezentanți ai copiilor, parteneri instituționali și organizații ale societății civile. Ne bucurăm că vom continua parteneriatul cu CJI, dezvoltând mai departe acțiuni de educație media menite să provoace schimbări pe termen mediu și lung prin combaterea dezinformării și a știrilor false”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.

Pentru a-i ajuta pe jurnaliști să abordeze subiectele sensibile în perioade de criză, demersul strategic al CJI de educație media include sesiuni de formare și mentorat, precum și burse pentru jurnaliști:

• Patru întâlniri pentru jurnaliști din România, despre cum să relateze despre subiecte sensibile când nu mai sunt crize și despre dezinformare, fără să o amplifice. Trei dintre aceștia vor primi și o bursă;
• Întâlniri cu traineri internaționali, pentru ca 20 de jurnaliști să își îmbunătățească competențele și să poată relata despre refugiați, inclusiv copii. 10 jurnaliști din presa locală vor fi susținuți financiar să realizeze materiale pe astfel de teme.

De asemenea, CJI va evalua și analiza stadiul implementării în universități a cursului „Drepturile copilului şi practica jurnalismului – Ghid pentru studenţi”, îl va revizui și va crea resurse suplimentare care vor aborda și drepturile copiilor refugiați.

Pentru a crește gradul de conștientizare și competențele privind educația media pentru copii și profesioniștii din comunitatea educațională, programul de educație media include:

• A doua ediție a evenimentului de educație media pentru elevi și profesori realizat după modelul „World’s Largest Lesson”, organizată de profesorii din rețeaua CJI și UNICEF, cu sprijinul Ministerului Educației. Materialele vor fi traduse și în ucraineană pentru a putea fi accesate de profesorii și elevii ucraineni refugiați în România;
• Traininguri și mentorat pentru tineri și copii din Boardul Copiilor din România și din Consiliul Național al Elevilor. Ulterior, ei vor fi sprijiniți să disemineze noțiunile de educație media prin cel puțin 10 proiecte implementate pentru colegii lor;
• Cursuri de educație media de o zi pentru copiii din comunitățile vulnerabile sprijinite de UNICEF, din Bacău și Brașov;
• Cursuri de educație media dedicate tinerilor din Ucraina care locuiesc în București;
• A doua ediție a conferinței de educație media organizate de CJI – un eveniment ce aduce împreună lideri de opinie, autorități, experți internaționali, profesori și elevi.

În plus, CJI cu sprijinul UNICEF și Romanian American Foundation va finaliza dezvoltarea unui modul de introducere în educație media. Acesta va fi dezvoltat și testat cu parteneri din 10 facultăți din România și va putea fi implementat apoi și de alte universități. Programa finală va fi disponibilă la sfârșitul anului universitar 2022 – 2023.

Proiectul „Educația media – instrument pentru creșterea abilităților de participare civică a adolescenților (faza 2) – Sprijinirea comunităților pentru a fi mai bine protejate de infodemie” se desfășoară în perioada august 2022 – iunie 2023. Proiectul beneficiază de susținere financiară din partea UNICEF și a USAID.

Sărăcia infantilă a crescut în Europa de Est și Asia Centrală!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2022, 16:11

Războiul din Ucraina și creșterea inflației au împins în sărăcie alte patru milioane de copii din Europa de Est și Asia Centrală, înregistrându-se o creștere de 19% față de 2021, potrivit unui nou studiu al UNICEF.

Conform studiului The impact of the war in Ukraine and subsequent economic downturn on child poverty in eastern Europe and Central Asia [Impactul războiului din Ucraina și al recesiunii economice provocate de acesta asupra sărăciei în rândul copiilor din Europa de Est și Asia Centrală] – care include date din 22 de țări din regiune – copiii resimt cel mai mult povara crizei economice cauzate de războiul din Ucraina. Deși constituie 25% din populație, copiii reprezintă aproape 40% din cele 10,4 milioane de persoane care au ajuns în sărăcie în acest an.

Federația Rusă are aproape trei sferturi din creșterea totală a numărului de copii care trăiesc în sărăcie din cauza războiului din Ucraina și a crizei costului vieții din întreaga regiune, în condițiile în care alte 2,8 milioane de copii trăiesc acum în gospodării aflate sub pragul sărăciei. Conform studiului, pe locul doi se situează Ucraina, cu o jumătate de milion de copii care au ajuns să trăiască în sărăcie, fiind urmată de România, cu alți 110.000 de copii.

„Pe lângă ororile evidente ale războiului – uciderea și mutilarea copiilor, strămutarea în masă – consecințele economice ale războiului din Ucraina au un impact devastator asupra copiilor din Europa de Est și Asia Centrală. Copiii din întreaga regiune sunt afectați de consecințele acestui război teribil. Dacă nu oferim acum sprijin acestor copii și familii, creșterea accentuată a sărăciei infantile va duce aproape sigur la pierderi de vieți, la pierderi în educație și la un viitor pierdut”, a declarat directorul regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală Afshan Khan.

Consecințele sărăciei infantile nu afectează doar familiile aflate în dificultate financiară. Potrivit studiului, această creștere bruscă ar putea duce la decesul a altor 4.500 de copii înainte de împlinirea vârstei de un an, iar pierderile din educație ar putea însemna că alți 117.000 de copii vor abandona școala numai în acest an.

Cu cât o familie este mai săracă, cu atât este mai mare ponderea din venitul său pe care o alocă nevoilor de bază, cum ar fi hrana și combustibilul. Potrivit studiului, atunci când costul bunurilor de bază crește vertiginos, scad fondurile disponibile pentru satisfacerea altor nevoi, precum servicii medicale și educație. Din cauza crizei costului vieții, cei mai săraci copii au un acces și mai limitat la serviciile esențiale și sunt mai expuși riscului de violență, exploatare și abuz.

În cazul multora, sărăcia resimțită în copilărie îi urmărește toată viața. Studiul arată că unu din trei copii care s-au născut și au trăit în sărăcie va continua să trăiască în sărăcie ca adult, creându-se astfel un ciclu intergenerațional al greutăților și lipsurilor.

Provocările cu care se confruntă familiile care trăiesc în sărăcie sau sunt la limita sărăciei se adâncesc atunci când guvernele reduc cheltuielile publice, măresc impozitele pe consum sau pun în aplicare măsuri de austeritate în efortul de a stimula economia pe termen scurt, deoarece acest lucru reduce accesul și calitatea serviciilor de sprijin de care depind familiile.

Studiul stabilește un cadru pentru reducerea numărului de copii care trăiesc în sărăcie și pentru prevenirea creșterii numărului de familii care se confruntă cu greutăți financiare:

• Acordarea de ajutoare financiare universale pentru copii și asigurarea unui venit minim.
• Extinderea beneficiilor de asistență socială pentru a ajuta toate familiile cu copii aflați în dificultate, inclusiv refugiații.
• Protejarea cheltuielilor sociale, în special a celor dedicate copiilor și familiilor celor mai vulnerabile.
• Protejarea și sprijinirea acordării de servicii de sănătate, nutriție și asistență socială mamelor însărcinate, copiilor sub un an și preșcolarilor.
• Reglementarea prețurilor la produsele alimentare de bază pentru familii.

UNICEF a încheiat recent un parteneriat cu Comisia Europeană și cu mai multe state membre ale UE în vederea implementării în fază pilot a inițiativei UE „Garanția pentru copii” menite să reducă impactul sărăciei asupra copiilor și să le ofere posibilitatea de a avea o viață prosperă la maturitate. Având în vedere că, în prezent, tot mai mulți copii și din ce în ce mai multe familii ajung în pragul sărăciei, se impune adoptarea unui răspuns consistent la nivelul întregii regiuni.

„Măsurile de austeritate vor afecta cel mai mult copiii – împingând și mai mulți copii în sărăciei și îngreunând viața familiilor aflate deja în dificultate. Trebuie să protejăm și să extindem sprijinul social acordat familiilor vulnerabile înainte ca situația să se înrăutățească”, a declarat Khan.

Orlando Bloom vorbește despre problemele de sănătate mintală!

Publicat de Andra Radu, 11 octombrie 2022, 17:39

În cadrul unui clip video emoționant publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, Ambasadorul Bunăvoinței pentru UNICEF Orlando Bloom a vorbit despre modul în care i-a afectat sănătatea mintală un accident din adolescență care îi putea fi fatal.

În acest video – lansat în cadrul campaniei #OnMyMind desfășurate de UNICEF – Bloom vorbește deschis în fața camerei despre cum și-a accidentat spatele la vârsta de 19 ani după ce a căzut de la etajul trei al unei clădiri.

„A fost începutul unui parcurs lung și dureros în care a trebuit să recunosc și să înțeleg anumite tipare din viața mea care au dus la numeroase accidente”, își amintește Bloom în video. „Lunile ce au urmat acelei căzături au fost sumbre. Eram o persoană extrem de activă și m-am simțit brusc foarte restricționat, plus că aveam dureri foarte mari”.

Campania #OnMyMind desfășurată de UNICEF dorește să transforme conversațiile despre sănătatea mintală într-o normalitate și să promoveze acțiunile care oferă sprijin tuturor copiilor și tinerilor.

„Sănătatea mintală reprezintă o provocare majoră pentru că nu este ceva ce se vede”, continuă Bloom. „Este extrem de important să apelezi la ceilalți, să vorbești cu oamenii, să găsești pe cineva cu care poți avea o comunicare care să ducă la o transformare și la o schimbare”.

Potrivit ultimelor date disponibile, se estimează că, la nivel mondial, peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani este diagnosticat cu o tulburare mintală. Majoritatea celor 800.000 de persoane care se sinucid anual sunt tineri, suicidul fiind a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15–19 ani.

„Pentru prea mulți copii și tineri din întreaga lume, stigmatizarea, lipsa de înțelegere și neacceptarea problemelor de sănătate mintală îi împiedică să ceară sprijinul de care au nevoie”, a afirmat directorul de comunicare și advocacy la nivel global al UNICEF Paloma Escudero.

„Rupând tăcerea care planează asupra problemelor de sănătate mintală și încurajând copiii și tinerii să se deschidă în legătură cu experiențele lor, putem transforma într-o normalitate discuțiile despre sănătatea mintală și cererea de sprijin, putând totodată elimina impactul negativ al stigmatizării și discriminării”.

În acest an, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, UNICEF încurajează tinerii, părinții, prietenii și comunitățile acestora să afle mai multe despre sănătatea mintală, să combată stigmatizarea și să inițieze conversații care să creeze legături și să permită mai multor copii și tineri să obțină sprijinul de care au nevoie.

Centre de sprijin în țările care găzduiesc refugiați din Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 22 septembrie 2022, 17:30

De la escaladarea războiului din Ucraina, aproximativ 234.000 de refugiați din Ucraina au putut utiliza serviciile de protecție și sprijin oferite de 36 de centre Blue Dot (Punct Albastru) înființate de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, și UNICEF, Fondul ONU pentru copii, în șapte țări.

 „Centrele Blue Dot” sunt spații sigure cu ghișeu unic, echipate pentru a oferi informații, consiliere, servicii pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial, asistență juridică și servicii de protecție pentru refugiați.

Aceste centre au ca scop să ofere asistență tuturor refugiaților, cu un accent special pe copii, persoane cu dizabilități sau cu nevoi medicale, persoane în vârstă, persoane traficate, supraviețuitori ai violenței și refugiați din comunitatea LGBTQI+.

 Persoanele cu nevoi specifice sau deosebit de vulnerabile pot fi identificate și îndrumate către servicii specializate. Punctele Albastre (Blue Dots) au un rol esențial servind, de asemenea, la identificarea și sprijinirea copiilor neînsoțiți și separați care călătoresc singuri, precum și la asigurarea educației informale și a îngrijirii copiilor aflați în primii ani de viață, care ajung în țara noastră.

 „Conflictul armat internațional din Ucraina a creat o criză de protecție pentru femei, copii și persoanele cele mai vulnerabile, care reprezintă marea majoritate a celor care fug din Ucraina”, a declarat Pascale Moreau, Coordonator Regional pentru Situația Refugiaților din Ucraina. „Centrele Blue Dot, care vizează sprijinirea centrelor comunitare și a eforturilor la nivel municipal, joacă un rol esențial în identificarea și oferirea de sprijin femeilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități și altor persoane vulnerabile, despre care știm că se confruntă cu riscuri mai mari de violență bazată pe gen, trafic, abuz, suferință psihologică și separare a familiilor.”

Pe măsură ce milioane de persoane au fugit din Ucraina începând cu luna februarie a acestui an, UNHCR și UNICEF au înființat rapid centrele Dot la punctele majore de de trecere a frontierei, de-a lungul rutelor de tranzit și în zonele urbane din țările vecine Ucrainei, care au primit refugiați.

Printre acestea se numără gări, puncte de frontieră, centre de înscriere pentru asistență în numerar, centre de cazare pentru refugiați și centre comunitare. Până în prezent, au fost înființate 36 de centre Blue Dot în Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, România și Slovacia, care completează activitatea guvernelor și a altor parteneri în sprijinirea refugiaților.

 „Se estimează că 7,1 milioane de ucraineni, majoritatea femei și copii, sunt refugiați în Europa”, a declarat Afshan Khan, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Centrele Blue Dot au fost o extensie vitală a serviciilor oferite de guvernele gazdă de identificare și trimitere a celor mai vulnerabili către sistemele naționale de îngrijire și protecție.

Cu toate acestea, munca noastră nu se oprește aici. Copiii refugiați din Ucraina se confruntă cu provocări multiple și au nevoie de acces continuu la învățare, protecție socială, asistență medicală și alte servicii esențiale. Extinderea accesului la aceste servicii prin intermediul noii platforme digitale Blue Dots, care consolidează informațiile și direcționarea serviciilor sub o singură umbrelă incluzivă, ne va permite să continuăm să ajungem la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin relevant și în timp util.”

UNHCR și UNICEF au lansat, de asemenea, o platformă „Digital Blue Dot”, https://bluedothub.org/

Această platformă digitală completează centrele Blue Dots fizice, oferind refugiaților acces la informații actualizate, exacte și localizate pe telefoanele lor mobile, inclusiv cu privire la drepturi, servicii sociale și furnizori cheie și cum să le acceseze, precum și cum să rămână în siguranță.

Punctul Albastru digital este ușor de utilizat pe mobil și tabletă, este actualizat în permanență și este disponibil în limbi-cheie, inclusiv în ucraineană și rusă. Pentru a afla mai multe despre punctele albastre, puteți să consultați această broșură.

Pe fondul discriminării și al stereotipurilor de gen, fetele rămân în urma băieților la matematică!

Publicat de Andra Radu, 15 septembrie 2022, 14:27

Conform unui nou raport publicat de UNICEF, fetele din întreaga lume rămân în urma băieților la matematică. Sexismul și stereotipurile de gen se numără printre cauzele principale ale acestei situații.

Raportul Solving the equation: Helping girls and boys learn mathematics (Rezolvarea ecuației: Cum îi ajutăm pe băieți și fete să învețe matematică) prezintă noi date culese din peste 100 de țări și teritorii. Raportul arată că băieții au de 1,3 ori mai multe șanse decât fetele să dobândească competențe matematice.

Normele de gen și stereotipurile cultivate de profesori, părinți și colegi privind inabilitatea înnăscută a fetelor de a înțelege matematica contribuie la aceste disparități. Totodată raportul arată și că acestea subminează încrederea fetelor în propriile puteri, pregătindu-le astfel pentru eșec.

„Fetele au aceleași abilități de învățare a matematicii ca și băieții, ceea ce le lipsește însă, sunt șansele egale de a dobândi aceste competențe esențiale”, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF.

„Trebuie să eliminăm stereotipurile de gen și normele sociale care le înfrânează evoluția fetelor și trebuie să facem mai mult pentru a ajuta fiecare copil să dobândească abilitățile de bază necesare pentru a reuși în școală și în viață”.

Deprinderea competențelor de matematică contribuie la consolidarea memoriei, a înțelegerii și a capacității de analiză, care la rândul lor îmbunătățesc capacitatea copiilor de a crea, arată raportul.

Înaintea summitului Organizației Națiunilor Unite pentru Transformarea Educației, UNICEF avertizează că în lipsa dobândirii competențelor matematice de bază și a altor cunoștințe esențiale, copiii vor avea dificultăți în a realiza sarcini de bază precum rezolvarea problemelor și susținerea raționamentelor logice.

Analiza datelor din 34 de state cu venituri mici și medii prezentată în raport arată că, pe lângă faptul că fetele au întârzieri de învățare comparativ cu băieții, trei sferturi dintre elevii din clasa a patra nu au dobândit competențe de calcul de bază. Conform datelor provenite din 79 de state cu venituri medii și mari, peste o treime dintre elevii de 15 ani au în continuare nevoie să dobândească cunoștințe minime de matematică.

De asemenea, bunăstarea gospodăriei este un factor determinant. Analiza arată că elevii din gospodăriile cele mai înstărite au de 1,8 ori mai multe șanse de a dobândi competențe de calcul până în clasa a patra comparativ cu copiii din gospodăriile cele mai sărace. Copiii care sunt înscriși în programe de îngrijire și de educație timpurie au de 2,8 ori mai multe șanse de a avea competențe minime de matematică până la vârsta de 15 ani comparativ cu cei care nu participă la astfel de programe.

Același raport arată că impactul pandemiei de COVID-19 a afectat și mai mult dobândirea competențelor de matematică de către copii. În plus, aceste analize se concentrează pe băieții și fetele înscriși în prezent în sistemul de învățământ. În statele în care probabilitatea ca fetele să nu meargă la școală este mai mare ca în cazul băieților, discrepanțele generale în materie de competențe matematice sunt probabil și mai mari.

UNICEF face apel către guverne pentru a-și lua angajamentul de a le oferi tuturor copiilor educație de calitate.  Îndeamnă guvernele să își reînnoiască eforturile și investițiile pentru a reînscrie și a ține copiii în sistemul de învățământ, să sporească accesul la cursuri remediale și de recuperare, de a-i susține pe profesori și de a le oferi instrumentele necesare, astfel încât toți copii să fie pregătiți să învețe.

„Cunoștințele unei întregi generații sunt amenințate, deci nu există vreme pentru promisiuni goale. Pentru a transforma educația în beneficiul fiecărui copil, trebuie să acționăm acum”, a declarat Catherine Russell.

Republica Coreea donează un milion de dolari către UNICEF pentru a sprijini refugiații ucraineni din România!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2022, 16:37

Guvernul Republicii Coreea donează un milion de dolari pentru consolidarea sprijinului pe care UNICEF îl oferă Guvernului României ca răspuns la criza refugiaților ucraineni. Anunțul donației a fost făcut de Excelența sa, domnul Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România și de către doamna Anna Riatti, reprezentantul UNICEF în România, astăzi, după vizita la centrul de sprijin Blue Dot pentru copiii și familiile de refugiați, aflat în Sectorul 6 din București.

Centrul Blue Dot face parte dintr-o rețea de centre de sprijin înființate de UNICEF și partenerii săi pe teritoriul țării, printre care se numără autoritățile centrale, județene și locale, organizații ale societății civile și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), pentru a răspunde nevoilor de bază ale copiilor și familiilor care s-au refugiat în România, oferindu-le servicii esențiale.

Sursa foto: UNICEF

„Guvernul coreean este foarte conștient de suferințele poporului ucrainean și ale refugiaților, cauzate de războiul prelungit. În acest sens, guvernul nostru și-a arătat sprijinul prin donații continue. Pe lângă asistența umanitară de 100 de milioane de dolari către guvernul ucrainean, guvernul coreean își diversifică canalele de asistență prin UNICEF, pentru a le oferi celor cu nevoi urgente sprijin direct, iar această donație reprezintă unul dintre aceste eforturi.

Este foarte important să vedem cum sprijinul nostru se materializează în ajutor oferit copiilor și familiilor din centrul Blue Dot din Sectorul 6, iar ambasada va continua cooperarea cu centrul Blue Dot. Republica Coreea va participa activ în eforturile de reconstrucție și refacere ale Ucrainei”, a spus Excelența sa, Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România.

„Suntem recunoscători pentru contribuția generoasă a Republicii Coreea, care ne permite să ne extindem sprijinul acordat Guvernului în răspunsul la criza umanitară generată de războiul din Ucraina. Această donație ne va ajuta pe noi și pe partenerii noștri să oferim servicii esențiale integrate precum cele de informare și consiliere, reunificare a familiilor, spații dedicate mamei și copilului celor care în prezent și-au găsit adăpost în România, concentrându-ne în special pe copiii cei mai vulnerabili. În aceste momente dificile, copiii și familiile lor necesită și merită un mediu sigur, în care să li se acorde protecție adecvată”, a afirmat Anna Riatti.

Sursa foto: UNICEF

Până în prezent, UNICEF și partenerii săi au înființat 11 centre Blue Dot în România și lucrează pentru a deschide și mai multe centre de sprijin pentru copiii refugiați și familiile lor în alte zone ale țării, în funcție de nevoile copiilor refugiați. Scopul este acela de a conecta aceste centre Blue Dot pentru a ne asigura că toți copiii sunt protejați pe parcursul călătoriei lor și că ajung în siguranță la destinație.

Până la începutul lunii august 2022, peste 42.000 de femei și copii refugiați ucraineni au beneficiat de cel puțin un tip de serviciu de sprijin oferit în centrele Blue Dot din România.

Pe termen mediu și lung, UNICEF lucrează cu partenerii săi pentru a se asigura că familiile și copii primesc toate serviciile și sprijinul necesare – de la cele de sănătate până la cele de educație și protecție, din momentul trecerii frontierei până la destinația lor în România sau dincolo de granițele țării.

Sursa foto: UNICEF

Sursa foto: UNICEF

Raport: Aproximativ trei din patru tineri nu dețin competențele necesare angajării!

Publicat de Andra Radu, 15 iulie 2022, 13:04

Aproape trei sferturi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din 92 de țări care au date disponibile nu reușesc să dobândească competențele necesare angajării, potrivit unui nou raport publicat de Comisia pentru educație și UNICEF.

Raportul Recovering learning: Are children and youth on track in skills development? cuprinde analize referitoare la dobândirea competențelor în cazul copiilor mici, al copiilor din ciclul primar și al tinerilor.

Datele relevă un nivel scăzut al competențelor în rândul copiilor și al tinerilor din toate grupele de vârstă, tinerii din țările cu venituri mici având cele mai reduse șanse de a deține competențele de care au nevoie pentru a se dezvolta, mai ales în ceea ce privește oportunitățile profesionale viitoare, un loc de muncă decent și antreprenoriatul.

„O generație de copii și tineri inspirați și competenți este esențială pentru prosperitatea, progresul și succesul societăților și economiilor. Cu toate acestea, sistemele de învățământ sunt un eșec pentru majoritatea copiilor și tinerilor din lumea întreagă, care ajung să fie needucați, lipsiți de inspirație și de competențe – o combinație ce duce la lipsa productivității. Pentru a face față acestei crize, sunt necesare investiții urgente în soluții rentabile și testate care să permită accelerarea procesului de învățare și de dezvoltare a competențelor în cazul generației actuale și al generațiilor viitoare”, a afirmat Robert Jenkins, director pentru educație în cadrul UNICEF.

Cu un procent ridicat al tinerilor aflați în afara sistemului de învățământ și cu un nivel scăzut al competențelor dobândite în învățământul secundar, țările din întreaga lume se confruntă cu o criză a competențelor, majoritatea tinerilor nefiind pregătiți pentru actuala piață a muncii, se arată în raport.

Disparitățile profunde înregistrate între țări și în rândul celor care provin din cele mai sărace comunități sporesc inegalitățile. Potrivit raportului, în cel puțin una din trei țări cu venituri mici care au date disponibile, peste 85% dintre tineri nu reușesc să dobândească competențe digitale și profesionale în timpul învățământului secundar.

„Pentru a oferi tinerilor cele mai mari șanse de a reuși și de a recupera carențele școlare generate de pandemie, trebuie să îi sprijinim într-un mod holistic. Dar nu putem recupera ceva ce nu măsurăm. Trebuie să știm în ce punct se află copiii și tinerii în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de care au nevoie și să le monitorizăm progresele. Acesta este motivul pentru care Comisia pentru educație, UNICEF și partenerii săi încearcă să elimine principalele lipsuri în materie de date, inclusiv prin lansarea Contorului mondial al competențelor care contribuie la urmărirea progreselor și la creșterea gradului de conștientizare a competențelor dobândite de tinerii din întreaga lume, astfel încât să putem lua măsuri urgente pentru a ajuta această generație să prospere pe viitor„, a declarat Liesbet Steer, director executiv al Comisiei pentru educație.

Datele din 77 de țări arată că mai puțin de trei sferturi dintre copiii cu vârste cuprinse între trei și cinci ani au un parcurs corespunzător în cel puțin trei din cele patru domenii ale alfabetizării – competențe de scris, citit și socotit, abilități fizice, abilități socioemoționale și abilități de învățare. În preajma vârstei de 10 ani, majoritatea copiilor din țările cu venituri mici și medii nu sunt capabili să citească și să înțeleagă un text simplu. Aceste abilități sunt fundamentale pentru învățarea și dezvoltarea ulterioară a competențelor, se arată în raport.

Competențele fundamentale de scris, citit și socotit, competențele transferabile, inclusiv abilitățile de viață și cele socioemoționale, competențele digitale, care permit unei persoane să utilizeze și să înțeleagă tehnologia, competențele profesionale, care sprijină tranziția către piața muncii, și competențele antreprenoriale sunt esențiale pentru dezvoltarea copiilor. Aceste competențe sunt importante și pentru dezvoltarea societăților și a economiilor.

Datele referitoare la România din Contorul mondial al competențelor arată că 1.038.197 (48,2%) din 2.152.418 de tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani nu au competențe de nivelul învățământului secundar. De asemenea, 791.945 de tineri între 15 și 24 de ani – sau 36,8% din totalul acestora – nu au competențe digitale.

UNICEF și Comisia pentru educație îndeamnă guvernele să ofere o educație de calitate fiecărui copil și să elimine barierele care îl expun riscului de abandon școlar, să evalueze nivelul școlar al copiilor și să ofere cursuri remediale adaptate pentru a-i aduce la zi, să acorde prioritate competențelor fundamentale care să ofere o bază solidă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și să sprijine sănătatea psihosocială și bunăstarea prin acordarea de sprijin holistic. Raportul subliniază necesitatea unor date mai ample privind deficitul de competențe în rândul copiilor și tinerilor din toate grupele de vârstă.

Nivel copleșitor al încălcărilor grave ale drepturilor copiilor în situații de conflict!

Publicat de Andra Radu, 29 iunie 2022, 12:12

Între 2005 și 2020, Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 266.000 de încălcări grave ale drepturilor copiilor comise de părțile implicate în peste 30 de situații de conflict din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, a transmis azi UNICEF într-un nou raport.

Aceste cifre sunt doar o mică parte din încălcările presupuse a fi fost comise, devreme ce, printre altele, constrângerile legate de securitate și rușinea, durerea și teama copilului și a familiei supraviețuitoare împiedică deseori raportarea, documentarea și verificarea încălcărilor grave ale drepturilor copiilor care trăiesc în contexte de conflict armat.

Raportul – 25 de ani de copii și conflict armat: Acțiuni pentru a proteja copiii în situație de război – a arătat că între 2005 și 2020:

• peste 104.100 de copiii au fost identificați ca fiind uciși sau mutilați în situații de conflict armat;
• peste 93.000 de copii au fost recrutați și folosiți de părțile implicate în război;
• cel puțin 25.700 de copii au fost răpiți de părțile implicate în conflict;
• părțile implicate în conflict au violat, au căsătorit forțat, au exploatat sexual și au comis alte forme de violență sexuală împotriva a cel puțin 14.200 de copii.

Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 13.900 de incidente de atacuri în școli și spitale și a verificat nu mai puțin de 14.900 de incidente de refuz al accesului la ajutor umanitar pentru copii din 2005.

„Acest raport prezintă în termeni cât se poate de sumbri eșecul lumii de a-și proteja copiii de cele mai grave încălcări ale drepturilor acestora în situații de conflict armat”, a spus Catherine Russell, directorul executiv UNICEF.

„Încălcările grave sunt devastatoare pentru copii, familii și comunități și lovesc baza societății, îngreunând restabilirea și menținerea păcii, securității și stabilității. Trebuie să refuzăm acceptarea încălcărilor drepturilor copiilor ca pe un dat al războiului”.

Pe baza datelor colectate timp de șaisprezece ani în Raportul anual privind copiii și conflictul armat al Secretarului General, raportul ilustrează impactul conflictelor armate asupra copiilor, prin prezentarea tendințelor privind încălcările drepturilor copiilor în lume și de-a lungul timpului.

Raportul examinează felul în care informațiile privind modelele documentate de încălcări grave ale drepturilor copiilor sunt folosite pentru a răspunde la nevoile copiilor și cum cooperarea cu părțile implicate în conflict, atât actorii statali cât și cei non-statali, conduce la încetarea și prevenirea încălcărilor grave.

Numărul anual de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor verificate a crescut din 2005, depășind 20.000 într-un an pentru prima dată în 2014 și ajungând la 26.425 în 2020. Între 2016 și 2020, numărul zilnic global de încălcări verificate a ajuns la un număr alarmant de 71 de cazuri.

Numărul crescut de încălcări ale drepturilor copiilor observate în ultimii ani evidențiază impactul  dramatic asupra copiilor pe care le au conflictul armat și crizele privind protecția copiilor din ce în ce mai complexe și prelungite.

Raportul notează că mulți copii suferă în urma încălcărilor multiple ale drepturilor lor, sporindu-le astfel vulnerabilitatea. De exemplu, răpirea este deseori combinată cu sau duce la alte încălcări, în special recrutarea și folosirea violenței sexuale. Copiii, în special fetele, care au fost răpite și/sau asociate cu părți aflate în conflict sunt expuse unui risc crescut de violență sexuală, inclusiv viol, exploatare sexuală și căsătorie forțată.

Raportul arată că acte grave de violență împotriva copiilor au fost comise de toate părțile implicate în conflict, atât statale cât și non-statale. Între 2012 și 2020, actori statali, inclusiv forțele și coalițiile naționale și internaționale au fost responsabile de cel puțin 26% dintre toate actele de violență. În comparație, actorii non-statali au reprezentat aproximativ 58% dintre toate actele comise verificate, subliniind importanța cooperării cu toate părțile implicate în conflict, inclusiv actori non-statali, pentru a putea opri și preveni actele de violență împotriva copiilor.

Pentru a spori responsabilitatea, părțile implicate în conflict enumerate în raportul anual al Secretarului general privind copiii și conflictele armate dezvoltă și implementează planuri de acțiuni specifice, concrete, precum și acțiuni de realizat într-un termen precis pentru a stabili măsuri sustenabile care să protejeze copiii împotriva impactului războiului.

Între 2005 și 2021, părțile implicate în 17 situații de conflict au semnat 37 de planuri de acțiune. Circa 70% dintre planurile de acțiune au fost semnate de actori nestatali, iar celelalte 30% de state. Raportul prezintă mai multe exemple, evidențiind valoarea și efectul crucial pe care planurile de acțiune le au prin faptul că determină schimbări în bine pentru copii, atât pe termen imediat, cât și pe termen lung.

Numărul din ce în ce mai mare de actori armați nestatali, dezvoltarea și utilizarea unor noi mijloace și metode de purtare a războiului, utilizarea dispozitivelor explozive improvizate și a altor arme explozive, în special în zone populate, sunt doar câțiva din multitudinea de factori care contribuie la apariția unor provocări fără precedent la adresa protecției copiilor în situații de conflict armat.

De asemenea raportul a constatat și că:

• Copiii din familii mai sărace și copiii cu statut sau caracteristici specifice, printre care se numără copii refugiați, strămutați intern și indigeni, dar nu numai, continuă să fie expuși unor riscuri sporite de a li se încălca grav drepturile.
• Datele disponibile defalcate pe sexe arată că situațiile confirmate de încălcare gravă a drepturilor au afectat predominant băieții. De exemplu, în 2020, băieții au reprezentat 73% din totalul victimelor copii, vasta majoritate fiind victime ale recrutării și exploatării (85% băieți), răpirii (76% băieți) uciderii și mutilării (70% băieți). Prin comparație, fetele au reprezentat o pătrime (26%) din totalul victimelor copii, dintre care 98% fiind supuse violului și altor forme grave de violență sexuală.
• Între 2016 și 2020, 82% dintre cazurile confirmate în care copiii au fost uciși sau răniți – sau aproximativ 41.900 de copii – au avut loc în cinci situații: Afganistan (30%), Israel și Statul Palestina (14%), Siria (13%), Yemen (13%) și Somalia (9%).
• Utilizarea armelor explozive, în special în zone populate, și a celor cu efect pe suprafețe mari reprezintă o amenințare persistentă la adresa copiilor și familiilor acestora. Doar în 2020, 47% din totalul copiilor uciși și mutilați, adică peste 3.900 de copii, au fost victime ale armelor explozive și reziduurilor explozive ale războaielor.

Noțiunea „copii cu statut sau caracteristici specifice” cuprinde printre alții, copii cu dizabilități, copii refugiați și strămutați intern, copii din grupuri religioase sau etnice minoritare, copii care nu se identifică binar ca gen și copii de diverse orientări sexuale.

Există insuficiente date defalcate pe sexe pentru a examina tendințele în timp. Doar datele pentru 2019 și 2020 oferă informații suficiente.

Este important de remarcat că sporirea în timp a numărului de cazuri de încălcări ale drepturilor copiilor confirmate evidențiază faptul că mecanismul de monitorizare și raportare s-a consolidat din ce în ce mai mult de-a lungul anilor.

Elaborarea ghidurilor privind monitorizarea și raportarea, cursurile și activitățile de dezvoltare a capacității desfășurate de ONU și de partenerii săi privind documentarea încălcărilor grave ale drepturilor, precum și campaniile de conștientizare în rândul familiilor și comunităților privind riscurile la care sunt expuși copiii, au contribuit la consolidarea mecanismului și au permis culegerea mai multor informații referitoare la  cazurile de încălcare gravă a drepturilor copiilor.

Deși a crescut în timp, capacitatea generală a ONU de a documenta și verifica incidentele care implică abuzuri grave a fluctuat de la an la an, de la situație la situație și de la un abuz la altul. În acest context și pe baza informațiilor de mai sus, comparațiile directe între situații, ani sau forme de abuz trebuie realizate cu rezervă.

„UNICEF și partenerii noștri sunt hotărâți să își continue activitatea menită să prevină încălcările grave ale drepturilor copiilor”, a spus Russell.

„Întrucât mai mulți copii sunt în prezent afectați de conflicte, violență și crize decât oricând de la al Doilea Război Mondial, aceste demersuri nu au fost niciodată mai urgente”.

Recomandările raportului, având la bază dovezile și analizele prezentate, urmăresc să mobilizeze toate părțile interesate, inclusiv părți în conflicte, state și membri ai Consiliului de Securitate al ONU, pentru a proteja efectiv și sustenabil copiii și pentru a accelera acțiunile la nivel local, național, regional și global.

Pe lângă apelul adresat părților în conflict și statelor de a își respecta obligațiile asumate în contextul dreptului internațional umanitar și drepturilor omului, raportul cuprinde recomandări cu privire la:

• modalități prin care să se ofere copiilor afectați de conflict servicii de îngrijire și intervenție adecvate;
• modalități de îmbunătățire a defalcării și analizării datelor, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de reacție și prevenție;
• modalități de sprijinire a Grupurilor Operative naționale pentru Monitorizare și Raportare pentru a accelera acțiunile și a îmbunătăți relațiile dintre acestea și guverne;
• modalități de îmbunătățire a relațiilor cu părțile în conflict, cu scopul de a elabora planuri de acțiune și de a proteja sustenabil copiii.

Școlile nu sunt dotate corespunzător pentru a asigura un mediu educațional sănătos!

Publicat de Andra Radu, 24 iunie 2022, 14:00 / actualizat: 24 iunie 2022, 18:33

În ciuda scăderii constante a proporției școlilor care nu beneficiază de servicii de bază în domeniul apei, salubrității și igienei (WASH, după denumirea în limba engleză), persistă inegalitățile profunde între țări și în interiorul țărilor, au afirmat astăzi UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Cei mai afectați sunt elevii din țările cel mai puțin dezvoltate și din contextele fragile, iar ultimele date arată că școlile care au servicii WASH accesibile persoanelor cu dizabilități sunt puține la număr.

„Prea mulți copii învață în școli care nu au apă potabilă, toalete curate și săpun pentru spălatul mâinilor—ceea ce îngreunează procesul de învățare”, a afirmat Kelly Ann Naylor, director UNICEF pentru apă, salubritate și igienă și climă, mediu, energie și reducerea riscurilor de dezastre.

„Pandemia de COVID-19 a arătat cât de important este să se asigure un mediu educațional sănătos și incluziv. Pentru a proteja educația copiilor, procesul de redresare trebuie să includă și furnizarea serviciilor celor mai de bază în școli în vederea combaterii bolilor infecțioase în prezent și pe viitor”.

„Accesul la apă, salubritate și igienă nu este doar un element esențial pentru prevenirea și controlul infecțiilor, ci și o condiție indispensabilă pentru sănătatea, dezvoltarea și bunăstarea copiilor”, a afirmat dr. Maria Neira, director OMS, Departamentul de Mediu, Schimbări Climatice și Sănătate.

„Școlile ar trebui să reprezinte un cadru în care copiii să se poată dezvolta și să nu fie expuși unor greutăți sau infecții datorate lipsei sau proastei întrețineri a infrastructurii de bază”.

Școlile joacă un rol critic în promovarea și formarea obiceiurilor și comportamentelor sănătoase, însă multe dintre ele nu dețineau servicii WASH de bază în 2021. Potrivit ultimelor date din cadrul Programului comun de monitorizare (PCM) al UNICEF și OMS:

• La nivel mondial, 29% dintre școli încă nu beneficiază de servicii esențiale de apă potabilă, lucru care afectează 546 de milioane de elevi; 28% dintre școli încă nu beneficiază de servicii esențiale de salubritate, lucru care afectează 539 de milioane de elevi; 42% dintre școli încă nu beneficiază de servicii esențiale de igienă, lucru care afectează 802 milioane de elevi.
• O treime dintre copiii care nu au acces la servicii de bază în școli trăiesc în țările cel mai puțin dezvoltate, iar peste jumătate dintre ei trăiesc în contexte fragile.
• Africa Subsahariană și Oceania sunt singurele regiuni în care gradul de acoperire al serviciilor esențiale de salubritate și igienă la nivelul școlilor este în continuare sub 50%; Africa Subsahariană este singura regiune în care serviciile esențiale de apă potabilă au în continuare un grad de acoperire de sub 50% la nivelul școlilor.
• Pentru a asigura o acoperire universală în școli la nivel mondial până în 2030, este nevoie de o creștere de 14 ori a ritmului actual al progreselor vizând serviciile esențiale de apă potabilă, de o creștere de trei ori a ritmului progreselor la nivelul serviciilor esențiale de salubritate și de o creștere de cinci ori a serviciilor esențiale de igienă.

În țările cel mai puțin dezvoltate și în contextele fragile, asigurarea acoperirii universale a serviciilor esențiale de salubritate în școli până în 2030 ar necesita o creștere de peste 100 de ori, respectiv de 50 de ori a ritmului actual al progreselor.

• Creșterea gradului de pregătire și de răspuns în caz de pandemie presupune monitorizarea mai frecventă a serviciilor WASH și a altor măsuri de prevenire și control al infecțiilor (PCI) în școli, cum ar fi igienizarea, dezinfecția și gestionarea deșeurilor solide.

Furnizarea în școli a serviciilor WASH accesibile persoanelor cu dizabilități este esențială pentru asigurarea unei educații incluzive tuturor copiilor. Totuși, doar un număr limitat de țări raportează date cu privire la acest indicator, iar definițiile naționale sunt diferite. În plus, un număr și mai mic de țări oferă servicii WASH accesibile persoanelor cu dizabilități.

• • Potrivit celor mai recente date naționale, serviciile WASH accesibile persoanelor cu dizabilități au un grad redus de acoperire și variază foarte mult în funcție de nivelul de educație și mediul de rezidență, școlile beneficiind mai mult de servicii accesibile de apă potabilă decât de servicii accesibile de salubritate sau de igienă.
  • În jumătate din țările care au date disponibile, mai puțin de un sfert dintre școli au toalete accesibile persoanelor cu dizabilități. De exemplu, în Yemen, 8 din 10 școli erau dotate cu toalete, dar numai una din 50 de școli avea toalete accesibile persoanelor cu dizabilități.
  • În majoritatea țărilor care au date disponibile, infrastructura și materialele adaptate – cum ar fi rampe, tehnologie asistivă, materiale didactice – sunt mai frecvente în școli decât toaletele accesibile persoanelor cu dizabilități. De exemplu, în El Salvador, două din cinci școli au o infrastructură și materiale adaptate, dar doar una din 20 este dotată cu toalete accesibile persoanelor cu dizabilități.

Managementul sănătății și igienei menstruale rămâne în continuare inaccesibil multor femei!

Publicat de Andra Radu, 28 mai 2022, 10:00

Stigmatizarea, sărăcia și lipsa accesului la servicii de bază, precum toalete și apă, duc la neacoperirea nevoilor de sănătate și igienă menstruală și la creșterea riscului de infecții în rândul femeilor și al fetelor, avertizează UNICEF. Aceste provocări devin și mai acute în cazul populației celei mai sărace, al grupurilor etnice, al refugiaților și al persoanelor cu dizabilități.

„Atunci când este accesibil tuturor, managementul sănătății și igienei menstruale poate contribui la eliminarea barierelor și poate ajuta adolescentele să devină femei sănătoase, educate și puternice”, a afirmat Kelly Ann Naylor, director al UNICEF în domeniul programelor WASH (apă, salubritate și igienă) și CEED (climă, mediu, energie și reducerea riscurilor de dezastre). „Cu toate acestea, până de curând, nu s-a prea acordat atenție definirii, monitorizării și realizării de investiții în domeniul sănătății menstruale”.

Deși într-un ritm lent, se monitorizează și se recunoaște tot mai des importanța managementului sănătății și igienei menstruale. În 2020, 42 de țări dețineau date reprezentative la nivel național cu privire la cel puțin unul dintre cei patru indicatori, iar 31 dintre acestea dețineau informații referitoare la cel puțin trei indicatori. Aproape jumătate dintre aceste state sunt țări din Africa Subsahariană. Nicio țară cu venituri ridicate nu deținea date la nivel național referitoare la vreunul dintre indicatori.

Potrivit celei mai recente analize, limitările ce afectează participarea la activități școlare, profesionale și sociale în timpul menstruației variază în funcție de caracteristicile geografice, socioeconomice și individuale. Printre factorii des întâlniți se numără stigmatizarea și lipsa accesului la produse de igienă menstruală. De asemenea, numeroase fete nu sunt familiarizate cu menstruația înainte de primul lor ciclu, ceea ce le poate afecta modul de percepere și de înțelegere a menstruației.

• În medie, rata neparticipării este mai mare în rândul fetelor și femeilor mai tinere: 15% dintre fetele din Burkina Faso, 20% dintre fetele din Coasta de Fildeș și 23% dintre fetele din Nigeria au absentat de la școală în ultimele 12 luni din cauza ciclului menstrual.
• Peste jumătate dintre femeile din Bangladesh și peste două treimi dintre cele din Nepal au afirmat că nu au luat parte la activitățile cotidiene în timpul menstruației. În Ciad și Republica Centrafricană, una din trei femei a declarat acest lucru.
• În Bangladesh și Egipt, cele două țări care dețin date la nivel național, doar 32%, respectiv 66% dintre fete erau familiarizate cu menstruația înaintea declanșării ciclului. În Egipt, 74% dintre fetele nefamiliarizate cu ciclul menstrual au fost șocate, s-au speriat sau au plâns la prima menstruație. În Bangladesh, 69% dintre fete au fost speriate.

Nivelul utilizării produselor de igienă menstruală și al accesului la un spațiu intim pentru a se spăla și a se schimba este ridicat în majoritatea țărilor incluse în raport. Cu toate acestea, femeile și fetele cele mai vulnerabile continuă să întâmpine provocări majore.

• Rata utilizării produselor de igienă menstruală variază între 81% și 100% în majoritatea statelor. Totuși, 6% dintre femeile din Niger folosesc hârtie, 12% dintre femeile din Burkina Faso folosesc doar lenjeria intimă și 11% dintre femeile din Etiopia nu folosesc nimic.
• Nivelul accesului la un spațiu intim pentru a se spăla și a se schimba variază între 80% și 99% în majoritatea statelor care dețin date. Totuși, doar 52% dintre femeile din Niger, 56% dintre cele din Tunisia și 74% dintre femeile din Burkina Faso au acces la astfel de spații.
• Diferențele sunt reduse între mediul urban și cel rural în ceea ce privește utilizarea produselor de igienă menstruală, cu excepția Republicii Populare Democrate Laos, a Etiopiei și a Nigerului, unde rata de utilizare a acestor produse este cu peste 10% mai mare în mediul urban decât în mediul rural.
• Totuși, spațiile intime sunt mai puțin accesibile în mediul rural decât în localitățile urbane. În 12 țări care dețin date, cel puțin una din 10 femei și fete din mediul rural nu a avut acces la un spațiu intim în care să se spele și să se schimbe în timpul ultimei menstruații.

Grupurile etnice și persoanele aflate în situații de urgență întâmpină provocări și mai mari, având un acces mai redus la produse de igienă menstruală și la dotări de bază și confruntându-se cu mai multe limitări în planul participării decât restul populației.

• În Republica Populară Democrată Laos, se observă un decalaj de peste 30 de procente între Mon-Khmer și Lao-Tai în ceea ce privește proporția celor care dispun de un spațiu intim pentru a se spăla și a se schimba și utilizarea produselor de igienă menstruală. În Republica Centrafricană, probabilitatea de a participa la activitățile cotidiene în timpul menstruației este cu aproximativ 20% mai mare în cazul femeilor Haoussa decât în rândul femeilor Mboum.
• Datele strânse în taberele de refugiați din opt țări relevă diferențe în ceea ce privește gradul de satisfacție. Aproape toate femeile au raportat că sunt mulțumite de produsele de igienă menstruală și spațiile dedicate în Mozambic și Irak, comparativ cu mai puțin de jumătate dintre femeile din taberele de refugiați situate în Camerun, Malawi și Sudanul de Sud.

„Investițiile în managementul igienei menstruale vor aduce beneficii fetelor de azi, femeilor de mâine și generației viitoare”, a adăugat Naylor.

Supraconsumul celor mai bogate țări distruge mediul în care trăiesc copiii lumii!

Publicat de Andra Radu, 26 mai 2022, 12:00 / actualizat: 26 mai 2022, 13:01

Majoritatea statelor bogate creează un mediu nesănătos, periculos și nociv pentru copiii din întreaga lume, potrivit ultimului raport de bilanț publicat astăzi de Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.

Al 17-lea raport de bilanț Innocenti: locuri și spații compară modul în care 39 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale Uniunii Europene (UE) reușesc să asigure un mediu sănătos copiilor. Raportul prezintă indicatori precum expunerea la poluanți nocivi, inclusiv la aer toxic, pesticide, umezeală și plumb, accesul la lumină, spații verzi și drumuri sigure, dar și modul în care contribuie aceste țări la criza climatică, la consumarea resurselor și la dispersarea deșeurilor electronice.

Potrivit raportului, dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din statele OCDE și UE, ar fi nevoie de echivalentul a 3,3 Terre pentru a face față nivelului de consum. Dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din Canada, Luxemburg și Statele Unite ale Americii, ar fi nevoie de cel puțin cinci Terre.

Spania, Irlanda și Portugalia se află în fruntea clasamentului general, însă niciuna dintre țările membre ale OCDE și UE nu reușește să asigure un mediu sănătos pentru toți copiii din perspectiva tuturor indicatorilor. Unele dintre cele mai bogate țări, inclusiv Australia, Belgia, Canada și Statele Unite ale Americii, au un impact semnificativ și extins asupra mediului înconjurător la nivel mondial – impact măsurat în funcție de emisiile de CO2, de deșeurile electronice și de consumul de resurse pe cap de locuitor – și ocupă poziții codașe în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor. În schimb, cele mai puțin înstărite state membre ale OCDE și UE din America Latină și Europa au un impact mult mai redus la nivel mondial.

„Pe lângă faptul că nu reușesc să creeze un mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor, majoritatea țărilor înstărite contribuie și la distrugerea mediului în care trăiesc copiii din alte părți ale lumii”, a afirmat Gunilla Olsson, directorul Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti. „Vedem uneori țări care asigură un mediu destul de sănătos copiilor de pe teritoriul lor, dar care sunt printre cele mai poluante state, distrugând mediul în care trăiesc copiii din afara granițelor lor”.

Raportul prezintă și alte constatări:

• Peste 20 de milioane de copii care trăiesc în țările din această categorie au un nivel ridicat de plumb în sânge. Plumbul este una dintre cele mai periculoase substanțe toxice întâlnite în mediu.

• Finlanda, Islanda și Norvegia ocupă primele trei poziții în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copiii lor, dar se află printre ultimele țări în clasamentul mondial, cu o rată ridicată a emisiilor, a deșeurilor electronice și a consumului.

• În Islanda, Letonia, Portugalia și Regatul Unit, unu din cinci copii este expus umezelii și mucegaiului în propria locuință; iar în Cipru, Ungaria și Turcia, peste unu din patru copii se află în această situație.

• Mulți copii respiră aer toxic atât în exterior, cât și interiorul casei lor. Mexicul se confruntă cu cea mai mare scădere a numărului de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului, mai precis 3,7 ani la 1.000 de copii, în timp ce Finlanda și Japonia înregistrează cea mai mică scădere, adică 0,2 ani.

• În Belgia, Republica Cehă, Israel, Olanda, Polonia și Elveția, peste unu din 12 copii este expus unui nivel ridicat de poluare cu pesticide. Poluarea cu pesticide a fost asociată cu cancerul, inclusiv cu apariția cazurilor de leucemie la copii, și poate afecta sistemul nervos, sistemul cardiovascular, sistemul digestiv, sistemul reproductiv, sistemul endocrin, sistemul sangvin și sistemul imunitar al copilului.

România se află pe ultima poziție în raportul Innocenti – locul 39 – atât în ceea ce privește dimensiunea „Lumea copilului” (care include indicatori precum poluarea aerului și a apei, intoxicația cu plumb), cât și în privința dimensiunii „Lumea din jurul copilului” (include indicatori precum supraaglomerarea, spațiul verde urban, siguranța rutieră), dar se găsește pe locul 2 la dimensiunea „Lumea în general” (ex: generarea de deșeuri electronice, generarea de CO2 în urma consumului). Acest lucru înseamnă că, deși condițiile de trai ale copiilor au deficiențe, țara este printre cele mai puțin responsabile pentru distrugerea mediului înconjurător în general.

Constatări-cheie privind România:

• din cauza poluării aerului, aproximativ 2 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copii (valoare ridicată a indicatorului);
• poluarea apei cauzează pierderea a 1.9 ani de viață sănătoasă la 1.000 de copii (valoare ridicată);
• circa 10% dintre copii au un nivel crescut de plumb în sânge (valoare ridicată);
• 29% dintre copii trăiesc în locuințe supraaglomerate (valoare ridicată);
• aproximativ 2,3 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copiii cu vârsta între 0-14 ani, din cauza accidentelor rutiere (valoare ridicată);
• 93% dintre adolescenții de 15 ani au propriul pupitru și un spațiul liniștit de studiu;
• dacă toate țările din lume ar consuma resurse la același nivel cu al României, ar fi necesare 2,1 Terre pentru a acoperi acest consum (valoare relativ scăzută pentru grupul de țări analizate);
• o persoană generează în medie 11,4 kg de deșeuri electronice anual (valoare scăzută);
• doar 61% din tinerii de 15 ani sunt conștienți de schimbările climatice;
• circa 29% dintre tinerii de 15 ani sunt implicați în susținerea măsurilor de protecție a mediului.

UNICEF pledează pentru următoarele măsuri în vederea protejării și îmbunătățirii mediului în care trăiesc copiii:

1. Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să aducă îmbunătățiri imediate mediului în care trăiesc copiii, prin reducerea deșeurilor, a poluării aerului și a poluării apei și prin asigurarea unor locuințe și cartiere de calitate.

2. Ameliorarea mediului în care trăiesc copiii cei mai vulnerabili. De obicei, copiii din familii sărace sunt mai expuși riscurilor ecologice decât copiii din familii înstărite. Acest lucru agravează și amplifică dezavantajele și inechitățile existente.

3. Asigurarea unor politici de mediu adaptate la nevoile copiilor. Guvernele și responsabilii de politici ar trebui să se asigure că procesul decizional reflectă nevoile copiilor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare.

4. Implicarea copiilor ca principalii actori ai viitorului: cu toate că problemele ecologice din prezent îi vor afecta cel mai mult, copiii sunt cel mai puțin în măsură să influențeze cursul evenimentelor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare.

5. Guvernele și companiile ar trebui să adopte în prezent o serie de măsuri eficiente pentru a-și respecta angajamentele pe care și le-au asumat cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. De asemenea, adaptarea la schimbările climatice ar trebui să se numere printre acțiunile prioritare ale guvernelor și comunității internaționale în diferite sectoare, de la educație până la infrastructură.

„Avem datoria față de noi înșine și față de generațiile viitoare să creăm locuri și spații mai bune, care să le permită copiilor să se dezvolte”, a declarat Olsson. „Creșterea cantității de deșeuri, poluanții nocivi și epuizarea resurselor naturale afectează sănătatea fizică și mintală a copiilor noștri și amenință sustenabilitatea planetei noastre. Trebuie să adoptăm politici și practici care să protejeze mediul natural de care depind cel mai mult copiii și tinerii”.

Numărul copiilor care suferă de emaciere severă este în creștere!

Publicat de Andra Radu, 17 mai 2022, 12:53

Numărul copiilor care suferă de emaciere severă era în creștere înainte ca războiul din Ucraina să arunce lumea într-o criză alimentară mondială vertiginoasă, iar situația se înrăutățește, a avertizat UNICEF într-o nou raport privind situația copiilor.

Raportul publicat azi, Severe wasting: An overlooked child survival emergency (Emacierea severă: O urgență ignorată privind supraviețuirea copiilor) arată că, pe lângă nivelurile în creștere de emaciere severă în rândul copiilor și a costurilor  ridicate ale tratamentului vital, și finanțarea globală menită să salveze viețile copiilor care suferă de emaciere este amenințată.

„Chiar și înainte ca războiul din Ucraina să pună presiune asupra securității alimentare în întreaga lume, conflictele, șocurile climatice și pandemia de COVID-19 afectau capacitatea familiilor de a-și hrăni copii. Lumea se află într-un pericol iminent de a înregistra, în rândul copiilor, decese și cazuri de emaciere care ar putea fi prevenite”, a spus Catherine Russell, Directorul Executive UNICEF.

În prezent, cel puțin 10 milioane de copii cu emaciere severă – sau doi din trei copii – nu au acces la cel mai eficient tratament împotriva emacierii, alimentele terapeutice gata de utilizare (RUTF).

UNICEF avertizează că o combinație de șocuri globale pentru securitatea alimentară, printre care războiul din Ucraina, economiile care încă se mai luptă să se redreseze în urma pandemiei și condițiile persistente de secetă în unele state provocate de schimbările climatice, creează condițiile pentru o creștere semnificativă a nivelurilor de emaciere severă în toată lumea.

În același timp, costul alimentelor terapeutice gata de utilizare este previzionat a avansa cu 16% în următoarele șase luni din cauza creșterii bruște a costurilor materiei prime, ceea ce poate genera un număr suplimentar de 600.000 de copii fără acces la tratamentul vital, având în vedere nivelurile actuale ale cheltuielilor. De asemenea, se estimează că vor rămâne ridicate costurile transporturilor și livrărilor.

„În fiecare an, pentru milioane de copii, aceste pliculețe cu alimente terapeutice fac diferența dintre viață și moarte. O creștere a prețurilor cu șaisprezece procente poate părea gestionabilă în contextul global al piețelor alimentare, dar la capătul acestui lanț de aprovizionare se află în așteptare disperată un copil subnutrit pentru care mizele nu sunt deloc gestionabile”, a spus Russell.

Emacierea severă, când copii sunt prea slabi pentru înălțimea lor, lucru care conduce la slăbirea sistemului imunitar, este forma de malnutriție cea mai rapidă, vizibilă și care pune în pericol viața. În întreaga lume, cel puțin 13,6 milioane de copii cu vârste sub cinci ani suferă de emaciere severă, ceea ce duce la unu din cinci decese la această categorie de vârstă.

Asia de Sud rămâne „epicentrul” emacierii severe, unde aproximativ unu din 22 de copii suferă de emaciere severă, un număr de două ori mai mare decât cele înregistrate în Africa sub-sahariană. Iar pe întregul mapamond, statele se confruntă cu niveluri nemaiîntâlnite de emaciere severă.

De exemplu, în Afghanistan, estimările arată că 1,1 milioane de copii vor suferi de emaciere severă în acest an, aproape un număr dublu față de cel din 2018. Seceta din regiunea Cornului Africii arată că numărul de copii cu emaciere severă ar putea crește rapid de la 1,7 la 2 milioane, iar în regiunea Sahel se previzionează o creștere de 26% comparativ cu 2018.

Raportul privind situația copiilor arată că inclusiv statele cu o situație relativ stabilă, precum Uganda, au înregistrat o creștere a nivelului emacierii de 40% sau mai mare începând cu 2016, din cauza adâncirii sărăciei și a insecurității alimentare la nivelul gospodăriilor, ceea ce duce la o calitate și la o frecvență inadecvate ale alimentației în rândul copiilor și femeilor însărcinate. Șocurile provocate de schimbările climatice, inclusiv seceta ciclică severă și accesul inadecvat la apă potabilă și servicii de salubritate, contribuie la aceste cifre în creștere.

Raportul avertizează și că ajutorul pentru emaciere rămâne la niveluri joase și se estimează că va scădea brusc în următorii ani, cu speranțe slabe pentru o recuperare care să atingă până în 2028 nivelurile pre-pandemice. Conform unei noi analize, sumele ajutorului internațional folosite pentru a lupta împotriva malnutriției se ridică la doar 2,8% din totalul sectorului medical dedicat Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (AOD) și 0,2% din totalul cheltuielilor AOD.

Pentru a ajunge la fiecare copil cu un tratament vital împotriva emacierii severe, UNICEF face apel către:

• Guverne pentru a spori ajutorul acordat luptei împotriva emacierii cu cel puțin 59% mai mult decât nivelul AOD din 2019 pentru a ajunge la toți copiii care necesită tratament din 23 de state aflate în nevoie.
• State pentru a include tratamentul împotriva emacierii infantile în schemele de finanțare pe termen lung pentru sănătate și dezvoltare, astfel încât toți copiii să beneficieze de programe de tratament, nu doar cei din contexte de criză umanitară
• Asigurarea unor alocări bugetare pentru a aborda criza mondială a foametei, inclusiv alocări specifice dedicate intervențiilor alimentare terapeutice pentru abordarea imediată a nevoilor copiilor care suferă de emaciere severă.
• Donatori și organizațiile societății civile pentru a acorda prioritate finanțării programelor împotriva emacierii, pentru a asigura un ecosistem de sprijin divers, în creștere și viabil.

„Suferința unui copil cauzată de emacierea severă nu își găsește justificare, în condițiile în care avem capacitatea de a preveni această situație. Dar avem la dispoziție un scurt răgaz prețios pentru a reactiva eforturile internaționale pentru prevenirea, identificarea și tratarea malnutriției înainte ca situația precară să se înrăutățească mult mai mult”, a spus Russell.

OMS şi UNICEF acuză producătorii de lapte praf de folosirea unor practici comerciale lipsite de etică!

Publicat de Andra Radu, 29 aprilie 2022, 13:37

OMS şi UNICEF susţin că producătorii de lapte praf pentru copii utilizează practici publicitare neetice pe reţelele de socializare. Potrivit unor noi cercetări, industria foloseşte aplicaţii, influenceri pe reţele de socializare şi grupurile de susţinere online pentru a-şi promova produsele.

Aceste forumuri sunt ulterior folosite pentru colectarea de informaţii şi trimiterea de promoţii personalizate femeilor însărcinate şi noilor mame.

OMS susţine că aceste tactici sunt o încălcare flagrantă a unui acord internaţional, semnat cu 40 de ani în urmă, menit să protejeze proaspetele mame de marketingul agresiv. În acest fel, se ajunge la milioane de femei, de trei ori mai multe decât cele care primesc informaţii despre alăptare.

Ca urmare, vânzarea de lapte praf creşte şi mamele sunt descurajate să alăpteze exclusiv, metodă despre care experţii în sănătate susţin că este cea mai bună pentru primele şase luni de viaţă. Astfel de practici ar fi trebuit oprite cu decenii în urmă, susţine noul raport, şi nu există nicio scuză pentru continuarea lor.

UNICEF: Guvernul Japoniei donează 1,8 milioane de dolari pentru a sprijini copiii și familiile afectate de războiul din Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 14 aprilie 2022, 17:47

Guvernul Japoniei donează 1.792.800 de dolari către UNICEF în România pentru a sprijini activitatea UNICEF  de susținere a copiilor și familiilor din Ucraina care fug din calea războiului. Joi, Excelența Sa, domnul Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, împreună cu Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România, au vizitat centrul Blue Dot din Brașov.

Blue Dots (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat care se axează pe nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Blue Dots au la bază sistemul de protecție național al statului și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat.

UNICEF lucrează cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), autoritățile județene și locale, UNHCR și alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale pentru a înființa și operaționaliza centrele Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și pe traseele fluxurilor principale de refugiați. UNICEF își propune să conecteze centrele Blue Dot deschise în România și în regiune pentru a se asigura că toți copiii pot fi monitorizați și protejați pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare astfel încât drepturile copiilor să fie respectate.

Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor care oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei și restabilirea legăturilor familiale, birouri de informare și consiliere, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor/copiilor de vârste mici, sprijin psihologic și un prim ajutor pentru igienă, sănătate și alimentație, precum și servicii juridice de bază, servicii de trimitere către asistență specializată pentru cazurile de violență sau afecțiuni medicale, etc.

În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Intervențiile concepute de UNICEF sunt dedicate și refugiaților care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung și care au nevoie de acces la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale.

„Datorită generoasei contribuții a guvernului japonez, UNICEF și partenerii săi vor putea extinde intervențiile pe teritoriul României și în regiune pentru a sprijini copiii și familiile refugiate din Ucraina. Zeci de mii de copii ucraineni sunt acum în România, din cele peste două milioane de copii care au părăsit Ucraina, iar alte milioane de copiii sunt strămutați pe teritoriul Ucrainei. Copiii care fug din calea războiului au nevoie de protecție și de servicii esențiale acum, dar și pe termen lung. Suntem recunoscători guvernului japonez pentru sprijinul acordat“, a spus Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

23 de țări încă nu au redeschis complet școlile, iar educația riscă să devină „cel mai mare factor de divizare”!

Publicat de Andra Radu, 30 martie 2022, 16:55

În vreme ce pandemia de COVID-19 intră în al treilea an, 23 de țări – în care trăiesc aproximativ 405 milioane de elevi – nu au deschis încă școlile complet, mulți elevi fiind la risc de abandon școlar, potrivit unui nou raport UNICEF lansat azi.

Raportul „Are children really learning?” [Învață copiii cu adevărat?] prezintă date la nivel de țară cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 și a închiderii școlilor asupra copiilor, precum și o analiză actualizată a stării educaționale a copiilor înainte de pandemie. Acesta subliniază că 147 de milioane de copii au pierdut mai mult de jumătate din orele de educație în clasă în ultimii doi ani. Aceasta înseamnă două trilioane de ore de învățare cu prezență fizică pierdute la nivel global.

„Când copiii nu au posibilitatea să interacționeze direct cu profesorii și colegii, educația lor are de suferit. Atunci când nu au deloc posibilitatea să interacționeze cu profesorii și colegii, pierderile lor de învățare pot deveni permanente”, a declarat Catherine Russell, Director Executiv UNICEF. „Această inegalitate în creștere în accesul la învățare înseamnă că educația riscă să devină cel mai mare factor de divizare, nu cel mai mare factor de egalitate de șanse. Când lumea nu poate să-și educe copiii, toți suferim”.

În plus față de datele privind pierderile de învățare, raportul conține date noi care arată că mulți copii nu s-au întors la școală atunci când sălile lor de clasă s-au redeschis. Datele din Liberia arată că 43% dintre elevii din școlile publice nu au revenit în clasă când școlile s-au redeschis în decembrie 2020. Numărul copiilor neșcolarizați din Africa de Sud s-a triplat de la 250.000 la 750.000 între martie 2020 și iulie 2021.

În Uganda, aproximativ unu din zece școlari nu s-a prezentat la școală în ianuarie 2022, după ce școlile au fost închise timp de doi ani. În Malawi, rata abandonului școlar în rândul fetelor din învățământul secundar a crescut cu 48%, de la 6,4% la 9,5% între 2020 și 2021. În Kenya, un sondaj efectuat pe 4.000 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani a constatat că 16% dintre fete și 8% dintre băieți nu au revenit în clase când școlile s-au redeschis.

Copiii neșcolarizați sunt printre cei mai vulnerabili și marginalizați copii din societate. Ei au cea mai mare probabilitate de a nu ști să citească, să scrie sau să cunoască aritmetică de bază și sunt separați de plasa de siguranță pe care o oferă școlile, ceea ce îi expune la un risc crescut de exploatare și la o viață întreagă de sărăcie și precaritate.

Raportul evidențiază că, în timp ce copiii neșcolarizați au cele mai mari pierderi, datele pre-pandemice din 32 de țări și teritorii arată un nivel de învățare extrem de slab, o situație care probabil a fost exacerbată de amploarea pierderilor de învățare din cauza pandemiei. În țările analizate, ritmul actual de învățare este atât de lent încât ar fi nevoie de șapte ani pentru ca majoritatea școlarilor să deprindă abilități de bază de citire care ar fi trebuit să fie înțelese în doi ani și de 11 ani pentru a deprinde abilități de calcul de bază.

În multe situații, nu există nicio garanție că școlarii au învățat elementele de bază. În cele 32 de țări și teritorii examinate, un sfert dintre școlari de clasa a VIII-a – în jur de 14 ani – nu aveau abilități de bază de citire și mai mult de jumătate nu aveau abilități de calcul așteptate de la un elev de clasa a II-a, de aproximativ șapte ani.

„Chiar și înainte de pandemie, cei mai marginalizați copii erau lăsați în urmă. Pe măsură ce pandemia intră în al treilea an, nu ne putem permite să revenim la <normal>. Avem nevoie de o nouă normalitate: aducerea copiilor în sălile de clasă, evaluarea situației lor educaționale, oferindu-le sprijinul intensiv de care au nevoie pentru a recupera ceea ce au pierdut și asigurarea că profesorii au resursele de formare și de învățare de care au nevoie. Având în vedere miza, este minimul pe care îl putem face”, a spus Russell.

Peste jumătate dintre copiii ucraineni, strămutați după o lună de război!

Publicat de Andra Radu, 25 martie 2022, 13:58

O lună de război în Ucraina a dus la strămutarea a 4,3 milioane de copii – mai mult de jumătate din populația de copii estimată a țării, de 7,5 milioane. Aceasta include peste 1,8 milioane de copii care au intrat în țările vecine ca refugiați și 2,5 milioane care sunt acum strămutați în interiorul Ucrainei.

„Războiul a provocat una dintre cele mai rapide strămutări pe scară largă a copiilor de la al Doilea Război Mondial”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF, Catherine Russell.

„Este un punct de referință trist care ar putea avea consecințe de durată pentru generațiile viitoare. Siguranța copiilor, bunăstarea și accesul la servicii esențiale sunt toate amenințate de violența îngrozitoare și neîncetată”.

Potrivit OHCHR, 78 de copii au fost uciși și 105 au fost răniți în Ucraina de la începutul războiului, pe 24 februarie. Cu toate acestea, aceste cifrele reprezintă doar acele informații pe care ONU le-a putut confirma, iar bilanțul real este probabil mult mai mare.

Războiul a avut, de asemenea, consecințe devastatoare asupra infrastructurii civile și asupra accesului la serviciile de bază.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de exemplu, a raportat 52 de atacuri care au avut impact asupra unităților care furnizează servicii medicale din întreaga țară în ultimele patru săptămâni, în timp ce Ministerul Educației și Științei din Ucraina a raportat daune produse la peste 500 de unități de învățământ.

Se estimează că 1,4 milioane de persoane nu au acces la apă sigură, în timp ce 4,6 milioane de persoane au acces limitat la apă sau riscă să le fie întrerupt accesul. Peste 450.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni au nevoie de suport alimentar complementar.

UNICEF a observat deja o reducere a acoperirii vaccinale pentru imunizările de rutină și pentru copii, inclusiv împotriva rujeolei și poliomielitei. Acest lucru ar putea duce rapid la focare de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, în special în zonele supraaglomerate, unde oamenii se adăpostesc de violențe.

„În doar câteva săptămâni, războiul a fost devastator pentru copiii din Ucraina”, a afirmat Russell.

„Copiii au nevoie urgent de pace și protecție. Au nevoie de drepturile lor. UNICEF continuă să ceară încetarea imediată a focului și protejarea copiilor. Infrastructura esențială de care depind copiii, inclusiv spitale, școli și clădiri care adăpostesc civili, nu trebuie să fie niciodată atacată”.

În Ucraina, UNICEF a livrat materiale medicale la 49 de spitale din nouă regiuni – inclusiv Kiev, Harkov, Dnipro și Liov – îmbunătățind accesul la asistență medicală pentru 400.000 de mame, nou-născuți și copii. UNICEF continuă să distribuie apă și articole de igienă în comunitățile aflate sub asediu.

În plus, UNICEF crește numărul de echipe mobile de protecție a copilului care lucrează în zonele de conflict intens de la 22 la 50 și a livrat 63 de camioane cu provizii pentru a susține nevoile a peste 2,2 milioane de oameni. În săptămânile următoare, UNICEF va începe transferuri de numerar de urgență către familiile cele mai vulnerabile și va înființa spații prietenoase pentru copii în locații cheie din întreaga țară.

Pentru a proteja și susține milioanele de copii și familii care s-au refugiat din Ucraina, UNICEF și UNHCR, în parteneriat cu guvernele și cu organizațiile societății civile, au creat centre „Blue Dot”, spații sigure pentru copii și femei.

Centrele „Blue Dot” oferă informații esențiale familiilor care călătoresc, ajută la identificarea copiilor neînsoțiți și separați de familie și la asigurarea protecției acestora. Ele oferă, de asemenea, un centru pentru servicii esențiale. Centrele „Blue Dot” au fost deja înființate în țările care găzduiesc copii și femei ucrainene și sunt extinse în zilele următoare, inclusiv peste 20 în Polonia.

În ciuda eforturilor intense de a asigura accesul umanitar sigur, rapid și neîngrădit, în zonele cele mai afectate din țară continuă să existe dificultăți.

Copiii care se refugiază din fața războiului din Ucraina, expuși unui risc crescut de trafic și exploatare!

Publicat de Andra Radu, 20 martie 2022, 19:24

Copiii care se refugiază din fața războiului din Ucraina sunt expuși unui risc crescut de trafic și exploatare, a avertizat UNICEF.

Traficanții caută adesea să exploateze haosul mișcărilor mari de populație și, cu peste 1,5 milioane de copii care s-au refugiat din Ucraina de la 24 februarie, și nenumărați alții care au fost strămutați din cauza violenței în interiorul țării, amenințarea cu care se confruntă copiii este reală și în creștere.

Potrivit unei analize recente realizate de UNICEF și Grupul de Coordonare Inter-Agenții împotriva Traficului de Persoane (ICAT), 28% dintre victimele identificate ale traficului de persoane la nivel global sunt copii.

În contextul ucrainean, specialiștii în protecția copilului ai UNICEF sunt de părere că copiii ar reprezenta probabil o proporție și mai mare de potențiale victime ale traficului, deoarece copiii și femeile constituie aproape toți refugiații care au ieșit din țară până acum.

„Războiului din Ucraina duce la strămutări și afluxuri de refugiați masive – condiții care ar putea cauza o creștere semnificativă a traficului de ființe umane și o criză acută a protecției copiilor”, a declarat Afshan Kahn, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Copiii strămutați sunt extrem de vulnerabili în fața pericolului separării de familiile lor, exploatării și traficului. Ei au nevoie ca guvernele din regiune să intervină și să instituie măsuri pentru a rămâne în siguranță”.

Peste 500 de copii neînsoțiți au fost identificați la trecerea din Ucraina în România între 25 februarie – 17 martie. Numărul real al copiilor separați de familii care au fugit din Ucraina în țările învecinate este, probabil, mult mai mare. Copiii separați sunt deosebit de vulnerabili în fața traficului și a exploatării.

„Copiii care fug de războiul din Ucraina trebuie să fie evaluați din punctul de vedere al vulnerabilității atunci când intră într-o țară vecină”, a declarat Kahn. „Trebuie depuse toate eforturile pentru consolidarea proceselor de evaluare la trecerile de frontieră pentru refugiați”.

Pentru a proteja și ajuta copiii și familiile care au fugit din Ucraina, UNICEF și UNHCR, în parteneriat cu guvernele și organizațiile societății civile, înființează centre Blue Dot, spații sigure pentru copii și femei.

Centrele Blue Dot furnizează informații cheie familiilor care călătoresc, ajută la identificarea copiilor neînsoțiți și separați de familie și la asigurarea protecției lor, reprezentând centre pentru servicii esențiale. Centrele Blue Dot au fost deja înființate în țări care găzduiesc copii și femei ucrainene și vor fi extinse în următoarele zile, incluzând 34 în Polonia.

UNICEF îndeamnă guvernele țărilor vecine și ale altor țări de destinație să consolideze evaluările pentru protecția copiilor la punctele de frontieră, în speciale cele cu Ucraina, pentru a identifica mai bine copiii la risc.

În plus, UNICEF solicită guvernelor să îmbunătățească colaborarea transfrontalieră și schimbul de cunoștințe între autoritățile de control la frontieră, cele de aplicare a legii și cele de protecție a copilului și să identifice rapid copiii separați de familie, să implementeze proceduri de urmărire și reîntregire a familiei pentru copiii privați de îngrijire părintească.

Verificări suplimentare pentru riscuri legate de protecție ar trebui implementare în adăposturi, gări urbane mari și alte locuri în care refugiații se adună sau pe care le tranzitează. Este de asemenea esențial ca instituțiile naționale și internaționale de aplicare a legii să monitorizeze circulația copiilor și femeilor și să reducă în mod activ riscurile cu care se confruntă grupurile vulnerabile.

UNICEF trimite provizii esențiale suplimentare pentru copiii ucraineni!

Publicat de Andra Radu, 19 martie 2022, 20:14

Începând cu 17 martie 2022, UNICEF a expediat 85 de camioane transportând 858 de tone de provizii de urgență pentru a sprijini copiii și familiile din Ucraina afectată de război și din țările vecine. Din acest total, 78 de camioane cu peste 780 de tone au fost trimise în Ucraina, iar restul de șapte camioane au fost trimise în țările învecinate.

Un total de 34 de camioane a sosit deja în Ucraina, fiind așteptate mai multe livrări în zilele următoare.

Trei camioane au sosit în Polonia – unde materialele vor fi folosite pentru a amenaja spații sigure Blue Dot pentru femeile și copiii refugiați din Ucraina.

Camioanele expediate până în prezent transportă provizii medicale, truse de igienă, materiale pentru educație și recreere pentru copii și adolescenți, precum și pături și îmbrăcăminte de iarnă pentru copii.

Provizii suplimentare se îndreaptă spre Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 11 martie 2022, 09:57

Peste un milion de copii au fugit până acum din Ucraina, în timp ce războiul continuă să devasteze țara, a declarat UNICEF. Majoritatea au fugit cu familiile lor în Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova și România.

„Numărul copiilor care se deplasează este uluitor, un indiciu al situației disperate în care au ajuns copii și familiile din Ucraina”, a declarat Directorul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Afshan Khan. „Copiii lasă în urmă tot ce știu pentru a-și găsi siguranța. Este dureros”.

Până acum, șase camioane încărcate cu aproape 70 de tone de provizii au ajuns în Ucraina. Materialele includ echipamente de protecție personală și truse medicale, chirurgicale și obstetrice.

Alături de parteneri, echipele UNICEF din Ucraina vor livra provizii medicale în 22 de spitale din cinci zone diferite afectate de conflict din Ucraina, în beneficiul a 20.000 de copii și mame.

Trei camioane au fost expediate de la Copenhaga – depozitul UNICEF și cel mai mare centru umanitar din lume – transportând provizii esențiale, cum ar fi kit-uri pentru copilăria timpurie, recreaționale și truse de igienă. Materiale suplimentare sunt pe drum de la Copenhaga și din Turcia și urmează să ajungă în zilele următoare.

Pentru a ajuta copiii și familiile care se deplasează din Ucraina în Moldova, Polonia, România și Belarus, UNICEF a înființat centre „Blue Dot”, spații sigure care oferă informații esențiale familiilor care călătoresc și capacitatea de a identifica copiii neînsoțiți și separați, asigurând protecția acestora.

UNICEF face un apel la strângerea a 349 de milioane de dolari pentru a preveni o și mai mare deteriorare a bunăstării copiilor din Ucraina și din țările vecine și pentru a permite furnizarea eficientă a sprijinului vital. Acesta include 276 milioane de dolari pentru nevoi imediate în Ucraina și 73 milioane de dolari în țările vecine.

„Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta copiii și familiile aflate în nevoie, dar războiul trebuie să se încheie. Pacea este singura soluție durabilă”, a spus Khan.

Două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor în timpul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 10 martie 2022, 15:30

Cel puțin două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor de la declanșarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF și Banca Mondială.

Raportul Impact of COVID-19 on the welfare of households with children [Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii]– care prezintă rezultatele obținute pe baza datelor din 35 de țări – relevă faptul că gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, peste trei sferturi dintre acestea confruntându-se cu o diminuare a veniturilor, în comparație cu 68% dintre gospodăriile cu unu sau doi copii.

Raportul menționează și faptul că, din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani. Potrivit raportului, aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia.

„Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie”, a afirmat Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF.

Conform raportului, copiii sunt privați de lucruri esențiale. Copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor. Având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii.

„Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății”, a declarat Carolina Sánchez-Páramo, director global pe probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale. „Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”.

Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin.

Raportul menționează că, înainte de COVID-19, unu din șase copii din lumea întreagă– adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei.

UNICEF și Banca Mondială fac apel la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare.

De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial.

Primul transport de ajutoare umanitare furnizate de UNICEF a ajuns în Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 6 martie 2022, 18:00 / actualizat: 6 martie 2022, 21:19

Primul lot de provizii umanitare UNICEF a sosit ieri la Liov, în vestul Ucrainei, de la Global Supply and Logistics Hub al UNICEF din Copenhaga. Acesta face parte dintr-un convoi de șase camioane care transportă aproximativ 62 de tone de provizii spre țara devastată de război.

Materialele includ echipamente de protecție personală pentru a proteja de COVID-19 lucrătorii din domeniul sănătăți, deoarece răspund nevoilor critice privind sănătatea copiilor și familiilor, precum și provizii medicale de care au nevoie urgentă, inclusiv medicamente, truse de prim ajutor, truse pentru naștere și echipamente chirurgicale, precum kit-uri reacreaționale și pentru copilăria timpurie.

„Situația copiilor și familiilor din Ucraina este din ce în ce mai disperată”, a declarat Murat Sahin, Reprezentant UNICEF în Ucraina. „Aceste provizii vor oferi un ajutor atât de necesar femeilor, copiilor și lucrătorilor din domeniul sănătății”.

De când conflictul a escaladat, familiile s-au adăpostit în subteran, lipsite de serviciile de bază. Spitalele și maternitățile și-au mutat pacienții în subsoluri. În toată țara, sute de mii de oameni nu au apă potabilă din cauza deteriorării infrastructurii sistemului de alimentare. Țara nu dispune de provizii medicale esențiale și a fost nevoită să oprească eforturile urgente de a combate o epidemie de poliomielita.

Un lot suplimentar de materiale, inclusiv 17.000 de pături și îmbrăcăminte groasă de iarnă pentru copii, se află, de asemenea, pe drum prin Polonia, de la depozitul UNICEF Turcia din Mersin.

„UNICEF lucrează neîncetat, pregătindu-se să intensifice operațiunile de îndată ce restricțiile de acces și de securitate sunt relaxate și asistența umanitară poate fi desfășurată în zonele cele mai afectate”, a spus Sahin.

UNICEF își intensifică, de asemenea, intervențiile pentru a răspunde nevoilor urgente ale copiilor și familiilor care trec în țările vecine. Aceste eforturi includ crearea de spații sigure „Blue Dot” de-a lungul rutelor de tranzit pentru ca copiii și mamele să aibă acces la servicii.

Ca parte a răspunsului pentru copii afectați de criza din Ucraina, UNICEF face un apel pentru un total de 349 de milioane de dolari, care include 276 de milioane de dolari pentru programele sale din Ucraina și care necesită încă 73 de milioane de dolari pentru a ajuta copiii refugiați din țările vecine.

Peste jumătate dintre părinți și femeile însărcinate sunt expuse marketingului agresiv ce promovează formulele de lapte!

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2022, 10:16

Peste jumătate dintre părinții și femeile însărcinate (51%) intervievate pentru un nou raport al OMS/UNICEF declară că au fost ținta campaniilor de marketing realizate de companiile producătoare de formule de lapte, majoritatea lor reprezentând o încălcare a standardelor internaționale privind practicile de hrănire a sugarilor.

Raportul, How marketing of formula milk influences our decisions on infant feeding [Cum ne influențează promovarea formulelor de lapte deciziile privind modul de hrănire a sugarilor], are la bază o serie de interviuri cu părinți, femei însărcinate și cadre medicale din opt țări. Acesta dezvăluie strategiile de marketing lipsite de etică pe care le adoptă în mod sistematic companiile producătoare de formule de lapte – o industrie a cărei valoare ajunge în prezent la incredibila cifră de 55 de miliarde de dolari – pentru a influența deciziile părinților referitoare la modul de hrănire a sugarilor.

Raportul relevă tehnicile de marketing ale acestei industrii, care includ publicitatea țintită, nereglementată și invazivă realizată în mediul online; sponsorizarea rețelelor ce oferă consiliere și a liniilor de asistență telefonică; promoțiile și cadourile gratuite; influențarea formării profesionale a cadrelor medicale și a recomandărilor acestora. Mesajele pe care le primesc părinții și cadrele medicale sunt adesea înșelătoare, nevalidate științific și contrare Codului internațional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern (Codul) – un acord de referință în domeniul sănătății publice, adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății în 1981 pentru a proteja mamele împotriva tacticilor de marketing agresive adoptate de industria produselor destinate hrănirii bebelușilor.

„Acest raport arată foarte clar faptul că formulele de lapte sunt promovate în continuare la scară largă, prin metode înșelătoare și agresive, ceea ce este inacceptabil”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS. „Trebuie adoptate și aplicate de urgență reglementări împotriva marketingului abuziv pentru a proteja sănătatea copiilor”.

Potrivit raportului – în scopul căruia au fost chestionați 8.500 de părinți și femei însărcinate  și 300 de cadre medicale din diferite orașe situate în Africa de Sud, Bangladesh, China, Maroc, Mexic, Nigeria, Regatul Unit și Vietnam – 84% dintre femeile intervievate în Regatul Unit, 92% dintre femeile intervievate în Vietnam și 97% dintre femeile intervievate în China sunt expuse marketingului formulelor de lapte, crescând astfel șansele ca acestea să aleagă formulele de lapte pentru hrănirea copiilor lor.

„Mesajele false și înșelătoare referitoare la hrănirea cu formulele de lapte reprezintă o barieră importantă pentru alăptare, care știm că este cea mai potrivită opțiune pentru bebeluși și mame”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF Catherine Russell. „Avem nevoie de politici, legi și investiții solide în domeniul alăptării pentru a proteja femeile împotriva practicilor de marketing lipsite de etică și pentru a le asigura accesul la informațiile și la sprijinul de care au nevoie pentru a-și crește familiile”.

Femeile din toate țările incluse în sondaj și-au exprimat dorința de a alăpta exclusiv, procentul acestora fiind cuprins între 49% în Maroc și 98% în Bangladesh. Totuși, raportul arată faptul că fluxul susținut de mesaje promoționale înșelătoare întărește miturile referitoare la alăptare și lapte matern și reduce încrederea femeilor în capacitatea lor de a alăpta cu succes. Printre aceste mituri se numără nevoia de a hrăni copilul cu lapte praf în primele zile de viață, inadecvarea laptelui matern pentru sugari, mitul potrivit căruia anumite ingrediente ale formulelor pentru sugari ajută la dezvoltarea sau creșterea imunității copilului, percepția că laptele praf îi ține pe bebeluși sătui o perioadă mai îndelungată și că, în timp, calitatea laptelui matern scade.

Inițierea alăptării în prima oră de la naștere, urmată de alăptarea exclusivă timp de șase luni și de continuarea alăptării până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult, oferă o puternică apărare împotriva tuturor formelor de malnutriție infantilă, inclusiv a subponderabilității și a obezității. De asemenea, alăptarea acționează ca un prim vaccin pentru bebeluși, protejându-i împotriva a numeroase boli comune ale copilăriei. În plus, reduce riscul de diabet, obezitate și anumite forme de cancer în cazul femeilor. Cu toate acestea, la nivel global, doar 44% dintre bebelușii sub șase luni sunt alăptați exclusiv. Rata de alăptare a crescut foarte puțin în ultimele două decenii la nivel mondial, în timp ce vânzările de formule de lapte au crescut de peste două ori în aproximativ același interval.

În mod alarmant, raportul notează faptul că un număr mare de cadre medicale din toate țările au fost abordate de reprezentanții sectorului produselor destinate hrănirii bebelușilor cu scopul de a influența recomandările pe care le fac acestea proaspetelor mămici, prin cadouri promoționale, mostre gratuite, fonduri pentru cercetare, sponsorizarea întâlnirilor, a evenimentelor și a conferințelor și chiar prin comisioane din vânzări, având un impact direct asupra alegerilor pe care le fac părinții cu privire la modul de hrănire a copiilor lor. Peste o treime dintre femeile intervievate au afirmat că un cadru medical le-a recomandat o anumită marcă de formule.

Pentru a răspunde acestor provocări, OMS, UNICEF și partenerii lor îndeamnă guvernele, cadrele medicale și industria produselor destinate hrănirii bebelușilor să pună capăt marketingului abuziv al formulelor de lapte, precum și să aplice și să respecte toate cerințele Codului. Aceasta presupune:

• adoptarea, monitorizarea și aplicarea unor legi care să prevină promovarea formulelor de lapte, în concordanță cu Codul internațional, inclusiv interzicerea companiilor producătoare de a include mențiuni referitoare la nutriție și sănătate;

• investiții în politici și programe care sprijină alăptarea, inclusiv concediu parental plătit corespunzător și în concordanță cu standardele internaționale, și asigurarea unui sprijin eficient pentru alăptare;

• solicitarea unui angajament public din partea industriei cu privire la respectarea în întregime a Codului și a rezoluțiilor adoptate ulterior de către Adunarea Mondială a Sănătății, la nivel global;

• interzicerea ca personalul medical să accepte sponsorizări din partea companiilor care comercializează produse destinate hrănirii sugarilor și copiilor mici sub forma burselor, a premiilor, a fondurilor nerambursabile, a întâlnirilor sau a evenimentelor.

Horia Tecău: „Am fost foarte emoționat de întâlnirea cu copiii minunați susținuți prin proiectele UNICEF”!

Publicat de Andra Radu, 3 februarie 2022, 16:20 / actualizat: 3 februarie 2022, 19:29

Ambasadorul Național UNICEF Horia Tecău a vizitat miercuri, împreună cu Reprezentantul Adjunct al UNICEF în România, Gabriel Vockel, Centrul Comunitar Integrat din comuna Colonești, județul Bacău, parte a inițiativei România pentru fiecare copil.

Triplul campion de grand slam a vizitat, de asemenea, copii din Colonești, beneficiari ai serviciilor UNICEF, ale căror povești au fost prezentate în 2021 în campaniile organizației.

„Am fost foarte emoționat de întâlnirea cu copiii minunați susținuți prin proiectele UNICEF. La fel ca milioane de copii din România, aceștia au nevoie de servicii de îngrijire și sprijin. Îmi doresc ca toți copiii să aibă șansa de a-și atinge adevăratul potențial, așa cum am avut eu. Îmi doresc o Românie pentru fiecare copil”, a declarat Horia Tecău.

Tenismenul român și echipa UNICEF au livrat cu această ocazie și materiale de protecție personală pentru echipa de profesioniști locali din Colonești – măști, halate și mănuși – care să le asigure lucrătorilor sociali protecție împotriva Sars-Cov2, permițându-le în același timp să își desfășoare activitatea în sprijinul copiilor.

Demersul face parte din acțiunea începută de UNICEF în decembrie 2021, când patru spitale din Capitală au primit mii de echipamente de protecție. Alte astfel de materiale au ajuns la Bacău, Moinești, și Corbasca, valoarea totală a livrărilor din ultimele săptămâni fiind de 273.000 de dolari.

„Aproape 42% dintre copiii din România continuă să fie afectați de sărăcie sau excluziune socială. Copiii vulnerabili au acces redus la servicii esențiale de calitate, pot fi discriminați și marginalizați, fiind foarte expuși situațiilor de violență, riscului de separare de familie și plasament în servicii de îngrijire alternativă sau școli speciale. România pentru fiecare copil, inițiativa lansată recent de UNICEF, va contribui la incluziunea socială a copiilor vulnerabili prin servicii comunitare și specializate integrate, de calitate, echitabile și coordonate. Ne bucurăm să avem sprijinul Ambasadorului Național pentru UNICEF în România, Horia Tecău, căruia îi mulțumim încă o dată”, a afirmat Gabriel Vockel, Reprezentantul Adjunct al UNICEF în România.

Inițiativa „România pentru fiecare copil. Asigurarea incluziunii sociale – ruperea cercului vicios al excluziunii în cazul copiilor celor mai vulnerabili din România” este un proiect derulat de UNICEF în România în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, Direcția de Sănătate Publică Bacău, Primăria Moinești, Primăria Bacău, Primăria Colonești, Primăria Corbasca și Primăria Brașov, Direcția de Asistență Socială Bacău, Direcția de Asistență Socială Brașov și Direcția de Asistență Socială Moinești, și implementat în perioada iunie 2021-decembrie 2023.

Valoarea totală a acestuia este de peste 5,1 milioane de euro, din care un grant în valoare de 4,2 milioane de euro oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Obiectivul acestuia este de a contribui la incluziunea socială a tuturor copiilor și adolescenților, în special a celor vulnerabili, prin servicii de sănătate, educație și protecție a copilului (servicii comunitare și specializate integrate) de calitate, echitabile și coordonate, precum și prin norme sociale protective.

Au început înscrierile pentru reînnoirea Boardului Copiilor din România!

Publicat de Andra Radu, 31 ianuarie 2022, 15:44

Boardul Copiilor din România – un grup activ de copii și adolescenți din întreaga țară, de diferite vârste și provenind din etnii diverse, aflați atât în medii familiale, cât și în sistemul de protecție a copilului – se reînnoiește la începutul acestui an. Noii membri, care vor fi aleși în urma unui proces de recrutare realizat chiar de copii, îi înlocuiesc pe tinerii care au împlinit vârsta majoratului.

Copiii și tinerii care vor să facă parte din Board sunt invitați să se înscrie completând formularul online accesibil la https://unicefromania.typeform.com/recrutare2022 până la data de 13 februarie 2022.

După închiderea înscrierilor, toate aplicațiile vor fi evaluate de actualii membri ai Boardului, care vor alege, la sfârșitul unui proces de selecție obiectiv, un număr de 15 noi colegi.

Boardul Copiilor a fost constituit în 2019, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, când Guvernul României și UNICEF au colaborat pentru a promova la nivel european, ca o prioritate, dreptul copiilor de a participa la deciziile care îi privesc.

În cadrul unor ateliere de lucru, online și offline, copiii din Boardul Copiilor din România au redactat în primele luni ale anului 2019 versiunea preliminară a „Declarației de la București a copiilor din Uniunea Europeană”, un apel urgent adresat Uniunii Europene și statelor sale membre de a se asigura că participarea copiilor devine o prioritate și o realitate.

„Am devenit membră a Boardului Copiilor acum doi ani. Înainte eram un copil foarte timid și îmi era teamă să dezbat subiecte cu oameni pe care nu i-am mai întâlnit, care iau decizii la nivel local sau chiar național. Dar Boardul m-a ajutat foarte mult să-mi înfrunt temerile și am avut ocazia să reprezint tinerii și comunitatea din care fac parte în evenimente  importante, să lucrez cu tineri din România și din alte țări și, nu în ultimul rând, să mă maturizez”, a afirmat Andrada, 16 ani.

În contextul declanșării pandemiei de COVID-19, Boardul Copiilor a devenit o voce puternică în sprijinul copiilor din întreaga țară afectați de închiderea școlilor, de perturbarea serviciilor esențiale și de creșterea sărăciei și excluziunii sociale a celor aflați în situații de vulnerabilitate.

Copiii au participat la evenimentele și dezbaterile organizate de UNICEF și partenerii săi, și-au spus părerile și au contribuit substanțial la elaborarea noii Strategii privind protecția și promovarea drepturilor copilului pentru 2021 – 2027.

„Proiectul care a contribuit cel mai mult la evoluția mea personală și care m-a făcut să-mi deschid ochii asupra realității în care trăim este elaborarea Strategiei naționale cu privire la protecția și promovarea drepturilor copiilor. Aici am avut oportunitatea să semnalez problemele pe care le consider cele mai importante la nivelul comunității mele, precum lipsa unui sistem sanitar eficient și absența siguranței în locurile publice”, a declarat Rafaela, 14 ani, membră a Boardului.

La rândul său, Rareș, 13 ani, care s-a alătura Boardului la finalul lui 2019, spune: „Boardul Copiilor m-a învățat să-mi dezvolt abilitățile de vorbit în public, m-a învățat să-mi gestionez timiditatea și să-mi gestionez timpul mai bine”.

Înscrierile se desfășoară pe pagina https://unicefromania.typeform.com/recrutare2022 în perioada 31 ianuarie – 13 februarie 2022, urmând ca noii membri să fie anunțați la începutul lunii martie.

Aflați mai multe amănunte despre Boardul Copiilor și proiectele pe care le derulează acest grup accesând https://www.unicef.org/romania/boardul-copiilor-2021.

UNICEF: Nivelul pierderilor de învățare este „aproape insurmontabil”!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2022, 09:30

Peste 635 de milioane de elevi sunt în continuare afectați de închiderea totală sau parțială a școlilor. În contextul a aproape doi ani de pandemie de COVID-19, UNICEF publică cele mai recente date disponibile cu privire la impactul pandemiei asupra educației copiilor.

„În luna martie se vor împlini doi ani de când pandemia de COVID-19 a început să perturbe educația la nivel mondial. Pur și simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil al pierderilor legate de școlarizarea copiilor”, a afirmat Robert Jenkins, Șeful Departamentului pentru Educației al UNICEF .

„Deși este necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educație, simpla redeschidere a școlilor nu este suficientă. Elevii au nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de învățare. De asemenea, școlile trebuie să-și depășească rolul de bază și să contribuie la reclădirea sănătății mintale și fizice, la dezvoltarea socială și la alimentația copiilor”.

Copiii au pierdut competențe de bază de citire și de aritmetică.

La nivel mondial, perturbarea sistemelor de învățământ, a dus la înregistrarea unui număr de milioane de copiii care au pierdut acumularea unor cunoștințe semnificative pe care le-ar fi deprins dacă ar fi fost prezenți în sala de clasă, copiii cei mai vulnerabili și de vârste mici înregistrând cele mai mari pierderi.

• În statele cu venituri mici și medii, pierderile de învățare ale copiilor cauzate de închiderea școlilor au făcut ca 70% dintre copiii de 10 ani să nu poată citi sau înțelege un text simplu, o creștere de la 53%, procent înregistrat înainte de pandemie.
• În Etiopia, se estimează că elevii de școală primară au acumulat între 30 și 40% din cunoștințele de aritmetică pe care le-ar fi deprins într-un an școlar normal.
• În SUA, s-au înregistrat pierderi de învățare în multe state, printre care Texas, California, Colorado, Tennessee, Carolina de Nord, Ohio, Virginia și Maryland. De exemplu, în Texas, două treimi dintre copiii din clasa a treia au înregistrat în 2021 rezultate mai slabe la matematică față de nivelul anului lor, în comparație cu anul 2019, când jumătate dintre copii au avut aceleași pierderi.
• În mai multe state din Brazilia aproximativ trei din patru copii din clasa a doua nu pot citi, în creștere de la unu din doi copii înregistrați înainte de pandemie. În întreaga țară, unu din zece elevi cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani a afirmat că nu intenționează să revină la școală odată ce școala sa se va redeschide.
• În Africa de Sud elevii sunt în urmă față de nivelul la care ar trebui să fie cu 75% până la 100% dintr-un an școlar. Se estimează că între 400.000 și 500.000 de elevi au abandonat școala în totalitate în intervalul martie 2020 și iulie 2021.

Consecințele închiderii școlilor sunt în creștere.

Pe lângă pierderile de învățare, închiderea școlilor a avut efecte negative asupra sănătății mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de alimentație și a condus la sporirea riscului de abuz la care copiii sunt supuși.

• Din ce în ce mai multe dovezi arată că pandemia de COVID-19 a generat niveluri crescute de anxietate și depresie în rândul copiilor și tinerilor, unele studii arătând că fetele, adolescenții și cei care trăiesc în mediul rural au șanse mai mari să se confrunte cu astfel de probleme.
• În intervalul în care școlile au fost închise, peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au beneficiat de mesele oferite la școală ceea ce pentru unii copii a însemnat pierderea singurei surse sigure de alimente și nutriție zilnică.

UNICEF: COVID-19, cea mai mare criză globală care afectează copiii!

Publicat de Andra Radu, 9 decembrie 2021, 09:58

COVID-19 afectează copiii la o scară fără precedent, provocând cea mai mare criză resimțită de copii pe care a cunoscut-o UNICEF în toată activitatea sa de 75 de ani, afirmă agenția ONU dedicată copiilor într-un raport publicat astăzi.

Raportul Preventing a lost decade: Urgent action to reverse the devastating impact of COVID-19 on children and young people [Prevenirea unui deceniu pierdut: acțiuni urgente pentru contracararea impactului devastator al COVID-19 asupra copiilor și a tinerilor] prezintă diferitele moduri în care COVID-19 periclitează decenii întregi de progrese realizate în vederea eliminării provocărilor majore cu care se confruntă copiii, precum sărăcia, sănătatea, accesul la educație, nutriția, protecția copilului și bunăstarea mintală.

Documentul avertizează că, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, impactul COVID-19 devine tot mai amplu, ceea ce adâncește sărăcia, intensifică inegalitățile și amenință drepturile copilului la un nivel fără precedent.

„De-a lungul întregii noastre activități, UNICEF a contribuit la crearea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru copiii din întreaga lume, obținând rezultate extraordinare pentru milioane de copii”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.

„Aceste realizări sunt acum în pericol. Pandemia de COVID-19 este cea mai mare amenințare la adresa progreselor realizate pentru copii în toți cei 75 de ani de activitate. În timp ce numărul copiilor flămânzi, neșcolarizați, abuzați, săraci sau obligați să se căsătorească este în creștere, numărul copiilor care au acces la servicii medicale, vaccinuri, hrană suficientă și servicii esențiale este în scădere. Într-un an în care ar trebui să privim înainte, facem pași înapoi”.

Raportul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie multidimensională din cauza pandemiei, o creștere de 10 procente față de anul 2019.

Aceasta înseamnă aproximativ 1,8 copii pe secundă de la mijlocul lui martie 2020. Mai mult, raportul atenționează că avem o cale lungă de parcurs pentru a recupera terenul pierdut – chiar și cel mai optimist scenariu prevede că va fi nevoie de șapte sau opt ani pentru a ne redresa și a reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19.

Raportul prezintă și alte dovezi ale regresului, afirmând că numărul copiilor care trăiesc acum în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu aproximativ 60 de milioane față de situația de dinaintea pandemiei.

În plus, în 2020, peste 23 de milioane de copii au ratat vaccinuri esențiale – o creștere de aproape patru milioane față de 2019 și cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.

Chiar și înaintea pandemiei, la nivel mondial, în jur de un miliard de copii sufereau din cauza a cel puțin unei forme de lipsuri severe, neavând acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate sau apă.

Numărul lor este în creștere acum, când redresarea inegală accentuează diferențele tot mai profunde dintre copiii înstăriți și cei săraci, cei mai afectați fiind copiii cei mai marginalizați și mai vulnerabili. Raportul notează următoarele:

• În punctul maxim al pandemiei, peste 1,5 miliarde de elevi se aflau în afara sistemului de învățământ din cauza închiderii școlilor la nivel național. În plan mondial, aproape 80% dintre cursuri nu s-au putut desfășura cu prezență fizică din cauza închiderii școlilor în primul an de criză.
• Tulburările de sănătate mintală afectează peste 13% dintre adolescenții în vârstă de 10–19 ani din întreaga lume. Până în octombrie 2020, pandemia perturbase sau întrerupsese funcționarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre țările lumii.
• Până la finalul deceniului, este posibil să aibă loc alte 10 milioane de căsătorii timpurii ca urmare a pandemiei de COVID-19.
• Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane de copii în ultimii patru ani. Alte 9 milioane de copii riscă să devină victime ale exploatării prin muncă până la finele anului 2022 din cauza creșterii nivelului de sărăcie provocate de pandemie.
• În punctul maxim al pandemiei, 1,8 miliarde de copii trăiau în 104 țări în care au fost serios perturbate serviciile de prevenire a violenței și de intervenție în caz de violență.
• 50 de milioane de copii suferă de emaciere, cea mai gravă formă demalnutriție, iar numărul lor s-ar putea să crească cu 9 milioane până în 2022 din cauza impactului pandemiei asupra alimentației copiilor, a serviciilor de nutriție și a practicilor de hrănire.

Pe lângă pandemie, raportul atrage atenția asupra altor amenințări ce pun serios în pericol drepturile copilului. La nivel global, 426 de milioane de copii – aproape unu din cinci – trăiesc în zone în care se întețesc conflictele, având un impact tot mai mare asupra civililor și afectând copiii într-un mod disproporționat.

Femeile și fetele sunt expuse celui mai mare risc de violență sexuală din cauza conflictelor. Nevoile umanitare sunt provocate de conflicte în proporție de 80%. De asemenea, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre copiii lumii – trăiesc în țări ce prezintă un „risc extrem de ridicat” în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice.

În vederea asigurării unui răspuns, a redresării și a reimaginării viitorului fiecărui copil, UNICEF continuă să facă apel la:

• realizarea de investiții în protecția socială, capitalul uman și o redresare incluzivă și durabilă;
• stoparea pandemiei și neutralizarea regresului alarmant în domeniul sănătății și nutriției copilului,inclusiv prin folosirea rolului vital al UNICEF în distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19;
• realizarea unei reconstrucții mai solide, asigurând fiecărui copil o educație de calitate, protecție și sănătate mintală;
• dezvoltarea capacității de reziliență pentru o mai bună prevenire, intervenție și protecție a copiilor în situații de criză, inclusiv prin abordări noi ce vizează eliminarea foametei, protejarea copiilor împotriva schimbărilor climatice și reconfigurarea cheltuielilor în caz de dezastru.

„Într-o perioadă caracterizată prin pandemie globală, intensificarea conflictelor și agravarea schimbărilor climatice, este cu atât mai important să dăm întâietate copiilor”, a declarat Fore.

„Ne aflăm la o răscruce de drumuri. În efortul de a ne trasa parcursul comun pentru următorii 75 de ani alături de guverne, donatori și alte organizații, trebuie să punem copiii pe primul loc pe lista investițiilor și pe ultimul loc pe lista restricțiilor financiare. Viitorul nostru depinde de prioritățile pe care le stabilim în prezent”.

UNICEF: În lume sunt aproape 240 de milioane de copii cu dizabilități!

Publicat de Andra Radu, 11 noiembrie 2021, 17:50

Conform unui nou raport al UNICEF, se estimează că, la nivel global, 240 de milioane de copii au dizabilități. Copiii cu dizabilități sunt dezavantajați comparativ cu cei fără dizabilități din perspectiva majorității măsurilor care vizează bunăstarea acestora, arată raportul.

„Noua cercetare confirmă ceea ce deja știam: în realizarea drepturilor lor, copiii cu dizabilități se confruntă cu provocări multiple, adesea agravante”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„De la accesul la educație și până la posibilitatea de a li se citi ceva acasă, probabilitatea ca minorii cu dizabilități să fie incluși sau auziți este mai mică în cazul celor mai multe dintre măsuri. Prea des copiii cu dizabilități sunt, pur și simplu, lăsați în urmă”.

Raportul cuprinde date internaționale comparabile din 42 de țări și acoperă peste 60 de indicatori privind bunăstarea copiilor, de la alimentație și sănătate, la accesul la apă și salubritate, la protecția împotriva violenței și la educație.

Acești indicatori sunt dezagregați pe criteriile: tipul și severitatea dificultății funcționale, sex, situație economică și țară. Raportul evidențiază barierele care stau în calea participării depline a copiilor cu dizabilități în societățile din care fac parte, precum și modul în care aceste bariere se traduc deseori în efecte negative asupra sănătății și vieții sociale.

Comparativ cu cei fără dizabilități, copiii cu dizabilități prezintă:

• o probabilitate cu 24% mai mică să beneficieze de stimulare și afecțiune în copilăria timpurie;
• o probabilitate cu 42% mai mică să dețină competențe de citire și aritmetică de bază;
• o probabilitate cu 25% mai mare să sufere de distrofie și cu 34% mai mare să aibă deficit de creștere;
• o probabilitate cu 53% mai mare să prezinte simptome de infecție respiratorie acută;
• o probabilitate cu 49% mai mare să nu fi mers niciodată la școală;
• o probabilitate cu 47% mai mare să nu fie cuprinși în învățământul primar, cu 33% mai mare să nu fie incluși în învățământul gimnazial și cu 27% mai mare să nu fie cuprinși în învățământul secundar superior;
• o probabilitate cu 51% mai mare să se simtă nefericiți;
• o probabilitate cu 41% mai mare să se simtă discriminați;
• o probabilitate cu 32% mai mare să fie supuși unor pedepse corporale severe.

Totuși, modul în care este trăită dizabilitatea diferă foarte mult. Analiza demonstrează că există o gamă de riscuri și de efecte care depinde de tipul dizabilității, de locul unde trăiește copilul și de serviciile la care are acces. Acest fapt subliniază importanța proiectării unor soluții țintite împotriva inechităților.

Accesul la educație este una din temele examinate în raport. Deși există consens privind importanța educației, copiii cu dizabilități continuă să rămână în urmă. Raportul constată că minorii cărora le este greu să comunice și să se îngrijească singuri prezintă cea mai mare probabilitate de a nu fi cuprinși în învățământ, indiferent de nivelul de educație. Rata de cuprindere școlară este mai mică în rândul copiilor cu dizabilități, iar disparitățile devin și mai mari când se ia în calcul și severitatea dizabilității.

„Educația incluzivă nu poate fi considerată un lux. Pentru mult prea mult timp, copiii cu dizabilități au fost excluși din societate într-un mod în care nu ar trebui să fie exclus niciun copil. Experiența mea de viață ca femeie cu dizabilități confirmă această afirmație”, a spus Maria Alexandrova, în vârstă de 20 de ani, tânără din Bulgaria care promovează educația incluzivă.

„Niciun copil, în special cei mai vulnerabili, nu trebuie să fie obligat să lupte pentru drepturile sale singur. Avem nevoie ca guvernele, alte părți interesate și ONG-urile să ia măsuri pentru ca minorii cu dizabilități să beneficieze de acces egal și incluziv la educație”.

UNICEF lucrează cu partenerii săi la nivel internațional și local pentru a contribui la realizarea drepturilor copiilor cu dizabilități. Toți copiii, inclusiv cei cu dizabilități, trebuie să aibă un cuvânt de spus în problemele care le afectează viața, precum și șansa de a își realiza potențialul și de a își afirma drepturile. UNICEF face apel către guverne:

• Să asigure șanse egale copiilor cu dizabilități. Guvernele trebuie să lucreze împreună cu persoanele cu dizabilități în vederea eliminării barierelor fizice, de comunicare și de atitudine care le țin pe acestea din urmă în afara societății, asigurând înregistrarea nașterii, servicii de sănătate, alimentație și alimentare cu apă incluzive, educație echitabilă și acces la tehnologii de asistență. De asemenea, trebuie să facă demersuri pentru eradicarea stigmei și a discriminării din toate comunitățile.
• Să consulte persoanele cu dizabilități și, în prestarea unor servicii incluzive și echitabile de educație, să țină cont de gama integrală de dizabilități și de nevoile specifice ale copiilor și ale familiilor acestora. Astfel de servicii cuprind, printre altele, îngrijiri receptive și politici favorabile familiei, asistență psihiatrică și psihosocială, ocrotire împotriva abuzului și neglijării.

Analiza urmărește să sporească incluziunea celor 10% din copiii și tinerii din întreaga lume care au dizabilități, prin asigurarea condițiilor ca aceștia să fie luați în evidență, consultați și luați în seamă în procesele decizionale.

Noua estimare privind numărul copiilor cu dizabilități din lume este mai mare decât cea anterioară, având la bază o înțelegere mai semnificativă și mai incluzivă ale dizabilităților, care ia în calcul dificultățile din mai multe domenii funcționale, precum și simptomele anxietății și depresiei.

„Excluziunea este deseori consecința invizibilității”, a afirmat Fore. „Foarte mult timp, nu am avut la dispoziție date sigure privind numărul copiilor cu dizabilități. Dacă nu îi numărăm, nu îi consultăm și nu îi luăm în seamă pe acești copii, nu reușim să îi ajutăm să își realizeze vastul lor potențial”.

Trei din zece persoane nu dispun acasă de dotări minime pentru spălarea mâinilor!

Publicat de Andra Radu, 15 octombrie 2021, 13:00

Cu toate că spălarea mâinilor cu săpun este esențială în lupta împotriva bolilor infecțioase, inclusiv a COVID-19, la nivel global, aproximativ trei din zece persoane – adică 2,3 miliarde – nu dispun acasă de dotări care să le permită să se spele pe mâini cu apă și săpun.

Situația este mai gravă în țările cel mai puțin dezvoltate, în care peste șase din zece persoane nu au acces la o igienă de bază a mâinilor, a avertizat UNICEF cu ocazia Zilei Mondiale a Spălatului pe Mâini.

„Eforturile globale de a răspunde la pandemie au creat o ocazie unică pentru asigurarea igienei mâinilor. Însă progresele înregistrate sunt în continuare prea lente în cazul persoanelor celor mai vulnerabile și al comunităților insuficient deservite”, a declarat directorul WASH al UNICEF, Kelly Ann Naylor.

„Igiena mâinilor nu ar trebui considerată o măsură temporară pentru gestionarea COVID-19. Prin investiții continue pe termen lung în domeniul apei, salubrității și igienei, se poate preveni următoarea criză sanitară.

De asemenea, acestea pot însemna un număr mai mic de persoane care contractează infecții respiratorii, mai puțini copii care mor din cauza bolilor diareice și un număr mai mare de femei însărcinate și de nou-născuți care sunt protejați împotriva unor boli ce pot fi prevenite, precum septicemia”.

Cele mai recente date arată că s-au înregistrat anumite progrese din 2015. De exemplu, la nivel global, populația care are acces acasă la o igienă elementară a mâinilor a crescut de la 5 miliarde la 5,5 miliarde, cu alte cuvinte de la 67% la 71%.

Cu toate acestea, în cazul în care persistă tendința actuală, 1,9 miliarde de persoane vor continua să nu aibă acces la o igienă elementară a mâinilor până la finalul deceniului.

Potrivit ultimelor estimări:

• La nivel mondial, trei din zece persoane – adică 2,3 miliarde – nu dețin acasă dotări minime care să le permită să se spele pe mâini cu apă și săpun, această cifră incluzând și cele 670 de milioane de persoane care nu au deloc astfel de dotări. În țările cel mai puțin dezvoltate, peste șase din zece persoane nu dețin dotări minime care să le permită să se spele pe mâini acasă.

• Două din cinci școli de la nivel mondial nu oferă servicii esențiale de igienă pentru spălarea cu apă și săpun, situație ce afectează 818 milioane de elevi, din care 462 de milioane frecventează școli în care nu există nicio astfel de dotare. În țările cel mai puțin dezvoltate, șapte din zece școli nu au un loc dedicat spălării pe mâini a copiilor.

• Una din trei unități medicale din lume nu deține instalații pentru igiena mâinilor la punctul de acordare a îngrijirilor, în situația în care tratamentul presupune contactul cadrului medical cu pacientul.

• Costul asigurării igienei mâinilor în toate gospodăriile din 46 dintre țările cel mai puțin dezvoltate ale lumii până în 2030 este estimat la 11 miliarde de dolari. Costul anual aferent promovării igienei pe care ar trebui să îl plătească guvernele este estimat la 25 de cenți pe cap de locuitor.

Există inegalități profunde între țări și în interiorul țărilor în ceea ce privește accesul și progresele, copiii și familiile cele mai vulnerabile fiind cele mai afectate de această situație.

Mai mult, în contextele fragile, în zonele afectate de conflict și în care există refugiați, progresele sunt cu totul lente:

• În contextele fragile, una din cinci persoane nu dispune de nicio dotare pentru spălarea mâinilor acasă.

• În opt din cele 20 de țări pentru care Agenția ONU pentru Refugiați deține date, peste 30% dintre familiile refugiate nu au acces la săpun.

• La nivel global, rata actuală a progreselor trebuie să se cvadrupleze pentru a asigura o igienă universală până în 2030. În țările cel mai puțin dezvoltate, rata progreselor ar trebui să crească de zece ori, iar în contextele fragile, ar trebui să se accelereze de 23 de ori.

UNICEF îndeamnă guvernele să se angajeze să asigure igiena mâinilor, nu ca un răspuns temporar la pandemie, ci ca o investiție în sănătate publică și reziliență economică.

Ultimul raport comun al UNICEF și OMS identifică cinci acceleratori ce pot permite guvernelor să extindă rapid accesul la igiena mâinilor, inclusiv o bună guvernanță, finanțe publice inteligente, dezvoltarea capacității, date substanțiale și inovare.

Alimentația copiilor mici nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ultimul deceniu!

Publicat de Andra Radu, 23 septembrie 2021, 09:19

Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF astăzi.

Raportul Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life [Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață]– publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână – avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii, fără a se observa îmbunătățiri majore în ultimii zece ani.

„Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”.

În cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de țări în care sunt disponibile date referitoare la tendințe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.

În condițiile în care COVID-19 continuă să perturbe serviciile esențiale și împinge și mai multe familii spre sărăcie, raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată la nivelul gospodăriilor urbane din Jakarta a relevat faptul că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puține alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.

Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații proaste și ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne, necesari pentru a asigura creșterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.

Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție – retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate – cauzată de o alimentație proastă, având în vedere că necesarul de nutrienți esențiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții.

La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere – în jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani, în momentul în care alimentația copiilor nu reușește să țină pasul cu nevoile lor nutriționale tot mai mari.

Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite. În 2020, de exemplu, proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).

Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un ușor progres în privința reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de creștere, de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privința emacierii moderate și severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un ușor progres se înregistrează și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.

Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:

• Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor.

• Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile.

• Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.

Raportul notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investițiilor. În America Latină și Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dietă minim diversificată, în timp ce în Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiții prin care să se asigure tuturor copiilor alimentația diversificată de care au nevoie pentru prevenirea oricăror forme de malnutriție și pentru a crește, a se dezvolta și a învăța la potențialul lor maxim.

„Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii”, a declarat Fore. „Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor”.

Toate școlile din Europa și din Asia Centrală ar trebui să rămână deschise!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2021, 15:15

Într-un moment în care milioane de elevi reîncep școala în Regiunea Europeană, unde este dominantă tulpina Delta a SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, Biroul Regional al OMS pentru Europa și Biroul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală îndeamnă ca școlile să rămână deschise în condiții de siguranță, adoptându-se măsurile menite să reducă transmiterea virusului.

Printre aceste măsuri se numără disponibilitatea vaccinului împotriva COVID-19 pentru cadrele didactice și pentru alți angajați din sistemul școlar ca parte a grupurilor țintă în planurile naționale de vaccinare, asigurând totodată vaccinarea categoriilor vulnerabile.

De asemenea, trebuie vaccinați copiii în vârstă de minimum 12 ani care suferă de afecțiuni medicale ce îi expun unui risc crescut de a dezvolta simptome severe în cazul îmbolnăvirii de COVID-19; alte acțiuni importante sunt îmbunătățirea mediului școlar printr-o mai bună ventilare a claselor, clase mai mici acolo unde este posibil, distanțare fizică și testarea regulată a copiilor și a personalului.

„Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educației din istorie. Este așadar vital ca școala să continue cu prezență fizică și fără întreruperi în întreaga Regiune Europeană. Acest lucru este extrem de important pentru educația, sănătatea mintală și abilitățile sociale ale copiilor, ca școlile să continue să îi formeze pe copii pentru a deveni membri fericiți și productivi ai societății”, explică dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional al OMS pentru Europa.

„Va trece ceva timp înainte de a putea lăsa în urmă această pandemie, însă educarea copiilor într-un mediu școlar sigur, cu prezență fizică, trebuie să rămână principalul nostru obiectiv, pentru a nu-i priva de șansele pe care le merită pe deplin. Încurajăm toate statele să mențină școlile deschise și îndemnăm toate școlile să adopte măsuri de reducere a riscului de transmitere a COVID-19 și de răspândire a diferitelor tulpini”.

Intensificarea vaccinării pentru a asigura protecție împotriva tulpinii Delta

Extrem de contagioasa tulpină Delta a SARS-CoV-2 provoacă noi îngrijorări și complicații la începerea noului an școlar. Incidența ridicată a COVID-19 la nivel comunitar crește considerabil riscul de transmitere în școli. Prin urmare, trebuie să facem cu toții eforturi pentru a reduce transmiterea virusului.

 Datele arată clar faptul că administrarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 reduce semnificativ riscul de boală severă și de deces. Prin urmare, când sunteți invitați să vă vaccinați, vă rugăm să o faceți și să parcurgeți schema completă.

„Vaccinarea constituie cea mai bună metodă de apărare pe care o avem împotriva virusului. Pentru a opri pandemia, trebuie să extindem rapid vaccinarea echitabil în toate țările, inclusiv prin sprijinirea producției de vaccinuri și a distribuirii dozelor în vederea protejării persoanelor celor mai vulnerabile din întreaga lume. Trebuie de asemenea să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică și de distanțare socială care știm că funcționează, cum ar fi testarea, secvențierea, ancheta epidemiologică, izolarea și carantina”, a afirmat dr. Hans Henri P. Kluge.

Siguranța școlilor este responsabilitatea întregii societăți

Milena Maric este profesoară de matematică la un liceu din Belgrad, Serbia, fiind vaccinată cu schema completă împotriva COVID-19. Aceasta a declarat: „Timp de aproape doi ani, cuvintele ‘COVID-19’ și ‘învățământ online’ ne-au marcat viața. După declanșarea pandemiei, sistemul școlar din Serbia s-a adaptat rapid.

Însă elevilor le-a lipsit continuitatea, socializarea, lucrul în echipă, împărtășirea ideilor în timp real, comunicarea fără tehnologie. Știu că singurul mod de a ieși din această situație este să respectăm în continuare măsurile ce previn transmiterea virusului și să vaccinăm toate cadrele didactice”.

Philippe Cori, Director Regional Adjunct în cadrul Biroului Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a afirmat: „Pandemia nu s-a terminat. Trebuie să ne implicăm cu toții pentru a ne asigura că școlile rămân deschise la nivelul Regiunii. Copiii și tinerii nu pot risca un nou an în care le este întrerupt procesul de învățare. Vaccinarea și măsurile de protecție ne pot ajuta să nu revenim la cele mai sumbre zile ale pandemiei, când populația a trebuit să treacă prin măsuri de carantină, iar copiii au avut întreruperi în procesul de învățare.

Copiii sunt victimele tăcute ale pandemiei, iar copiii cei mai marginalizați sunt printre cei mai afectați. Înainte de COVID-19, copiii cei mai vulnerabili din Regiune fie abandonaseră deja școala, fie mergeau la școală, dar nu învățau în același ritm cu colegii lor.

O școală este mult mai mult decât o simplă clădire. Este un loc în care se învață, se stă în siguranță și se joacă, un loc situat în centrul comunităților noastre. Când școala este închisă, copiii pierd șansa de a învăța și de a-și petrece timp cu prietenii lor, putând fi expuși violenței în familie. Pandemia a înrăutățit o situație care era deja inacceptabilă – trebuie să ne asigurăm că școlile se redeschid și că rămân deschise în condiții de siguranță”.

Recomandările experților

Pentru a menține școlile deschise și în siguranță, OMS, UNICEF și UNESCO au adoptat un set de opt recomandări, formulate de experții din cadrul Grupului Consultativ Tehnic (GCT) pentru Regiunea Europeană a OMS, cu privire la școlarizarea pe durata pandemiei de COVID-19.

Acestea se adresează celor 53 de state membre din Regiunea Europeană a OMS, după cum urmează: 

1. Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid.
2. Implementarea unei strategii de testare.
3. Asigurarea unor măsuri eficace de reducere a riscurilor.
4. Protejarea bunăstării mintale și sociale a copiilor.
5. Protejarea copiilor celor mai vulnerabili și mai marginalizați.
6. Îmbunătățirea mediului școlar.
7. Implicarea copiilor și a adolescenților în luarea deciziilor.
8. Implementarea unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.

UNICEF: Prima zi de şcoală, „amânată pe termen nedefinit” pentru 140 de milioane de noi elevi din lume!

Publicat de Andra Radu, 24 august 2021, 17:05

Prima zi de şcoală, un moment important pentru cei mai mici elevi din lume şi pentru părinţii lor, a fost amânată din cauza COVID-19 pentru 140 de milioane de copii, conform estimărilor unei noi analize a UNICEF publicate într-o perioadă în care vacanţa de vară ia sfârşit în multe părţi ale lumii.

Potrivit estimărilor, opt milioane dintre aceşti elevi au aşteptat peste un an de zile şi continuă să aştepte prima zi de şcoală cu prezenţă fizică, deoarece trăiesc în zone în care şcolile s-au închis pe durata pandemiei.

„Prima zi de şcoală este un moment important din viaţa unui copil, deschizându-i calea spre învăţare şi creştere personală, un drum ce îi va schimba viaţa. Majoritatea dintre noi îşi amintesc numeroase detalii mărunte —  cu ce eram îmbrăcaţi, numele învăţătoarei, lângă cine am stat. Însă, pentru milioane de copii, această zi importantă a fost amânată pe termen nedefinit”, a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

„Odată cu reluarea cursurilor în multe părţi ale lumii, milioane de copii de clasa întâi aşteaptă de peste un an să vadă cum arată o sală de clasă. Este posibil ca milioane de alţi copii să nu vadă deloc o sală de curs în acest semestru. În cazul celor mai vulnerabili, creşte simţitor riscul de a nu pune niciodată piciorul într-o sală de clasă.”

Clasa întâi pune bazele întregului proces de învăţare, introducând elevii în tainele cititului, ale scrisului şi ale matematicii. Este, de asemenea, o perioadă în care cursurile cu prezenţă fizică îi ajută pe copii să devină independenţi, să se adapteze noilor rutine şi să dezvolte relaţii importante cu cadrele didactice şi colegii.

Cursurile cu prezenţă fizică permit, de asemenea, cadrelor didactice să identifice şi să abordeze carenţele educaţionale, problemele de sănătate mintală şi abuzul care ar putea afecta negativ bunăstarea copiilor.

În 2020, şcolile din lumea întreagă au fost închise complet timp de 79 de zile de şcoală, în medie. Însă, în cazul a 168 de milioane de elevi, după declanşarea pandemiei, şcolile au rămas închise aproape tot anul. Chiar şi acum, mulţi copii se confruntă cu un al doilea an în care le va fi întreruptă educaţia, lucru fără precedent.

Consecinţele închiderii şcolilor – regresul şcolar, disconfortul psihic, neefectuarea vaccinurilor, riscul crescut de abandon şcolar, exploatarea copilului prin muncă şi căsătoriile timpurii – vor fi resimţite de către numeroşi copii, mai ales de către cei mai mici, aflaţi într-o etapă de dezvoltare critică.

Deşi ţările din lumea întreagă fac demersuri pentru asigurarea educaţiei la distanţă, cel puţin 29% dintre elevii de ciclu primar nu beneficiază de aceasta. Pe lângă lipsa resurselor necesare pentru a învăţa la distanţă, este posibil ca cei mai mici elevi să nu poată participa din cauza lipsei de sprijin pentru utilizarea tehnologiei, a unui mediu de învăţare ineficient, a presiunii de a se ocupa de sarcinile gospodăreşti sau a obligaţiei de a munci.

Studiile arată că experienţele şcolare pozitive din această perioadă de tranziţie determină viitoarele rezultate obţinute de copii în plan social, emoţional şi educaţional. Totodată, copiii care acumulează carenţe educaţionale în primii ani de şcoală rămân, de obicei, în urmă pe toată durata şcolarizării lor, iar decalajul creşte pe parcursul anilor. Numărul anilor de şcoală ai unui copil afectează în mod direct şi viitoarele venituri ale acestuia.

Dacă nu se iau măsuri pentru reducerea riscurilor, Banca Mondială estimează că această generaţie de elevi va înregistra o pierdere de 10 trilioane de dolari la nivelul câştigurilor de-a lungul timpului. S-a dovedit că demersurile pentru eliminarea decalajului educaţional implică nişte costuri mai reduse şi sunt mai eficiente dacă se realizează mai din timp, precum şi că investiţiile în educaţie susţin redresarea, creşterea şi prosperitatea economică.

UNICEF îndeamnă guvernele să redeschidă, cât mai repede cu putinţă, şcolile pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică şi să ofere elevilor metode eficiente de recuperare a cunoştinţelor. Împreună cu Banca Mondială și UNESCO, UNICEF îndeamnă guvernele să se concentreze pe trei priorităţi cheie privind recuperarea materiei în şcoli:

• Programe ţintite pentru a readuce toţi copiii şi tinerii la şcoală, acolo unde pot accesa servicii personalizate, care să le satisfacă nevoile educaţionale, medicale, psihosociale şi de altă natură;
• Educaţie remedială eficientă pentru a-i ajuta pe elevi să recupereze materia pierdută;
• Sprijin oferit cadrelor didactice pentru eliminarea carenţelor şcolare şi integrarea tehnologiilor digitale în actul didactic.

„Prima zi de şcoală este o zi a speranţei şi a posibilităţilor — o zi pentru un început bun. Însă nu toţi copiii au parte de un început bun. Unii copii nici măcar nu încep şcoala,” a afirmat Fore.

„Trebuie să redeschidem şcolile pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică cât mai repede cu putinţă şi trebuie să eliminăm negreşit decalajele educaţionale pe care  le-a creat această pandemie. Dacă nu vom face acest lucru, unii copii s-ar putea să nu recupereze niciodată decalajul.”

În săptămânile următoare, UNICEF va continua mobilizarea partenerilor săi şi a publicului larg pentru a se asigura că această criză a educaţiei nu devine o catastrofă educaţională. Campaniile online şi offline vor mobiliza liderii lumii, cadrele didactice şi părinţii în jurul unei cauze comune: redeschiderea şcolilor pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică cât mai repede cu putinţă. Este în joc viitorul celor mai vulnerabili copii ai lumii.

Un miliard de copii sunt expuși „riscului extrem de ridicat” de a resimți impactul crizei climatice!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 17:07

Tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF lansat astăzi.

„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.

Lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future [„Zile de vineri pentru viitor”], cu ocazia celei de-a treia aniversări a acestei mișcări coordonate de tineri, care au demarat greve climatice globale, raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.

Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.

„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.

„De trei ani, copiii din lumea întreagă își fac auzite vocile pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric – criza climatică este o criză a drepturilor copilului”.

Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:

• 240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere;
• 330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale;
• 400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor;
• 600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori;
• 815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb;
• 820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură;
• 920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă;
• 1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului.

Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre aceste riscuri climatice și de mediu, datele indică faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și să accentueze lipsurile copiilor.

Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore.

În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.

În ceea ce privește pilonul din Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.

Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări „cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.

„Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, copiii vor plăti prețul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puțin responsabile vor suferi cel mai mult”, a afirmat Fore.

„Încă mai este timp pentru a acționa. Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii esențiale, precum apă și salubritate, sănătate și educație, poate crește simțitor capacitatea de supraviețuire a acestora în cazul unor astfel de pericole climatice. UNICEF îndeamnă guvernele și companiile să asculte copiii și să prioritizeze acțiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră”.

Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură și la boli, printre altele.

„Mișcările inițiate de tinerii activiști de mediu vor continua să se extindă și să lupte pentru ceea ce este drept, deoarece nu avem de ales„, au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric Njuguna (Kenya), Adriana Calderón (Mexic) și Greta Thunberg (Suedia), reprezentanții mișcării Fridays for Future care au scris cuvântul înainte al raportului și care sprijină lansarea acestuia.

„Trebuie să conștientizăm punctul în care ne aflăm, să tratăm schimbările climatice ca pe o adevărată criză și să acționăm negreșit pentru a ne asigura că planeta pe care o moștenesc copiii de astăzi va fi una în care vor putea locui”.

UNICEF îndeamnă guvernele, companiile și actorii relevanți:

1. Să crească investițiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării și a creșterii rezilienței acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii, comunitățile și persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apă, salubritate și igienă, serviciile de sănătate și educație.

2. Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample și stringente. Țările trebuie să își reducă emisiile cu cel puțin 45% (față de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.

3. Să ofere copiilor o educație pentru mediu și competențe ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbările climatice și îi pregătesc să facă față efectelor acestora. Copiii și tinerii vor resimți din plin consecințele devastatoare ale crizei climatice și ale nesiguranței apei, deși sunt cel mai puțin responsabili de acestea. Avem o datorie față de toți tinerii și față de generațiile viitoare.

4. Să includă tinerii în toate negocierile și deciziile privind clima de la nivel național, regional și internațional, inclusiv în cadrul conferinței COP26. Copiii și tinerii trebuie să fie incluși în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.

5. Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon și incluziv, astfel încât să nu fie compromisă capacitatea viitoarelor generații de a aborda și de a răspunde crizei climatice.

Una din trei țări nu întreprinde nicio acțiune pentru a ajuta elevii să recupereze pierderile din procesul de învățare!

Publicat de Andra Radu, 26 iulie 2021, 14:31

Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.

„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea  magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.

Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.

Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.

„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.

Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.

„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate  fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.

Constatările cheie ale sondajului includ:

1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;

2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;

3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;

4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.

Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:

1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;

2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.

„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.

În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.

În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.

Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.

Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.

Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.

În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.

Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.

Pandemia de COVID-19 produce regrese majore în vaccinarea copiilor!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2021, 08:37

În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină, cu 3,7 milioane mai mulți decât în 2019, conform datelor oficiale publicate astăzi de OMS și UNICEF.

Această nouă serie de date cuprinzătoare privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea țărilor.

Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce privește accesul la vaccinuri.

Majoritatea acestor copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în localități izolate și marginalizate ori în așezări informale sau sărace în care se confruntă cu privațiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale și sociale esențiale.

„În timp ce țările solicită insistent să obțină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privința altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităților și sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor și să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.

În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare

Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, țările din regiunile OMS Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate și acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus față de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.

„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 și perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieți și de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„Chiar și înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care și epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat și mai mult situația. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toți, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situație nu trebuie să continue”.

Datele arată că ponderea copiilor neprotejați, și anume copii care nu au primit cel puțin unele doze de vaccin, a crescut în țările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.

Alimentată de insuficiența finanțării, informații greșite privind vaccinurile, instabilitate și alți factori, o imagine îngrijorătoare apare și în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, față de 91% în 2016.

În România, datele UNICEF și OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinați. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizați cu prima doza.

Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinați), o scădere de un procent față de anul pre-pandemic anterior. O creștere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternități), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinați.

Țările riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare

Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulți ani.

Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecția împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinși în schemele de vaccinare) și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

În timp ce s-au alocat resurse semnificative și mult personal pentru reacția la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau au funcționat cu program redus, iar oamenii au fost reticenți să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină și a perturbării transporturilor.

„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină și expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance.

„Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 să fie reapariția rujeolei poliomielitei și a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toții și să ajutăm țările să învingă COVID-19, asigurând acces global și echitabil la vaccinuri, dar și să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătății și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume și a comunităților din care fac parte depinde de acest demers”.

Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecției cu papilomavirus uman (HPV) – care protejează ulterior în viață fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea școlilor.

Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din țările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.

Agențiile fac apel la revenirea urgentă și la investiții în vaccinările de rutină

În timp ce țările depun eforturi să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:

• Reluarea serviciilor și campaniilor de vaccinare, astfel încât țările să poată derula în condiții de siguranță programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
• Sprijinirea personalului medico-sanitar și a liderilor comunitari să comunice activ cu părinții și tutorii pentru a le explica importanța vaccinării;
• Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităților și persoanelor omise în timpul pandemiei;
• Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată și finanțată separat și să se desfășoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
• Implementarea unor planuri naționale de prevenție și de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum și consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.

Agențiile colaborează cu statele și partenerii pentru a îndeplini țintele ambițioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmărește realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esențiale, înjumătățirea numărului copiilor complet nevaccinați (copii cu „zero doze”) și sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieți, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în țările cu venituri mici și medii.

Progrese de patru ori mai mari sau miliarde de oameni nu vor avea acces la apă sigură, salubritate şi igienă în 2030!

Publicat de Andra Radu, 2 iulie 2021, 10:30

Miliarde de oameni nu vor avea acces la apă potabilă pentru uz casnic şi la servicii de salubritate şi igienă sigure la nivel mondial în 2030 dacă ritmul progreselor nu va fi de patru ori mai mare, potrivit unui nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății şi UNICEF.

Raportul Programului comun de monitorizare (PCM) – Progress on household drinking water, sanitation and hygiene 2000-2020 [Progresele privind apa potabilă pentru uz casnic, salubritatea şi igiena în perioada 2000-2020] – prezintă o serie de estimări referitoare la accesul în gospodărie la apă potabilă şi la servicii de salubritate şi igienă sigure din ultimii cinci ani, evaluând totodată progresele privind atingerea celui de-al şaselea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD), respectiv „asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi igienei pentru toţi până în 2030”. Pentru prima dată, raportul prezintă şi date la nivel naţional cu privire la sănătatea menstruală.

În 2020, aproximativ o persoană din patru nu a beneficiat de apă potabilă sigură în locuinţa sa şi aproape jumătate din populaţia lumii nu a avut acces la servicii de salubritate sigure. COVID-19 a evidenţiat nevoia stringentă de a asigura tuturor accesul la o bună igienă a mâinilor.

În momentul declanşării pandemiei, la nivel mondial, trei din 10 persoane nu aveau posibilitatea să se spele pe mâini cu apă şi săpun acasă.

„Spălatul pe mâini este una dintre cele mai eficiente modalităţi prin care se poate preveni răspândirea COVID-19 şi a altor boli infecţioase. Şi totuşi, în întreaga lume, milioane de oameni nu au acces la o sursă de apă sigură, pe care să se bazeze,” a afirmat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. „Investiţiile în apă, salubritate şi igienă trebuie să fie o prioritate la nivel global dacă vrem să punem capăt acestei pandemii şi să construim sisteme medicale mai rezistente.”

S-au raportat unele progrese, însă acestea sunt insuficiente

Raportul notează unele progrese privind asigurarea accesului universal la servicii esenţiale de apă, salubritate şi igienă (WASH, după acronimul din limba engleză). Între 2016 şi 2020, la nivel global, populaţia care beneficiază de acces la apă potabilă sigură în gospodărie a crescut de la 70% la 74%, serviciile de salubritate sigure au înregistrat o creştere de la 47% la 54%, iar dotările care permit spălarea mâinilor cu apă şi săpun au crescut de la 67% la 71%.

În 2020, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mai mare de persoane care au recurs la instalaţii sanitare autonome îmbunătăţite, precum latrinele şi fosele septice, ce pot prelua şi trata deşeurile în mod eficient, în detrimentul racordării la sistemele de canalizare. Este necesar ca guvernele să ofere sprijin adecvat pentru gestionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sanitare autonome, inclusiv pentru managementul deşeurilor fecale.

Nevoia stringentă de investiţii

Raportul arată clar că, în cazul în care persistă tendinţa actuală, miliarde de copii şi de familii nu vor avea acces la serviciile WASH esenţiale şi vitale, afirmând că, până în 2030:

• doar 81% din populaţia lumii va avea acces la apă potabilă sigură în gospodărie, în timp ce 1,6 miliarde de oameni nu vor avea acces;
• doar 67% din populaţia lumii va avea acces la servicii de salubritate sigure, în timp ce 2,8 miliarde de oameni nu vor avea acces;
• doar 78% din populaţia lumii va avea acces la dotări de bază pentru spălarea mâinilor, în timp ce 1,9 miliarde de oameni nu vor avea acces.

Raportul prezintă şi vastele inegalităţi, cei mai afectați fiind copiii şi familiile vulnerabile. Pentru a obţine un acces universal la apă potabilă sigură până în 2030, progresele ţărilor celor mai puţin dezvoltate ar trebui să înregistreze un ritm de zece ori mai mare decât în prezent. În contextele fragile, în care riscul ca populaţia să nu beneficieze de apă potabilă sigură este de două ori mai mare, ar trebui ca acest ritm să crească de 23 de ori.

„Chiar şi înaintea pandemiei, milioane de copii şi de familii sufereau din cauza lipsei accesului la apă curată, servicii de salubritate sigure şi un loc în care să se spele pe mâini,” a declarat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „În ciuda progreselor impresionante pe care le-am realizat până în prezent în ceea ce priveşte extinderea acestor servicii vitale, capacitatea noastră de răspuns nu reuşeşte să ţină pasul cu nevoile alarmante, care sunt tot mai mari. E timpul să accelerăm dramatic eforturile de a răspunde nevoilor de bază ale fiecărui copil şi ale fiecărei familii în materie de sănătate şi bunăstare, inclusiv pentru combaterea bolilor infecţioase precum COVID-19.”

Alte concluzii relevante ale raportului sunt:

• Opt din zece persoane fără acces la servicii esenţiale de apă trăiesc în mediul rural. De asemenea, serviciile de salubrizare sigure deservesc 62% din populaţia urbană a lumii şi doar 44% din populaţia rurală.
• Africa subsahariană prezintă cele mai lente progrese din lume. Doar 54% din populaţie foloseşte apă potabilă sigură, iar în contextele fragile procentul este de doar 25%.
• Noile date referitoare la sănătatea menstruală arată că, în numeroase ţări, o mare parte dintre femei şi fete nu reuşesc să îşi acopere nevoile în ceea ce priveşte sănătatea menstruală, observându-se disparităţi semnificative mai ales în rândul grupurilor vulnerabile, cum sunt persoanele sărace şi cele cu dizabilităţi.

Creşterea gradului de acoperire al serviciilor WASH va presupune prioritizarea acestora la cele mai înalte niveluri decizionale ale agenţiilor internaţionale, ale guvernelor, ale societăţii civile şi ale sectorului privat.

Pentru aceasta, serviciile WASH trebuie incluse periodic pe ordinea de zi a reuniunilor politice organizate la nivel înalt, astfel încât să se asigure că statele membre monitorizează progresele.

Acest lucru este important în contextul evaluării intermediare a Deceniului de acţiune „Apă pentru dezvoltare durabilă” ce urmează să fie realizată în 2023 – prima conferinţă a ONU pe tema apei şi a salubrităţii din ultimii aproape 50 de ani.

Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane!

Publicat de Andra Radu, 10 iunie 2021, 14:30

Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alți copii sunt expuși riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și UNICEF.

Raportul Child Labour: Global estimates 2020, trends and the road forward, publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie, avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendința descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.

Raportul semnalează o creștere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploatați prin muncă, aceștia reprezentând în momentul de față mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătății, securității sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.

„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenți în timp ce o nouă generație de copii este expusă riscului”, a afirmat Directorul General al OIM, Guy Ryder. „Măsurile incluzive de protecție socială permit familiilor să își trimită copiii la școală chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice. Este esențială creșterea investițiilor care încurajează dezvoltarea rurală și munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic și totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament și o nouă energie, pentru a depăși obstacolele și a rupe cercul vicios al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă”.

În Africa subsahariană, creșterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă și măsurile inadecvate de protecție socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situații de exploatare prin muncă.

Chiar și în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia și Pacific, America de Sud și Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.

Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploatați prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea crește până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esențiale de protecție socială.

În urma noilor șocuri economice și a închiderii școlilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploatați prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiții mai proaste, în timp ce mulți alții riscă să fie expuși formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă și a veniturilor familiilor vulnerabile.

„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a ușurat deloc lupta”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Acum, când ne confruntăm cu al doilea an de restricții la nivel global, școli închise, tulburări economice și reducerea bugetelor naționale, familiile sunt obligate să facă alegeri dureroase. Îndemnăm guvernele și băncile de dezvoltare internaționale să prioritizeze investițiile în programe care să permită scoaterea copiilor din câmpul muncii și revenirea lor în școli, precum și în programe de protecție socială care să ajute familiile să nu fie nevoite să facă astfel de alegeri”.

Alte concluzii cheie ale raportului sunt:

• 70% dintre copiii care muncesc sunt implicați în sectorul agricol (112 milioane), 20% – în servicii (31,4 de milioane) și 10% – în sectorul industrial (16,5 milioane).
• Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani și 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la școală.
• Incidența exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieților decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul și situațiile în care copiii realizează activități în gospodărie cel puțin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.
• Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).

Copiii care muncesc sunt expuși riscului de vătămare a integrității fizice și psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educația copiilor, le restricționează drepturile și le limitează oportunitățile viitoare, dând naștere unui cerc vicios intergenerațional al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă.

Pentru a inversa tendința ascendentă a exploatării copiilor prin muncă, OIM și UNICEF îndeamnă la:

• Protecție socială adecvată pentru toți, inclusiv alocații universale pentru copii.
• Creșterea cheltuielilor pentru o educație de calitate și revenirea tuturor copiilor la școală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învățământ înaintea pandemiei de COVID-19.
• Promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit.
• Eliminarea normelor de gen dăunătoare și a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor.
• Investirea în sisteme de protecție a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură și mijloace de subzistență.

În Anul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copiilor, parteneriatul global Alianța 8.7, din care fac parte UNICEF și OIM, încurajează statele membre, sectorul privat, sindicatele, societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale să își dubleze eforturile de combatere a exploatării copiilor prin muncă la nivel mondial, angajându-se la acțiuni concrete.

În timpul unei săptămâni de acțiune, între 10 și 17 iunie, Directorul General al OIM, Guy Ryder, și Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, se vor alătura altor vorbitori de la nivel înalt și tinerilor activiști într-un eveniment la nivel înalt organizat în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, pentru a discuta despre publicarea noilor estimări globale și direcția viitoare.

Numărul copiilor adoptabili și al familiilor care au atestat pentru adopție a crescut!

Publicat de Andra Radu, 3 iunie 2021, 08:30

Numărul copiilor adoptabili a crescut cu 35% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 4.249 la 31 martie 2021, arată datele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, prezentate miercuri, 2 iunie, în cadrul unei dezbateri organizate de ANDPDCA și UNICEF.

Nu doar numărul copiilor adoptabili a crescut, ci și al familiilor atestate pentru adopția națională, acesta ajungând la 3.087, cu 30% mai mare față de primul trimestru al anului trecut.

Dezbaterea, care a reunit reprezentanți ai autorităților și ai UNICEF, familii adoptatoare sau care se pregătesc să adopte, precum și membri ai Boardului Copiilor, organism consultativ înființat de UNICEF, a avut loc la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia Zilei Naționale pentru Adopție.

Cel mai mare număr de copii adoptabili este reprezentat de băieți – 2.414, în vreme ce 1.835 sunt fete. 1.319 copii au sub 6 ani (377 au între 0 și 2 ani, iar 942 au între 3 și 6 ani), iar 2.930 au peste această vârstă (2924 au între 7 și 13 ani, iar 6 au între 14 și 17 ani).

Majoritatea (3.390 de copii) se află la asistenți maternali, 613 sunt în servicii de tip rezidențial, restul aflându-se în grija altor familii sau persoane, la tutori sau în plasament la rude până la gradul al IV-lea.

Deși a crescut semnificativ față de anii anteriori, numărul copiilor adoptabili este foarte mic față de numărul total al copiilor aflați în sistemul de protecție specială, care ajunge la 48.031, din care 36.159 se află la asistenți maternali sau în servicii rezidențiale.

Participanții la dezbatere au luat în discuție situația „copiilor greu adoptabili”, care reprezintă acei copii pentru care, într-o perioadă de nouă luni de la declararea, adoptabilității, nu s-a reușit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma pașii care să conducă la finalizarea adopției.

Cel mai adesea, în această situație se află copiii cu vârsta mai mare de trei ani, copiii cu o stare de sănătate mai delicată, copiii care au nevoi crescute de stimulare a dezvoltării sau copiii care au frați cu care sunt adoptabili împreună.

La dezbatere au fost prezenți și alți părinți adoptatori, dar și persoane care se pregătesc să devină părinți adoptatori. Poveștile lor sunt unice și impresionante, având în vedere că au adoptat copii cu dizabilități, frați sau un membru al familiei extinse.

„De la numărul uriaș de 100.000 de copii aflați în instituții în 1990, am ajuns la aproximativ 14.000 la sfârșitul anului 2020. Așadar, mai este mult de lucru în privința creșterii numărului de copii care se dezvoltă în mijlocul familiilor, iar adopțiile sunt esențiale, mai ales în cazul copiilor, care sunt subiectul acestei dezbateri. Creșterea în afara unui mediu familial scade șansele copiilor de a se dezvolta la maximum, iar cercetările au arătat că, la fiecare trei luni trăite de un copil sub trei ani într-o instituție, dezvoltarea sa fizică întârzie cu o lună”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Promovarea adopției naționale, alături de alte măsuri care promovează prevenirea separării copilului de familie dar și dezvoltarea serviciilor de suport pentru familiile expuse diverselor riscuri vor fi încorporate ca priorități în cadrul Strategiei Naționale pentru Drepturile Copiilor 2021-2027.

Această strategie, în proces de elaborare prin contribuția ministerelor relevante, ale organizațiilor neguvernamentale și nu în ultimul rând a copiilor, va deveni cadrul principal pentru utilizarea alocației de 5% din Fondul Social European pentru România.

Activităţi sportive, artistice şi educative pentru copii, în grădina Senatului!

Publicat de Andra Radu, 31 mai 2021, 12:39

Senatul Copiilor va fi organizat, pe 5 iunie, de Camera Superioară a Parlamentului în colaborare cu UNICEF, în grădina Senatului, unde celor mici li se vor propune activităţi sportive, artistice şi educative.

Accesul va fi deschis publicului larg cu respectarea normelor şi prevederilor legale în vigoare la data respectivă.

În organizarea acestui eveniment, Senatului i se vor mai alătura Opera Comică pentru Copii, Teatrul Masca, Teatrul Ţăndărică și Circul Metropolitan Bucureşti.

În zona dedicată reprezentanţelor diplomatice la Bucureşti, „Ambasadele copiilor”, vor fi oferite informaţii şi atracţii dedicate copiilor, pentru a descoperi prin joc savoarea copilăriei din cultura altor state.

Opera Comică pentru Copii va asigura un trenuleţ pentru plimbări pe aleile din faţa Senatului, o zonă cu tiroliană, un stand pentru face painting, un debate corner şi o zonă pentru jocuri cu apă.

Printre atracţiile oferite copiilor se vor mai număra un „Motor Show” şi plimbări cu ponei asigurate de Circul Metropolitan din Bucureşti.

„Lumea lui Ţăndărică” este zona organizată de teatrul de animaţie omonim care propune copiilor ateliere, iar Programul Naţional Cantus Mundi, desfăşurat sub egida Ministerului Culturii, oferă în zona „Ding Dong”, cu clopoţei muzicali, interpretări după partituri pentru toate vârstele şi o miniscenă dedicată corurilor de copii din acest program.

Nu vor lipsi statuile vivante ale Teatrului Masca, un concurs de desene pentru copii şi terenurile de sport.

UNICEF livrează resurse pentru a contribui la combaterea valului epidemic din India!

Publicat de Andra Radu, 7 mai 2021, 09:29

UNICEF a expediat Indiei echipamente vitale suplimentare, inclusiv două milioane de viziere și 200.000 de măști chirurgicale.

Grație sprijinului logistic integrat oferit de DP World, echipamentele au fost expediate din depozitul UNICEF din Dubai în direcția New Delhi pentru a ajuta India să facă față valului mortal de COVID-19.

Acest demers este realizat în cadrul parteneriatului global încheiat de DP World și UNICEF, în baza căruia se oferă acces global la servicii logistice, inclusiv la porturi, transport feroviar, transport rutier și depozitare, fără niciun cost.

„Situația tragică din India ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru noi toți”, a afirmat Henrietta Fore, Directorul Executiv al UNICEF.

„Dacă lumea nu se implică și nu ajută India acum, vor apărea repercusiuni la nivel regional și mondial sub forma deceselor provocate de virus, a mutațiilor virusului și a întârzierilor în aprovizionare. Sprijinul acordat de DP World și toți ceilalți parteneri ai noștri nu a fost niciodată atât de important”.

Sultan Ahmed bin Sulayem, președintele și directorul executiv al grupului DP World, a declarat: „DP World se implică alături de UNICEF, deoarece combaterea pandemiei de COVID-19 reprezintă cea mai mare provocare logistică din istoria recentă a omenirii. Transportul în regim de urgență al acestor materiale medicale reprezintă doar una dintre numeroasele operațiuni pe care le va susține DP World la nivel mondial. Emiratele Arabe Unite și India au o legătură puternică și suntem alături de India în fața acestei pandemii devastatoare”.

UNICEF și partenerii săi se mobilizează pentru a menține siguranța și sănătatea copiilor și familiilor lor. UNICEF a furnizat concentratoare de oxigen și alte echipamente de urgență atât de necesare pentru a veni în sprijinul unui răspuns prompt, susținând totodată creșterea rezistenței la stresul și șocurile recurente ce afectează sistemul de sănătate și plasează copiii și familiile lor în situație de risc.

UNICEF a furnizat 85 de aparate de testare COVID-19, care sunt esențiale în răspunsul la pandemie al Guvernului Indiei. În plus, UNICEF sprijină achiziționarea și instalarea a 25 de unități de producere a oxigenului pentru spitale în nord-estul țării și în Maharashtra, precum și instalarea a peste 70 de scanere termice în diferite puncte de intrare în țară.

UNICEF colaborează de la debutul pandemiei cu guvernul și cu partenerii din India pentru a contribui la oprirea răspândirii COVID-19, informând peste 660 de milioane de persoane despre modul în care se pot proteja împotriva coronavirusului. UNICEF depune eforturi permanente pentru combaterea informațiilor eronate și promovarea măsurilor de protecție împotriva COVID-19, inclusiv a purtatului măștii, a distanțării fizică și a spălatului pe mâini. În fiecare săptămână, se creează nou conținut multimedia în mai multe limbi pentru a fi difuzat pe canalele și platformele digitale, mai ales la nivel statal.

UNICEF are nevoie de 21 de milioane de USD pentru a livra urgent alte echipamente de testare, materiale și produse de oxigen în India și de peste 50 de milioane de USD pentru intervenții vitale împotriva COVID-19 în diferite sectoare.

Milioane de copii, expuşi riscului reprezentat de bolile mortale!

Publicat de Andra Radu, 27 aprilie 2021, 07:29

În timp ce serviciile de vaccinare au început să se redreseze după perturbările cauzate de COVID-19, milioane de copii rămân în continuare vulnerabili în fața bolilor mortale, au avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, în timpul Săptămânii Mondiale a Imunizării, subliniind nevoia imperioasă de a reînnoi la nivel mondial angajamentul privind creșterea accesului și a utilizării vaccinurilor.

„Vaccinurile ne vor ajuta să învingem pandemia de COVID-19, însă doar dacă asigurăm un acces echitabil tuturor statelor și dacă implementăm sisteme solide pentru furnizarea lor”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Pentru a evita numeroasele epidemii de boli ce pun în pericol viețile, precum rujeola, febra galbenă și difteria, trebuie să ne asigurăm că serviciile ce realizează vaccinări de rutină sunt protejate în fiecare țară din lume”.

Un studiu OMS a relevat faptul că, în ciuda progreselor înregistrate față de situația din 2020, peste o treime dintre țările respondente (37%) încă raportează perturbări la nivelul serviciilor responsabile de imunizarea de rutină.

Campaniile de vaccinare în masă prezintă de asemenea întreruperi. Potrivit noilor date, 60 dintre aceste campanii vitale sunt actualmente amânate în 50 de state, expunând aproximativ 228 de milioane de persoane – majoritatea lor copii – riscului de a contracta boli precum rujeola, febra galbenă și poliomielita. Peste jumătate dintre cele 50 de țări afectate sunt state din Africa, evidențiindu-se inegalități persistente la nivelul accesului populației la serviciile critice de vaccinare.

Campaniile de imunizare împotriva rujeolei, una dintre cele mai contagioase boli care poate declanșa focare importante acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, sunt cele mai afectate. Douăzeci și trei dintre campaniile amânate sunt campanii antirujeolice, fiind afectate 140 de milioane de persoane, potrivit estimărilor. Multe campanii sunt deja întârziate de mai bine de un an.

„Chiar și înaintea pandemiei, existau semne îngrijorătoare care arătau că începem să pierdem teren în lupta împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, 20 de milioane de copii nebeneficiind de vaccinări esențiale”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„Pandemia a dus la înrăutățirea situației, care era oricum una gravă, împiedicând vaccinarea a milioane de alți copii. Acum când vaccinurile sunt în atenția tuturor, trebuie să folosim această energie pentru a ajuta fiecare copil să recupereze vaccinările împotriva rujeolei, poliomielitei și a altor boli. Nu avem timp de pierdut. Orice timp pierdut înseamnă vieți pierdute”.

Din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, au fost raportate focare importante de rujeolă în țări precum Republica Democrată Congo, Pakistan și Yemen, agențiile avertizând că acestea pot apărea și în alte state, având în vedere numărul tot mai mare de copii care nu au acces la vaccinuri vitale. Aceste focare izbucnesc în locuri care se confruntă deja cu situații conflictuale și cu perturbări ale serviciilor din cauza măsurilor adoptate ca răspuns la COVID-19.

Furnizarea vaccinurilor și a altor echipamente este, de asemenea, esențială în procesul de vaccinare a copiilor. Din cauza perturbărilor apărute la începutul pandemiei de COVID-19, UNICEF a livrat 2,01 miliarde de doze de vaccin în 2020, comparativ cu 2,29 miliarde în 2019.

„Este posibil ca milioane de copii din lumea întreagă să nu aibă acces la vaccinuri de bază, în timp ce actuala pandemie amenință să anuleze două decenii de progrese înregistrate în domeniul vaccinărilor de rutină”, a afirmat dr. Berkley, Director Executiv al Gavi, Alianța pentru vaccinuri.

„Pentru a sprijini eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a combate viitoarele pandemii, va trebui să prioritizăm imunizarea de rutină, concentrându-ne totodată asupra copiilor cărora nu li s-a administrat niciun vaccin de rutină, adică asupra copiilor cu zero doze administrate. Pentru aceasta, trebuie să lucrăm împreună – la nivelul agențiilor de dezvoltare, al guvernelor și al societății civile – pentru a ne asigura că nu este lăsat în urmă niciun copil”.

Noua strategie globală privind imunizarea vizează salvarea a peste 50 de milioane de vieți

Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, OMS, UNICEF, Gavi și alți parteneri au lansat Agenda de imunizare 2030 [Immunization Agenda 2030 – IA2030], o nouă strategie globală ambițioasă ce urmărește maximizarea impactului vital al vaccinurilor prin sisteme de imunizare mai solide.

Agenda vizează vaccinurile administrate pe tot parcursul vieții, din copilărie până la adolescență și perioada maturității târzii. În cazul în care va fi implementată integral, va permite evitarea unui număr estimat de 50 de milioane de decese, potrivit OMS – 75% dintre acestea în țări cu venituri mici și medii inferioare.

Printre țintele ce urmează a fi atinse până în 2030, se numără:

• asigurarea unui grad de acoperire de 90% în cazul vaccinurilor esențiale administrate în copilărie și în adolescență;
• reducerea la jumătate a numărului de copii care nu beneficiază de niciun vaccin;
• finalizarea introducerii în 500 de teritorii naționale sau subnaționale a unor vaccinuri noi sau insuficient utilizate – cum sunt cele împotriva COVID-19, a rotavirusului sau a papilomavirusului uman (HPV).

Necesitatea unor acțiuni urgente din partea tuturor actorilor din sfera imunizării

În vederea atingerii obiectivelor ambițioase ale IA2030, OMS, UNICEF, Gavi și partenerii lor îndeamnă la acțiuni importante:

1. Liderii mondiali și comunitatea globală din domeniul sănătății și al dezvoltării ar trebui să își ia angajamente clare față de IA2030 și să investească în sisteme de imunizare mai solide, cu abordări personalizate în cazul țărilor fragile și afectate de conflicte. Imunizarea constituie un element vital al unui sistem de sănătate eficace, fiind fundamentală în eforturile de pregătire și de răspuns la pandemie și esențială pentru prevenirea presiunii exercitate de epidemiile multiple în momentul redeschiderii societății.

2. Toate țările ar trebui să formuleze și să implementeze planuri naționale de imunizare ambițioase, în concordanță cu cadrul IA2030, și să crească investițiile menite să asigure servicii de vaccinare accesibile tuturor.

3. Donatorii și guvernele ar trebui să crească investițiile în cercetarea, inovarea, dezvoltarea și livrarea vaccinurilor, cu accent pe nevoile populației deservite insuficient.

4. Industria farmaceutică și oamenii de știință, în colaborare cu guvernele și finanțatorii, ar trebui să continue accelerarea demersurilor de cercetare și dezvoltare în domeniul vaccinurilor, să asigure aprovizionarea continuă cu vaccinuri accesibile financiar în vederea acoperirii nevoilor globale și să aplice și în cazul altor boli lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19.

Fiecare copil are dreptul la vaccinare!

Publicat de Andra Radu, 23 aprilie 2021, 13:09

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, sărbătorită în fiecare an în ultima săptămână a lunii aprilie, UNICEF în România reafirmă nevoia de a crește acoperirea vaccinală pentru copii, pentru a-i proteja împotriva bolilor care pot fi prevenite, reamintindu-le factorilor de decizie și autorităților că imunizarea este o investiție pentru ziua de mâine, care creează un viitor mai sănătos, mai sigur și mai prosper pentru toți.

„Criza provocată de COVID-19 ne-a reamintit de puterea pe care vaccinurile o au pentru a menține lumea mai sănătoasă. Dar a contribuit și la aducerea imunizării în atenția publică, pentru a vorbi despre vaccinuri și despre cum acestea salvează vieți și pentru a reafirma că fiecare copil are dreptul să aibă acces la vaccinare. Cu toate acestea, pandemia periclitează programele de imunizare de rutină în întreaga lume și trebuie să ne asigurăm că vaccinurile împotriva bolilor care pot fi prevenite ajung la copii”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Potrivit estimărilor pentru România ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale UNICEF:

• în 2019, acoperirea vaccinului BCG (împotriva tuberculozei) era de 96%, în scădere de la 99% cu un deceniu înainte, în 2009;
• vaccinul DTP1 (împotriva difteriei, tusei convulsive și tetanosului) avea o acoperire de 94% în 2019, mai scăzută decât cea de 99% estimată cu două decenii anterior;
• acoperirea vaccinului DTP3 era de 88% în 2019, față de 99% în 2000;
• imunizarea împotriva rujeolei a coborât la 90% în 2019, de la valoarea de 98% în 2000 – pentru prima doză și la 76% pentru cea de a doua doză.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutului Național de Sănătate Publică, 20.204 de cazuri de rujeolă și 64 de decese din cauza acestei boli au fost raportate până în august 2020, de la începutul epidemiei de rujeolă, în 2016. Marea majoritate a acestora s-au înregistrat la copii care nu fuseseră vaccinați anterior.

Alte date globale ale UNICEF arată că:

• Anual, 14 milioane de copii din întreaga lume nu primesc niciun vaccin împotriva bolilor care pot fi prevenite. 60% dintre acești copii trăiesc în doar nouă țări (India, Republica Democrată Congo, Pakistan, Filipine, Etiopia, Brazilia, Indonezia, Angola);
• 40% dintre copii care nu au beneficiat în întregime de vaccinare trăiesc în zone instabile sau afectate de crize umanitare, inclusiv în țări afectate de conflicte;
• UNICEF a ajutat ca peste 760 de milioane de copii să beneficieze de vaccinuri care au prevenit peste 13 milioane de decese în ultimii 20 de ani;
• UNICEF se află în fruntea campaniei istorice de distribuire a vaccinurilor anti COVID-19 cu obiectivul de a face disponibile două miliarde de vaccinuri pentru livrare tuturor statelor și economiilor participante în Mecanismul COVAX până la finalul lui 2021.

„Imunizarea este cea mai importantă intervenție de sănătate publică din istorie. Vaccinurile salvează milioane de vieți în fiecare an, prevenind peste 20 de boli ce pot fi fatale, ajutând oamenii de toate vârstele să trăiască mai mult și să fie mai sănătoși. Vaccinurile funcționează și ne aduc mai aproape unii de ceilalți”, a afirmat Pieter Bult.

Una din opt țări cheltuie mai multe fonduri pentru plata datoriilor decât pentru serviciile sociale!

Publicat de Andra Radu, 2 aprilie 2021, 12:39

La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.

Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.

„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.

Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.

În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.

Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.

„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.

Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.

Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.

„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.

„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.

UNICEF: Regrese la aproape toți indicatorii referitori la viețile copiilor!

Publicat de Andra Radu, 12 martie 2021, 17:47

După un an de la declararea pandemiei de COVID-19, cele mai recente date disponibile ale UNICEF descriu o nouă realitate, dezastruoasă și deteriorată, pentru copiii din întreaga lume.

„La un an de la debutul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat un regres cu privire la aproape toți indicatorii cheie referitori la viețile copiilor”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Numărul copiilor înfometați, izolați, abuzați, afectați de anxietate, care trăiesc în sărăcie și sunt forțați să se căsătorească, a crescut. În același timp, a scăzut accesul lor la educație, socializare și servicii esențiale, inclusiv de sănătate, nutriție și protecție. Există indicii certe care arată că în anii următori copiii vor purta cicatricile pandemiei.”

Cum a afectat pandemia de COVID-19 copiii:

• În martie 2021, 13% din 71 de milioane de cazuri de COVID-19 din 107 țări (62% din totalul infectărilor la nivel mondial), care au date în funcție de vârstă erau copii și adolescenți cu vârsta sub 20 de ani.
• În țările în curs de dezvoltare se preconizează că sărăcia în rândul copiilor va crește cu aproximativ 15%. Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în gospodării aflate sub pragul sărăciei va crește cu 140 de milioane.
• Școlile sunt închise de aproape un an pentru peste 168 de milioane de elevi la nivel global. Două treimi din țările unde școlile au fost închise total sau parțial se află în America Latină și Caraibe.
• Cel puțin unu din trei elevi nu a avut acces la educația la distanță în perioada în care școlile au fost închise.

Numărul de căsătorii în rândul copiilor ar putea crește cu 10 milioane până la sfârșitul deceniului, amenințând ani de progrese realizate în reducerea acestei practici.

1. Cel puțin unu din șapte copii și tineri a fost afectat de măsurile de izolare la domiciliu în cea mai mare parte a anului trecut, ceea ce duce la stări de anxietate, depresie și izolare.

2. În noiembrie 2020, peste două treimi din serviciile de sănătate mintală destinate copiilor și adolescenților fuseseră întrerupte.

3. Datele din noiembrie 2020 arată că este posibil ca numărul copiilor cu vârsta sub cinci ani ce suferă de malnutriție acută să crească cu 6-7 milioane în 2020, ceea ce ar spori numărul total la 54 de milioane de copii; este vorba de o creștere de 14%, care s-ar putea traduce într-o mărire a numărului de decese în rândul copiilor cu 10.000 pe lună, mai ales în Africa subsahariană și Asia de Sud. Cu o scădere de 40% a serviciilor de nutriție pentru copii și femei, pot apărea multe alte consecințe negative în privința nutriției.

4. În noiembrie 2020, peste 94 de milioane de persoane erau expuse riscului de a rata vaccinarea din cauza întreruperii campaniilor de rujeolă în 26 de țări.

5. În noiembrie 2020, în 59 de țări pentru care există date disponibile, refugiații și solicitanții de azil nu pot accesa măsurile de protecție socială legate de COVID-19 din cauza închiderii frontierelor și a creșterii xenofobiei și excluziunii.

6. Aproximativ trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au condițiile de bază pentru a se spăla pe mâini cu apă și săpun acasă. În țările cel mai puțin dezvoltate, trei sferturi din locuitori, peste două treimi din școli și un sfert din instituțiile de sănătate nu au serviciile de igienă de bază necesare pentru a reduce transmiterea COVID-19. În medie, 700 de copii sub cinci ani mor în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de lipsa apei și serviciilor de salubrizare și igienă.

„Copiii trebuie să fie în centrul eforturilor de recuperare”, a precizat Henrietta Fore. „Aceasta înseamnă prioritizarea școlilor în cadrul planurilor de redeschidere, asigurarea protecției sociale, inclusiv transferuri bănești pentru familii. Și înseamnă a face serviciile de importanță critică accesibile pentru cei mai vulnerabili copii. Abia atunci putem proteja această generație, astfel încât să nu devină o generație pierdută„.