Mesele oferite în școli trebuie prioritizate!

Publicat de Andra Radu, 29 ianuarie 2021, 14:51

La nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite în școli de la începutul pandemiei de COVID-19 din cauza închiderii școlilor, potrivit unui nou raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti și Programul Alimentar Mondial (PAM).

Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecințe], 370 de milioane de copii din lume – pentru mulți dintre ei mesele școlare reprezentând o sursă esențială de hrană în fiecare zi – au ratat, în medie, 40% dintre mesele oferite de școli după ce restricțiile impuse de COVID-19 au dus la închiderea sălilor de curs.

„În ciuda dovezilor clare care arată că școlile nu constituie una dintre principalele căi de transmitere a infecției cu COVID-19, milioane de copii se confruntă cu închiderea școlilor în întreaga lume”, a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Copiii care depind de școli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci și o sursă de hrană sigură. Odată cu răspunsul la pandemia de COVID-19 și în așteptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și să ne asigurăm că acestea sunt cât mai sigure, inclusiv prin noi investiții în măsuri de prevenție a infectării, a căror eficacitate a fost demonstrată, precum acces la apă curată și săpun în fiecare școală din lume”.

Potrivit ultimelor estimări, 24 de milioane de elevi riscă să abandoneze școala din cauza pandemiei, anulându-se astfel progresele înregistrate în privința participării școlare în ultimele decenii. Programele nutriționale din școli pot motiva copiii cei mai vulnerabili să revină pe băncile școlii.

„Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de școli pune în pericol viitorul a milioane dintre cei mai săraci copii ai lumii. Riscăm să pierdem o întreagă generație”, a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. „Trebuie să ajutăm guvernele să redeschidă școlile în siguranță și să ofere din nou hrană acestor copii. Pentru mulți, masa nutritivă de care beneficiază la școală este singura pe care o primesc în ziua respectivă”.

În timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutriționale esențiale, inclusiv cea a programelor nutriționale din școli, a celor de suplimentare cu micronutrienți și de promovare a nutriției în țările cu venituri mici și medii, precum și cea a programelor ce vizează tratarea malnutriției severe la copii. În timpul carantinei naționale din unele țări, au fost oprite toate programele nutriționale din școli.

Există puține date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de închiderea școlilor asupra nutriției copiilor. Cu toate acestea, studiile naționale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguranței alimentare și a nutriției și deficiențele nutriționale înregistrate în prezent în rândul copiilor de vârstă școlară și al adolescenților oferă puternice motive de îngrijorare, se afirmă în cadrul raportului.

Conform datelor strânse înaintea pandemiei în cadrul unor anchete desfășurate în 68 de țări, înaintea declanșării pandemiei de COVID-19, în jur de 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani au declarat că au suferit de foame. Alte date din 17 țări au relevat faptul că, în unele țări, până la două treimi dintre adolescenții de 15–19 ani sunt subponderali. Și peste jumătate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice.

Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au înregistrat o creștere a nesiguranței alimentare în țări care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutriției. Aceeași tendință se observă deja în numeroase țări în timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv în statele din Africa Subsahariană și din Asia de Sud.

Mesele oferite în școli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutriției, a creșterii și a dezvoltării copiilor, ci și pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor – mai ales fetelor și copiilor din comunitățile cele mai sărace și mai marginalizate – pentru a reveni la școală după ridicarea restricțiilor. Cu cât copiii stau mai mult timp departe de școală, cu atât este mai mare riscul de abandon școlar. Fetele se confruntă și cu un alt risc, cel de a fi forțate să întrețină raporturi sexuale contra cost sau cel al căsătoriei timpurii.

PAM sprijină guvernele pentru a-și adapta programele nutriționale din școli pe durata închiderii acestora. Raportul subliniază că peste 70 de țări oferă porții alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, soluții temporare importante pentru milioane de copii. În primele nouă luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul școlilor, comparativ cu 17,3 milioane în anul precedent.

De la debutul pandemiei, UNICEF a susținut guvernele naționale pentru a menține continuitatea serviciilor nutriționale adresate copiilor de vârstă școlară și adolescenților. În 2020, aproape 25 de milioane de copii de vârstă școlară și de adolescenți au beneficiat de programe ce au vizat prevenirea anemiei. Adaptate contextului, majoritatea acestor programe au îmbinat educația nutrițională cu consilierea, suplimentarea cu fier și alți micronutrienți esențiali cu profilaxia antihelmintică.

UNICEF și PAM îndeamnă guvernele să prioritizeze redeschiderea școlilor, asigurându-se totodată că acoperă nevoile medicale, alimentare și nutriționale ale copiilor prin programe nutriționale cuprinzătoare și de calitate desfășurate în școli.

UNICEF, OMS, FISCR și MSF anunță crearea unor stocuri globale de vaccinuri împotriva Ebola!

Publicat de Andra Radu, 14 ianuarie 2021, 10:21

Patru dintre cele mai importante organizații internaționale din domeniul sanitar și umanitar au anunțat crearea unor stocuri globale de vaccinuri împotriva Ebola în vederea asigurării unui răspuns în caz de epidemie.

Eforturile de creare a stocurilor au fost coordonate de către Grupul Internațional de Coordonare pentru Furnizarea Vaccinurilor, din care fac parte Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FISCR) și Médecins Sans Frontières (MSF), cu sprijin financiar din partea Gavi, Alianța pentru Vaccinuri. Stocurile vor permite statelor, sprijinite de organizațiile umanitare, să țină sub control viitoarele epidemii de Ebola prin asigurarea unui acces prompt la vaccinuri populației expuse riscului în timpul epidemiilor.

Vaccinul împotriva Ebola (rVSV∆G-ZEBOV-GP, viu), sub formă de soluție injectabilă în flacon monodoză, este produs de Merck, Sharp & Dohme (MSD) Corp. și dezvoltat cu sprijinul financiar al guvernului american. Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul împotriva virusului Ebola în noiembrie 2019, vaccinul fiind deja precalificat de către OMS și autorizat de către Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite ale Americii, precum și de către opt state africane.

Înaintea autorizării, vaccinul a fost administrat unui număr de peste 350.000 de persoane în Guineea și în Republica Democratică Congo în timpul epidemiilor de Ebola din 2018-2020, în baza unui protocol privind „utilizarea compasională”.

Vaccinul, pe care Grupul strategic consultativ al experților (GSCE) în imunizare îl recomandă a fi utilizat în timpul epidemiilor de Ebola în cadrul unui set mai amplu de măsuri menite să asigure un răspuns la epidemia de Ebola, protejează împotriva virusului Ebola Zair despre care se știe că declanșează epidemii.

„Pandemia de COVID-19 ne reamintește faptul că vaccinurile au puterea incredibilă de a salva viața celor expuși la virusuri mortale”, a afirmat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. „Vaccinurile împotriva Ebola au permis prevenirea uneia dintre cele temute boli din lume. Crearea acestor noi stocuri reprezintă un excelent exemplu de solidaritate, demersuri științifice și cooperare între organizațiile internaționale și sectorul privat cu scopul de a salva vieți”.

UNICEF administrează stocurile în numele Grupului Internațional de Coordonare, organismul care, așa cum se întâmplă și în cazul stocurilor de vaccinuri împotriva holerei, a meningitei și a febrei galbene, va decide cum se alocă și se eliberează stocurile.

Stocurile sunt depozitate în Elveția și sunt pregătite să fie livrate statelor pentru a putea răspunde în situații de urgență. Decizia privind alocarea vaccinurilor se va lua în maxim 48 de ore de la primirea unei solicitări din partea unui stat; vaccinurile vor fi puse la dispoziție de către producător împreună cu ultra-ambalaje ce mențin lanțul de frig pentru a fi transportate în statele solicitante în maxim 48 de ore de la luarea deciziei. Timpul prevăzut pentru livrarea vaccinurilor de la locul depozitării în statele solicitante este, în general, de șapte zile.

„Suntem mândri că facem parte din acest demers fără precedent menit să contribuie la asigurarea unui control rapid al eventualelor focare de Ebola”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Știm că, în cazul epidemiilor, pregătirea este esențială. Aceste stocuri de vaccinuri împotriva Ebola reprezintă o realizare remarcabilă ce ne va permite să distribuim cât mai repede vaccinuri celor care au cea mai mare nevoie de ele”.

Având în vedere că focarele de Ebola sunt destul de rare și de imprevizibile, nu există o piață constantă pentru vaccin. Vaccinurile sunt asigurate doar prin crearea unor stocuri și sunt disponibile în cantități limitate. Vaccinul împotriva Ebola este rezervat răspunsului la epidemie pentru a proteja populația cea mai expusă riscului de a contracta Ebola, inclusiv cadrele medicale și personalul din linia întâi.

„Acesta este un moment de cotitură. Doar în ultimii zece ani, am văzut cum Ebola a devastat comunități din Africa de Vest și din Africa Centrală, cele mai afectate fiind întotdeauna persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile”, a declarat secretarul general al FISCR, Jagan Chapagain. „În timpul fiecărei epidemii, voluntarii noștri și-au riscat propriile vieți pentru a salva vieți. Cu ajutorul acestor stocuri, sper că se va reduce dramatic impactul acestei boli cumplite”.

„Crearea unor stocuri de vaccinuri împotriva Ebola sub coordonarea Grupului Internațional de Coordonare reprezintă un pas important”, a afirmat dr. Natalie Roberts, manager de programe în cadrul Fundației MSF. „Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri în timpul epidemiilor de boli prevenibile prin vaccinare, iar Ebola nu constituie o excepție. Prin crearea unor stocuri de vaccinuri împotriva Ebola, se poate asigura un management mai transparent al stocurilor existente la nivel global și livrarea promptă a vaccinului acolo unde este cea mai mare nevoie, așa cum a solicitat MSF în timpul epidemiilor recente din Republica Democratică Congo”.

În primă fază, sunt disponibile 6.890 de doze pentru răspunsul la epidemie, urmând a se adăuga noi stocuri în această lună, pe parcursul anului 2021 și ulterior. În funcție de rata de livrare a vaccinurilor, s-ar putea să fie nevoie de 2-3 ani pentru a atinge nivelul recomandat de GSCE, și anume stocuri de urgență cuprinzând 500.000 de doze de vaccin împotriva Ebola. OMS, UNICEF, Gavi și producătorii de vaccinuri analizează încontinuu opțiunile disponibile pentru a extinde rezervele de vaccin în cazul în care se va înregistra o creștere a cererii la nivel mondial.

Sarcinile la adolescente, un fenomen ciclic!

Publicat de Andra Radu, 8 ianuarie 2021, 11:56

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România.

Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.

În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.

● În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290

● Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri

● La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini)

● Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.

„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.

„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.

Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.

Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite.

Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.

Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.

Se mai recomandă și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.

Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați.

Raportul „Sarcina la adolescente în România” poate fi descărcat de aici.

Pe timpul pandemiei, femeile și copiii riscă să fie mai expuși violenței domestice!

Publicat de Andra Radu, 10 decembrie 2020, 17:57

Cu prilejul Zilei internaționale a Drepturilor Omului, 10 decembrie 2020, care marchează sfârșitul campaniei „16 zile de activism împotriva violenței de gen împotriva femeilor” (25 noiembrie – 10 decembrie), UNICEF în România și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), își exprimă susținerea pentru respectarea drepturilor tuturor femeilor și copiilor, ca parte indisolubilă a drepturilor fundamentale ale omului, atât  în cadrul societății, cât și în cadrul familiei.

„În această perioadă dificilă  pentru întreaga omenire, avem convingerea că, numai împreună, putem surmonta situațiile generate de pandemia COVID19, prin inițiative individuale sau comune, centrate pe ideea de unitate și solidaritate umană, care să poată asigura transpunerea în practică a unor măsuri adecvate de sprijin, în funcție de nevoile copiilor și familiilor”, a declarat doamna Luminița Popescu, Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

„Trebuie să prioritizăm acțiunile de combatere a tuturor formelor de discriminare și violență împotriva copiilor, fetelor și femeilor. De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, UNICEF își reafirmă deplina susținere pentru instituțiile statului, în vederea asigurării de șanse egale pentru toți copii și tinerii din România, indiferent de gen sau statut social. Parteneriatul încheiat de UNICEF cu ANES în acest an reprezintă un instrument solid în acest sens”, a declarat domnul Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

În condițiile izolării la domiciliu, limitării contactelor cu membrii rețelei sociale, efectuării muncii la domiciliu, închiderii școlilor, lipsei unor facilități de petrecere a timpului liber și insecurității financiare, s-a observat că relațiile familiale tind să devină din ce în ce mai încordate, accentuând vulnerabilitatea copiilor și femeilor și creșterea riscului de a fi expuși la fenomenul violenței domestice.

Din aceste considerente, UNICEF și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați:

– Lansează un apel public către toți membrii societății ca, mai ales în aceste momente de criză, să fie solidari și să își ajute semenii, în special, pe cei mai vulnerabili( bătrâni, femei, copii) devenind vectori ai schimbării sociale, prin depășirea stereotipurilor și prejudecăților care conduc la situații de discriminare și de violență domestică asupra copiilor și femeilor.

– Își exprimă angajamentul de a continua, atât prin acțiuni individuale, cât și prin acțiuni comune, măsurile de prevenire și combatere a discriminării și a violenței împotriva copiilor și femeilor, și de asigurare a sprijinului și protecției necesare pentru victimele violenței domestice,

– Recomandă tuturor autorităților administrației publice locale să se implice proactiv prin elaborarea unor strategii locale, care să fie orientate pe măsuri de eliminare a disparităților care afectează copiii și familiile lor și pe dezvoltarea de servicii comunitare și servicii sociale de calitate, care să răspundă nevoilor copilului și familiei,

– Evidențiază necesitatea și importanța rolului familiei, care trebuie să fie un loc de înțelegere, armonie, dialog, susținere reciprocă, respectare a drepturilor individuale ale copiilor și femeilor și a alegerilor acestora, oferindu-le un mediu protector, care să le stimuleze dezvoltarea și atingerea unui potențial maxim personal,

– Încurajează femeile să raporteze cu încredere autorităților competente situațiile de discriminare și de violență domestică cu care se confruntă atât ele cât și copii lor,

– Reamintesc femeilor și copiilor afectați de fenomenul violenței domestice, că nu sunt singuri și că profesioniștii din instituțiile de specialitate, de la toate nivelurile, sunt pregătiți să intervină și să le acorde sprijinul necesar, oricând au nevoie,

– Subliniază existența și disponibilitatea liniei naționale telefonice de la nivelul ANES cu numărul unic 0800 500 333, destinată victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane, care furnizează gratuit, consiliere, îndrumare și asistență, 24h din 24, 7 zile, a liniei naționale telefonice de asistență pentru copii și adolescenți cu numărul 116 111, dar și disponibilitatea permanentă a serviciilor sociale care funcționează la nivel județean, prin grija Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului (centre de plasament în regim de urgență, centre maternale, adăposturi, locuințe protejate, grupuri de suport psihologic, cabinete de consiliere vocațională, consiliere juridică, etc.).

Numărul copiilor cu vârste școlare afectați de închiderea școlilor a crescut!

Publicat de Andra Radu, 9 decembrie 2020, 16:26

Numărul copiilor cu vârste școlare afectați de închiderea școlilor, ca măsură de oprire a răspândirii COVID-19, a crescut cu 38% în luna noiembrie, punând o presiune semnificativă pe procesul de educație și pe bunăstarea a încă 90 de milioane de elevi din întreaga lume.

Potrivit datelor colectate de UNESCO, pentru unu din cinci elevi, adică pentru 320 de milioane de copii la nivel internațional, școlile sunt închise de la 1 decembrie, ceea ce înseamnă încă 90 de milioane de copii față de cei 232 de milioane înregistrați la 1 noiembrie. În schimb, în luna octombrie numărul copiilor afectați de închiderea școlilor a scăzut cu aproape două treimi.

„În ciuda a tot ceea ce știm în prezent despre COVID-19, despre rolul școlilor în transmiterea comunitară a virusului și despre pașii pe care îi putem întreprinde pentru a le oferi copiilor condiții sigure la școală, ne îndreptăm în direcția greșită cu pași extrem de repezi”, a spus Robert Jenkins, Directorul Departamentului Internațional pentru Educație al UNICEF.

„Dovezile arată că școlile nu sunt factorii principali de transmitere a virusului. Cu toate acestea, suntem martorii unei tendințe alarmante a guvernelor de a închide din nou școlile ca primă măsură de restricționare, și nu ca ultim resort. În unele cazuri, școlile se închid la nivel național, în loc de a fi închise în funcție de comunitate, iar copiii continuă să sufere de pe urma efectelor devastatoare pe care aceste măsuri le au asupra învățării, asupra sănătății lor mintale și psihice și asupra siguranței lor.”

Când școlile se închid, copiii se află în risc de a-și pierde educația, sistemul de sprijin, alimentația și sănătatea, iar copiii din mediile cele mai dezavantajate, care riscă cel mai mult să abandoneze școala, plătesc prețul cel mai scump. Și cum milioane de copii stau departe de sălile de clasă de mai bine de nouă luni și un număr și mai mare de copii retrăiesc această situație bulversantă, UNICEF se teme că prea multe școli se închid în mod nenecesar și nu s-a pus accent suficient pe pașii necesari pentru ca școlile să fie în siguranță față de COVID-19.

Un studiu recent care a folosit date din 191 de state a arătat că nu există nicio asociere între situația școlii și ratele infecțiilor cu COVID-19 în comunitate. Date fiind dovezile insuficiente care să ateste că școlile cresc ratele de transmitere a virusului, UNICEF îndeamnă guvernele să facă o prioritate din redeschiderea școlilor și să ia toate măsurile posibile pentru a oferi condiții optime de siguranță în unitățile educaționale.

Planurile de redeschidere a școlilor trebuie să includă extinderea accesului la educație, inclusiv la învățarea de la distanță și în special pentru grupurile marginalizate. Sistemele de educație trebuie să fie adaptate și dezvoltate pentru a putea face față unor crize viitoare.

Cadrul UNICEF pentru redeschiderea scolilor, publicat împreună cu UNESCO, UNHCR, Programul Alimentar Mondial și Banca Mondială, oferă sfaturi practice pentru autoritățile naționale și locale. Ghidul se axează pe reforma politicilor, pe cerințele financiare, pe operații sigure, pe educație compensatorie și pe îngrijire, protecție și soluții pentru copiii cei mai marginalizați.

„Lucrurile pe care le-am aflat despre școlarizare pe durata pandemiei de COVID-19 sunt clare: beneficiile păstrării școlilor deschise depășesc cu mult pe costurile închiderii lor, iar închiderea școlilor la nivel național trebuie evitată cu orice preț”, a spus Jenkins.

În România, încă de la începutul pandemiei, UNICEF a lucrat cu autoritățile centrale și locale pentru a reduce impactul asupra educației copiilor. Pe baza dovezilor colectate printr-o evaluare rapidă realizată în mai multe etape din martie până în mai, 55 de școli partenere din județul Bacău au primit materiale de igienă și produse de protecție personală pentru a sprijini redeschiderea școlilor în siguranță.

La nivel național, au fost diseminate materiale informative cu privire la modul de prevenire a infecțiilor cu noul coronavirus, în sprijinul profesorilor, copiilor și părinților. UNICEF a elaborat și transmis un set de recomandări pentru începerea unui an școlar sigur 2020-2021.

Două treimi dintre copiii de vârstă școlară din lume nu au acces la Internet acasă!

Publicat de Andra Radu, 2 decembrie 2020, 11:35

Două treimi dintre copiii cu vârste școlare din lume – sau 1,3 miliarde de copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani – nu au conexiune la Internet acasă, potrivit unui nou raport comun al UNICEF și al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT).

Raportul How Many Children and Youth Have Internet Access at Home? (Câți copii și tineri au acces la Internet acasă?) constată o lipsă similară a accesului în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, 759 de milioane (63%) neavând conexiune la domiciliu.

„Faptul că atât de mulți copii și tineri nu au Internet acasă reprezintă mai mult decât un decalaj digital – este o falie digitală”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Lipsa de conectivitate nu limitează doar capacitatea copiilor și tinerilor de a se conecta online. Îi împiedică să concureze în economia modernă. Îi izolează de lume. Iar în cazul închiderii școlilor, ca în situația cu care se confruntă în prezent milioane de persoane din cauza COVID-19, le îngreunează accesul la educație. Spus mai direct, lipsa accesului la Internet îi va costa viitorul pe cei din următoarea generație”.

Aproape un sfert de miliard de elevi din întreaga lume sunt încă afectați de închiderea școlilor; din cauza COVID-19, sute de milioane de elevi se bazează pe învățarea virtuală. Pentru cei care nu au acces la Internet, educația poate fi inaccesibilă. Chiar și înainte de pandemie, un număr tot mai mare de tineri aveau nevoie să deprindă competențe fundamentale, transferabile, digitale, specifice unor locuri de muncă și antreprenoriale pentru a concura în economia secolului XXI.

Decalajul digital perpetuează inegalitățile care deja creează diviziuni între țări și comunități, arată raportul. Copiii și tinerii din cele mai sărace gospodării, din statele rurale și cu venituri mai mici, rămân și mai mult în urma colegilor lor și au foarte puține șanse de a recupera.

La nivel global, 58% dintre copiii de vârstă școlară din cele mai bogate gospodării au conexiune la Internet acasă, comparativ cu doar 16% dintre copiii din cele mai sărace gospodării. Aceleași disparități există și la nivelul veniturilor țărilor respective. Mai puțin de unu din 20 de copii de vârstă școlară din țările cu venituri mici are conexiune la Internet acasă, comparativ cu aproape nouă din 10 din țările cu venituri mari.

„Conectarea populațiilor rurale rămâne o provocare formidabilă”, a declarat secretarul general al UIT, Houlin Zhao. „Așa cum se arată în documentul Measuring digital development: Facts and figures 2020 (Măsurarea dezvoltării digitale: Date și cifre 2020), părți mari din zonele rurale nu sunt acoperite de rețea mobilă cu bandă largă și mai puține gospodării rurale au acces la Internet. Decalajul dintre țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește adoptarea Internetului cu bandă largă mobilă și utilizarea Internetului este deosebit de mare, ceea ce face ca aproape 1,3 miliarde de copii cu vârste școlare, în mare parte din țările cu venituri mici și din regiunile rurale, să se confrunte cu riscul de a rata oportunități educaționale, deoarece nu au acces la Internet acasă”.

Există, de asemenea, disparități geografice în interiorul țărilor și între regiuni. La nivel global, aproximativ 60% dintre copiii de vârstă școlară din zonele urbane nu au acces la Internet acasă, comparativ cu aproximativ trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din gospodăriile rurale. Copiii de vârstă școlară din Africa subsahariană și Asia de Sud sunt cei mai afectați, aproximativ nouă din 10 copii neavând conexiune la Internet.

Anul trecut, UNICEF și UIT au lansat Giga, o inițiativă globală de conectare a fiecărei școli și a comunității din jurul acesteia la Internet. Prin colaborare cu guvernele, în cadrul proiectului Giga s-au cartografiat, până în prezent, peste 800.000 de școli din 30 de țări. Pornind de la aceste date, Giga colaborează cu guvernele, industria, sectorul civil și partenerii din sectorul privat pentru a promova necesitatea investițiilor în proiecte cu finanțare mixtă (publică și privată) în vederea construcției de infrastructură de conectivitate necesară pentru a implementa soluții digitale de învățare și alte servicii.

Inițiativa se desfășoară acum în cadrul Reimagine Education și în coordonare cu Generation Unlimited. Prin inițiativa Reimagine Education, UNICEF își propune să abordeze criza învățării și să transforme educația, oferind copiilor și tinerilor acces egal la învățarea digitală de calitate. O premisă pentru realizarea acestui obiectiv este conectivitatea universală la internet.

Bazându-se pe aceste eforturi și pe importanța implicării tinerilor, Generation Connect este o inițiativă lansată de UIT pentru a capacita tinerii să se implice și să participe la lumea digitală.

Deși cifrele din raportul UNICEF-UIT prezintă o imagine alarmantă, situația este probabil mai gravă din cauza mai multor factori concertați, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și competențele digitale insuficient dezvoltate. Conform celor mai recente date UIT, abilitățile digitale scăzute rămân o barieră în calea participării semnificative la societatea digitală, iar accesul la telefonia mobilă și Internet este, în continuare, prea scump pentru mulți locuitori ai țărilor în curs de dezvoltare, ca urmare a unor mari disparități la nivelul puterii de cumpărare.

Chiar și atunci când copiii au conexiune acasă, este posibil să nu aibă acces la aceasta din cauza unor factori precum presiunea de a face treabă în casă sau de a lucra, lipsa de dispozitive suficiente în gospodării, faptul că fetelor le este permis accesul la Internet într-o măsură mai mică sau deloc sau lipsa de înțelegere privind accesarea oportunităților online. Există, de asemenea, probleme legate de siguranța online, deoarece părinții pot fi inadecvat pregătiți pentru a-i ajuta pe copii să rămână în siguranță.

Raport UNICEF: 320.000 de copii și adolescenți infectați cu HIV în 2019!

Publicat de Andra Radu, 25 noiembrie 2020, 18:18

Potrivit unui raport UNICEF publicat astăzi, numărul total de copii infectați cu HIV a ajuns la 2,8 milioane. Documentul, numit Reimagining a resilient HIV response for children, adolescents and pregnant women living with HIV (Regândirea unui răspuns rezilient pentru copii, adolescenți și gravide care trăiesc cu HIV), avertizează că, în lupta împotriva HIV, copiii sunt lăsați în urmă.

Eforturile de prevenție și tratamentul pentru copii rămân unele dintre cele mai scăzute în rândul populațiilor principale afectate. În 2019, puțin peste jumătate dintre copiii din întreaga lume au avut acces la tratamente vitale; procentul este semnificativ mai mic decât cel pentru mame (85%) și, respectiv, pentru toți adulții care trăiesc cu HIV (62%). Aproape 110.000 de copii au murit din cauza SIDA anul trecut.

În ciuda unor progrese înregistrate în lupta dusă de decenii împotriva HIV și SIDA, există încă disparități regionale profunde între toate categoriile de populație, în special în ceea ce privește copiii, se arată în raport. Acoperirea pediatrică a tratamentului antiretroviral este cea mai ridicată în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (81%), urmată de Asia de Sud (76%), Africa de Est și de Sud (58%), Asia de Est și Pacific (50%), America Latină și Caraibe (46%) și Africa de Vest și Centrală (32%).

„Chiar în timp ce omenirea se luptă cu o pandemie globală, sute de mii de copii continuă să sufere din cauza epidemiei de HIV”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Încă nu există vaccin împotriva HIV. Ratele de infectare a copiilor sunt în continuare alarmante, iar copiii continuă să moară din cauza SIDA. Acest lucru se întâmpla și înainte ca pandemia de COVID-19 să întrerupă serviciile vitale de tratament și prevenție a HIV, ceea ce pune în pericol și mai multe vieți”.

Criza COVID-19 a agravat și mai mult inegalitățile în ceea ce privește accesul la servicii vitale pentru copiii, adolescenții și femeile însărcinate cu HIV de pretutindeni.

Într-un sondaj realizat recent de UNICEF în 29 de țări în care infecțiile cu HIV reprezintă o prioritate, o treime dintre respondenți au afirmat că acoperirea serviciilor pentru copii, adolescenți și femei care trăiesc cu și sunt vulnerabili la HIV este mai mică cu cel puțin 10% decât înainte de pandemie.

Datele UNAIDS privind întreruperea serviciilor pentru persoane cu HIV, citate în raport, ilustrează în continuare impactul măsurilor de control necesare, perturbările la nivelul lanțului de aprovizionare, lipsa echipamentelor de protecție personală și redirecționarea lucrătorilor sanitari către serviciile HIV.

În lunile aprilie și mai, ce au coincis cu stări de izolare parțială sau completă, tratamentul pediatric HIV și testarea încărcăturii virale la copii au scăzut, în unele țări, cu 50-70%, iar inițierea tratamentelor noi a scăzut cu 25-50%.

În mod similar, s-a raportat că livrarea tratamentului în unitățile medicale și tratamentul pentru mame s-au redus cu 20-60%, testarea HIV pentru mame și inițierea tratamentului cu antiretrovirale au scăzut cu 25-50%, iar serviciile de testare a sugarilor au scăzut cu aproximativ 10%.

Deși relaxarea măsurilor de control și direcționarea strategică a tratamentelor către copii și femei însărcinate au condus cu succes la o revenire a furnizării serviciilor în ultimele luni, încă există provocări, iar omenirea este încă departe de atingerea obiectivelor globale HIV 2020 pentru copii și adolescenți.

Alte date referitoare la 2019 incluse în raport:

• 150.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 9 ani au fost infectați cu HIV, ceea ce duce numărul total de copii din această grupă de vârstă care trăiesc cu HIV la 1,1 milioane.
  • 170.000 de adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au fost infectați cu HIV, ceea ce duce numărul total de adolescenți infectați cu HIV la 1,7 milioane.
  • 130.000 de adolescente au fost infectate cu HIV în 2019.
  • Numărul total al deceselor legate de SIDA în rândul copiilor și adolescenților a fost de 110.000, dintre care 79.000 în categoria de vârstă 0-9 ani și 34.000 în categoria de vârstă 10-19 ani.
  • Accesul mamelor la terapia cu antiretrovirale, menită să prevină transmiterea virusului la copiii lor a crescut, la nivel global, la 85%, iar diagnosticul timpuriu al sugarilor a ajuns la 60%.
  • Numărul femeilor însărcinate infectate cu HIV a fost de 1,3 milioane; se estimează că 82.000 de copii cu vârsta sub cinci ani au fost infectați în timpul sarcinii sau nașterii, iar 68.000 au fost infectați în timpul alăptării.

Raportul face apel la toate guvernele să protejeze, să susțină și să accelereze progresele în ceea ce privește combaterea infectării cu HIV, prin menținerea serviciilor esențiale de sănătate și consolidarea sistemelor de sănătate.

UNICEF colaborează cu companiile aeriene și transportatorii de marfă pentru livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 23 noiembrie 2020, 17:49 / actualizat: 23 noiembrie 2020, 18:50

UNICEF colaborează cu principalele companii aeriene și transportatorii de marfă de la nivel global în vederea intensificării eforturilor de livrare a vaccinurilor împotriva COVID-19 în peste 92 de țări din lume imediat ce vaccinurile vor fi disponibile.

În cadrul pregătirilor, săptămâna trecută, UNICEF, Organizația Panamericană a Sănătății (OPAS) și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) au informat principalele companii aeriene de la nivel global cu privire la capacitatea necesară conform estimărilor și au discutat despre modul prin care vor fi transportate aproape 2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 în 2021. Acestea se adaugă miliardului de seringi ce trebuie transportate pe cale maritimă.

Întâlnirea virtuală a avut loc la scurt timp după primul eveniment logistic organizat online de către UNICEF, în cadrul căruia s-a discutat despre transportul vaccinurilor împotriva COVID-19. La această discuție importantă au luat parte peste 350 de parteneri logistici, inclusiv transportatori aerieni de marfă, companii maritime și asociații logistice globale.

„Odată cu continuarea demersurilor privind crearea unor vaccinuri împotriva COVID-19, UNICEF împreună cu companiile aeriene, operatorii de mărfuri, companiile maritime și alte asociații logistice își intensifică eforturile pentru livrarea cât mai rapidă și mai sigură a vaccinurilor vitale”, a declarat Etleva Kadilli, director al Diviziei de Aprovizionare a UNICEF. „Prin această colaborare importantă, ne vom asigura că există capacitatea de transport necesară acestei uriașe operațiuni istorice. Avem nevoie de implicarea tuturor pe măsură ce ne pregătim de livrarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, a seringilor și a altor echipamente individuale de protecție care să protejeze personalul din prima linie din lumea întreagă. Protejând aceste persoane, protejăm, practic, milioane de copii care depind de serviciile medicale pe care le oferă acestea”.

În următoarele săptămâni, UNICEF va evalua și capacitatea de transport existentă pentru a identifica lipsurile și necesarul. Se anticipează că achiziția, livrarea și distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19 vor constitui cea mai amplă și mai rapidă operațiune de acest gen întreprinsă vreodată. UNICEF depune eforturi pentru a achiziționa și a livra vaccinuri de la producătorii care au încheiate acorduri cu Mecanismul COVAX. În colaborare cu OPAS, UNICEF va coordona procesul de achiziție și livrare pentru 92 de țări cu venituri mici și venituri medii inferioare, într-un mod cât mai rapid și mai sigur.

Aceste demersuri au la bază îndelungata colaborare a UNICEF cu sectorul logistic privind transportul de provizii în lumea întreagă, în ciuda restricțiilor impuse de pandemie. Din ianuarie, UNICEF a furnizat materiale pentru lupta împotriva COVID-19 în valoare de peste 190 de milioane de USD, precum măști, combinezoane, concentratoare de oxigen și kituri de testare, sprijinind răspunsul țărilor la pandemie.

Fiind cel mai mare cumpărător de vaccinuri din lume, UNICEF achiziționează în mod obișnuit peste 2 miliarde de doze de vaccin anual pentru vaccinări de rutină și răspunsul la epidemii, în numele a aproape 100 de țări. Această expertiză incomparabilă include coordonarea a mii de transporturi cu diferite cerințe privind lanțul de frig, prin urmare UNICEF este un expert în gestionarea lanțului de aprovizionare în cazul produselor cu temperatură controlată, lucru atât de necesar în cadrul acestui demers istoric. Pentru a reduce la minim întreruperea programelor de vaccinare de rutină din cauza operațiunilor legate de vaccinurile împotriva COVID-19 și seringile aferente, UNICEF și partenerii săi vor continua să se coordoneze îndeaproape cu operatorii logistici pentru a asigura livrarea la timp peste tot în lume.

„Sprijinul guvernelor, partenerilor și sectorului privat va fi determinant pentru asigurarea unui transport cât mai eficient al vaccinurilor împotriva unor boli fatale, precum rujeola, difteria și tetanosul, pe lângă COVID-19”, a afirmat Kadilli.

Luna trecută, UNICEF a început crearea unor stocuri de peste 1 miliard de seringi până în 2021 pentru a asigura necesarul inițial și prepoziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19.

UNICEF: Copiii și adolescenții reprezintă 1 din 9 cazuri de COVID-19 raportate!

Publicat de Andra Radu, 19 noiembrie 2020, 11:06

UNICEF a avertizat azi, într-un nou raport, că pandemia de COVID-19, aflată în pragul celui de-al doilea an, prezintă numeroase consecințe grave pentru copii.

Publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, Averting a Lost COVID Generation [Prevenirea pierderii unei generații din cauza COVID] este primul raport al UNICEF ce descrie pe larg numeroasele consecințe grave pentru copii, pe fondul prelungirii pandemiei. Acesta arată că, deși copiii infectați prezintă simptome ușoare, numărul infectărilor este în creștere, iar impactul pe termen lung asupra educației, nutriției și bunăstării poate afecta viața unei generații întregi de copii și tineri.

„De la începutul pandemiei de COVID-19, circulă constant un mit potrivit căruia copiii sunt rareori afectați de această boală. Este cât se poate de neadevărat”, a afirmat Henrietta Fore, Directorul executiv al UNICEF. „Copiii se pot îmbolnăvi și pot răspândi boala, dar acesta este doar vârful aisbergului pandemic. Întreruperea serviciilor cheie și creșterea vertiginoasă a ratei de sărăcie reprezintă cel mai mare pericol pentru copii. Cu cât durează mai mult criza, cu atât impactul ei asupra educației, sănătății, nutriției și bunăstării copiilor va fi mai profund. Viitorul unei generații întregi este în pericol”.

Potrivit raportului, în data de 3 noiembrie, în 87 de țări ce dețin date dezagregate în funcție de vârstă, copiii și adolescenții sub 20 de ani reprezentau unul din nouă cazuri de COVID-19, adică 11% dintre cele 25,7 de milioane de infectări raportate de către aceste state. Este necesară o mai mare fiabilitate a datelor dezagregate în funcție de vârstă referitoare la infectări, decese și testări pentru a înțelege mai bine impactul crizei asupra copiilor celor mai vulnerabili și pentru a ghida intervențiile.

Raportul menționează că, deși copiii pot transmite virusul altor copii și persoanelor mai în vârstă, există puternice indicii care arată că, în cazul în care se aplică măsuri de siguranță elementare, beneficiile nete ale continuării activității școlilor sunt mai importante decât costurile implicate de închiderea lor. Școlile nu reprezintă unul dintre principalele mijloace de transmitere comunitară, iar copiii iau virusul mai degrabă în afara unităților școlare.

Conform raportului, întreruperea serviciilor medicale și sociale esențiale pentru copii, cauzată de COVID-19, reprezintă cel mai mare pericol pentru aceștia. În baza noilor date generate de studiile întreprinse de UNICEF în 140 de țări, raportul menționează că:

• Aproximativ o treime dintre țările analizate a înregistrat o scădere de cel puțin 10%a acoperirii serviciilor medicale, precum vaccinări de rutină, tratament ambulatoriu pentru bolile infecțioase ale copilăriei și servicii de sănătate a mamei. Frica de infectare reprezintă o cauză majoră.

• În 135 de țări, acoperirea serviciilor de nutriție adresate femeilor și copiilor a scăzut cu 40%. În octombrie 2020, la nivel mondial, 265 de milioane de copii nu aveau în continuare acces la mesele oferite în școli. Peste 250 de milioane de copii sub 5 ani s-ar putea să nu beneficieze de programele de suplimentare cu vitamina A, care oferă beneficii vitale.

• 65 de țări au raportat o scădere a vizitelor la domiciliu efectuate de asistenții sociali în septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Alte date alarmante prezentate în cadrul raportului sunt:

• În noiembrie 2020, închiderea școlilor la nivel național în 30 de țări afectează 572 de milioane de elevi, adică 33% din totalul elevilor la nivel mondial.

• Potrivit estimărilor, întreruperea prelungită a serviciilor și creșterea ratei de subnutriție pot duce la 2 milioane de noi decese în rândul copiilor și 200.000 de noi cazuri de copii născuți morți, într-un interval de 12 luni.

• Alte 6-7 milioane de copii sub 5 ani se vor confrunta cu pierderi în greutate sau subnutriție acută în 2020, o creștere de 14% ce va însemna, lunar, peste 10.000 de noi decese în rândul copiilor, mai ales în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

• La nivel mondial, se estimează că numărul copiilor afectați de sărăcie multidimensională – fără acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate și apă – a crescut cu 15%, adică cu 150 de milioane de copii, la mijlocul lui 2020.

Pentru a răspunde acestei crize, UNICEF îndeamnă guvernele și partenerii:

1. Să se asigure că toți copiii au acces la educație, inclusiv prin eliminarea decalajului digital.
2. Să garanteze acces la servicii de nutriție și sănătate și să se asigure că sunt disponibile vaccinuri la prețuri accesibile pentru fiecare copil.
3. Să sprijine și să protejeze sănătatea mintală a copiilor și tinerilor și să pună capăt abuzului, violenței de gen și neglijării copiilor.
4. Să crească accesul la apă potabilă sigură, salubritate și igienă și să oprească degradarea mediului și schimbările climatice.
5. Să reducă sărăcia infantilă și să asigure o redresare incluzivă tuturor.
6. Să își dubleze eforturile menite să protejeze și să sprijine copiii afectați de conflicte, dezastre și strămutări și familiile acestora.

„În acest an, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, rugăm guvernele, partenerii și sectorul privat să asculte copiii și să acorde prioritate nevoilor lor”, a afirmat Fore. „În aceste momente în care ne reimaginăm cu toții viitorul și lumea de după pandemie, copiii trebuie să aibă prioritate”.

UNICEF invită cadrele didactice și elevii din România să participe la „Cea mai mare lecție din lume”!

Publicat de Andra Radu, 16 noiembrie 2020, 14:02 / actualizat: 16 noiembrie 2020, 15:03

În contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, sărbătorită în toată lumea pe 20 noiembrie, UNICEF în România invită cadrele didactice și elevii din România să se alăture inițiativei globale „Cea mai mare lecție din lume” (World Largest Lesson). Până pe 22 noiembrie, cu ajutorul materialelor oferite de UNICEF,  învățătorii și profesorii vor ține o oră de educație despre acțiunile pe care le putem întreprinde împotriva schimbărilor climatice.

Schimbările climatice reprezintă o temă de mare interes pentru copii și tineri, care și-au manifestat de nenumărate ori îngrijorarea cu privire la viitorul planetei și al generațiilor din care ei fac parte. Tematica protecției mediului din acest an răspunde cererii globale din partea cadrelor didactice de a avea materiale de predare adaptate pentru acest subiect, dar și ca urmare a interesului crescând al autorităților de a include în programa școlară educația pentru dezvoltare durabilă.

Elevii din România care vor lua parte la cea mai mare lecție din lume vor discuta despre un subiect de mediu actual și important. În contextul pandemiei COVID-19 creșterea cantităților de echipamente de protecție personală (măști, mănuși etc.) folosite la nivel global a generat o sursă suplimentară de poluare. Și în România, măștile și mănușile aruncate în mod necorespunzător pot deveni o problemă de sănătate și de mediu, deopotrivă.

Copiii vor afla cum să se debaraseze responsabil de aceste materiale, în siguranță atât pentru oameni cât și pentru natură. De asemenea, vor fi îndrumați să vină cu idei de acțiuni colective pentru ca în localitățile  lor să nu mai existe astfel de obiecte aruncate la întâmplare. Pe baza planului de lecție care îi va ghida, pas cu pas, cadrele didactice și elevii vor identifica moduri prin care să-și informeze comunitatea despre riscurile debarasării incorecte de materialele de protecție personală și prin care să încurajeze comportamentul responsabil în acest sens.

„Pandemia de coronavirus a pus în pericol încă de la început educația copiilor, iar pericolul a devenit și mai evident în ultimele săptămâni și zile, odată cu creșterea numărului de infectări și cu aplicarea scenariului roșu la nivelul întregii țări. În acest context, UNICEF îi invită pe elevi și pe cadre didactice să se alăture altor milioane de copii și profesori din întreaga lume, la fel de afectați de această pandemie, într-un demers unic, prilejuit de apropiata aniversare a Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, prin care pot învăța cum să reconstruim o lume mai curată și mai sigură pentru generațiile de acum și din viitor”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

UNICEF pune la dispoziția profesorilor și elevilor resurse gratuite pentru a învăța despre acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice,  Obiectivele de Dezvoltare Durabilă incluse pe Agenda 2030 și modurile responsabile de a gestiona echipamentele de protecție personală de care avem nevoie în contextul pandemiei COVID-19.  Suportul de curs este conceput într-un format vizual interactiv, ușor accesibil copiilor și adaptat predării online.

Resursele pentru cea mai mare lecție din lume vor putea fi folosite de pedagogi și pe viitor, ca materiale didactice pentru programe de educație continuă având ca obiect protecția mediului.

Materialele didactice pentru lecție sunt disponibile  pe platforma qie.ro. Accesând linkul www.qie.ro/drepturilecopilului/ cadrele didactice se pot înregistra și descărca materialele de suport. După încheierea lecției, cadrele didactice sunt rugate să încarce fotografii și alte materiale rezultate. După această etapă, certificatul de participare va fi eliberat în format electronic.

Participând la cea mai mare lecție din lume, copiii și cadrele didactice din România se alătură unei comunități globale de tineri dornici să contribuie la schimbările necesare implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de statele membre ONU. Anul trecut, la nivel mondial, milioane de copii au participat la “Cea mai mare lecție din lume”.

În fiecare an, pe 20 noiembrie, pentru a marca adoptarea Convenției cu privire la drepturile copilului, UNICEF celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Copilului la nivel global. Este o zi de acțiune pentru copii, animată de către copii, o zi distractivă, dar cu un mesaj serios. În 2020, pe fondul problemelor care au afectat toate țările lumii, este esențial ca tinerele generații să rămână implicate în promovarea și respectarea drepturilor lor.

Mai multe detalii despre Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, 20 noiembrie, sunt disponibile pe site-ul UNICEF în România.

Copiii din țările cele mai sărace au pierdut aproape patru luni de școală!

Publicat de Andra Radu, 2 noiembrie 2020, 14:16

Elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au pierdut deja aproape patru luni de școală de la începutul pandemiei, comparativ cu șase săptămâni în țările cu venituri mari, potrivit unui nou raport publicat de UNESCO, UNICEF și Banca Mondială.

„Nu trebuie să privim prea departe pentru a vedea dezastrul provocat de pandemie în educația copiilor din lumea întreagă. În țările cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, acest dezastru este amplificat de accesul limitat la învățământul la distanță, riscul crescut de tăieri bugetare și întârzierea redeschiderii școlilor, care împiedică orice șansă la normalitate pentru elevi”, a afirmat Robert Jenkins, coordonator educație în cadrul UNICEF. „Prioritizarea redeschiderii școlilor și atât de necesara recuperare a lecțiilor sunt critice”.

Raportul centralizează rezultatele anchetelor privind răspunsul țărilor la COVID-19 în domeniul educației, anchete desfășurate în aproape 150 de țări în perioada iunie-octombrie.

Potrivit raportului, elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au fost cei mai defavorizați în ceea ce privește accesul la educația la distanță și monitorizarea pierderilor de învățare, prezentând totodată cel mai mare risc de a se confrunta cu întârzieri în redeschiderea școlilor și de a frecventa școli lipsite de resursele necesare pentru funcționarea în siguranță.

• Deși peste două treimi dintre țări și-au redeschis școlile complet sau parțial, una din patru a ratat data stabilită pentru redeschiderea școlilor sau nu a stabilit încă o dată, majoritatea acestora fiind țări cu venituri mici și țări cu venituri medii inferioare.

• Doar una din cinci țări cu venituri mici a raportat că zilele în care se face educație la distanță reprezintă zile de școală oficiale, recunoscând impactul redus al măsurilor legate de învățământul la distanță, comparativ cu trei sferturi dintre țări la nivel mondial.

• Dintre cele 79 de state care au răspuns la întrebările referitoare la finanțare, aproape 40% dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare au redus sau intenționează să reducă bugetul educației în actualul sau următorul an financiar.

• Deși majoritatea țărilor au raportat că procesul de învățare al elevilor este monitorizat de către profesori, un sfert dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare nu monitorizează procesul de învățare al copiilor.

• Jumătate dintre respondenții din țările cu venituri mici au raportat că nu dețin fonduri adecvate pentru măsurile de siguranță, precum dotări pentru spălarea mâinilor, măsuri de distanțare socială și echipament de protecție pentru elevi și profesori, comparativ cu 5% dintre țările cu venituri mari.

• Aproximativ două din trei țări cu venituri mici au introdus măsuri în sprijinul accesului sau incluziunii celor expuși riscului de excluziune.

• Peste 90% dintre țările cu venituri mari și venituri medii superioare care au răspuns în cadrul anchetei le-au cerut profesorilor să continue să predea în perioada în care au fost închise școlile, în comparație cu mai puțin de 40% dintre țările participante cu venituri mici.

„Pandemia va adânci decalajul legat de finanțarea educației în cazul țărilor cu venituri mici și medii. Dacă se investește corespunzător acum, fără a mai aștepta, acest decalaj s-ar putea reduce semnificativ”, a declarat Stefania Giannini, Directorul general adjunct pentru educație al UNESCO.

„În cadrul Reuniunii globale privind educația organizate de UNESCO, împreună cu Ghana, Norvegia și Regatul Unit, în data de 22 octombrie, în jur de 15 șefi de stat și de guvern, aproximativ 70 de miniștri ai educației și parteneri din domeniul dezvoltării s-au angajat să protejeze fondurile dedicate educației și să acționeze în sensul redeschiderii în siguranță a școlilor, sprijinirii tuturor cadrelor didactice care sunt în linia întâi și reducerii decalajului digital. Sunt demersuri ce ne responsabilizează pe toți”.

Alte constatări sunt:

• Aproape toate statele au inclus învățământul la distanță în răspunsul lor din domeniul educației, sub forma platformelor online, a programelor TV și radiofonice și a pachetelor dedicate învățării acasă.

• Nouă din zece țări au facilitat accesul la educația online, cel mai des prin intermediul telefoanelor mobile sau oferind acces la Internet la un tarif subvenționat ori gratuit, însă gradul de acoperire a variat semnificativ.

• Șase din zece țări au furnizat materiale care să îi ghideze pe părinți pentru realizarea lecțiilor acasă, în timp ce patru din zece țări au oferit consiliere psihosocială copiilor și persoanelor responsabile de copii pe durata închiderii școlilor. Astfel de demersuri au fost mai des întâlnite în rândul țărilor cu venituri mari și în mediile în care existau deja resurse.

„În ciuda numeroaselor eforturi, există diferențe importante între țări la nivelul capacității de a oferi copiilor și tinerilor programe eficiente de educație. Și probabil sunt diferențe și mai mari la nivelul țărilor în ceea ce privește stimularea educațională de care beneficiază copiii și tinerii.

Înainte de pandemie, ne îngrijoram de sărăcia educațională și de inegalitatea oportunităților de învățare. Acum baza educațională este și mai scăzută, iar creșterea inegalității oportunităților ar putea fi catastrofală. Reluarea procesului de învățare constituie o sarcină extrem de stringentă”, a afirmat Jaime Saavedra, Directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.

UNICEF va crea stocuri de peste jumătate de miliard de seringi până la finalul anului!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2020, 18:02

În condițiile în care lumea așteaptă un vaccin împotriva COVID-19, UNICEF a început deja pregătirile pentru livrarea rapidă, sigură și eficientă a viitorului vaccin, prin achiziționarea și pre-poziționarea seringilor și a altor echipamente necesare.

Imediat ce vaccinurile împotriva COVID-19 trec cu succes de studiile clinice, sunt aprobate și primesc recomandarea de utilizare, va fi nevoie de tot atâtea seringi câte doze de vaccin vor fi produse.

Pentru demararea preparativelor, anul acesta, UNICEF va face stocuri de 520 de milioane de seringi în depozitele sale, în cadrul unui plan mai amplu ce vizează 1 miliard de seringi până în 2021, pentru a acoperi cererea inițială și a se asigura că seringile sunt livrate statelor înaintea vaccinurilor împotriva COVID-19.

În 2021, presupunând că vor fi disponibile suficiente doze de vaccinuri împotriva COVID-19, UNICEF preconizează că va livra peste 1 miliard de seringi, în sprijinul eforturilor de vaccinare împotriva COVID-19, pe lângă cele 620 de milioane de seringi pe care UNICEF le va cumpăra pentru alte programe de vaccinare împotriva altor boli, precum rujeola, febra tifoidă și altele.

„Vaccinarea lumii împotriva COVID-19 va reprezenta una dintre cele mai de amploare acțiuni din istoria omenirii și va trebui să acționăm cât de repede ne permite producția de vaccinuri”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Pentru a acționa rapid pe viitor, trebuie să acționăm rapid acum. Până la finalul anului, vom avea deja peste jumătate de miliard de seringi pre-poziționate acolo unde pot fi expediate rapid și cu costuri mici. Asta înseamnă suficiente seringi pentru a face înconjurul lumii o dată și jumătate”.

În baza îndelungatei colaborări dintre cei doi parteneri, Gavi va rambursa costurile efectuate de UNICEF pentru achiziționarea seringilor și a recipientelor pentru eliminarea lor în siguranță, care vor fi mai apoi utilizate în cadrul Facilității pentru acces global la vaccinuri împotriva COVID-19 (Facilitatea COVAX) și pentru alte programe de imunizare finanțate de Gavi, în caz de nevoie.

Pe lângă seringi, UNICEF cumpără și 5 milioane de recipiente pentru eliminarea în siguranță a acestora, astfel încât seringile și acele folosite să fie aruncate în siguranță de către personalul din unitățile medicale, prevenind astfel riscul de înțepare accidentală și de contractare a unor boli cu transmitere sangvină. Fiecare recipient are o capacitate de 100 de seringi. Astfel, UNICEF va achiziționa în paralel suficiente recipiente de acest gen pentru a acoperi întreaga cantitate de seringi.

Dispozitivele de injectare, precum seringile, și recipientele pentru eliminarea în siguranță au o durată de viață de cinci ani. Și timpii de livrare a acestor dispozitive sunt lungi deoarece reprezintă articole voluminoase ce trebuie transportate pe cale maritimă. Vaccinurile, sensibile la căldură, sunt transportate în mod normal mai repede pe calea aerului.

Pe lângă economisirea de timp, achiziționarea precoce a seringilor și a recipientelor pentru eliminarea în siguranță a acestora permite și reducerea presiunii asupra pieței și prevenirea unei eventuale creșteri vertiginoase a cererii în momentul în care vor fi disponibile vaccinurile.

În calitate de coordonator cheie al achizițiilor în cadrul Gavi, Alianța pentru vaccinuri, UNICEF este deja cel mai mare cumpărător de vaccinuri din lume, achiziționând peste 2 miliarde de doze de vaccin anual pentru imunizări de rutină și răspunsul la epidemii, în numele a aproape 100 de țări.

În fiecare an, UNICEF furnizează vaccinuri pentru aproape jumătate dintre copiii lumii, achiziționând și livrând în jur de 600-800 de milioane de seringi pentru programele de imunizare periodică. Odată cu vaccinurile împotriva COVID-19, aceste cifre vor crește probabil de trei sau patru ori, în funcție de numărul de vaccinuri împotriva COVID-19 ce vor fi produse și asigurate de UNICEF.

„Pe parcursul a două decenii, Gavi a ajutat alte 822 de milioane de copii din țările cele mai vulnerabile ale lumii să aibă acces la vaccinuri vitale, atât de importante”, a declarat Seth Berkley, director general al Gavi. „Acest lucru nu ar fi fost posibil fără parteneriatul nostru cu UNICEF, colaborare ce va juca un rol esențial și în activitatea desfășurată de Gavi în cadrul Facilității COVAX”.

Pentru a se asigura că vaccinurile sunt transportate și depozitate la temperatura potrivită, UNICEF, împreună cu OMS, identifică echipamentele frigorifice disponibile și capacitatea de depozitare la nivelul sectorului privat și celui public, pregătind totodată instrucțiunile necesare țărilor pentru preluarea vaccinurilor.

„Facem tot ce ne stă în putință pentru a livra aceste echipamente esențiale într-o manieră eficientă, eficace și la o temperatură adecvată, lucru pe care îl realizăm cu succes în întreaga lume”, a declarat Fore.

Chiar și înaintea pandemiei de COVID-19, cu sprijinul Gavi și în parteneriat cu OMS, UNICEF a modernizat echipamentele frigorifice existente în cadrul unităților medicale de la nivelul țărilor pentru a se asigura că vaccinurile rămân la fel de sigure și de eficace pe durata transportului. Începând cu 2017, au fost instalate peste 40.000 de frigidere, inclusiv frigidere alimentate prin energie solară, în cadrul unităților medicale, mai ales în Africa.

În majoritatea statelor, UNICEF promovează tehnologiile solare pentru a ajuta țările să păstreze lanțul de aprovizionare intact. În Sudanul de Sud, țara cu cea mai scăzută acoperire cu electricitate din lume, unde temperaturile depășesc frecvent 40 de grade Celsius, UNICEF a dotat peste 700 de unități medicale, adică aproximativ 50% dintre unitățile sanitare din țară, cu frigidere alimentate cu energie solară.

Spălarea mâinilor cu săpun, crucială în lupta împotriva bolilor infecțioase!

Publicat de Andra Radu, 15 octombrie 2020, 13:12

Cu toate că spălarea mâinilor cu săpun este crucială în lupta împotriva bolilor infecțioase, inclusiv a COVID-19, milioane de oameni din întreaga lume nu dispun de acces facil la un loc în care să se spele pe mâini, arată UNICEF cu ocazia Zilei Mondiale a Spălatului pe Mâini.

„Pandemia a scos în evidență rolul crucial pe care îl joacă igiena mâinilor în prevenirea bolilor. De asemenea, a revelat o problemă preexistentă în cazul multora: milioane de copii nu au posibilitatea să se spele pe mâini cu săpun în locul în care s-au născut, trăiesc și învață”, a afirmat Kelly Ann Naylor, director adjunct al UNICEF pe probleme de apă, salubritate și igienă. „Este inacceptabil faptul că, în cele mai vulnerabile comunități, oamenii nu pot recurge la cel mai simplu mod de a se proteja pe ei înșiși și pe cei dragi. Trebuie să acționăm fără răgaz pentru a ne asigura că spălatul mâinilor cu săpun devine un lucru accesibil oricărei persoane oriunde – acum și în viitor”.

Potrivit ultimelor estimări:

• La nivel mondial, doar 3 din 5 oameni dețin dotări minime ce permit spălarea mâinilor.
• O proporție de 40% din populația lumii, adică 3 miliarde de oameni, nu are acasă dotările necesare pentru a se putea spăla pe mâini cu apă și săpun.
• Aproape trei sferturi din populația țărilor celor mai puțin dezvoltate nu dispun acasă de condiții minime pentru spălatul mâinilor.
• 43% dintre școli nu sunt dotate corespunzător pentru a permite spălarea mâinilor cu apă și săpun, ceea ce afectează 818 milioane de copii de vârstă școlară.
• În țările cele mai puțin dezvoltate, 7 din 10 școli nu au niciun loc în care copiii să se poată spăla pe mâini cu apă și săpun.
• În cele 60 de țări identificate ca fiind cele mai expuse riscului de criză sanitară și umanitară din cauza noului coronavirus:
• 2 din 3 persoane – 1 miliard de oameni în total – nu au acasă condiții minime pentru spălarea mâinilor cu apă și săpun. Aproximativ jumătate dintre acestea sunt copii.
• La debutul pandemiei, 3 din 4 copii nu aveau acces la dotări minime pentru spălarea mâinilor în școală; jumătate dintre copii nu aveau acces la servicii minime de alimentare cu apă; peste jumătate dintre ei nu aveau acces la servicii minime de salubritate.
• În Africa Subsahariană, 63% din populația urbană, adică 258 de milioane de oameni, nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini. Aproximativ 47% dintre sud-africanii care trăiesc la oraș, de exemplu, adică 18 milioane de persoane, nu dispun acasă de instalațiile necesare spălării mâinilor, pe când probabilitatea de a avea acces la dotări ce permit spălatul mâinilor este aproape de 12 ori mai mare în cazul locuitorilor celor mai bogați din mediul urban.
• În Asia Centrală și de Sud, 22% din populația urbană, adică 153 de milioane de persoane, nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini. Aproape 50% din populația urbană a Bangladeshului, de exemplu, mai precis 29 de milioane de oameni, și 20% dintre indienii care trăiesc în mediul urban, adică 91 de milioane de oameni, nu au acasă condiții pentru spălarea mâinilor.
• În Asia de Est, 28% dintre indonezienii din mediul urban, mai precis 41 de milioane de oameni, și 15% dintre filipinezii care locuiesc la oraș, adică 7 milioane de persoane, nu au condiții pentru spălarea mâinilor acasă.

UNICEF este activ în întreaga lume pentru a asigura copiilor și familiilor acces la condiții adecvate pentru spălarea mâinilor. Pe lângă promovarea spălatului pe mâini în peste 130 de țări, UNICEF și OMS au lansat inițiativa Igiena mâinilor pentru toți menită să sprijine dezvoltarea unor planuri naționale de acțiune care să accelereze și să susțină progresele în sensul transformării igienei mâinilor într-un pilon al intervențiilor de sănătate publică.

Aceasta presupune creșterea rapidă a accesului la dotări pentru spălarea mâinilor, apă, săpun și dezinfectant de mâini, precum și promovarea intervențiilor ce vizează schimbarea comportamentului în vederea adoptării celor mai bune practici de igienă a mâinilor.

Reunind parteneri internaționali, naționali și locali, inițiativa dorește să asigure produse și servicii sustenabile și disponibile la prețuri convenabile, mai ales în comunitățile vulnerabile și defavorizate.

La fiecare 16 secunde, un copil se naște fără viață!

Publicat de Andra Radu, 8 octombrie 2020, 14:42 / actualizat: 8 octombrie 2020, 17:44

Aproape două milioane de copii se nasc fără viață în fiecare an, adică unul la fiecare 16 secunde, potrivit primelor estimări comune referitoare la copiii născuți morți, publicate de UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.

Marea majoritate a cazurilor de copii născuți morți, 84%, se înregistrează în țările cu venituri mici și în cele cu venituri medii inferioare, potrivit noului raport, A Neglected Tragedy: The Global Burden of Stillbirths [O tragedie neglijată: povara reprezentată la nivel global de copiii născuți morți].

În 2019, 3 din 4 cazuri de născuți-morți au fost raportate în Africa Subsahariană sau în Asia de Sud. Un copil născut mort este definit în cadrul raportului drept un copil care se naște fără semne vitale, la cel puțin 28 de săptămâni de sarcină.

„Pierderea unui copil la naștere sau în timpul sarcinii reprezintă o tragedie devastatoare pentru familie, îndurată adesea în tăcere și mult prea frecventă la nivel mondial”, a declarat Henrietta Fore, Director executiv al UNICEF.

„La fiecare 16 secunde, undeva în lume, o mamă va trăi tragedia de nedescris a nașterii unui copil fără viață. Dincolo de pierderea unei vieți, consecințele psihologice și financiare asupra femeilor, familiilor și societăților sunt enorme și de durată. Pentru multe dintre aceste mame, lucrurile ar putea sta altfel. Majoritatea cazurilor de copii născuți morți ar fi putut fi prevenite printr-o monitorizare de calitate, îngrijiri prenatale adecvate și personal calificat la naștere”.

Raportul avertizează cu privire la faptul că pandemia de COVID-19 ar putea duce la creșterea numărului de copii născuți morți la nivel global. O reducere cu 50% a serviciilor medicale din cauza pandemiei ar putea rezulta în aproape 200.000 de noi cazuri de născuți-morți într-un interval de 12 luni în 117 țări cu venituri mici și medii. Aceasta înseamnă o creștere de 11,1% a numărului de copii născuți morți.

Potrivit modelării realizate pentru raport de către cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, 13 țări s-ar putea confrunta cu o creștere de minim 20% a numărului de născuți-morți în decursul unei perioade de 12 luni.

Majoritatea cazurilor de copii născuți morți sunt cauzate de calitatea scăzută a îngrijirilor în timpul sarcinii și la naștere. Conform raportului, lipsa investițiilor în servicii prenatale și intranatale și în dezvoltarea personalului reprezentat de asistenți medicali și moașe constituie o provocare cheie.

Peste 40% dintre decesele bebelușilor survin în timpul travaliului, o pierdere ce ar putea fi evitată prin accesul la personal medical calificat în timpul nașterii și la servicii obstetrice de urgență acordate la momentul oportun. Aproximativ jumătate dintre cazurile de copii născuți morți din Africa Subsahariană și Asia Centrală și de Sud se înregistrează în timpul travaliului, comparativ cu 6% în Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

În România, rata copiilor născuți morți (numărul de copii născuți morți la 1.000 de nașteri) a fost de 3,2 în 2019 (un total de 604 copii născuți morți în 2019), în scădere de la 4,1 în 2010 (888 de copii născuți morți) și 6,7 în 2000 (1.464 de născuți morți), reducerea în ultimele două decenii fiind de 52%.

Chiar și înainte ca pandemia să producă întreruperi importante la nivelul serviciilor de sănătate, puține femei din țările cu venituri mici și medii beneficiau de îngrijiri prompte și de calitate pentru prevenirea nașterii unui copil mort.

Jumătate dintre cele 117 țări analizate în cadrul raportului au o rată de acoperire ce variază de la un minim de sub 2% până la un maxim de doar 50% în cazul a opt intervenții importante pentru sănătatea mamei, precum cezariana, prevenirea malariei, gestionarea stărilor hipertensive în timpul sarcinii și detectarea și tratarea sifilisului.

Se estimează ca mai puțin de jumătate dintre femeile însărcinate care au nevoie de asistență pentru nașterea vaginală – o intervenție critică pentru prevenirea decesului copilului în timpul travaliului – beneficiază de astfel de servicii.

Drept urmare, în ciuda îmbunătățirilor realizate la nivelul serviciilor medicale în direcția prevenirii sau a tratării cauzelor de deces infantil, progresele înregistrate în privința reducerii procentului de copii născuți morți sunt lente.

Între 2000 și 2019, rata anuală de reducere a procentului de copii născuți morți a fost de doar 2,3%, comparativ cu o scădere de 2,9% a mortalității neonatale și de 4,3% a mortalității în rândul copiilor în vârstă de 1–59 de luni. Cu toate acestea, se pot obține progrese prin politici, programe și investiții solide.

„Venirea pe lume a unui copil ar trebui să fie un moment de mare bucurie, însă, zilnic, mii de părinți trăiesc tristețea insuportabilă provocată de nașterea unui copil fără viață”, a afirmat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. „Tragedia nașterii unui copil mort arată cât de vitale sunt consolidarea și continuarea serviciilor medicale esențiale și cât de critică este creșterea investițiilor în asistenți medicali și moașe”.

Raportul precizează de asemenea faptul că problema copiilor născuți morți nu reprezintă o provocare doar pentru țările sărace. În 2019, 39 de țări cu venituri ridicate au înregistrat un număr mai mare de născuți-morți decât de decese neonatale, iar 15 țări au avut un număr mai mare de copii născuți morți decât de decese infantile. Nivelul de educație al mamei este unul dintre principalii determinanți ai inechității în statele cu venituri ridicate.

Atât în țările cu venituri mici, cât și în cele cu venituri ridicate, se înregistrează un procent mai mare de copii născuți morți în mediul rural decât în mediul urban. Statutul socioeconomic este de asemenea corelat cu o incidență mai ridicată a cazurilor de copii născuți morți. De exemplu, în Nepal, rata este cu 40%-60% mai mare în rândul femeilor din castele minoritare decât în cazul femeilor din castele superioare.

Minoritățile etnice din țările cu venituri ridicate, în mod special, nu au întotdeauna acces la suficiente servicii medicale de calitate. Potrivit raportului, s-a observat că, de exemplu,  populația inuită din Canada înregistrează un procent al copiilor născuți morți aproape de trei ori mai mare decât restul Canadei, iar femeile afro-americane din Statele Unite ale Americii prezintă un risc de naștere a unui copil mort aproape de două ori mai mare decât în cazul femeilor caucaziene.

„COVID-19 a declanșat o criză sanitară secundară devastatoare pentru femei, copii și adolescenți în urma întreruperii unor servicii medicale vitale”, a afirmat Muhammad Ali Pate, Director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Băncii Mondiale și director al Mecanismului de finanțare mondială pentru femei, copii și adolescenți.

„Femeile însărcinate au nevoie de acces continuu la îngrijiri de calitate, pe întreaga durată a sarcinii și în timpul nașterii. Sprijinim țările pentru a-și consolida sistemele de sănătate în vederea prevenirii cazurilor de copii născuți morți și a asigurării că fiecare femeie însărcinată are acces la servicii medicale de calitate”.

Cel puțin o treime dintre elevii lumii nu au putut accesa programele de învățare la distanță

Publicat de Andra Radu, 28 august 2020, 17:12

1 din 4 școli din România nu deținea dotările minime necesare spălării mâinilor înainte de pandemie!

Publicat de Andra Radu, 13 august 2020, 12:33

În condițiile în care școlile din întreaga lume fac eforturi pentru a-și redeschide porțile, ultimele date furnizate de Programul comun de monitorizare (PCM) al OMS și UNICEF relevă faptul că, în 2019, 28% dintre școlile din România nu aveau acces la dotări de bază care să permită spălarea mâinilor cu apă și săpun, o condiție esențială pentru funcționarea în siguranță a școlilor în contextul pandemiei de COVID-19.

O altă constatare a raportului este faptul că doar 72% dintre școlile din România aveau un minim acces la apă potabilă curată și la instalații sanitare de bază.

„Copiii români trebuie să poată continua să învețe. Educația formală a fost în mare parte întreruptă la începutul lunii martie. Deși revenirea în școli ar trebui să se producă în condiții de maximă siguranță pentru copii, familiile lor și cadre didactice, una din patru școli nu are acces la dotări corespunzătoare pentru asigurarea igienei mâinilor, la apă potabilă curată și la instalații sanitare sigure. Momentul de față prezintă cea mai bună oportunitate de a răspunde acestei provocări o dată pentru totdeauna. Să reconstruim mai bine, oferind celor mai vulnerabili copii dotări funcționale pentru asigurarea igienei atât de importante pentru sănătatea lor”, a afirmat Gabriel Vockel, reprezentantul adjunct al UNICEF în România.

Potrivit raportului, 818 milioane de copii din lumea întreagă nu au acces în școli la dotări minime pentru spălarea mâinilor, ceea ce îi expune unui risc crescut de contractare a COVID-19 și a altor boli contagioase. Peste o treime dintre acești copii (295 de milioane) provin din Africa Subsahariană. În țările mai puțin dezvoltate, 7 din 10 școli nu dețin dotările elementare necesare spălării mâinilor, iar jumătate dintre școli nu au acces la servicii minime de salubritate și aprovizionare cu apă.

Raportul subliniază faptul că, în eforturile lor de a ține sub control răspândirea COVID-19, guvernele trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a implementa măsuri de sănătate publică și impactul social și economic al măsurilor de izolare. Potrivit raportului, există dovezi fundamentate ce evidențiază impactul negativ al închiderii prelungite a școlilor asupra siguranței, bunăstării și educației copiilor.

Accesul la servicii de apă, salubritate și igienă (WASH) este esențial pentru prevenirea și controlul eficient al infecțiilor în școli, beneficiind de o atenție deosebită în cadrul strategiilor guvernamentale privind redeschiderea și funcționarea în siguranță a școlilor pe durata actualei pandemii de COVID-19.

Alte constatări cheie ale raportului sunt următoarele:

• Dintre cei 818 milioane de copii fără acces la servicii de bază care să le permită spălarea mâinilor în școli, 355 de milioane frecventau școli dotate cu instalații de apă, însă fără săpun, iar 462 de milioane proveneau din școli ce nu dețineau nici instalații, nici apă pentru spălatul mâinilor.
• În cele 60 de țări expuse celui mai mare risc de a se confrunta cu o criză sanitară și umanitară din cauza COVID-19, la începutul epidemiei, 3 din 4 copii nu aveau acces la servicii de bază pentru a se putea spăla pe mâini în școală; jumătate dintre copii erau privați de servicii esențiale de aprovizionare cu apă și peste jumătate nu aveau acces la servicii de salubritate de bază.
• La nivel mondial, 1 din 3 școli fie avea acces limitat la servicii de aprovizionare cu apă potabilă, fie nu avea deloc acces la astfel de servicii.
• 698 de milioane de copii nu aveau acces la servicii minime de salubritate în școala frecventată.

Raportul identifică mai multe resurse necesare pentru prevenirea și controlul infecției cu COVID-19 în școli, inclusiv 10 acțiuni imediate și liste de siguranță. La baza sa stau recomandările privind redeschiderea în siguranță a școlilor publicate de UNESCO, UNICEF, PAM și Banca Mondială, ce conțin sfaturi practice pentru autoritățile naționale și locale cu privire la modul în care se poate realiza redeschiderea școlilor în siguranță și garantarea siguranței copiilor în momentul revenirii acestora în școli.

Milioane de copii sub vârsta de 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă!

Publicat de Andra Radu, 28 iulie 2020, 15:34

În 2020, în urma impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19, alte 6,7 milioane de copii sub 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă, a avertizat astăzi UNICEF.

Potrivit unei analize publicate în revista medicală The Lancet, 80% dintre acești copii ar putea proveni din Africa Subsahariană și din Asia de Sud. Peste jumătate ar fi numai din Asia de Sud.

„Au trecut șapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 și devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Ratele gospodăriilor sărace și ale nesiguranței alimentare au crescut. Serviciile de nutriție și lanțurile de aprovizionare esențiale au fost perturbate. Prețurile la alimente au crescut vertiginos. În consecință, calitatea alimentației copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriție vor crește”.

Malnutriția severă  este o formă de malnutriție care pune viața în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi și lipsiți de energie, ceea ce crește riscul de deces, de a avea deficiențe de creștere, dezvoltare și învățare.

Potrivit UNICEF, chiar și înainte de pandemia COVID-19, în 2019, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriție severă. În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriție severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriția severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu.

Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalența malnutriției severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea crește cu 14,3% în țările cu venituri mici și mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creștere a malnutriției la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor, dintre care 50% ar fi în Africa subsahariană.

Creșterea estimată a malnutriției severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agențiile ONU. COVID-19 va determina, de asemenea, o creștere a altor forme de malnutriție la copii și femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienți, supraponderalitatea și obezitatea, ca urmare a alimentației sărace și a perturbării serviciilor de nutriție.

Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30%a acoperirii cu servicii nutriționale esențiale și adesea vitale. În unele țări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100%în condițiile impuse de carantină.

Spre exemplu, în Afghanistan și Haiti, teama de infecție și lipsa echipamentului de protecție pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriție severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiți de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A.

Potrivit analizei, în situația în care creșterea previzionată a malnutriției severe în fiecare țară se combină cu o reducere a serviciilor nutriționale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% și unul maxim de 50%de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriție acută, a promovării unei mai bune alimentații a copiilor mici și a asigurării suplimentelor de micronutrienți femeilor gravide.

Într-un comentariu pe marginea raportului The Lancet, lansat tot astăzi, șefii UNICEF, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură), Programului Alimentar Mondial și Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriția peste tot în lume, cu precădere în țările cu venituri mici și mijlocii, cele mai grave consecințe fiind resimțite în rândul copiilor mici. Un număr tot mai mare de copii și femei ajung să sufere de malnutriție din cauza calității tot mai slabe a alimentației lor, din cauza întreruperii serviciilor nutriționale, precum și a șocurilor determinate de pandemie.

Agențiile umanitare au nevoie imediată de 2,4 miliarde de dolari pentru ca de-acum și până la finele anului să poată proteja nutriția mamei și copilului în cele mai vulnerabile țări. Șefii celor patru agenții ONU fac apel la guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să protejeze dreptul copiilor la nutriție, prin:

• Protejarea accesului la alimentații nutritive, sigure și accesibile ca măsură fundamentală a intervențiilor legate de COVID-19, prin protejarea producătorilor, procesatorilor și comercianților de alimente; descurajarea embargourilor; și desemnarea piețelor alimentare ca servicii esențiale;
• Investiția decisivă în sprijin pentru nutriția mamei și copilului, prin protejarea alăptării, prevenirea comercializării necorespunzătoare a laptelui praf și asigurarea accesului copiilor și femeilor la alimente bogate în nutrienți și diversificate;
• Reactivarea și extinderea serviciilor de depistare timpurie și tratament al malnutriției severe la copii, extinzând totodată alte servicii nutriționale care protejează viața;
• Menținerea furnizării meselor nutritive și sigure în școli, venind în sprijinul copiilor vulnerabili prin livrări acasă, rații pentru acasă, numerar sau vouchere în perioada în care școlile sunt închise; și
• Extinderea protecției sociale în vederea protejării accesului la alimentații nutritive și servicii esențiale în rândul gospodăriilor celor mai sărace și mai afectate, inclusiv accesul la alimente fortificate.

Campania UNICEF Reimagine își propune să împiedice pandemia de COVID-19 să devină o criză de durată în rândul copiilor, cu precădere al celor mai vulnerabili dintre aceștia. Prin această campanie, UNICEF lansează un apel urgent către părinți, guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să se alăture UNICEF în eforturile sale de intervenție/răspuns, recuperare și reimaginare a unei lumi marcate în prezent de urgia noului coronavirus:

• Răspuns/intervenție. Trebuie să luăm măsuri acum pentru a împiedicarea răspândirea bolii, pentru a-i ajuta pe cei bolnavi și a-i proteja pe cei aflați în linia întâi de intervenție care își riscă viața pentru a-i salva pe alții.
• Chiar și atunci când pandemia își va încetini ritmul, fiecare țară va trebui să continue să facă eforturi pentru atenuarea efectelor în lanț asupra copiilor și rezolvarea daunelor create. La rândul lor, comunitățile vor trebui să lucreze unele cu altele, atât cu cele locale, cât și cu cele aflate peste hotare, pentru a reclădi și a împiedica reapariția infecției.
• Dacă am învățat ceva din experiența COVID-19, este faptul că sistemele și politicile noastre trebuie să protejeze oamenii tot timpul, nu numai în cazul unei crize. Pe măsură ce lumea încearcă să se refacă după pandemie, este momentul să punem bazele unei reconstrucții mai bune.

„Nu putem permite ca copiii să fie victimele neglijate ale pandemiei de COVID-19”, a afirmat Fore. „Trebuie ca, simultan, să avem o gândire atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, astfel încât nu numai să abordăm provocările reprezentate de pandemie și efectele sale secundare asupra copiilor, ci și planificăm un viitor mai luminos copiilor și tinerilor”.

Echipament medical pentru pacienții afectați de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 24 iulie 2020, 18:50

UNICEF a livrat, săptămâna aceasta, 20 de concentratoare de oxigen către Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”, aflat în prima linie de luptă împotriva COVID-19.

Cele 20 de seturi de echipamente distribuite vor fi utilizate în tratarea pacienților internați diagnosticați cu COVID-19. Aparatele electrice livrate de UNICEF concentrează oxigenul din mediul înconjurător și furnizează oxigenul concentrat într-o manieră controlată pacientului care are nevoie de oxigenoterapie.

Concentratoarele de oxigen se adaugă celorlalte echipamente de protecție livrate de UNICEF de la începutul pandemiei de COVID-19 profesioniștilor din prima linie din România, inclusiv către asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari, asistenți și lucrători sociali, care merg pe teren în sprijinul copiilor dezavantajați

În România, au fost distribuite, începând cu luna aprilie: 600.000 de măști de protecție, 241.000 de mănuși de unică folosință, 15.000 de flacoane cu dezinfectant, cât și teste de detectare a SARS-CoV-2, termometre, ochelari și halate de protecție.

„UNICEF în România continuă să sprijine munca profesioniștilor care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei de COVID-19, ale căror eforturi sunt esențiale pentru copii și familiile lor”, a declarat Gabriel Vockel, Reprezentantul adjunct al UNICEF în România. „În același timp, lucrăm pentru a-i sprijini în special pe copiii vulnerabili, cum sunt cei care trăiesc în instituții rezidențiale”.

La nivel global, cu susținerea donațiilor primite de la Prietenii UNICEF, organizația a distribuit importante stocuri de echipamente individuale de protecție (EIP) în peste 100 de țări, venind în sprijinul răspunsului acestora la pandemie, inclusiv 7,5 milioane de măști chirurgicale, 2,8 milioane de măști respiratorii N95, aproape 10 milioane de mănuși, peste 830.000 de combinezoane și aproximativ 600.000 de viziere. organizația a distribuit importante stocuri de echipamente individuale de protecție (EIP) în peste 100 de țări, venind în sprijinul răspunsului acestora la pandemie, inclusiv 7,5 milioane de măști chirurgicale, 2,8 milioane de măști respiratorii N95, aproape 10 milioane de mănuși, peste 830.000 de combinezoane și aproximativ 600.000 de viziere.

UNICEF a furnizat și peste 550.000 de teste de diagnosticare, alte 912.000 fiind programate a fi livrate până în luna august.

UNICEF continuă să dezvolte și să distribuie o serie de materiale de comunicare dedicate copiilor și părinților, precum și profesioniștilor care lucrează cu și pentru copii, cu scopul de a-i ajuta să se protejeze mai bine pe ei înșiși și pe cei dragi, pentru a preveni răspândirea virusului și recomandări pentru părinți cu privire la modul de a discuta despre situația actuală.

În contextul pandemiei de COVID-19, UNICEF colaborează cu Organizația Mondială a Sănătății, autorități naționale (inclusiv cu Ministerul Sănătății și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții – ANDPDCA), regionale (Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate Publică) și cu autoritățile locale pentru a monitoriza îndeaproape situația și a oferi susținere.

Milioane de copii nu beneficiază de educație timpurie din cauza COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 23 iulie 2020, 15:11

Cel putin 40 de milioane de copii de vârstă preșcolară din întreaga lume nu au beneficiat de educația timpurie esențială în anul de dinaintea începerii școlii din cauza pandemiei de COVID-19, care a determinat închiderea serviciilor de educație timpurie și de îngrijire a copiilor, conform unui nou studiu publicat astăzi de UNICEF.

Realizat de Biroul de Cercetare UNICEF – Innocenti, studiul analizează situația îngrijirii copiilor și a educației timpurie la nivel global și include o analiză a impactului pe care restricțiile extinse cauzate de COVID-19 l-au avut asupra acestor servicii vitale pentru familii.

„Perturbările în educație cauzate de pandemia de COVID-19 îi împiedică pe copii să își înceapă educația în cel mai bun mod posibil”, a declarat Directorul Executiv UNICEF Henrietta Fore. „Îngrijirea copilului și educația timpurie constituie o fundație care stă la baza tuturor aspectelor ce țin de dezvoltarea copiilor. Pandemia amenință serios această fundație”.

Raportul Îngrijirea copiilor în timpul crizei globale: Impactul COVID-19 asupra vieții profesionale și de familie semnalează faptul că masurile de izolare au cauzat mari dificultați părinților care au trebuit să găsească un echilibru între îngrijirea copilului și viața profesională, o povară disproportionată fiind pusă pe umerii femeilor care, în medie, petrec de trei ori mai mult timp decât bărbații cu îngrijirea copiilor și cu munca domestică.

Măsurile de izolare au relevat, de asemenea, o criză accentuată pentru familiile cu copii mici, în special în țările cu venituri medii și mici, multe dintre acestea deja având dificultăți în accesarea serviciilor de protecție socială. Serviciile de îngrijire a copiilor sunt esențiale în oferirea de servicii integrate, afecțiune, protecție, stimulare și nutriție și, în același timp, îi ajută pe cei mici să-și dezvolte aptitudini sociale, emoționale și cognitive.

Înainte de pandemia de COVID-19, serviciile de îngrijire ale copilului prea scumpe, de proastă calitate sau inaccesibile au forțat mulți părinți să-i lase pe cei mici în medii nesigure și n care nu îi încurajau să se dezvolte într-un moment critic viațalor, mai mult de 35 de milioane de copii sub cinci ani din întreaga lume fiindlăsați uneori fără supravegherea unui adult.

Din 166 de țări, mai puțin de jumătate oferă programe preșcolare gratuite timp de cel puțin un an, procentul fiind de doar 15% în rândul țărilor cu venituri mici.

Mulți copii mici care rămân acasă nu beneficiază de joaca și susținerea de care au nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. În 54 de țări cu venituri medii și mici pentru care sunt disponibile date recente, aproximativ 40% din copiii cu vârsta între trei și cinci ani nu aveau parte de stimulare socio-emoțională și cognitivă de la niciun adult din familie.

De asemenea, lipsa opțiunilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor determină mulți părinți, în special mame care lucrează fără forme legale, să fie nevoite să își aducă copiii la locul de muncă. Peste 9 din 10 femei din Africa și aproape 7 din 10 femei din Asia și zona Pacificului lucrează fără forme legale și au acces limitat sau nu au acces la o formă de protecție socială. Raportul indică faptul că mulți părinți devin captivi în locuri de muncă nesigure și prost plătite, lucru care contribuie la cicluri de sărăcie pe mai multe generații.

Accesul la îngrijire și educație timpurie de calitate este esențial în dezvoltarea familiilor și a societăților în care există coeziune socială. UNICEF pledează pentru o îngrijire accesibilă și de calitate, de la naștere până la intrarea copiilor în clasa întâi.

Raportul oferă un ghid despre cum guvernele și angajatorii pot să îmbunătățească politicile de îngrijire și educație timpurie, inclusiv prin a le oferi copiilor șansa de a beneficia de centre de îngrijire de înaltă calitate, potrivite vârstei lor și accesibile financiar, indiferent de situația familială.

De asemenea, ghidul identifică politici favorabile pentru familii, printre care:

• Concediu remunerat pentru creșterea copilului pentru toți părinții astfel încât să nu existe nicio întrerupere între finalul concediului de creștere a copilului și accesul la servicii necostisitoare de îngrijire a copiilor;
• Condiții de muncă flexibile care să vină în întâmpinarea părinților care lucrează;
• Investiții în pregătirea forței de muncă din serviciile de îngrijire a copiilor, inclusiv cursuri de formare;
• Sisteme de protecție socială care să includă sprijin financiar oferit familiilor care lucrează fără forme legale.

„Pandemia de COVID-19 agravează și mai mult criza gobală a serviciilor de îngrijire pentru copii”, a afirmat Fore. „Familiile au nevoie de sprijinul de guvernelor și al angajatorilor pentru a rezista acestei furtuni și pentru a proteja învățarea și dezvoltarea copiilor”.

OMS și UNICEF avertizează cu privire la scăderea ratei de vaccinare în timpul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2020, 15:22

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF au lansat ieri un avertisment cu privire la scăderea alarmantă la nivel mondial a numărului de copiii care beneficiază de vaccinurile vitale. Situația este determinată de perturbările produse de pandemia de COVID-19 în oferta și cererea de servicii de imunizare.

Conform celor mai noi date publicate de OMS și UNICEF, aceste perturbări pun în pericol progresele înregistrate în acoperirea mai multor copii și adolescenți cu o gamă mai largă de vaccinuri, progrese deja limitate de un deceniu de stagnare a ratei de vaccinare.

Cele mai noi estimări privind acoperirea vaccinală realizate de OMS și UNICEF pentru anul 2019 arată că există pericolul anulării unor îmbunătățiri, cum sunt introducerea vaccinului HPV în 106 țări și sporirea nivelului de protecție a copiilor împotriva mai multor boli. De exemplu, datele preliminare pentru primele patru luni ale anului 2020 indică o scădere semnificativă a numărului copiilor cărora li se administrează toate cele trei doze ale vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP3). Este prima dată în 28 de ani când se constată o scădere a acoperiri vaccinale cu DTP3 – marker al imunizării la nivel național și transnațional.

„Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din istoria sănătății publice, iar în prezent beneficiază de imunizare mai mulți copii decât oricând altădată,” a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Dar pandemia pune în pericol aceste progrese. Lipsirea copiilor de scheme de imunizare de rutină are ca efecte evitabile suferințe și pierderi de vieți omenești care le-ar putea depăși cu mult pe cele provocate de COVID-19. Nu este însă obligatoriu ca situația să evolueze în acest sens. Vaccinurile pot fi administrate în siguranță chiar și în timpul pandemiei, iar noi facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți”.

Perturbări provocate de COVID-19

Cel puțin 30 de campanii de vaccinare împotriva rujeolei sunt în pericol de anulare din cauza pandemiei de COVID-19, fapt care ar putea conduce la noi focare în 2020 și în anii următori. Conform unui nou sondaj puls realizat de UNICEF, OMS și Gavi în colaborare cu Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor al SUA, Institutul de Vaccinuri Sabin și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 75% dintre cele 82 de țări respondente au raportat că, începând cu luna mai a anului 2020, s-au confruntat cu perturbări provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare.

Motivele pentru perturbarea serviciilor diferă. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, populația nu le poate accesa fie din cauze cum sunt reticența de a părăsi domiciliul, întreruperi ale serviciilor de transport, dificultăți economice, restricții de deplasare, fie din teama de a nu se expune contactului cu persoane suferind de COVID-19. De asemenea, mare parte din personalul sanitar nu este disponibil din cauza restricțiilor de circulație, a detașării către centre de tratament al COVID și a lipsei echipamentelor de protecție.

„COVID-19 a transformat vaccinarea (până de curând, o activitate rutinieră) într-o sarcină descurajantă”, a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Trebuie să oprim reducerea ratei de acoperire și să reluăm de urgență programele de vaccinare, înainte ca viețile copiilor să fie puse în pericol de alte boli. Nu putem să înlocuim o criză sanitară cu o alta.”

Rata globală de acoperire, stagnantă

Înainte de apariția COVID-19, nivelul de acoperire vaccinală stagna la 85% în cazul vaccinurilor DTP3 și rujeolic. Probabilitatea ca unui copil născut astăzi să i se administreze înainte de a împlini 5 ani toate vaccinurile recomandate la nivel global este sub 20%.

În 2019, aproape 14 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri vitale, cum sunt vaccinurile DTP3 și rujeolic. Majoritatea acestor copii trăiesc în Africa și, cel mai probabil, nu au acces nici la alte servicii de sănătate. Două treimi dintre acești copii sunt concentrați în 10 țări cu venituri medii și mici: Angola, Brazilia, Republic Democratică Congo, Etiopia, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan și Filipine. Copiii din țările cu venituri medii au o pondere din ce în ce mai mare în rândul celor nevaccinați.

Progrese și provocări pe țări și pe regiuni

S-au înregistrat anumite progrese. Acoperirea regională cu a treia doză a vaccinului DTP în Asia de Sud a crescut cu 12 puncte procentuale în ultimii 10 ani, în special în India, Nepal și Pakistan. Cu toate acestea, aceste progrese greu-câștigate ar putea fi anulate de perturbări asociate pandemiei de COVID-19. Statele care au înregistrat progrese semnificative, cum sunt Etiopia și Pakistan, sunt expuse riscului de regres, dacă serviciile de imunizare nu sunt reluate cât mai curând posibil.

Situația este în special îngrijorătoare în America Latină și în Caraibe, unde ratele de acoperire tradițional mari au scăzut în ultimul deceniu. În Brazilia, Bolivia, Haiti și Venezuela, acoperirea vaccinală a scăzut cu cel puțin 14 puncte procentuale din 2010. Aceste țări se confruntă în prezent și cu perturbări moderate până la severe asociate COVID19.

• Reluarea serviciilor, astfel încât țările să poată oferi în condiții de siguranță servicii de imunizare de rutină în timpul pandemiei de COVID-19, prin respectarea recomandărilor privind igiena, distanțarea fizică asigurarea echipamentelor de protecție pentru personalul sanitar;
• Sprijin pentru ca personalul sanitar să comunice activ cu aparținătorii, cărora să le explice cum au fost reconfigurate serviciile pentru a putea fi prestate în condiții de siguranță;
• Corectarea lacunelor de acoperire și imunitate;
• Extinderea serviciilor de rutină în comunitățile neacoperite, comunități în care trăiesc unii dintre cei mai vulnerabili copii.

Accesul la servicii sociale, medicale și de educație în timpul pandemiei de COVID-19, tot mai problematic!

Publicat de Andra Radu, 8 iulie 2020, 11:10

Principalele probleme cu care se confruntă populația, în special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru, arată rezultatele celei de a treia runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizată de UNICEF.

Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunitățile cuprinse în studiu dificultățile în plata utilităților/chiriei sau ratelor la locuință. În contextul reducerii veniturilor în familie, și copiii sunt direct afectați.

Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activității unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum și de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum și lipsa echipamentelor de protecție au fost și ele invocate.

Raportul arată o creștere până la 61% (față de 34% – runda 1 și 47% – runda 2) a ponderii respondenților care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităților a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenții plasau pe primul loc dificultățile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceștia apreciază într-o proporție mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).

A crescut, de asemenea, percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educației asistate de tehnologie, atât în discursul public și în mass-media, cât și prin efectele în practică ale desfășurării activităților educaționale în mediul online.

Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii din familii monoparentale și copiii ai căror părinți revin în țară, dar și copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și cei din familii cu risc de violență. De asemenea, 15% dintre respondenți îi identifică pe copiii solicitanți de azil și refugiați drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniați cu statut de solicitanți de azil sau refugiați.

Autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluțiile existente, precum și în distribuirea de medicamente și echipamente de protecție în comunități.

„Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii țări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunități din județul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesioniști pot interveni activ în identificarea, prevenirea și rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaționale pe care le au copiii vulnerabili, eficient și cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România și Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Fundația Star of Hope România.

Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a datelor, iar
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide și la instrumentul de colectare a datelor.

În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenți (lucrători comunitari, autorități locale, autorități județene și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din cinci județe – Bacău, Botoșani, Brașov, Dolj și Ilfov – și reprezentanți ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidențial din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și organizații neguvernamentale care oferă protecție copiilor refugiați/solicitanți de azil și copiilor neînsoțiți din București, Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș).

Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020).

Alocațiile universale pentru copii joacă un rol critic în reducerea sărăciei!

Publicat de Andra Radu, 17 iunie 2020, 17:01

Alocațiile universale acordate copiilor, cum ar fi prestațiile financiare necondiționate sau transferurile fiscale, sunt critice în lupta împotriva sărăciei infantile și, cu toate acestea, nu sunt disponibile decât în 1 din 10 țări din lume, potrivit unui nou raport publicat astăzi de către Overseas Development Institute și UNICEF.

Raportul Universal Child Benefits: Policy Issues and Options [Alocațiile universale pentru copii: probleme/provocări și variante de politici] punctează faptul că, în țările cu venituri medii, acordarea unor alocații universale pentru copii reprezentând doar 1% din PIB poate contribui la reducerea cu 20% a sărăciei înregistrate la nivelul întregii populații.

În 15 state cu venituri ridicate, simpla acordare a alocațiilor universale pentru copii a permis reducerea sărăciei infantile cu 5 puncte procentuale, în medie. S-a demonstrat, de asemenea, că alocațiile universale pentru copii diminuează lipsurile și duc la îmbunătățirea bunăstării generale, a sănătății, a educației, a siguranței alimentare, a productivității și a capacității copiilor de a contribui la societatea și economia țării lor când ajung la maturitate.

„Investiția în copii reușește nu doar să schimbe viața acestora, ci și să ofere beneficii substanțiale comunităților lor și întregii societăți”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Mai mult ca niciodată acum, când criza economică provocată de COVID-19 amenință să șteargă ani întregi în care s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei, alocațiile universale acordate copiilor pot fi vitale. Acestea pot ajuta familiile vulnerabile să nu se adâncească în sărăcie și lipsuri și pot feri țările de un impact societal și economic catastrofic”.

Universalizarea prestațiilor sociale reduce riscul prezentat de evaluarea restrictivă a nevoii de ajutor acordat beneficiarilor, prin care unele familii aflate în dificultate rămân fără sprijin financiar, inclusiv din cauza unor erori de excludere. Universalizarea programelor de protecție socială, precum transferurile financiare sau fiscale, contribuie și la eliminarea stigmatizării ce afectează în general beneficiarii schemelor de prestații sociale.

„Alocațiile universale pentru copii joacă un rol critic în reducerea sărăciei, promovând totodată coeziunea socială și sprijinul public pentru garantarea protecției sociale. În țările în care sunt prevăzute alocații universale pentru copii, acestea reprezintă piatra de temelie a sistemelor naționale de politică socială, dovedindu-se a fi eficiente în extinderea protecției sociale în perioade de criză”, afirmă Sara Pantuliano, director executiv al ODI.

Francesca Bastagli, principalul autor al raportului și director pe probleme de echitate și politici sociale în cadrul ODI, adaugă: „În practică, țările au reușit să atingă un grad ridicat de acoperire a populației sau o acoperire completă a alocațiilor universale pentru copii, urmând traiectorii diferite. Implementarea progresivă reprezintă o abordare comună, având la bază un proces iterativ ce implică adoptarea legislației referitoare la alocațiile universale pentru copii și a politicilor de reglementare, dezvoltarea capacității administrative și financiare și obținerea unui sprijin politic și public pentru politicile respective”.

Important de menționat este faptul că, potrivit raportului, programele de transferuri financiare nu reduc implicarea populației active în activități remunerate. Transferurile financiare ajută mai degrabă părinții să găsească un echilibru între exigențele profesionale și nevoile familiilor lor.

Raportul precizează faptul că extinderea acoperirii schemelor de alocații acordate copiilor și familiilor necesită o prioritizare la nivel național și solidaritate internațională pentru asigurarea finanțării – în special în cazul țărilor cu venituri mai mici, confruntate cu o populație numeroasă și constrângeri bugetare cauzate de COVID-19. De asemenea, se subliniază faptul că alocațiile universale pentru copii trebuie susținute de sisteme care oferă o amplă protecție socială și servicii sociale de calitate, inclusiv servicii medicale și educaționale.

Raportul prezintă o serie de modalități prin care se poate obține o acoperire universală, inclusiv modurile prin care țările cu venituri reduse pot implementa scheme de transferuri dedicate copiilor mici și pot ajunge treptat la prestații universale pentru populația de orice vârstă. Adoptarea legislației și a normelor politice, dezvoltarea capacității administrative și financiare și obținerea unui sprijin politic și public pentru politicile respective constituie pași critici ce permit stabilirea unor alocații universale pentru copii.

Măști de protecție, dezinfectant și materiale de informare în școlile din Bacău!

Publicat de Andra Radu, 5 iunie 2020, 16:13

Elevii din clasele terminale s-au reîntors în școli pentru a participa la orele de pregătire a examenelor de evaluare națională și a bacalaureatului. E un moment de bucurie pentru copiii și tinerii care au stat acasă în ultimele luni, dar și pentru profesori, care nu și-au mai văzut elevii decât online în tot acest timp.

Pentru părinți, revenirea copiilor în clase poate fi un motiv de neliniște, dar nu și dacă regulile de igienă și procedurile de distanțare stabilite de autorități vor fi respectate cu strictețe.

Pentru a veni în ajutorul copiilor, cadrelor didactice și părinților, UNICEF a distribuit măști și dezinfectanți, cât și materiale de informare pentru protecția împotriva infectării cu noul coronavirus în 55 de școli gimnaziale, profesionale și licee din județul Bacău. De acestea beneficiază peste 5.000 de elevi și 2.100 de cadre didactice și membri ai personalului auxiliar.

De la începutul epidemiei de COVID-19 în România, UNICEF a distribuit aproximativ peste 670.000 de măști și mănuși, precum și dezinfectanți Direcțiilor de Sănătate Publică din opt județe, Direcțiilor Generale de Asistență socială și Protecția Copilului din întreaga țară, precum și în școli din județul Bacău.

Mai multe detalii despre acțiunea UNICEF, puteți afla accesând acest link.

Numărul copiilor care trăiesc în familii sărace ar putea să crească până la finalul anului!

Publicat de Andra Radu, 2 iunie 2020, 16:43

Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea duce la creșterea cu 86 de milioane a numărului de copii care vor ajunge să trăiască în sărăcie până la finalul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 15%, conform analizei publicate de Salvați Copiii și UNICEF.

Analiza subliniază faptul că, în lipsa unor măsuri urgente pentru protejarea familiilor față de greutățile financiare provocate de pandemie, numărul total al copiilor care trăiesc sub limita sărăciei, în țările cu venituri mici și medii, ar putea ajunge la 672 de milioane până la finalul anului. Aproape două treimi dintre aceștia trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

Țările din Europa și Asia Centrală ar putea înregistra cea mai semnificativă creștere, de până la 44% în regiune. America Latină și Caraibe ar putea înregistra o creștere de 22%.

„Pandemia de coronavirus a generat o criză socio-economică fără precedent, care consumă toate resursele familiilor din întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Amploarea și profunzimea greutăților financiare cu care se confruntă familiile ar putea să anuleze progresele realizate de-a lungul anilor pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și să îi priveze pe aceștia de serviciile esențiale. Fără măsuri concertate, familiile care abia se descurcă ar putea fi împinse în sărăcie, iar cele mai sărace familii s-ar putea confrunta cu privațiuni =nemaiîntâlnite de zeci de ani”.

Salvați Copiii și UNICEF avertizează că impactul crizei economice globale cauzate de pandemie și de politicile de combatere este dublu. Pierderea imediată a veniturilor înseamnă că familiile au mai puține posibilități de a-și asigura nevoile de bază, inclusiv alimente și apă, de a avea acces la asistență medicală sau la educație, iar riscul de căsătorii timpurii, violență, exploatare și abuz la care pot fi expuși copiii crește. Când apare o contracție fiscală, pot scădea atât accesul, cât și calitatea serviciilor de care depind familiile.

Pentru familiile cele mai sărace, lipsa accesului la servicii de asistență socială sau măsuri compensatorii le limitează și mai mult capacitatea de a respecta măsurile de prevenție și distanțare fizică, ceea ce sporește riscul de expunere la infecție a acestora.

„Impactul dur al pandemiei de Covid-19, din punct de vedere al sărăciei, îi va lovi cel mai tare pe copii. Copiii sunt extrem de vulnerabili chiar și la perioade scurte de înfometare și malnutriție, acestea putându-i afecta pentru întreaga viață. Dacă acționăm acum, cu fermitate, putem să prevenim și să limităm pericolul generat de pandemie, cu care se confruntă țările cele mai sărace și unii dintre copiii cei mai vulnerabili. Acest raport ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Sărăcia nu este inevitabilă pentru copii!”, a spus Inger Ashing, Director General Save the Children International.

Înainte de pandemie, la nivel global, două treimi dintre copii nu aveau acces la nicio formă de protecție socială, iar familiile nu puteau să facă față șocurilor de natură financiară, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale. Numai 16% din copiii din Africa beneficiază de protecție socială.

Sute de milioane de copii suferă de sărăcie multidimensională – asta înseamnă că nu au acces la servicii de sănătate, educație, alimentație corespunzătoare sau o locuință adecvată – ceea ce reflectă, de cele mai multe ori, investițiile inechitabile pe care guvernele le fac pentru serviciile sociale.

Pentru copiii care trăiesc în țări deja afectate de conflicte și violență, impactul acestei crize va spori și mai mult riscul de instabilitate și de sărăcie în familie. Regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, unde trăiesc cei mai mulți copii în dificultate din cauza conflictelor, are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor, în vreme ce aproape jumătate din copiii din regiune trăiesc în sărăcie multidimensională.

Pentru a aborda și diminua impactul COVID-19 asupra copiilor din gospodăriile sărace, Salvați Copiii și UNICEF solicită o extindere rapidă și pe scară largă a sistemelor și programelor de protecție socială, inclusiv transferuri de numerar, hrană la școală și prestații pentru copii – acestea fiind investiții esențiale care răspund nevoilor financiare imediate și asigură țărilor baza necesară pregătirii pentru viitoarele șocuri.

Guvernele trebuie să investească și în alte forme de protecție socială, politici fiscale, intervenții privind ocuparea forței de muncă, precum și intervenții pe piața muncii, menite să sprijine familiile. Aici se include și extinderea accesului universal la asistență de sănătate și alte servicii de calitate, precum și investiții în politici favorabile familiilor, cum ar fi concediul plătit și asigurarea îngrijirii copilului.

De la începutul pandemiei de COVID-19, multe țări și-au extins deja programele de protecție socială. De exemplu:

• În Indonezia, programul Kartu Sembako, care asigură asistență lunară în numerar pentru nevoile de consum de bază ale unei familii, s-a extins până la 20 de milioane de persoane. Asistența lunară în numerar pentru familii a crescut de la 150.000 Rupii la 200.000 Rupii.
• În Mongolia, guvernul, în cadrul Programului financiar pentru copii, a crescut alocația lunară de cinci ori, de la 20.000 tugrik (moneda mongolă) pe lună la 100.000 tugrik, pentru o perioadă de 6 luni.
• În Argentina, Programul universal de alocații pentru copii a asigurat o creștere de 3.100 de pesos argentinieni (47 dolari SUA) pentru beneficiarii actuali.
• Iar în Africa de Sud, o serie de scheme de protecție socială, inclusiv Grantul de sprijin pentru copii, de care beneficiază 12,8 milioane de copii, au fost și ele suplimentate.
• În Georgia, Programul de asistență socială orientată va fi suplimentat temporar pentru a sprijini un plus de 70.000 de familii; de asemenea, va asigura suplimentar 100 de lari georgieni pe lună (31 dolari SUA) pentru 21.000 de familii cu trei sau mai mulți copii, pe o perioadă de 6 luni.
• În Armenia, familiile eligibile înscrise în programul de prestații pentru familii vor primi un spor de 50% din prestația respectivă.
• În Columbia, guvernul a creat Programul de solidaritate a veniturilor, pentru a asigura transferul de numerar către familiile care nu beneficiază de niciunul dintre programele guvernamentale naționale. Începând cu 21 mai, peste 2 milioane de familii vulnerabile au beneficiat de un transfer de 320.000 de pesos (echivalentul a 81 de dolari SUA) în două tranșe egale, pentru martie și mai.
• În Peru, guvernul acordă bonusuri de solidaritate gospodăriilor rurale, lucrătorilor independenți și familiilor vulnerabile, precum și o obligațiune universală nouă pentru 6,8 milioane de gospodării. Trebuie să se acorde o atenție specială celor care locuiesc în zone îndepărtate, populațiilor indigene și migranților.

Risc uriaș pentru milioane de copii de a face difterie, rujeolă și poliomielită!

Publicat de Andra Radu, 26 mai 2020, 15:12

COVID-19 perturbă furnizarea de servicii de imunizare salvatoare de vieți în întreaga lume, punând în pericol milioane de copii, care riscă să se îmbolnăvească de difterie, rujeolă și poliomielită, atât în țări bogate, cât și în țări sărace.

Acest avertisment sumbru vine din partea Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, înainte de summit-ul mondial privind vaccinarea care va avea loc în data de 4 iunie și la care vor participa lideri din lumea întreagă pentru a contribui la menținerea programelor de imunizare și a reduce impactul pandemiei în țările cu venituri reduse.

Conform datelor colectate de Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF, Gavi și Institutul de Vaccinuri Sabin, furnizarea serviciilor de imunizare de rutină a fost îngreunată în mod semnificativ în cel puțin 68 de țări și poate afecta aproximativ 80 de milioane de copii, cu vârste sub un an, care trăiesc în aceste țări.

Imunizarea de rutină a copiilor este perturbată              

Din luna martie 2020, serviciile de imunizare de rutină a copiilor au fost perturbate în întreaga lume la un nivel care ar putea fi fără precedent de la începerea programelor extinse de imunizare (PEI) din anii 1970.

Peste jumătate (53%) din cele 129 de state în care au fost disponibile date au raportat perturbări, de la moderate la severe sau o suspendare totală a serviciilor de vaccinare în perioada martie-aprilie 2020.

„Imunizarea este unul dintre cele mai puternice și fundamentale instrumente pentru prevenirea bolilor din întreaga istorie a sănătății publice”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.

„Perturbarea programelor de imunizare provocată de pandemia de COVID-19 amenință să anuleze deceniile de progrese înregistrate împotriva unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare, precum rujeola”.

„La summit-ul mondial privind vaccinarea  din 4 iunie de la Londra, donatorii își vor declarat suportul pentru Gavi, Alianța Mondială pentru Vaccinuri și Imunizare, pentru a susține și accelera aceste eforturi salvatoare de vieți în unele dintre cele mai vulnerabile țări. Îi îndemn, din toată inima, pe donatori să finanțeze integral Alianța. Aceste state, și mai ales acești copii, au nevoie de vaccinuri și au nevoie de Gavi”.

Motivele care au provocat perturbarea furnizării de vaccinuri diferă. Unii părinți sunt reticenți în a-și părăsi domiciliul din cauza restricțiilor de circulație, a lipsei de informare sau din cauza temerii de infectare cu noul coronavirus. Și mulți lucrători medicali nu sunt disponibili din cauza restricțiilor de călătorie sau a reafectării pe alte posturi destinate luptei împotriva COVID-19, precum și din cauza lipsei echipamentului de protecție.

„Mai mulți copii din mai multe țări sunt acum protejați împotriva mai multor boli ce pot fi prevenite prin vaccinare decât oricând în istorie”, a declarat Dr. Seth Berkley, CEO Gavi.

„Din cauza coronavirusului, acest progres imens este acum în pericol, iar boli precum rujeola și poliomielita riscă să reapară. Menținerea programelor de imunizare nu are doar rolul de a preveni mai multe epidemii, ci va asigura și infrastructura de care avem nevoie pentru eventuala vaccinare împotriva COVID-19 la scară internațională”.

Întârzierea transporturilor de vaccinuri exacerbează această situație. UNICEF a raportat o întârziere semnificativă în distribuirea planificată a vaccinurilor din cauza măsurilor de izolare și a scăderii numărului de zboruri comerciale și disponibilității limitate a charterelor. Pentru a reduce aceste întârzieri, UNICEF face apel către guverne, sectorul privat, sectorul transportului aerian și altele în vederea asigurării de spațiu pentru transportul de mărfuri la costuri accesibile pentru aceste vaccinuri care salvează vieți.

Gavi a semnat recent un acord cu UNICEF pentru a oferi finanțări suplimentare menite să acopere costurile mai mari de transport de mărfuri pentru a livra vaccinuri, în contextul reducerii numărului de zboruri comerciale disponibile pentru transport.

„Nu putem permite ca lupta împotriva unei boli să pericliteze progresele obținute pe termen lung în lupta împotriva altor boli”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Avem vaccinuri eficiente împotriva rujeolei, poliomielitei și holerei. Deși circumstanțele actuale pot impune suspendarea temporară a unora dintre eforturile dedicate imunizării, aceste campanii de imunizare trebuie să reînceapă cât se poate de repede sau riscăm să o epidemie mortală cu o alta”.

Săptămâna viitoare, OMS va adresa noi recomandări statelor cu privire la menținerea serviciilor esențiale pe durata pandemiei, inclusiv recomandări privind efectuarea vaccinurilor în condiții de siguranță.

Campaniile de imunizare în masă sunt perturbate temporar

Multe state au suspendat temporar și în mod justificat campaniile de vaccinare preventivă în masă împotriva unor boli precum holera, rujeola, meningita, poliomielita, tetanosul, febra tifoidă și febra galbenă, din cauza riscului transmiterii și a nevoii de a menține distanța fizică în etapele incipiente ale pandemiei de COVID-19.

Campaniile de vaccinare împotriva rujeolei și poliomielitei, îndeosebi, au fost drastic perturbate, cu campanii de vaccinare anti-rujeolă suspendate în 27 de țări și campanii de vaccinare împotriva poliomielitei suspendate în 38 de țări. Cel puțin 24 de milioane de persoane din 21 de state cu venituri reduse susținute de Gavi riscă să nu efectueze vaccinările împotriva poliomielitei, a rujeolei, febrei tifoide și febrei galbene, holerei, rotavirusului, HPV, meningitei A și rubeolei din cauza amânării campaniilor și introducerii unor noi vaccinuri.

La finalul lunii martie, îngrijorările privind răspândirea virusului în condițiile adunărilor publice au dus la publicarea unei serii de recomandări din partea OMS pentru state de a suspenda temporar campaniile de prevenire, în timp ce evaluările de risc și măsurile eficiente de reducere a transmiterii COVID-19 urmau a fi stabilite.

În toată această perioadă, OMS a monitorizat situația, iar acum a publicat recomandări pentru a ajuta statele să decidă cum și când pot relua campaniile de vaccinare în masă. Îndrumările arată că țările vor trebui să facă evaluări specifice de risc pe baza dinamicii locale a transmiterii coronavirusului, în funcție de capacitatea sistemului sanitar și în funcție de beneficiile aduse sănătății publice în urma desfășurării campaniilor de vaccinare de prevenire și de control al epidemiilor.

Pe baza acestor îndrumări și în urma preocupărilor crescânde cu privire la transmiterea poliomielitei, Inițiativa Globală pentru Eradicarea Poliomielitei le recomandă statelor  să înceapă planificarea pentru reînceperea campaniilor de vaccinare împotriva poliomielitei, mai ales în țările cu risc crescut de îmbolnăvire de poliomielită.

În ciuda dificultăților, mai multe state depun eforturi deosebite pentru a continua imunizarea. Uganda se asigură că serviciile de imunizare continuă împreună cu furnizarea altor servicii medicale esențiale, furnizând inclusiv fonduri destinate transportului pentru desfășurarea activităților de informare și comunicare.

În Laos, în ciuda măsurilor de izolare impuse la nivel național în luna martie, imunizarea de rutină a continuat în puncte prestabilite, respectându-se măsurile adoptate de distanțare fizică.

Campania #Reimagine, lansată de UNICEF!

Publicat de Andra Radu, 14 mai 2020, 15:25

Alți peste 6.000 de copii ar putea să moară în fiecare zi, în următoarele șase luni, din cauze care pot fi prevenite, pe măsură ce pandemia de COVID-19 continuă să slăbească sistemele de sănătate și să creeze probleme serviciilor de rutină, a anunțat UNICEF astăzi.

Această estimare se bazează pe o analiză realizată de cercetătorii de la Școala de sănătate publică Johns Hopkins Bloomberg, publicată recent în revista de specialitate The Lancet Global Health. Pe baza celui mai grav din cele trei scenarii, care vizează 118 țări cu venit mic și mediu, analiza estimează că un număr suplimentar de 1,2 milioane de decese din rândul copiilor sub cinci ani ar putea să survină în doar șase luni, din cauza reducerii nivelului de asigurare a serviciilor de sănătate de rutină, precum și a creșterii numărului copiilor afectați de malnutriție severă.

Aceste posibile decese ale copiilor se adaugă celor 2,5 milioane de cazuri deja existente de decese la copii înainte de vârsta de 5 ani, în cele 118 țări incluse în studiu și la un interval de șase luni, amenințând astfel să anuleze progresele obținute în decursul unui deceniu, menite să pună capăt mortalității evitabile copiilor cu vârsta de sub cinci ani.

În plus, mortalitatea maternă ar putea să crească cu încă 56.700 de decese, în doar șase luni, adăugându-se astfel celor 144.000 de decese care se produc deja în aceleași țări, pe parcursul unei jumătăți de an.

„Conform celui mai pesimist scenariu, la nivel global, numărul copiilor care mor înainte de a împlini vârsta de cinci ani ar putea crește pentru prima dată în ultimele decenii”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Nu trebuie să permitem ca mamele și copiii să devină victime colaterale în lupta împotriva virusului. Și nu trebuie ca progresele care s-au făcut de-a lungul deceniilor pentru reducerea deceselor ce pot fi evitate în rândul copiilor și a mamelor să fie pierdute”.

În țările cu sisteme de sănătate deja fragile, COVID-19 produce disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare medicale și pune presiune pe resursele financiare și umane. Vizitele la centrele medicale au scăzut din cauza carantinei, restricțiilor de deplasare și disfuncționalităților din sistemul de transport și pe fundalul temerii comunităților față de infecție. Într-un comentariu pe marginea raportului realizat de Lancet, UNICEF avertizează că aceste disfuncționalități pot să producă o creștere substanțială a deceselor în rândul mamelor și copiilor.

Studiul analizează trei scenarii privind impactul pe care-l are reducerea intervențiilor de sănătate, provocată de criză, asupra deceselor în rândul mamelor și copiilor. Studiul avertizează că, în scenariul cel mai puțin grav, în care reducerea intervențiilor este de aproximativ 15%, se poate produce o creștere de 9,8% a deceselor în rândul copiilor sub cinci ani sau a unui număr estimat la 1.400 decese zilnic și o creștere de 8,3% a deceselor în cazul mamelor.

În scenariul cel mai grav, în care intervențiile se reduc cu aproximativ 45%, se poate produce lunar o creștere de 44,7% a deceselor în rândul copiilor sub cinci ani și de 38,6% a deceselor în rândul mamelor. Aceste intervenții variază de la planificare familială, îngrijiri pre și post natale, naștere, vaccinări și până la servicii de prevenire și curative.

Estimările arată că dacă, din orice motiv, îngrijirile de sănătate de rutină întâmpină probleme și, dacă scade accesul la alimentație, creșterea numărului deceselor copiilor, precum și în rândul mamelorva fi devastatoare.

Cel mai mare număr de decese suplimentare în rândul copiilor se va datora creșterii prevalenței malnutriției severe în rândul copiilor, ceea ce înseamnă un posibil impact dincolo de sistemul de sănătate, și reducerii tratamentului septicemiei și pneumoniei neonatale.

Conform modelării realizate, precum și luând în calcul reducerea intervențiilor din scenariul cel mai pesimist, cele 10 țări care ar putea să aibă cel mai mare număr suplimentar de decese în rândul copiilor sunt: Bangladesh, Brazilia, Republica Democrată Congo, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Uganda și Republica Unită Tanzania.

Cele 10 țări care vor depăși cel mai probabil rata cea mai mare a mortalității copiilor conform scenariului cel mai pesimist sunt: Djibouti, Eswatini, Lesoto, Liberia, Mali, Malaui, Nigeria, Pakistan, Sierra Leone și Somalia. În aceste țări este esențial să se continue furnizarea serviciilor de sănătate care salvează vieți.

În plus față de creșterea potențială a deceselor copiilor sub cinci ani, precum și a celor ale mamelor, prezentată în analiza din revista de specialitate a Lancet Global Health, UNICEF este foarte îngrijorat de celelalte efecte colaterale ale pandemiei asupra copiilor:

• Se estimează că 77% dintre copiii sub 18 ani la nivel global – 1,80 miliarde din cele 2,35 miliarde – trăiesc într-una din cele 132 de țări în care este instituită obligația de a rămâne acasă, începând cu luna mai.
• Aproape 1,3 miliarde de elevi -peste 72% – nu merg la școală la ora actuală, ca urmare a închiderii școlilor în 177 de țări.
• 40% din populația lumii nu are posibilitatea să se spele pe mâini cu săpun și apă acasă.
• Aproape 370 de milioane de copii din 143 de țări care în mod normal se bazează pe mesele școlare ca sursă sigură pentru alimentația zilnică, trebuie acum să caute alte surse deoarece școlile sunt închise.
• Din 14 aprilie, peste 117 milioane de copii din 37 de țări ar putea să nu fie vaccinați împotriva rujeolei deoarece pandemia cauzează întreruperea campaniilor de imunizare, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului.

Săptămâna aceasta, UNICEF lansează #Reimagine, o campanie globală menită să prevină transformarea pandemiei de COVID-19 într-o criză de durată pentru copii, în mod special a celor mai vulnerabili dintre ei – cum ar fi cei afectați de sărăcie, excluziune sau violență domestică. Prin intermediul acestei campanii, UNICEF face un apel de urgență la adresa guvernelor, publicului, donatorilor și sectorului privat să se alăture UNICEF în demersul său de a acționa, a reface și a reimagina o lume care la ora actuală este asaltată de coronavirus:

• Acționăm. Trebuie să acționăm acum pentru a stopa răspândirea bolii, a-i ajuta pe cei bolnavi și a-i proteja pe profesioniștii din linia întâi care-și riscă viața pentru a-i salva pe ceilalți.
• Chiar și atunci când ritmul pandemiei va încetini, toate țările vor trebui să continue reducerea efectelor colaterale asupra copiilor și să rezolve daunele provocate de aceasta. Comunitățile vor trebui să conlucreze, iar la nivel transfrontalier, vor trebui să reconstruiască și să prevină întoarcerea acestei boli.
• Reimaginăm. Dacă am învățat ceva de la COVID-19, este că sistemele și politicile noastre trebuie să protejeze oamenii, tot timpul, nu numai în eventualitatea unei crize.

În timp ce lumea se reface în urma pandemiei, acum este momentul să punem bazele unei reconstrucții mai bune.

Pentru a lansa campania, doi dintre partenerii importanți ai UNICEF au fost de acord să facă o donație generoasă pentru a arăta că răspund acestui apel și pentru a genera mai multe donații din partea publicului în următoarele săptămâni.

„Criza COVID-19 este o criză a drepturilor copilului. Avem nevoie de un răspuns imediat- pe termen mediu și lung care să rezolve provocările create de pandemie și impactul său secundar asupra copiilor, dar, în același timp, să vină cu o versiune clară pentru reconstrucția unei lumi mai bune, atunci când criza va lua sfârșit. Pentru aceasta, avem nevoie de ideile, resursele, creativitatea și dăruirea tuturor”, a declarat Fore. „Astăzi avem o responsabilitate comună, aceea de a reimagina felul cum va arăta lumea de mâine.”

UNICEF lansează un apel la donații!

Publicat de Andra Radu, 12 mai 2020, 14:02

UNICEF face apel pentru strângerea unei sume de 1,6 miliarde de dolari pentru a-și susține acțiunile umanitare dedicate copiilor afectați de pandemia de COVID-19, în creștere față de suma inițială de 651,6 milioane de dolari solicitați într-un apel similar la finalul lunii martie. Această creștere reflectă consecințele socio-economice devastatoare ale bolii și nevoile crescânde ale familiilor. În timp ce epidemia intră în cea de-a cincea lună, costurile materialelor, transporturilor și a serviciilor de protecție a copiilor  a cresc alarmant.

„Pandemia este o criză sanitară care devine rapid o criză a drepturilor copilului”, a afirmat Henrietta Ford, Directorul Executiv UNICEF.

„Școlile sunt închise, părinții nu mai au locuri de muncă, iar familiile se confruntă cu tensiuni sporite. Pe măsură ce începem să ne reimaginăm lumea în urma pandemiei, aceste fonduri ne vor ajuta să intervenim pentru a răspunde crizei, pentru a ne restabili și pentru a proteja copiii împotriva consecințelor sale indirecte”.

Accesul la servicii esențiale precum îngrijirile medicale și imunizarea de rutină a fost deja compromis pentru sute de milioane de copii, lucru care ar putea conduce la o creștere semnificativă a mortalității infantile. De altfel, sănătatea mintală și impactul psihosocial provocat de circulația restricționată, închiderea școlilor și izolarea ulterioară au o probabilitate mare de a intensifica nivelurile de stres deja crescute, în special în rândul copiilor vulnerabili.

Conform unei analize realizată de UNICEF, aproximativ 77% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani din întreaga lume sau 1,8 miliarde de copii trăiesc într-una din cele 132 de țări în care s-au introdus diferite forme de restricție din cauza pandemiei de COVID-19.

Factorii de risc privind violența, abuzul și neglijarea sunt în creștere pentru copiii afectați de restricționarea libertății de mișcare și în condiții de declin economic. Fetele și femeile se confruntă cu un risc crescut de violență sexuală și de gen. În multe cazuri, refugiații, migranții și copiii strămutați intern, precum și persoanele repatriate au acces redus la servicii și protecție și se confruntă cu o expunere sporită la xenofobie și discriminare.

„Am văzut efectele pandemiei în țările cu sisteme sanitare avansate și ne temem de ce s-ar putea întâmpla în statele cu sisteme mai slabe și resurse reduse”, a declarat Fore.

UNICEF își concentrează intervențiile destinate combaterii efectelor pandemiei în statele în care există crize umanitare, acționând atât pentru a preveni transmiterea, cât și pentru a reduce efectele colaterale asupra copiilor, femeilor și grupurilor vulnerabile, în special în privința accesului la servicii medicale, apă și salubritate, educație și protecție socială.

De asemenea, a primit până în prezent o finanțare de 215 milioane de dolari pentru a putea răspunde pandemiei.

Fondurile suplimentare vor ajuta UNICEF să pornească de la rezultatele deja atinse printre care se numără:

• Peste 1,67 miliarde de persoane au primit mesaje despre spălarea mâinilor și igiena respiratorie ca măsuri de prevenție a infectării cu COVID-19;
• Peste 12 milioane de persoane au primit provizii esențiale de apă și materiale sanitare și igienice;
• Printre măsurile de contracarare a pandemiei, UNICEF a distribuit peste 6,6 milioane de perechi de mănuși, 1,3 milioane de măști chirurgicale, 428.000 de măști N95, 291.000 de halate, 13.000 de perechi de ochelari de protecție, 63.500 de viziere, 200 de concentratoare de oxigen și 34.500 de teste de diagnosticare COVID-19, ajutând 52 de state;
• Aproximativ 80 de milioane de copii au fost sprijiniți pentru a putea învăța la distanță sau la domiciliu;
• Peste 10,9 milioane de copii și femei au primit servicii esențiale medicale în unitățile sprijinite de UNICEF; și
• Peste 830.000 de copii, părinți și profesioniști au beneficiat de servicii de sănătate mintală comunitară și de asistență psiho-socială.

În România, încă de la debutul epidemiei, UNICEF a acționat împreună cu partenerii săi guvernamentali și neguvernamentali – pentru a înțelege mai bine cum evoluează situația socială și pentru a veni în ajutorul părinților și copiilor cu informații utile pentru a se putea proteja, furnizând și echipamente de protecție specială astfel încât profesioniștii din prima linie care lucrează pentru copii să continue să asigure servicii esențiale de sănătate și protecție socială.

Printre parteneriatele încheiate de UNICEF în România se numără și cel cu Poșta Română, în cadrul căruia la, începutul lunii mai, compania va distribui un total de 1.080.000 de materiale de informare în județele Brașov și Bacău. De asemenea, beneficiind de o finanțare din partea Fundației Botnar, UNICEF a început livrarea a 210.000 de perechi de mănuși, 280.000 de măști faciale, 20 de concentratoare de oxigen și peste 4000 de kituri de testare pentru SARS-COV-2.

Raport UNICEF: Pandemia de COVID-19 intensifică riscurile la care sunt supuși copiii vulnerabili și familiile lor în România

Publicat de Andra Radu, 29 aprilie 2020, 15:33

În contextul actual al pandemiei de COVID-19, vulnerabilitățile deja existente ale copiilor, familiilor și comunităților pot duce la exacerbarea riscurilor preexistente: acces limitat la servicii sociale, inegalități în ceea ce privește accesul la educație, sărăcie, se arată într-un raport coordonat de Reprezentanța UNICEF în România.

Sursa foto: comunicat UNICEF

Scopul acestui prim raport a fost evaluarea situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, pentru a permite UNICEF și altor actori relevanți să stabilească în mod avizat măsuri de prevenire și răspuns în vederea reducerii consecințelor pandemiei de COVID-19 în trei sectoare: sănătate, educație și servicii sociale.

Categoriile cele mai afectate de măsurile de prevenire a COVID-19 sunt: copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie; copiii de etnie romă (limitarea circulației a redus veniturile familiilor rome); copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; copii care trăiesc în locuințe supraaglomerate; copiii cu dizabilități și persoanele vârstnice, afectate de reducerea activității medicilor de familie în comunități, dar și de diminuarea contactelor sociale.

Copiii din categoriile amintite sunt caracterizați cel mai adesea de vulnerabilități multiple: trăiesc în gospodării multigeneraționale numeroase sau în familii monoparentale, la risc de sărăcie, locuiesc în locuințe supraaglomerate.

„În aceste zile de criză fără precedent, este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor, materiale și umane, pentru a-i proteja pe cei deja vulnerabili. Mii de angajați din serviciile de asistență socială din întreaga țară depun eforturi uriașe pentru a-i proteja pe copiii și părinții aflați în nevoie. Raportul prezentat astăzi este important pentru că aduce în prim plan percepția sintetică a unor oameni de la firul ierbii și ne ajută să înțelegem zonele în care cresc riscurile de vulnerabilitate și a găsi cele mai eficiente soluții pentru reducerea acestora”, a declarat Maria Mădălina Turza, Președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

Sursa foto: comunicat UNICEF

O treime dintre subiecții care au participat la studiu sunt de părere că declanșarea crizei COVID a afectat furnizarea serviciilor medicale în comunitățile lor, în special pe componenta serviciilor oferite în cadrul cabinetelor de medicină de familie. Raportul recomandă o mai bună implicare în comunitate a personalului din cadrul cabinetelor de medicină de familie, coroborat cu dezvoltarea serviciilor complementare de telemedicină; creșterea conlucrării dintre cadrele medicale, asistenții sociali și alte categorii de personal din administrație.

Autorii raportului notează că educația online adâncește inegalitățile de acces la educație al copiilor din familii defavorizate, care nu reușesc întotdeauna să asigure nici necesarul de echipamente tehnologice, nici nu au acces la internet. Soluția ar putea fi implementarea unor programe destinate distribuției de echipamente electronice gratuite sau facilitarea achiziției acestora la prețuri subvenționate pentru copiii din familii cu venituri reduse, cât și asigurarea acestor echipamente pentru cadrele didactice. De asemenea, printre recomandări se numără și dezvoltarea unui plan național privind educația la distanță, care să includă predarea online, și crearea de rețele de suport între părinți, copii și cadre didactice pentru a susține compensarea inegalităților existente în utilizarea mijloacelor electronice în educație.

Sursa foto: comunicat UNICEF

Printre problemele cu care se confruntă serviciile sociale se numără reducerea sau chiar suspendarea activității centrelor de zi și limitarea mobilității în teritoriu a lucrătorilor din domeniu, mai ales având în vedere lipsa materialelor corespunzătoare de protecție. Recomandările sunt: furnizarea de echipament corespunzător personalului existent, în special a materialelor de protecție; conceperea unor proceduri detaliate despre furnizarea de servicii sociale și de servicii de protecție specială pe timpul stării de urgență, în vederea adaptării la aceasta.

„Încă de la începutul stării de urgență, UNICEF a atras atenția asupra categoriilor vulnerabile, în special a copiilor a căror situație riscă să se înrăutățească din cauza măsurilor restrictive. Evaluarea rapidă arată și faptul că, în comunitățile unde există mediatori sanitari și școlari, accesul la servicii de sănătate și de educație a fost mai puțin afectat. Este un argument în plus pentru susținerea extinderii la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, implementat cu succes de UNICEF în 50 de comunități din județul Bacău”, a declarat Pieter Bult, Reprezentant UNICEF în România.

Boardul Copiilor din România și UNICEF, în dialog online despre efectele crizei provocate de COVID-19 asupra copiilor!

Publicat de Andra Radu, 15 aprilie 2020, 10:03

O parte din membrii Boardului Copiilor din România au discutat cu Reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult. Dialogul a fost transmis live pe pagina de Facebook a UNICEF.

În condițiile în care școlile din România sunt închise de peste o lună, iar elevii sunt acasă în grija exclusivă a părinților, UNICEF a vrut să afle de la copii, prin intermediul acestui dialog online, care sunt provocările pe care le întâmpină în această perioadă și cum reușesc să le depășească. La rândul lor, copiii participanți i-au adresat întrebări Reprezentantului UNICEF despre acțiunile organizației pentru reducerea efectelor negative ale COVID-19 asupra celor mici și, în special, asupra copiilor vulnerabili și familiilor acestora din România.

„Este o perioadă plină de provocări pentru noi, toți. UNICEF în România acționează pentru a susține măsurile de contracarare a COVID-19 și, în același timp, depune eforturi pentru a asigura menținerea serviciilor esențiale pentru copii: educație, protecție și sănătate. Încă dinainte de această pandemie situația copiilor din România era dificilă, iar ce se întâmplă în prezent va înrăutăți lucrurile. Dacă nu luăm acum măsurile pentru a continua serviciile esențiale pentru copii, lumea de după pandemie va fi mai dură pentru copii. Realizăm o analiză a situației și dezvoltăm protocoale pentru ca profesioniștii de la nivelul comunității, aflați în prima linie, să poată merge în continuare pe teren, în siguranță, pentru a le asigura servicii copiilor din medii vulnerabile”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Copiii din România sunt preocupați de siguranța părinților care continuă să meargă la serviciu, de educația pe care o primesc în această perioadă, de mediul înconjurător și de impactul pe care măsurile de carantină le au în reducerea poluării, de sursele de informare și de nevoia de a avea un spațiu personal. Copiii au povestit cum reușesc să se descurce în noua normalitate: își găsesc noi hobby-uri, învață să gătească, încearcă să se uite mai puțin la știri și păstrează legătura cu prietenii.

„Eu sunt norocos pentru că pot studia acasă, dar știu că sunt multe locuri în România în care accesul la tehnologie este limitat. Eu și colegii mei suntem mai ‘școliți’ în această perioadă ca înainte, avem chiar mai multe teme de făcut, dar alți copii nu au acces la educație de la distanță. Chiar dacă avem instrumentele de învățare online, nu știm totdeauna să le folosim și sunt profesori care știu să le stăpânească mai puțin decât elevii”, a declarat Sebastian, 16 ani, elev din Ploiești.

Potrivit unui sondaj online efectuat în perioada 22-25 martie de UNICEF prin intermediul platformei www.qie.ro, la care au răspuns peste 4.600 de copii, aproximativ 1.000 de părinți și o 1.000 de profesori, cu două săptămâni înainte de aplicarea chestionarelor, doar 2 din 3 dintre copii au participat la cursuri online. Conform cadrelor didactice, pentru ca educația online să fie eficientă și accesibilă tuturor, 50% dintre respondenți sunt de părere că este nevoie de dispozitive mobile pentru copii, 30% de resurse educaționale, iar 16% de echipament IT pentru școli. 37% dintre părinți au declarat că petrec mai mult timp cu copiii lor și și-ar dori sfaturi despre cum să folosească în mod pozitiv acest timp.

„Această criză va fi o oportunitate importantă pentru umanitate de a înțelege că trebuie să protejăm lumea, să modernizăm sistemul de educație, să găsim noi modalități de a învăța”, a afirmat și Anda, 15 ani, din Oradea.

Estimările UNICEF arată că 9% dintre copiii și tinerii cu vârsta sub 18 ani din întreaga lume (2,34 miliarde) trăiesc într-una din cele 186 de țări în care, din cauza COVID-19, se aplică o formă sau alta de limitare a libertății de mișcare. 60% dintre copiii din lume, adică 1,4 miliarde de tineri, trăiesc într-una din cele 82 de țări în care se aplică măsuri de oprire totală (7%) sau parțială (53%) a activităților economice și sociale, actuala criză sanitară riscând să devină o criză a drepturilor copiilor.

UNICEF: Nu lăsați copiii să devină victime ascunse ale pandemiei de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 13 aprilie 2020, 12:59

Lumea este unită în lupta comună împotriva unui inamic invizibil. Toate eforturile noastre se concentrează asupra măsurilor de evitare sau tratare a COVID-19, iar consecințele grave cu care ne vom confrunta multă vreme după încetarea pandemiei – efectele invizibile ale acesteia – încă nu sunt în atenția tuturor. Această atitudine trebuie să se schimbe.

Copiii și tinerii nu doar contractează COVID-19, ci sunt și printre cele mai grav afectate victime ale acestei boli. Dacă nu luăm acum măsuri pentru a atenua efectele pandemiei asupra copiilor, urmările COVID-19 vor aduce prejudicii ireparabile viitorului nostru comun.

Conform analizei UNICEF, 99% dintre copiii și tinerii cu vârsta sub 18 ani din întreaga lume (2,34 miliarde) trăiesc într-una din cele 186 de țări în care, din cauza COVID-19, se aplică o formă sau alta de limitare a libertății de mișcare. 60% dintre copiii din lume, adică 1,4 miliarde de tineri, trăiesc într-una din cele 82 de țări în care se aplică măsuri de oprire totală (7%) sau parțială (53%) a activităților economice și sociale.

Știm că tinerii și persoanele cele mai vulnerabile suferă cel mai mult în timp de criză. Situația nu este cu nimic diferită în timpul acestei pandemii. Răspunderea noastră este să prevenim suferința, să salvăm vieți și să ocrotim sănătatea fiecărui copil. De asemenea, trebuie să ne îngrijim ca măsurile de control al COVID-19 să fie luate pe baza datelor științifice, pentru a reduce la minim și a preveni pagubele colaterale, impunând măsuri de limitare a duratei acestora.

Un prim pas în această direcție este ca acum, în vremuri de potențială recesiune globală, să rezistăm tentației de a nu face o prioritate din investițiile în viitorul nostru. Cu investiții mai mari, acum, în educație, protecția copiilor, sănătate, nutriție, acces la apă potabilă și salubritate, omenirea va reuși să atenueze pagubele provocate de această criză și să evite crize viitoare. Lumea se va deschide din nou și, odată deschisă, capacitatea celor mai slabe sisteme sanitare va fi indicatorul care ne va arăta cât de bine vom face față unor amenințări viitoare.

State și comunități din întreaga lume trebuie să colaboreze pentru a răspunde acestei crize. Așa cum am învățat în mod dureros în ultimele două luni, până nu vom avea un vaccin, prezența coronavirusului în orice colț al lumii va rămâne o amenințare pentru întreaga omenire. Trebuie să luăm acum măsuri de consolidare a sistemelor de sănătate și a altor servicii sociale adresate copiilor, pentru a promova prioritățile de dezvoltare globală în fiecare țară de pe glob.

Săptămâna aceasta, UNICEF lansează Agenda de acțiune globală, cu scopul de a proteja cei mai vulnerabili copii. Agenda are șase piloni:

• Menținerea sănătății copiilor;
• Asigurarea apei potabile, serviciilor de salubritate și igienei pentru copiii vulnerabili;
• Continuarea educației copiilor;
• Sprijinirea familiilor pentru a-și acoperi necesitățile și a-și îngriji copiii;
• Protejarea copiilor împotriva violenței, exploatării și abuzului;
• Protejarea copiilor refugiați, imigranți și afectați de conflicte armate.

În lipsa acțiunilor urgente, actuala criză sanitară riscă să devină o criză a drepturilor copiilor. Doar colaborând putem să asigurăm sănătatea, siguranța și educația milioanelor de fete și băieți.

În domeniul sănătății, COVID-19 are potențialul de a copleși sistemele sanitare fragile din țările cu venituri mici și medii, precum și de a submina multe dintre progresele realizate în ultimele decenii în ceea ce privește supraviețuirea, sănătatea, alimentația și dezvoltarea copiilor.

Sistemele de sănătate din multe țări erau deja șubrede. Înainte de criza provocată de COVID-19, 32% dintre copiii cu simptome de pneumonie din lume nu ajungeau la medic. Ce se va întâmpla când COVID-19 va lovi cu toată forța?

Deja observăm perturbări ale serviciilor de imunizare, fapt care aduce mai aproape amenințarea unor epidemii provocate de boli pentru care există vaccinuri, cum ar fi poliomielita, rujeola sau holera. Dacă sistemele de sănătate naționale, deja supuse unor solicitări considerabile, ajung să fie depășite de situație, este posibil ca mult mai mulți nou-născuți, copii, tineri și femei însărcinate să devină victime ale altor boli decât cea provocată de coronavirus.

În aceeași măsură, multe programe de alimentație sunt acum perturbate sau suspendate, așa cum sunt programele comunitare de depistare și tratare timpurie a copiilor subnutriți. Trebuie să acționăm acum, pentru a conserva și consolida sistemele de alimentație din fiecare țară din lume.

De asemenea, spălatul mâinilor și celelalte măsuri de igienă personală nu au fost niciodată mai importante decât acum, pentru a ne proteja și a-i proteja pe cei din jur. Însă pentru mulți copii, apa, serviciile de salubritate și grupurile sanitare rămân un vis. La nivel global, 40% din populație, 3 miliarde de oameni, nu au în casă dotările necesare pentru a-și spăla mâinile cu apă și săpun, iar ponderea ajunge la aproape 75% în țările cele mai puțin dezvoltate. Haideți să facem astfel încât fiecare gospodărie, școală și unitate sanitară să dispună de dotările necesare pentru menținerea unui mediu igienic și sănătos.

În domeniul educației, a fost întrerupt parcursul școlar al unei întregi generații de copii. Închiderea unităților de învățământ a perturbat educația a peste 1,57 miliarde de elevi și studenți (91%) din întreaga lume. Din situații anterioare în care au fost închise școlile, știm că elevii, mai ales fetele, care nu frecventează cursurile perioade îndelungate de timp prezintă o probabilitate redusă de a reveni la școală după redeschidere.

Închiderea unităților de învățământ blochează și accesul la programe de alimentație derulate prin intermediul școlii, fapt care conduce la creșterea ratei de malnutriție. Educația și potențialul unei întregi generații de elevi poate să sufere. Niciodată nu a fost mai important să intensificăm măsurile de promovare a educației și să sporim investițiile în învățământ.

Impactul socio-economic al COVID-19 va fi resimțit cel mai puternic de copiii cei mai vulnerabili din lume. Mulți dintre aceștia deja trăiesc în sărăcie, iar consecințele măsurilor de combaterea a COVID-19 pot să adâncească lipsurile cu care se confruntă. În timp ce milioane de părinți se luptă pentru a-și păstra sursele de trai și de venit, guvernele trebuie să amplifice măsurile de protecție socială – să asigure plase de siguranță socială și prestații în bani, să protejeze locurile de muncă, să colaboreze cu angajatorii în sprijinul părinților care muncesc și să promoveze prioritar politici ce asigură familiilor serviciile care salvează vieți: sănătate, alimentație și educație.

Din situații anterioare de urgență sanitară știm că, atunci când școlile sunt închise, serviciile sociale sunt întrerupte și libertatea de mișcare este restricționată, copiii sunt expuși unor riscuri accentuate de exploatare, violență și abuz. De exemplu, închiderea școlilor în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în perioada 2014 – 2016, a avut ca efect creșterea fără precedent a numărului de cazuri în care copiii au fost supuși exploatării prin muncă, neglijării sau abuzului sexual, dar și a numărului de sarcini în rândul adolescentelor.

De cele mai multe ori, actele de violență împotriva copiilor au loc chiar în familie. În majoritatea țărilor, mai mult de 2 din 3 copii sunt supuși pedepselor violente aplicate de cei care îi îngrijesc. Ce se întâmplă oare când acești copii nu pot părăsi domiciliul și nu mai au contact cu profesorii, prietenii sau serviciile de protecție? Și, în timp ce milioane de copii își găsesc calea de comunicare cu lumea prin tehnologiile digitale, cum putem să îi protejăm de riscurile și potențialele consecințe negative ale interacțiunilor online?

Este esențial să existe o mișcare socială pentru eliminarea violenței și abuzurilor împotriva copiilor, după modelul mișcării de eliminare a violenței împotriva femeilor. Cu cât începe mai curând o astfel de mișcare, cu atât vom avea o lume mai bună.

În timp ce reacționăm la pandemia provocată de COVID-19, nu trebuie să uităm de copiii care trăiesc deja în situații de criză umanitară. Se preconiza oricum că 2020 va fi un an în care mai multe persoane decât oricând vor avea nevoie de ajutor umanitar, iar vulnerabilitățile copiilor din țările afectate de crize vor persista. Acum vedem că actuala pandemie accentuează aceste vulnerabilități, expunând copiii unor pericole provenite din două surse. Secretarul General al ONU a lansat un Plan global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19. Depinde de comunitatea internațională să își unească eforturile în sprijinul celor mai vulnerabili copii, cei despărțiți de familie și de cămin, promovându-le drepturile și protejându-i de răspândirea virusului.

În cele din urmă, ocrotirea copiilor în mijlocul acestei crize înseamnă să asigurăm disponibilitatea și accesibilitatea unor produse și materiale care salvează vieți, așa cum sunt medicamentele, vaccinurile, materialele de igienă și materialele educaționale. Actuala pandemie de COVID-19 pune presiune pe sistemul global de producție și de logistică.

Ținând cont de principiile distribuției echitabile, UNICEF conlucrează cu mediul de afaceri pentru a asigura producția și achiziția bunurilor esențiale, să sprijine țările, în special cele ale căror sisteme de sănătate sunt suprasolicitate, să aibă acces egal la materialele necesare combaterii COVID-19. De asemenea, trebuie să avem grijă ca restricțiile de deplasare, interzicerea exporturilor și presiunile la care sunt supuse capacitățile de producție să nu ne împiedice să procurăm și să transportăm bunuri absolut necesare intervențiilor noastre umanitare și programelor de sănătate, educație, apă și salubritate pe care le implementăm.

În prezent, în timpul restricțiilor impuse de pandemie, ne interesează sănătatea noastră și a celor dragi, dar nu trebuie să uităm de milioanele de copii care riscă să devină victimele ascunse ale acestei pandemii. Noi, acum, suntem responsabili pentru viitorul acestor copiii și pentru felul în care va arăta lumea lor.

OMS și UNICEF își unesc forțele împotriva pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 7 aprilie 2020, 13:36

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF au anunțat încheierea unui acord de colaborare în lupta împotriva COVID-19, prin intermediul Fondului de solidaritate pentru combaterea COVID-19, un instrument istoric, susținut de Fundația Națiunilor Unite și de Fundația Filantropică Elvețiană.

Fondul de solidaritate pentru combaterea COVID-19 a fost constituit pentru a facilita o reacție globală fără precedent, sprijinind Planul strategic de pregătire și reacție al OMS. Conform acordului, o primă parte din sumele acumulate în Fond (în prezent, peste 127.000.000 USD) va fi alocată către UNICEF pentru activitățile pe care le desfășoară cu copiii și comunitățile vulnerabile din întreaga lume.

„Pandemia provocată de COVID-19 este fără precedent, impunând o reacție urgentă, bazată pe solidaritate internațională”, a spus Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Organizației Mondiale a Sănătății. „Mă bucur că UNICEF s-a alăturat Fondului de solidaritate. Având în vedere vasta lor experiență în colectarea de fonduri și implementarea de programe, acest parteneriat ne va ajuta să colaborăm îndeaproape pentru a salva vieți”.

Sumele colectate prin intermediul acestui Fond vor fi alocate, printre altele, instruirii și echipării comunităților și personalului sanitar pentru prevenirea, depistarea și tratarea COVID-19. Fondul va ajuta țările să își dezvolte capacitatea sanitară și să atenueze impactul social al coronavirusului, în special efectele asupra femeilor, copiilor și grupurilor sociale vulnerabile. De asemenea, Fondul va susține accelerarea activităților de cercetare și dezvoltare pentru crearea unor tratamente și vaccinuri.

Ca partener cheie în acest efort conjugat, UNICEF va lua măsuri pentru ca familiile și comunitățile din cele mai vulnerabile țări să beneficieze pe deplin de intervenții și să aibă acces la apă, servicii de salubritate, igienă și alte măsuri de prevenție și control al infectării. De asemenea, prin vasta sa rețea de proiecte comunitare și programe de țară, UNICEF se va îngriji ca toți copiii, părinții/ îngrijitorii și personalul din prima linie de intervenție, cum sunt asistenții sociali, cadrele didactice și personalul medical, să primească îndrumări fundamentate științific.

„Avem de-a face cu o situație de urgență nemaiîntâlnită, care impune o reacție extraordinară. Avem nevoie de implicarea tuturor – cetățeni, corporații, fundații, guverne și alte organizații din întreaga lume”, a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „UNICEF se bucură să se alăture Fondului de solidaritate pentru combaterea COVID-19. Parteneriatul va susține eforturile pe care le facem pentru consolidarea sistemelor medicale și de salubritate, precum și pentru protejarea celor mai vulnerabile familii împotriva efectelor în cascadă pe care COVID-19 le are asupra unor sisteme sanitare deja suprasolicitate.”

Fondurile colectate vor fi alocate în baza planului global de intervenție, acolo unde este cea mai mare nevoie. Conducerea OMS preconizează că resursele vor fi îndreptate direct către:

• OMS, pentru activitățile de urmărire a răspândirii virusului, pentru evaluarea lipsurilor și nevoilor, asigurarea echipamentului de protecție personală pentru profesioniștii din linia întâi, asigurarea aparaturii de laborator și de testare în țări din toată lumea și informarea populației și personalului de intervenție din linia întâi cu privire la cele mai noi îndrumări tehnice.
• UNICEF, pentru a lua măsuri ca toți copiii și familiile din întreaga lume să primească toate informațiile științifice necesare, cele mai noi îndrumări ale OMS și informații pertinente la nivel local, pentru a se putea proteja împotriva COVID-19; pentru a sprijini țările vulnerabile, prin asigurarea accesului la apă, servicii de salubritate și igienă, precum și prin măsuri elementare de prevenire și control al infectării; pentru a asigura accesul familiilor și copiilor vulnerabili la asistență medicală.
• CEPI, Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii, partener cheie care, în strânsă colaborare cu OMS, joacă un rol de lider în finanțarea cercetării și dezvoltării pentru producerea unor vaccinuri împotriva COVID-19.

Fondul de solidaritate pentru combaterea COVID-19 a fost constituit la cererea OMS de către Fundația ONU și de Fundația Filantropică Elvețiană, fiind lansat în urmă cu trei săptămâni. Fondul este singurul mecanism prin care persoanele fizice și organizațiile pot contribui direct la eforturile pe care OMS le face la nivel global pentru combaterea pandemiei.

Până în prezent, Fondul a primit contribuții în valoare de 127 de milioane de USD de la peste 219.000 de persoane fizice și de la peste 90 de companii și organizații din întreaga lume. În același timp, parteneriatul reprezintă o extraordinară demonstrație de solidaritate a tuturor organizaților din cadrul ONU, prin coordonare, colaborare și sprijin reciproc, pentru combaterea efectelor imediate și pe termen mai lung ale pandemiei.

„Niciodată nu a fost nevoie mai urgentă de cooperare globală”, a declarat Elizabeth Cousens, Președinte și CEO al Fundației ONU. „Pandemia de COVID-19 ne demonstrează că fiecare dintre noi poate juca un rol în oprirea răspândirii bolii. Generozitatea incredibilă manifestată în întreaga lume față de Fondul de solidaritate pentru combaterea COVID-19 va ajuta OMS, UNICEF, CEPI și partenerii acestora să își accelereze activitățile salvatoare de vieți, în special să sprijine comunitățile cele mai vulnerabile și să grăbească dezvoltarea unui vaccin”.

UNICEF lansează campania „Salvează vieți în România”!

Publicat de Andra Radu, 3 aprilie 2020, 13:44

UNICEF în România lansează cu sprijinul România TV campania „Salvează vieți în siguranță” în vederea strângerii de fonduri destinate achiziționării de echipamente de protecție specială pentru profesioniștii din domeniul serviciilor de asistență socială și medicală, servicii esențiale pentru copiii vulnerabili din România și familiile lor, precum și pentru sprijinul pe termen lung necesar acestor profesioniști.

Acum, mai mult ca oricând, copiii vulnerabili și familiile lor trebuie să rămână sănătoși, să aibă acces la servicii medicale și de asistență socială. Pentru a asigura continuitatea acestor servicii, profesioniștii care merg pe teren în sprijinul copiilor dezavantajați – asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari, asistenți și lucrători sociali – trebuie să fie dotați cu echipamente menite să-i protejeze de infecția cu noul coronavirus.

UNICEF face un apel către români pentru a sprijini acest demers și a dona 2 euro lunar prin trimiterea unui SMS gratuit cu textul COPIL la numărul 8844. Numărul este valabil în rețelele Digi Mobil, Orange România, Telekom Romania Mobile și Vodafone România. După trimiterea SMS-ului cu textul COPIL la 8844 și confirmarea donației, contravaloarea celor 2 euro se va regăsi pe factura de telefonie lunară. În cazul cartelelor PrePay, suma se retrage din creditul cartelei.

„Pentru copiii din comunitățile dezavantajate și familiile lor, prezența în teren a asistenților medicali comunitari, a mediatorilor sanitari și lucrătorilor sociali este esențială. În contextul acestei pandemii, copiii vulnerabili sunt expuși unor riscuri și mai mari, cum ar fi separarea de familie, lipsa accesului la servicii medicale, abuz, neglijență. De aceea, profesioniștii din teren  au nevoie urgentă de protecție și de echipamente speciale, care să le permită să-și desfășoare munca în condiții de siguranță atât pentru ei, cât și pentru copiii pe care îi ajută”, a declarat Pieter Bult, reprezentatul UNICEF în România.

Cu sumele strânse în urma campaniei, UNICEF va achiziționa echipamente de protecție pentru profesioniștii din prima linie de la Supply Division din Copenhaga: măști și mănuși de protecție,  ochelari și costume de protecție,  precum și termometre cu infraroșu și va asigura sprijinul pe termen lung necesar atât profesioniștilor, cât si copiilor vulnerabili si familiilor acestora pentru a accesa servicii de sănătate, educație și protecție socială.

Deja, UNICEF a trimis în zeci de comunități din Bacău dezinfectanți si mănuși de protecție.

Donațiile se pot face și online, prin intermediul paginii https://www.unicef.ro/doneazapentrucopii/siguranta.

Și companiile pot sprijini UNICEF să ajute copiii, direcționând către organizație, fără niciun cost suplimentar, o parte din impozitul pe profit datorat statului sau alte sume.

UNICEF și OIM: Familiile celor care lucrează au nevoie de mai mult sprijin pe măsură ce COVID-19 ia amploare

Publicat de Andra Radu, 30 martie 2020, 15:19

În condițiile creșterii exponențiale a pandemiei de COVID-19, este esențial să se ofere sprijin familiilor celor care muncesc în vederea reducerii consecințelor negative ce afectează copiii, au afirmat azi UNICEF și Organizația Internațională a Muncii (OIM). În contextul pierderii locurilor de muncă, al închiderii școlilor și al indisponibilității serviciilor de îngrijire a copilului, familiile, în special gospodăriile cu venituri mici, au nevoie de sprijin suplimentar.

„Familiile vor simți repercusiunile pandemiei – pierderea locurilor de muncă, stres prelungit și o deteriorare a sănătății mintale – ani la rând”, a declarat coordonatorul programelor de dezvoltare timpurie a copilului din cadrul UNICEF, dr. Pia Rebello Britto.

„În cazul celor mai vulnerabili copii, absența unor sisteme adecvate de protecție socială exacerbează expunerea la situația de criză”.

În cadrul noilor recomandări publicate astăzi, UNICEF îndeamnă angajatorii să țină cont de impactul pe care îl au deciziile lor comerciale asupra familiilor angajaților și să sprijine măsurile de protecție socială pe cât posibil.

De asemenea, UNICEF și OIM îndeamnă guvernele să consolideze măsurile de protecție socială, în special cele adresate familiilor vulnerabile, inclusiv prin susținerea angajatorilor pentru a putea continua să ofere locuri de muncă și salarii, dar și să acorde sprijin financiar celor care și-au pierdut locul de muncă.

„Dialogul social – cu alte cuvinte, consultarea și colaborarea între guverne, angajați, angajatori și reprezentanții acestora – este esențial. Pentru a fi eficace și sustenabil, răspunsul trebuie să fie fondat pe încredere și experiențe variate”, a afirmat Manuela Tomei, directorul Departamentului pentru condiții de muncă și egalitate din cadrul OIM.

Politicile și practicile favorabile familiei, cum ar fi garantarea locurilor de muncă și a salariilor, acordarea de concediu plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, un program de lucru flexibil și accesul la servicii calitative de îngrijire a copilului în situații de urgență, pot face cu adevărat diferența. Acestea permit lucrătorilor să se protejeze și să aibă grijă de ei și de copiii lor, sporind totodată productivitatea și sentimentul de siguranță în rândul angajaților.

Recomandările preliminare adresate angajatorilor în vederea reducerii consecințelor negative ale COVID-19 includ:

• Monitorizarea și implementarea recomandărilor făcute de autoritățile locale și naționale și comunicarea informațiilor critice angajaților.
• Evaluarea actualelor politici implementate la locul de muncă pentru a vedea dacă oferă suficient sprijin angajaților și familiilor lor.
• Adoptarea bunelor practici pentru implementarea actualelor sau noilor politici în baza dialogului social, a legislației naționale din domeniul muncii și a standardelor internaționale din domeniul muncii. Asigurarea că toți angajații beneficiază de măsuri de sprijin la locul de muncă, fără discriminare, și că aceștia le cunosc, le înțeleg și apelează la ele fără ezitare.
• Asigurarea unui mediu profesional lipsit de discriminare și stigmatizare socială prin facilitarea formării și oferirea unor mecanisme de raportare confidențiale și sigure.
• Adoptarea unor programe de lucru adaptate nevoilor familiilor pentru a oferi angajaților mai multă libertate în ceea ce privește momentul și locul în care își pot îndeplini sarcinile de serviciu. Considerarea posibilității acordării unui sprijin alternativ părinților care lucrează, precum soluții de îngrijire a copilului, în cazul în care nu este posibilă stabilirea unui program de lucru flexibil.
• Sprijinirea părinților care lucrează cu soluții de îngrijire a copilului sigure și adecvate contextului creat de COVID-19.
• Prevenirea și eliminarea riscurilor ocupaționale prin consolidarea măsurilor de sănătate și securitate la locul de muncă.
• Îndrumare și formare cu privire la măsurile de sănătate și securitate la locul de muncă și regulile de igienă.
• Încurajarea angajaților să solicite asistență medicală adecvată în caz de febră, tuse și dificultăți de respirație.
• Sprijinirea angajaților pentru a face față stresului în timpul epidemiei de COVID-19.
•  Sprijinirea măsurilor de protecție socială ale guvernului în conformitate cu Convenția nr. 102 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială și Recomandarea nr. 202 a OIM privind nivelurile minime de protecție socială. Sprijinul din partea companiilor poate include, de exemplu, subvenții pentru angajați în vederea garantării accesului la asigurările de sănătate, șomaj și indemnizația pentru incapacitate de muncă și ar trebui să vizeze și lucrătorii din sectorul informal.

Plan global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19

Publicat de Andra Radu, 26 martie 2020, 13:40

Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a lansat ieri un plan global privind răspunsul umanitar coordonat, în valoare de 2 miliarde de dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob.

COVID-19 a provocat deja decesul a peste 16.000 de peroane în lumea întreagă, raportându-se aproape 400.000 de cazuri de infectare. Virusul s-a extins în toate colțurile lumii, iar acum începe să se răspândească și în țările care se confruntă deja cu crize umanitare din cauza conflictelor, dezastrelor naturale și schimbărilor climatice.

Planul de răspuns va fi implementat de către agențiile ONU, împreună cu ONG-urile internaționale și consorțiile neguvernamentale ce joacă un rol direct la nivelul răspunsului. Acesta va permite:

• livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testare și echipamente medicale pentru tratarea pacienților;
• instalarea unor dotări pentru spălarea mâinilor în tabere și amplasamente;
• lansarea unor campanii de informare a populației cu privire la modul în care se poate proteja pe sine și pe ceilalți împotriva virusului;
• crearea unor poduri și noduri aeriene în Africa, Asia și America Latină pentru transportul lucrătorilor umanitari și al proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.

Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a afirmat:

„COVID-19 amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente.

Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure. Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.

Subsecretarul General pentru Afaceri Umanitare, Mark Lowcock, a declarat:

„COVID-19 a complet viața populației în unele dintre cele mai bogate țări ale lumii. Acum, virusul ajunge în locurile în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil la apă curată și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi și vor ajunge în stare critică.

 Ar fi crud și imprudent să lăsăm țările cele mai sărace și mai vulnerabile în voia sorții. Dacă permitem coronavirusului să se răspândească liber în aceste locuri, vom expune milioane de oameni la un risc crescut, regiuni întregi se vor afunda în haos, iar virusul va putea face din nou înconjurul lumii.  

 Statele ce luptă împotriva pandemiei pe propriul teritoriu acordă prioritate persoanelor din propriile comunități, așa cum e de așteptat. Însă cruntul adevăr este că nu vor reuși să își protejeze populația dacă nu acționează acum pentru a ajuta țările cele mai sărace să se protejeze.

 Prioritatea noastră este să ajutăm aceste țări să se pregătească și să continuăm să sprijinim milioanele de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU. Finanțate corespunzător, eforturile noastre de implementare a unui răspuns la nivel global vor pune la dispoziția organizațiilor umanitare instrumentele necesare pentru a lupta împotriva virusului, pentru a salva vieți și pentru a contribui la oprirea răspândirii COVID-19 pe întreg mapamondul”.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat:

„Virusul se răspândește acum în țările cu sisteme sanitare deficitare, inclusiv în unele care se confruntă deja cu crize umanitare. Aceste state au nevoie de sprijinul nostru, nu numai din motive de solidaritate, ci și pentru a ne proteja pe noi toți și pentru a suprima această pandemie. Totodată, nu trebuie să combatem pandemia ignorând celelalte urgențe sanitare și umanitare”. 

Directorul executiv al  UNICEF, Henrietta H. Fore, a declarat:

„Copiii sunt victimele ascunse ale pandemiei de COVID-19. Izolarea obligatorie și închiderea școlilor afectează educația, sănătatea mintală și accesul acestora la servicii medicale de bază. Riscul de exploatare și abuz este mai mare ca oricând, atât în cazul băieților, cât și în cel al fetelor. Pentru copiii migranți sau cei care trăiesc în zone de conflict, consecințele vor fi unele fără precedent. Nu trebuie să îi abandonăm”.

La lansarea virtuală a Planului global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19, Secretarului General al ONU i s-au alăturat, prin legătură video, dl Lowcock, dr. Tedros și dna. Fore.

Împreună, au făcut apel la statele membre ale ONU să contribuie la reducerea impactului COVID-19 în țările vulnerabile și la oprirea răspândirii virusului la nivel mondial, prin oferirea unui sprijin cât mai solid acestui plan, susținând totodată apelurile umanitare existente ce ajută peste 100 de milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU.

Statele membre au fost avertizate că orice deturnare a fondurilor rezervate operațiunilor umanitare în curs ar duce la crearea unui mediu în care holera, rujeola și meningita ar putea lua amploare, în care și mai mulți copii ar putea deveni subnutriți și în care extremiștii ar putea prelua controlul – un mediu ce ar constitui un teren extrem de fertil pentru coronavirus.

Pentru demararea planului de răspuns, dl. Lowcock a alocat alte 60 de milioane de dolari din Fondul central de răspuns în situații de urgență al ONU (CERF). Astfel, sprijinul acordat de CERF acțiunilor umanitare întreprinse ca răspuns la pandemia de COVID-19 a ajuns la 75 de milioane de dolari. În plus, din fondurile comune grupate în funcție de țară s-au alocat peste 3 milioane de dolari până în prezent.

Această nouă alocare CERF – una dintre cele mai consistente realizate vreodată – va ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de aprovizionare și transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare, OMS să oprească răspândirea pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor umanitar și protecție persoanelor celor mai afectate de pandemie, inclusiv femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor strămutate intern.

Sprijinul va include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și mintale, al apei și salubrității, al nutriției și al protecției.

Recomandări pentru protecția copiilor și sprijinirea acțivităților școlare în siguranță

Publicat de Andra Radu, 11 martie 2020, 17:09

Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR), UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au emis ieri noi recomandări ce urmăresc protejarea copiilor și a școlilor împotriva transmiterii virusului COVID-19.

Recomandările prezintă o serie de aspecte critice și liste de verificare practice menite să garanteze siguranța școlilor. De asemenea, consiliază autoritățile naționale și locale cu privire la modalitățile prin care pot adapta și implementa planurile de urgență la nivelul unităților de învățământ.

În situația în care școlile se închid, recomandările includ îndrumări pentru atenuarea posibilului impact negativ al acestui demers asupra educației și sănătății copiilor.

Aceasta presupune existența unor planuri solide care să asigure continuitatea procesului de educație, inclusiv prin opțiuni de educație la distanță, precum strategii de învățare online și emisiuni radio cu conținut pedagogic, și accesul tuturor copiilor la servicii esențiale.

Aceste planuri ar trebui să cuprindă și pașii ce trebuie urmați pentru redeschiderea în siguranță a școlilor.

Acolo unde școlile rămân deschise, pentru a asigura protecția și informarea copiilor și a familiilor lor, recomandările prevăd:

• Să se ofere copiilor informații despre modalitățile prin care se pot proteja;
• Să se promoveze cele mai bune practici de igienă și de spălare a mâinilor și să se furnizeze articole de igienă;
• Să se curețe și să se dezinfecteze clădirile școlilor, mai ales instalațiile de apă și cele sanitare;
• Să se intensifice circulația aerului și ventilația.

Deși vizează în mod special țările care au confirmat deja transmiterea virusului COVID-19, recomandările sunt pertinente și în orice alt context.

Prin intermediul educației, elevii pot fi încurajați să susțină practicile de prevenire și control ale bolilor în familie, la școală și în comunitatea lor, vorbind cu ceilalți despre modalitățile prin care se poate preveni răspândirea virusurilor.

Menținerea activităților școlare în siguranță sau redeschiderea școlilor după o perioadă în care au fost închise implică analizarea a numeroase aspecte, dar, dacă se realizează corect, un astfel de demers poate promova sănătatea publică.

De exemplu, ghidurile referitoare la siguranța școlilor implementate în Guineea, Liberia și Sierra Leone în timpul epidemiei de Ebola, ce a durat din 2014 până în 2016, au contribuit la prevenirea transmiterii virusului prin intermediul școlilor.

UNICEF îndeamnă școlile – fie că sunt deschise, fie că își ajută elevii prin metode de învățare la distanță – să acorde elevilor un sprijin holistic.

Școlile ar trebui să ofere copiilor informații vitale referitoare la spălatul mâinilor și alte măsuri prin care se pot proteja pe ei și familiile lor, să faciliteze acordarea de sprijin în domeniul sănătății mintale și să ajute la prevenirea stigmatizării și a discriminării, încurajând elevii să se comporte frumos unii cu alții și să evite stereotipurile când vorbesc despre virus.

În plus, noile îndrumări conțin sfaturi și liste de verificare utile părinților și persoanelor responsabile de copii, dar și copiilor și elevilor. Printre acțiunile recomandate, se numără:

• Monitorizarea sănătății copiilor și ținerea copiilor acasă în cazul în care sunt bolnavi,
• Încurajarea copiilor să pună întrebări și să își exprime preocupările și
• Deprinderea obiceiului de a tuși sau a strănuta într-un șervețel sau în cot și evitarea atingerii feței, ochilor, gurii și nasului.

25 de ani de progrese inegale!

Publicat de Andra Radu, 4 martie 2020, 12:13

Numărul fetelor care merg la școală și își continuă studiile este mai mare ca oricând la nivel global, însă progresele remarcabile înregistrate în domeniul educației au contribuit prea puțin la construirea unui mediu în care fetele au parte de mai multă egalitate și de mai puțină violență, au avertizat astăzi UNICEF, Plan International și UN Women într-un nou raport.

Conform raportului, emis înainte de cea de-a 64-a sesiune a Comisiei pentru Statutul Femeii, numărul fetelor aflate în afara sistemului de învățământ a scăzut cu 79 de milioane în ultimele două decenii. În ultimul deceniu, raportul dintre fetele și băieții care frecventează învățământul secundar s-a modificat în favoarea fetelor.

Cu toate acestea, violența împotriva femeilor și a fetelor rămâne un fenomen răspândit. În 2016, de exemplu, femeile și fetele au reprezentat 70% dintre persoanele identificate ca victime ale traficului la nivel mondial, majoritatea dintre ele fiind victime ale exploatării sexuale. Uimitor este faptul că una din 20 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani – în jur de 13 milioane – a fost victima unui viol în decursul vieții, aceasta fiind una dintre cele mai violente forme de abuz sexual la care sunt expuse femeile și fetele.

„În urmă cu 25 de ani, guvernele lumii și-au luat un angajament față de femei și fete, însă și-au respectat promisiunea doar parțial. Deși, la nivel mondial, s-a obținut sprijin politic pentru școlarizarea cât mai multor fete, acestora nu li s-au oferit competențele și susținerea de care au nevoie nu doar pentru a-și construi propriul destin, ci și pentru a putea trăi în siguranță și demnitate”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

„Accesul la educație nu este suficient – trebuie să schimbăm și comportamentul și atitudinea oamenilor față de fete. Putem vorbi într-adevăr de egalitate doar în momentul în care toate fetele beneficiază de protecție împotriva violenței, își pot exercita drepturile în mod liber și se bucură de șanse egale în viață”.

Raportul, A New Era for Girls: Taking stock on 25 years of progress este publicat în contextul campaniei Generation Equality și marchează cea de-a 25-a aniversare a Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune –planul istoric elaborat în scopul promovării drepturilor femeilor și ale fetelor.

Sursa foto: UNICEF

„Este esențial să tragem la răspundere guvernele în legătură cu angajamentul pe care și l-au asumat prin istorica Declarație de la Beijing, iar acest raport furnizează o imagine detaliată a lumii în care trăiesc fetele 25 de ani mai târziu”, a afirmat directorul general al Plan International, Anne-Birgitte Albrectsen.

„Adolescentele, în mod special, se confruntă cu un nivel ridicat al discriminării pe criterii de vârstă și gen și continuă să fie ignorate în comunitățile lor și în forumurile decizionale, rămânând în mare parte invizibile la nivelul politicilor guvernamentale. Încurajarea și susținerea adolescentelor aduc un triplu beneficiu societății – pentru fetele de azi, adultele care vor deveni și viitoarea generație de copii.

Dacă nu reușim să înțelegem acest lucru și nu punem capăt discriminării ce afectează fetele din întreaga lume, ne va fi foarte greu să atingem țelurile ce țin de egalitatea de gen stabilite în cadrul Agendei 2030.”

„După 1995, an în care, la Beijing, s-a manifestat pentru prima dată interes față de problemele cu care se confruntă fetele, am văzut tot mai multe fete revendicându-și drepturile și trăgându-ne la răspundere. Însă lumea nu a reușit să răspundă așteptărilor lor privind gestionarea responsabilă a planetei, o viață fără violență și speranța unei independențe economice”, a afirmat directorul executiv al UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka.

„În condițiile în care femeile și fetele trebuie să aloce de trei ori mai mult timp și energie decât bărbații treburilor gospodărești, fetele nu au cum să beneficieze de șanse egale pentru a putea face tranziția de la școală la locuri de muncă decente, în medii profesionale sigure. Pentru binele tuturor, este esențial ca acest lucru să se schimbe, asigurându-ne totodată că abilitățile pe care le dobândesc fetele în școală sunt potrivite pentru locurile de muncă ale viitorului din zona digitală și tehnologică și că se elimină violența împotriva lor”.

În prezent, fetele sunt expuse unui risc crescut de violență în orice mediu – atât în spațiul online, cât și la școală, acasă și în comunitate – consecințele acesteia fiind de ordin fizic, psihologic și social.

Raportul notează faptul că o serie de practici negative, precum căsătoriile timpurii și mutilarea genitală a femeilor (MGF), continuă să perturbe și să pericliteze viața, probabil, a milioane de fete din întreaga lume.

În fiecare an, 12 milioane de fete se căsătoresc la vârste fragede, iar 4 milioane sunt expuse riscului de MGF. La nivel global, probabilitatea ca fetele de 15-19 ani să justifice violența împotriva femeilor în spațiul conjugal este la fel de mare ca în rândul băieților de aceeași vârstă.

Sursa foto: UNICEF

Raportul evidențiază, în cazul fetelor, și tendințe negative îngrijorătoare în domeniul nutriției și al sănătății, multe dintre ele de neimaginat în urmă cu 25 de ani. De exemplu, globalizarea, trecerea de la o alimentație tradițională la alimente procesate nesănătoase și expansiunea rapidă a marketingului agresiv ce vizează copiii au condus la creșterea consumului de alimente nesănătoase și de băuturi zaharoase. Aceasta a contribuit la răspândirea supraponderabilității și a obezității în rândul copiilor și al adolescenților.

Între 1995 și 2016, prevalența supraponderabilității aproape s-a dublat în cazul fetelor de 5-19 ani, de la 9% la 17%, numărul actual al fetelor supraponderale (155 de milioane) dublându-se față de cel înregistrat în 1995 (75 de milioane).

În România, potrivit unui studiu publicat în 2017 de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, la fetele de 8 ani, prevalența obezității este de 9%, mai mică față de prevalența obezității la băieți (13,50%).

Datele Institutului de Statistică al UNESCO arată că, în 2017, 170.718 fete din învățământul primar, gimnazial și secundar se aflau în afara sistemului de educație din România, în creștere față de 162.669 în 2016 și față de 143.311 în 2015.

La nivel global, în ultimii 25 de ani, au apărut, de asemenea, tot mai multe preocupări cu privire la deteriorarea sănătății mintale, datorată parțial și utilizării excesive a tehnologiilor digitale.

Raportul notează faptul că suicidul reprezintă, în momentul de față, a doua cauză de deces în cazul adolescentelor de 15-19 ani, fiind depășit doar de patologiile materne.

Fetele prezintă în continuare un risc crescut de contractare a unor infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, acesta din urmă afectând în prezent 970.000 de adolescente în vârstă de 10-19 ani, față de 740.000 în 1995. Adolescentele de 10-19 ani reprezintă în continuare aproape 3 din 4 cazuri de noi infecții detectate la nivelul adolescenților din întreaga lume.

Raportul îndeamnă la acțiune în următoarele domenii:

• Valorificarea și multiplicarea oportunităților oferite fetelor, indiferent de mediul de proveniență, apartenența etnică și statutul socioeconomic, pentru ca acestea să poată deveni agenți ai schimbării îndrăzneți și ambițioși și să identifice soluții, implicându-se activ – prin vocile, opiniile și ideile lor – în diverse dialoguri, platforme și procese privind organismele, comunitățile, educația și viitorul lor.

• Creșterea investițiilor în politici și programe în vederea promovării unor modele promițătoare care să permită accelerarea progreselor cu și pentru adolescente, în ton cu realitatea actuală a lumii, inclusiv dezvoltarea competențelor de care au nevoie acestea pentru cea de-a patra revoluție industrială și pentru o mișcare generațională care să pună capăt violenței de gen, căsătoriilor timpurii și MGF.

• Intensificarea investițiilor pentru producerea, analizarea și utilizarea datelor și a studiilor de înaltă calitate, dezagregate în funcție de vârstă și gen, în domenii în care nivelul de cunoștințe este unul limitat, precum violența de gen, dobândirea de competențe adecvate pentru secolul XXI, nutriția și sănătatea mintală a adolescenților.

OMS-UNICEF-Lancet: La nivel mondial, copiilor nu li se oferă o viață sănătoasă și un mediu sigur pentru viitor!

Publicat de Andra Radu, 21 februarie 2020, 12:38

Nicio țară nu protejează în mod adecvat sănătatea, mediul și viitorul copiilor, conform unui raport de referință publicat de către o comisie formată din peste 40 de experți în sănătatea copilului și a adolescentului din întreaga lume. Comisia a fost convocată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și The Lancet.

Potrivit raportului intitulat Un viitor pentru copiii lumii, sănătatea și viitorul fiecărui copil și adolescent din lume sunt periclitate în mod direct de degradarea mediului înconjurător, de schimbările climate și practicile de marketing abuzive care promovează intens în rândul copiilor mâncarea procesată de tip fast food, băuturile zaharoase, alcoolul și tutunul.

„În ciuda îmbunătățirii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în ultimii 20 de ani, progresele s-au blocat și riscă chiar să fie anulate”, a afirmat fostul prim-ministru al Noii Zeelande și copreședintele Comisiei, Helen Clark.

„Se estimează că aproximativ 250 de milioane de copii sub cinci ani din țările cu venituri mici și medii riscă să nu își atingă potențialul de dezvoltare, conform unor indicatori indirecți ce măsoară deficitul de creștere și sărăcia. Însă și mai îngrijorător este faptul că fiecare copil din lume se confruntă în prezent cu riscuri existențiale din cauza schimbărilor climatice și a presiunilor comerciale”.

„Statele trebuie să abordeze sănătatea copilului și a adolescentului dintr-o altă perspectivă, să se asigure nu numai că reușim să avem grijă de copiii noștri în prezent, ci și că protejăm lumea pe care o vor moșteni aceștia în viitor”, a adăugat Clark.

Intensificarea schimbărilor climatice amenință viitorul fiecărui copil

Raportul include un nou index global cu 180 de țări, ce compară performanțele acestora în ceea ce privește prosperitatea copiilor – cu ajutorul unor indicatori referitori la supraviețuirea și bunăstarea copilului, precum cei din domeniul sănătății, educației și nutriției, sustenabilității – cu un indicator indirect referitor la emisiile de gaze cu efect de seră, și echitatea sau discrepanțele înregistrate la nivelul veniturilor.

Potrivit raportului, în timp ce țările cele mai sărace trebuie să sprijine mai mult copiii pentru ca aceștia să poată avea o viață sănătoasă, emisiile excesive de carbon – provenind în mod disproporționat din țările mai bogate – amenință viitorul tuturor copiilor.

În cazul în care încălzirea globală va depăși 4°C până în anul 2100 conform previziunilor actuale, aceasta va avea consecințe devastatoare asupra sănătății copiilor din cauza creșterii nivelului oceanelor, a valurilor de căldură, a proliferării bolilor precum malaria și febra dengue și a malnutriției.

Conform indicelui, copiii din Norvegia, Republica Coreea și Olanda au cele mai mari șanse de supraviețuire și bunăstare, în timp ce copiii din Republica Centrafricană, Ciad, Somalia, Niger și Mali se află la polul opus. România se află pe poziția 80, între Rusia (79) și Bahamas (81).

Cu toate acestea, când autorii au analizat emisiile de CO2 pe cap de locuitor, țările din fruntea clasamentului au ajuns la coada acestuia: Norvegia a ocupat poziția 156, Republica Coreea, poziția 166, iar Olanda, poziția 160. Fiecare dintre cele trei state emite o cantitate de CO2 pe cap de locuitor ce depășește cu peste 210% ținta lor pentru anul 2030. Statele Unite ale Americii (SUA), Australia și Arabia Saudită se numără printre primele zece state cu cele mai mari emisii.

„Peste 2 miliarde de oameni trăiesc în țări în care dezvoltarea este frânată de crize umanitare, conflicte și dezastre naturale, probleme asociate tot mai mult cu schimbările climatice”, a afirmat ministrul senegalez Awa Coll-Seck, copreședinte al Comisiei. „Deși unele dintre cele mai sărace țări au și cele mai scăzute emisii de CO2, multe dintre acestea sunt expuse celor mai dure impacturi ale climei care se schimbă rapid. Promovarea unor condiții mai bune în prezent care să permită supraviețuirea și prosperitatea copiilor la nivel național nu trebuie să se facă cu prețul periclitării viitorului copiilor la nivel global”.

Singurele țări aflate pe drumul cel bun, cu șanse de a atinge țintele referitoare la emisiile de CO2 pe cap de locuitor până în 2030 și, totodată, cu performanțe bune (printre primele 70) la nivelul indicatorilor privind prosperitatea copiilor, sunt: Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay și Vietnam.

Copiii cad pradă publicității nocive, obezitatea infantilă crescând de 11 ori

Raportul atrage atenția și asupra pericolului la care sunt expuși copiii prin practicile nocive de marketing. Datele sugerează că, în unele țări, copiii văd 30.000 de reclame numai la televizor într-un singur an, în timp ce gradul de expunere a tinerilor la reclame pentru țigări electronice a crescut cu 250% în SUA în doi ani, ajungând la peste 24 de milioane de tineri.

Profesorul Anthony Costello, unul dintre autorii Comisiei, a declarat: „Autoreglementarea sectorului nu a avut rezultatul scontat. Studiile realizate în Australia, Canada, Mexic, Noua Zeelandă și SUA – printre multe altele – au arătat că practicile de autoreglementare nu au reușit să limiteze promovarea produselor în rândul copiilor.

De exemplu, în ciuda faptului că, în Australia, sectorul a adoptat procedura de autoreglementare, telespectatorii din rândul copiilor și adolescenților au fost în continuare expuși unui număr de 51 de milioane de reclame la băuturi alcoolice într-un singur an de transmisii televizate de fotbal, cricket și rugby. Iar realitatea ar putea fi și mai dură: avem puține date și cifre referitoare la imensa expansiune a reclamelor și a algoritmilor de pe rețelele de socializare care se adresează copiilor noștri”.

Expunerea copiilor la reclame despre mâncarea de proastă calitate și băuturi zaharoase îi determină să cumpere alimente nesănătoase și contribuie la înmulțirea cazurilor de supraponderabilitate și obezitate, stabilindu-se o legătură între marketingul agresiv și creșterea alarmantă a obezității infantile. Numărul copiilor și adolescenților obezi a crescut de 11 ori, de la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane în 2016, implicând un cost enorm pentru individ și societate.

Manifest pentru a acționa imediat în favoarea sănătății copiilor și a adolescenților

Pentru a oferi protecție copiilor, autorii independenți din cadrul Comisiei îndeamnă la o nouă mișcare globală cu și pentru copii. Printre recomandările lor se numără:

1. Stoparea emisiilor de CO2 ca o măsură de maximă urgență pentru a asigura un viitor copiilor pe această planetă;
2. Plasarea copiilor și a adolescenților în centrul eforturilor noastre de dezvoltare durabilă;
3. Noi politici și investiții în toate sectoarele care să vizeze sănătatea și drepturile copilului;
4. Ascultarea vocii copiilor în momentul luării deciziilor referitoare la politicile care îi afectează;
5. O reglementare mai aspră la nivel național a marketingului nociv, susținută de un nou Protocol opțional la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

Dr. Richard Horton, redactor-șef al seriei de publicații The Lancet, a declarat: „Oportunitatea este imensă. Sunt disponibile date. Avem la îndemână instrumentele necesare. De la șefi de stat până la autorități locale, de la lideri ONU până la copiii înșiși, Comisia ne îndeamnă pe toți să intrăm într-o nouă eră în ceea ce privește sănătatea copiilor și a adolescenților. Va fi nevoie de curaj și angajament pentru a reuși. Este testul suprem al generației noastre”.

„De la criza climatică până la obezitate și publicitatea nocivă, copiii din lumea întreagă se confruntă cu amenințări de neimaginat în urmă cu doar câteva generații”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Este momentul să abordăm sănătatea copilului dintr-o altă perspectivă, una care plasează copiii în fruntea agendei de dezvoltare a oricărui guvern și pune bunăstarea acestora înaintea oricăror altor considerente”.

„Acest raport arată că decidenții de la nivel mondial dau, mult prea adesea, greș când vine vorba de copiii și tinerii de azi: nu reușesc să le protejeze sănătatea, nu reușesc să le protejeze drepturile și nu reușesc să le protejeze planeta”, a afirmat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății.

„Acesta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate țările, în sensul că trebuie să investească în sănătatea și dezvoltarea copiilor, să le asculte vocea, să le protejeze drepturile și să construiască un viitor demn pentru copii”.

20 noiembrie – Ziua Mondială a Drepturilor Copilului!

Publicat de Andra Radu, 20 noiembrie 2019, 17:05

Ziua Universală a Drepturilor Copilului a fost stabilită în 1954 şi este sărbătorită, în fiecare an, la 20 noiembrie, susţinând unitatea internaţională, conştientizarea situaţiei copiilor la nivel mondial şi asigurarea bunăstării copiilor.

La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adresat ţărilor din întreaga lume rugămintea de a organiza, începând cu 1956, un eveniment anual, intitulat Ziua Universală a Copiilor, o zi dedicată copiilor din întreaga lume, o zi prin care drepturile copiilor să fie promovate şi sărbătorite.

Cinci ani mai târziu, la 20 noiembrie 1959, Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia pentru Drepturile Copiilor, care defineşte drepturile copilului la protecţie, educaţie, îngrijire a sănătăţii, adăpost şi o alimentaţie potrivită. La aceeaşi dată, în 1989, Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru Drepturile Copiilor.

La 11 decembrie 1946, Adunarea Generală a ONU a înfiinţat UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii), cu scopul susţinerii copiilor din întreaga lume. La acel moment, scopul său a fost acela de a furniza ajutoare de urgenţă, constând în alimente, haine şi produse medicale copiilor din Europa, care se confruntau cu foametea şi bolile, în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

UNICEF este activă în 190 de ţări şi teritorii, priorităţile sale fiind direcţionate pe următoarele segmente: supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor, protecţie şi incluziune socială, educaţie, ajutor de urgenţă şi acţiuni umanitare.

În 1959, a fost adoptată Declaraţia pentru Drepturile Copilului, în care se recunoşteau, printre altele, dreptul copiilor la educaţie, la joc, la un mediu de sprijin şi la îngrijirea sănătăţii.

În 1979, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului, Adunarea Generală a ONU a declarat acest an drept Anul Internaţional al Copilului, UNICEF având rolul principal.

Raportul lansat de UNICEF la 18 noiembrie 2019, „The Convention on the Rights of the Child at a Crossroads”, notează că în cei 30 de ani, rata mortalităţii la nivel global în ultimele trei decenii, a scăzut cu aproximativ 60%, proporţia copiilor de vârstă şcolară care nu merg la şcoală a scăzut de la 18% la 6%.

Totodată, aminteşte că principiile după care funcţionează Convenţia privind Drepturile Copilului – nediscriminarea, interesul superior al copilului primează, dreptul la viaţă, la supravieţuire şi dezvoltare, dreptul de participare – au influenţat numeroase constituţii, legi, politici şi practici globale.

Au rămas însă o serie de inechităţi care încalcă drepturile copiilor, şi anume: 262 de milioane de copii şi tineri din întreaga lume nu merg la şcoală, 650 de milioane de fete şi tinere sunt căsătorite înainte de a împlini vârsta de 18 ani, 1 din 4 copii vor locui până în 2040 în zone în care resursele de apă sunt limitate.

„Au fost obţinute succese impresionante pentru copii în ultimele trei decenii, întrucât din ce în ce mai mulţi au o viaţă mai lungă, mai bună şi mai sănătoasă. Cu toate acestea, şansele continuă să fie împotriva celor mai săraci şi a celor mai vulnerabil. Pe lângă provocările persistente ridicate de sănătate, nutriţie şi educaţie, copiii trebuie să facă, astăzi, faţă unor noi ameninţări precum schimbările climatice, abuzul online şi cyberbullying-ul. Doar cu inovaţie, noi tehnologii, voinţă politică şi resurse sporite, vom contribui la transpunerea viziunii Convenţiei privind Drepturile Copilului într-o realitate pentru toţi copiii de pretutindeni.”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.

În contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, UNICEF în România lansează o invitație cadrelor didactice și elevilor din România de a se alătura inițiativei globale „Cea mai mare lecție din lume”, organizând, în perioada 20-22 noiembrie, o oră de educație despre drepturile copilului.

Obiectivele lecției sunt inițierea elevilor în înțelegerea Convenției cu privire la Drepturile Copilului, a legăturii dintre Convenție și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, discutarea unei lumi în care toate drepturile copiilor sunt respectate, reafirmarea drepturilor celor mici și organizarea de acțiuni cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

În acest an, în cadrul celei mai mari lecții din lume, copiii sunt încurajați să își imagineze o lume în care toate drepturile lor sunt respectate și în care le este asigurat un viitor sustenabil. Prin intermediul discuțiilor și activităților, elevii vor înțelege mai bine drepturile copiilor, fiind încurajați să identifice acțiuni concrete pe care le pot implementa pentru ca drepturile copilului să devină o realitate în viețile lor și în comunitățile în care trăiesc: #pentrufiecarecopil, fiecare drept.

12 noiembrie – Ziua Mondială de luptă împotriva Pneumoniei!

Publicat de Andra Radu, 12 noiembrie 2019, 13:52

Ziua Mondială de luptă împotriva Pneumoniei (World Pneumonia Day) este marcată, în fiecare an, la 12 noiembrie şi a fost înfiinţată în 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Scopul principal al marcării acestei zile este de a conştientiza gravitatea acestei boli, mai ales la copiii cu vârsta sub 5 ani, precum şi impactul ei asupra societăţii.

Pneumonia este una dintre principalele cauze ale deceselor la copiii sub cinci ani, în ciuda faptului că este uşor de prevenit şi de tratat. Persoanele care trăiesc în comunităţile sărace prezintă cel mai mare risc de a face pneumonie, conform https://stoppneumonia.org.

Medicii atrag atenţia că boala poate fi fatală, aşa cum s-a întâmplat în Bistriţa-Năsăud, unde trei oameni au murit după ce au contractat boala, pe fondul altor afecţiuni.

La nivel global, pneumonia şi diareea au cauzat împreună aproape unul din patru decese care au avut loc la copiii sub cinci ani, în 2016.

Potrivit OMS, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizare în vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei la sugari şi copii, de la 6 săptămâni de viaţă până la 5 ani. Peste 99% din decesele provocate de pneumonie sunt înregistrate în ţările în curs de dezvoltare, unde accesul la serviciile medicale şi tratamente nu este posibil pentru mulţi copii.

OMS şi UNICEF au elaborat o strategie în Planul Integrat de acţiune globală pentru prevenirea şi controlul pneumoniei şi diareei (GAPPD).

În România, în anul 2010, 29% dintre cazurile de mortalitate infantilă, la categoria de vârstă 0-5 ani, au fost provocate de această boală. În țara noastră, în fiecare an, mor în jur de 900 de copii din cauza pneumoniei.

Ziua mondială a spălatului pe mâini

Publicat de adinaiftime, 16 octombrie 2017, 08:00

Cum ne putem feri de cele mai multe boli ?… Spălându-ne pe mâini ! În fiecare an, pe 15 octombrie, marcăm la nivel mondial, Ziua mondială a spălatului pe mâini.

Pentru a crește gradul de informare privind importanța și necesitatea spălatului pe mâini, Organizația Mondială a Sănătății susține acțiunile desfășurate în această zi, acțiuni care au la bază o temă stabilită de Global Handwashing Partnership. Simplul act de spălare al mâinilor cu săpun poate reduce riscul de boli diareice la copii cu până la 47 la sută, potrivit OMS. Spălarea corectă a mâinilor cu săpun este printre cele mai eficiente și ieftine metode de prevenire ale acestor boli. Spălarea mâinilor are efecte pozitive nu doar asupra sănătății și a nutriției, dar și asupra educației, economie și a veniturilor proprii.

Tema Zilei mondiale a spălatului pe mâini în 2017 este „Mâinile noastre, viitorul nostru!”, potrivit paginii dedicate zilei, globalhandwashing.org, prin aceasta subliniindu-se necesitatea și importanța spălatului pe mâini cu săpun. Acest comportament ne poate asigura sănătatea pe termen lung. Trebuie să învățăm să ne spălăm corect pe mâini, cu săpun, și frecvent, astfel încât acest gest să devină un obicei. O igienă corectă ne poate feri de 200 de boli.

În fiecare an, Ziua mondială a spălatului pe mâini este sărbătorită prin evenimente, campanii și programe de spălare a mâinilor organizate în școli, dar și în cadrul comunităților din întreaga lume. Spălatul pe mâini salvează vieți. Spălarea mâinilor ne protejează sănătatea, propriul viitor și implicit pe cel al comunității noastre și astfel pe cel al întregii lumii. Promovarea avantajelor obținute prin spălarea frecventă a mâinilor cu săpun, precum și facilitarea accesului la apă potabilă și asigurarea nu doar a unor condiții minime de igienă, ci și îmbunătățirea acestora, sunt obiectivele acțiunilor din această zi.

În fiecare an, cu acest prilej, peste 200 de milioane de persoane, din peste 100 de țări, sunt implicate în acțiuni de informare cu privire la necesitatea spălării mâinilor, susținute de instituții guvernamentale și internaționale, organizații ale societăților civile, ONG-uri, companii private sau persoane fizice. Școlile sunt implicate în desfășurarea de activități de promovare a igienei, în special în țări din Africa și Asia. Potrivit UNICEF, Ziua mondială a spălatului pe mâini reprezintă o ocazie bună pentru a promova igiena la nivel mondial în rândul copiilor, avându-se în vedere bolile de care suferă aceștia, precum cele diareice și respiratorii.

Ziua mondială a spălatului pe mâini este promovată și susținută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), o coaliție internațională de părți interesate (organizații naționale și internaționale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă și recunoașterea igienei ca pilon al dezvoltării internaționale și al menținerii sănătăți publice.

Pentru prima dată, Ziua mondială a spălatului pe mâini a fost marcată în 2008, an care a fost declarat de Națiunile Unite — Anul Internațional al Stării de Salubrizare.

Comisia Europeană condamnă cu fermitate atacul sinucigaş din oraşul din sud-estul Turciei Gaziantep

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 august 2016, 10:30

Autorităţile turce încă nu ştiu cine este responsabilul atentatului cu bombă comis sâmbătă seară în oraşul Gaziantep, în sudul Turciei, aproape de frontiera siriană, soldat cu 54 de morţi. Cel puţin 22 de victime ale atentatului sinucigaş aveau vârste sub 14 ani, a declarat un oficial guvernamental.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei a exprimat solidaritatea şi compasiunea Uniunii Europene cu guvernul şi oamenii din Gaziantep, a subliniat Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei:

“Transmitem cele mai profunde condoleanţe familiilor şiprietenilor celor ucişi. Turcia a fost dramatic vizată încă o dată într-un oraş care este un simbol al durerii cauzate de conflictul din Siria. Uniunea Europeană va continua să consolideze cooperarea cu autorităţile turce să prevină şi să combată terorismul. “

Un băiat cu vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani a comis atacul în care au fost ucise 54 de personae şi au fost rănite peste 100, a declarat după atentat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, adăugând că dovezile iniţiale sugerau că atentatul ar fi fost comis de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Tot mai mulţi copii sunt implicaţi în atacuri sinucigaşe în regiunea lacului Ciad, raporta UNICEF anul acesta în luna aprilie.

De la patru copii utilizaţi în atacuri kamikaze în 2014 s-a ajuns la 44 anul trecut în Nigeria, Camerun, Ciad şi Niger, unde acţionează o grupare islamistă care s-a raliat Statului Islamic, mai notează UNICEF.

Acord pentru prevenirea violenței în familie

Publicat de Stefania Grigore, 5 septembrie 2014, 08:44

Contractul a fost semnat ieri între Ministerul Muncii si Unicef si este valabil pâna în 2017.
De-a lungul anilor, au fost raportate, zeci de mii de cazuri de violenţă împotriva copiilor.
Multe dintre aceste cazuri au fost de neglijare a minorilor, urmate de abuz emoţional, fizic şi sexual.
Datele UNICEF arată că, atunci când un copil face ceva greşit, jumătate dintre părinti ridică vocea la ei, iar altii recurg la o mică bătaie.
Scopul campaniei este de a creşte nivelul de informare şi conştientizare a publicului cu privire la formele de violenţă , în special a abuzului verbal, şi de a sprijini părinţii sa adopte metode de disciplinare pozitive.