CJ Brașov vrea fonduri europene pentru modernizarea UPU de la Spitalul Județean

Publicat de adinaiftime, 27 decembrie 2017, 21:30

Finanţarea ar urma să fie făcută de la Banca Mondială.
CJ Braşov a demarat procedurile pentru a accesa o finanțare cu care să înceapă anul viitor lucrările de extindere și modernizare a Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean, investiție estimată la 38,305 milioane lei.
CJ Brașov are și un proiect pentru accesarea unor sume prin programul Operaţional Regional 2014 – 2020, pentru dotarea UPU cu echipamente medicale moderne în valoare de 1,3 milioane de euro.
La ora actuală, datorită lucrărilor de modernizare a Corpului B, UPU a Spitalului Județean funcționează într-un spațiu mai mic, în clădirea fostei policlinici. După ce lucrările de modernizare a Corpului B vor fi finalizate, UPU se va muta în fostul amplasament, așa cum în luna februarie, secțiile care acum funcționează la Astra și Mârzescu, vor fi mutate înapoi în Spitalul Județean odată cu finalizarea și darea în folosință a primelor două etaje ale celui mai mare spital din Brașov.

Vaslui: Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean va fi extinsă

Publicat de adinaiftime, 25 august 2017, 08:00

Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Vaslui, cea mai mare unitate sanitară din judeţ, va fi extinsă în cadrul Programului Operaţional Regional, cu finanţare europeană.

Potrivit conducerii SJU Vaslui, urmează să fie construită o clădire nouă, care va funcţiona pe lângă compartimentul deja existent.

‘Momentan, contractul pentru studiul de fezabilitate se află deja în derulare. Este vorba despre un proiect în valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro, la care va participa cu o diferenţă de bani şi Consiliul Judeţean, astfel încât să construim o clădire nouă, care nu o va exclude pe cea deja existentă’, a declarat joi, pentru AGERPRES, managerul SJU Vaslui, Ana Rinder.

Noua clădire va asigura un confort sporit pentru pacienţi, preluare mai facilă a bolnavilor, spaţii de aşteptare conforme pentru aparţinători şi circuite funcţionale îmbunătăţite.

În paralel cu extinderea UPU, va fi amenajat şi un spaţiu pentru spitalizare de zi.

‘Potrivit legii, spaţiile pentru spitalizarea de zi trebuie să fie situate la parterul spitalelor, dar cum nu avem loc suficient, acest tip de spitalizare se face pe secţii.

De aceea, am gândit un proiect privind amenajarea unei clădiri speciale care să aibă ca destinaţie tratarea pacienţilor care beneficiază de internare de zi’, a mai spus Ana Rinder.

Proiectul, cu o valoare estimată de 3,1 milioane de lei, va fi finanţat de Consiliul Judeţean şi va presupune construcţia unui pavilion nou, situat între UPU şi birourile administrative ale spitalului, în care se va face spitalizarea de zi.

Intoxicaţia cu ciuperci !

Publicat de Mihaela Costache, 24 august 2015, 09:00

Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Intoxicaţia cu ciuperci e o problemă care se repetă în fiecare an. Ce avem de făcut în cazul unei intoxicaţii cu ciuperci, dar şi ce putem face ca să prevenim un astfel de eveniment ne spune dr.Adela Golea, medic primar medicină de urgenţă – medic şef UPU-SMURD Cluj.

În primul rând, ar trebui să ştim ce fel de ciuperci mâncăm. Suntem în siguranţă dacă mâncăm ciuperci pe care să le cumpărăm din magazin, de la culegători certificaţi, sau de la centre de colectare, unde ciupercile sunt verificate şi selecţionate.

Dacă, totuşi, decidem să cumpărăm ciuperci de pe marginea drumului, sau de la persoane pe care nu le cunoaştem, e bine să ne luăm ca măsură de siguranţă modul în care le preparăm.

E recomandată prepararea ciupercilor prin fierbere, sau preparare termică mai îndelungată. Dacă alegem să le prăjim pe plită, s-ar putea să avem probleme, fie că ciupercile sunt toxice, fie că prăjirea s-ar putea să nu fie suficientă şi să ne dea probleme de digestie.

În cazul unei intoxicaţii cu ciuperci, simptomele care apar sunt nespecifice: greţuri, vărsături.

Când apar primele simptome, trebuie să solicităm un consult medical, la medicul de familie sau la Urgenţă. Trebuie să păstrăm, dacă mai avem, o ciupercă nepreparată termic, care să poată fi examinată şi să se ştie ce e.

Mâncarea rămasă nu se mai mănâncă! (Au existat situaţii când cei întorşi acasă din spital după o intoxicaţie cu ciuperci au consumat restul de mâncare!)

Nu e recomandabil să bem foarte multe lichide, nici să ne provocăm noi înşine vărsături. Ciupercile toxice pot duce la alterarea conştienţei, sau pot să provoace convulsii. Dacă acestea se întâmplă în momentul în care vomităm, putem să facem o complicaţie de aspiraţie pulmonară, care este mai severă.

E important ca un însoţitor adult să rămână lângă noi şi să ne poată ajuta, dacă ni se face rău, dacă avem senzaţia de leşin, sau dacă facem convulsii.

Muşcătura de şarpe

Publicat de Mihaela Costache, 20 august 2015, 14:20

Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Care sunt primele măsuri care trebuie luate în cazul muşcăturii de şarpe aflăm astăzi de la dr.Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.

Muşcătura de şarpe, respectiv de viperă, ESTE o urgenţă medicală, pentru care trebuie să ne prezentăm la cel mai apropiat spital (sau dispensar).

În cazul unei muşcături de şarpe, nu putem fi siguri dacă e vorba de un şarpe neveninos, sau de o viperă. Până ajungem la spital, e foarte important să rămânem calmi. E foarte important să nu ne agităm, să nu alergăm,pentru că astfel se accelerează fluxul sanguin, ceea ce favorizează diseminarea veninului în corp.

Imediat după muşcătură, trebuie spălată din abundenţă zona respectivă cu apă şi săpun, eventual dezinfectată. În niciun caz nu încercăm să sugem locul muşcăturii (un „remediu” pe care îl ştim din poveştile bunicilor) şi nu traumatizăm în niciun fel zona respectivă. În niciun caz nu se recomandă incizarea sau tăierea zonei respective,în ideea de a evacua veninul. Veninul nu se poate evacua prin nicio modalitate.

Este foarte important să acoperim zona cu o batistă curată (sau, dacă avem, cu comprese sterile). Se recomandă aplicarea unui garou (o bandă elastică, un cordon etc) deasupra zonei. ATENTIE! Garoul nu trebuie menţinut mai mult de 20-30 de minute. După acest interval, trebuie desfăcut şi apoi reaplicat.

E foarte important transportul de urgenţă la spital, dacă se poate în poziţie de repaus.

Dacă avem posibilitatea să aducem la spital şi şarpele (de preferinţă mort!), este foarte bine, pentru că în acel moment ne putem da seama dacă e vorba într-adevăr de o muşcătură de viperă, sau dacă e vorba de un şarpe neveninos, pentru care tratamentul e mult mai simplu (nu necesită ser aniviperin, ci doar un tratament local, tratament antibiotic şi, eventual, observaţie 24 de ore).

Dacă e vorba de o muşcătură de viperă, pacientul trebuie să rămână în spital, trebuie să primescă ser aniviperin, în cazul în care muşcătura prezintă semne de agravare, şi trebuie menţinut sub observaţie mai multe zile.

Ce punem pe pielea arsă? (arsura termică)

Publicat de Mihaela Costache, 19 august 2015, 17:10

Miere, felii de carne proaspătă, albuş de ou – sunt câteva dintre „remediile” cu care au avut de-a face medicii de la UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe), remedii pe care şi le-au aplicat singuri pacienţii cu diferite arsuri. Aceste metode au făcut însă mai mult rău decât bine.

Incidente cu arsuri se întâmplă adesea, mai ales în bucătărie, la iarbă verde, la un foc de tabără. Ce ar trebui să facem în cazul în care ne ardem (cu lichide fierbinţi, cu metale fierbinţi, la flacără etc) ne spune dr.Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.

-În cazul în care avem o arsură la nivelul mâinilor, braţelor,  picioarelor, în primele momente este foarte important să răcim zona arsă. Introducem zona arsă sub jet de apă rece şi ţinem 10-15 minute, până când se răceşte tegumentul.

-După aceea, se poate spăla arsura cu apă şi săpun şi se aplică comprese curate (sterile, dacă avem la îndemână).

Dacă avem o arsură minoră, de gradul I, sau o arsură superficială, chiar de gradul II, în care apare o veziculă, putem să o rezolvăm singuri, fără să ne mai prezentăm la medic, mai ales dacă e vorba de o arsură pe suprafaţă mică.

-Acoperim zona cu o compresă sterilă sau cu o compresă curată.

-Putem să luăm nişte antiinflamatoare, pentru combaterea durerii locale.

-Eventual, aplicăm deasupra arsurii gheaţă, învelită într-un prosop curat.

Durerea va dispărea în câteva ore, iar zona se va epiteliza în 2-3 zile, fără să fie necesar tratament de urgenţă la spital.

În cazul în care zona arsă e pe suprafaţă mai mare, sau este o zonă circulară (înconjoară membrul respectiv), este foarte important să ne prezentăm la spital. În acest caz, pot apărea complicaţii mai grave, care pot duce la strangularea circulaţiei la nivelul membrului respectiv şi e nevoie de ţinerea sub observaţie în spital.

Este foarte dăunător să aplicăm pe arsură alte substanţe decât apă şi săpun! Nu se aplică NICIODATĂ pe arsură sare, ulei, firmituri de pâine, miere, lapte, albuş de ou, alte substanţe de acest fel. Ele sunt extrem de dăunătoare, sunt substanţe care conţin germeni şi, practic, favorizează suprainfecţia zonei cu arsură.

Serviciile medicale de urgenţă sunt adesea supraaglomerate cu solicitări care pot fi rezolvate şi acasă. Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează această campanie de informare, privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Cum se tratează corect muşcătura de căpuşă ?

Publicat de Mihaela Costache, 17 august 2015, 08:00

Serviciile medicale de urgenţă sunt adesea supraaglomerate cu solicitări care pot fi rezolvate şi acasă. Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Muşcătura de căpuşă e o problemă importantă în timpul sezonului de vară, dar NU constituie o urgenţă medicală.

Ce putem face dacă constatăm că avem o căpuşă retenţionată la nivelul pielii ne explică dr. Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.

-Este foarte importantă extragerea căpuşei. Nu aplicăm nimic peste căpuşă: alcool, acetonă, alte substanţe iritante. Nu irităm căpuşa cu scrum de ţigară, cu sare etc.

-Extragem căpuşa cu o pensetă subţire, trăgând perpendicular pe piele, fără rotire sau alte mişcări suplimentare.

-Verificăm locul muşcăturii. Dacă au rămas fragmente din căpuşă, ele se scot prin spălare abundentă cu apă şi săpun, eventual şi cu o soluţie dezinfectantă

-Nu se recomandă traumatizarea căpuşei, pentru că în acel moment se produce regurgitarea conţinutului ei gastric şi există riscul să ne contaminăm cu Borrelia şi să apară Boala Lyme.

-În cazul în care părţi din extremitatea cefalică a căpuşei rămân în tegument, nu se indică extragerea prin manopere chirurgicale/traumatizare locală, ci doar dezinfecţie locală (etanol).

Îndepărtarea căpuşelor trebuie să se facă cât mai rapid, NU obligatoriu într-un serviciu medical!

La nivelul zonei unde s-a produs muşcătura, poate să apară o mică reacţie locală (roşeaţă), care constituie o reacţie alergică locală, şi nu un semn de boală.

Nu se recomandă antibiotice pentru profilaxia bolii Lyme (nu s-a constatat niciun beneficiu).

În luna următoare, se urmăreşte apariţia unor posibile simptome de boală:
-apariţia unui eritem (roşeaţă) în jurul muşcăturii;
-apariţia unor simptome aparent de răceală (febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare).

Dacă apar astfel de simptome, trebuie să ne prezentăm la un spital de boli infecţioase, unde se va determina dacă ne-am contaminat sau nu cu boala Lyme.

Comportament personal de protecţie.

-Evitarea sau reducerea timpului petrecut în zone infectate cu căpuşe.
-Utilizarea hainelor protective (haine de culoare deschisă, pantaloni şi cămaşă cu mânecă lungă, pantaloni introduşi în ghete).
-Utilizarea repelentelor (substanţe care care previn ataşarea căpuşelor – sprayuri, creme, brăţări):
-cu componente chimice (se aplică direct pe piele- se aplică pe haine, corturi);
-cu componente botanice (citronela, uleiuri de eucalipt).
-Verificarea tegumentelor pentru identificarea căpuşelor la întoarcerea din drumeţii.
-Spălarea hainelor (căpuşele pot rămâne în haine).
-Verificarea animalelor de companie (acestea pot aduce căpuşe în casă).

Cum tratăm arsurile solare?

Publicat de Mihaela Costache, 13 august 2015, 18:00

Serviciile medicale de urgenţă sunt adesea supraaglomerate cu solicitări care pot fi rezolvate şi acasă. Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Ce e arsura solară şi cum o tratăm ne explică dr.Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.

Arsura solară e acel tegument roşu, dureros, care poate chiar pişcă, sau ustură, şi care apare după ce ne expunem în mod excesiv la soare fără să ne protejăm cu creme de plajă.

Ce putem face în această situaţie?

-În primul rând, să ne protejăm pielea cu o cremă emolientă (orice fel de cremă hidratantă, aplicată pe zona arsă).

-Să ne hidratăm. Prin această expunere excesivă la soare am pierdut multe lichide şi ne-am deshidratat, chiar dacă nu percepem senzaţia de deshidratare.

-Putem să luăm nişte medicamente de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene (de exemplu Nurofen, paracetamol), care să amelioreze senzaţia neplăcută de durere şi usturime.

-Să avem răbdare. Toate aceste simptome dispar în câteva ore, până la o zi – în cazul în care ne-am ars foarte tare.

Cremele protectoare.

-Este importantă aplicarea cremelor protectoare cu factor de protecţie mare (50), mai ales dacă ne expunem la soare la orele prânzului, când intensitatea razelor ultraviolete e foarte mare.

-Persoanele cu tenul deschis la culoare, cu puncte pigmentate, semne – nevi pigmentari să evite expunerea la soare, sau să se protejeze cu creme cu factor de protecţie mare. Există riscul de transformare malignă a acestor puncte colorate, prin expunerea repetată la soare.

-Cremele cu factor de protecţie mare sunt indicate şi pentru copii, şi pentru adulţi.

-Trebuie aplicate pe toate zonele expuse la soare (mâini, gât, umeri etc). Nu uitaţi de faţă, care e o zonă foare expusă!

Situaţie bizară la Spitalul Judeţean Arad

Publicat de Mihaela Costache, 13 august 2015, 16:10

Autorităţile aşteaptă închiderea şantierului, taierea panglicii, pentru ca apoi să reia o parte din lucrări. Aici s-a modernizat si a fost extinsă Unitatea de Primiri Urgenţe. Problema o reprezintă intrarea principală la urgențe care nu este prevazută cu o ușă care să se deschidă automat. Intrarea existentă, care asigură accesul de urgenţă, inclusiv al pacienților pe tărgi, are sistem de închidere vertical. În aceste condiţii, cineva trebuie să deschidă manual uşa la fiecare intrare și se pierd minute prețioase atunci când e vorba de salvarea unei vieți.

Autorităţile județene vor remedia acest neajuns, dar spun că vor putea interveni numai după ce actualul șantier va fi închis. Ele vor înlocui ușa cu una automată după alocarea unor noi fonduri şi organizarea unei alte licitaţii.

Extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului  Judeţean depășește  2,7 milioane de lei, iar investiția a fost suportată de Consiliul Judeţean Arad.