Cupa de şah „Foaia românească”, ediţia a XI-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 februarie 2020, 00:05 / actualizat: 4 februarie 2020, 1:09

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 25 ianuarie, în faţa sediului din Jula al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria era plin de maşini, majoritatea cu număr de România, dar şi câteva maşini de Ungaria. Aproape 50 de iubitori ai şahului au venit la Jula în această zi pentru a participa la cea de-a XI-a ediţie a Concursului de şah „Foaia românească”, organizat de Asociaţia de Şah a Românilor din Ungaria (preşedinte: Ioan Cozma).

Sediul a fost arhiplin, deoarece alături de cei 46 de concurenţi au sosit şi părinţi (în cazul copiilor mai mici) şi susţinători. De această dată, componenţa celor 46 de jucători a fost: 26 au sosit din Arad, 9 din Pecica, 8 din Jula și 3 din Bichişciaba, 13 adulți, 33 copii, 10 fete, 36 băieți.

Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Vasile Sucigan şi Beata Condoroş-Szöllősi, preşedintele şi vicepreşedintele Autoguvernării Româneşti din Jula, şi Eva Şimon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească”.

Am adunat câteva păreri de la participanţi:

Beata Condoroş Szöllősi: – Vai de mine, ce mulți s au adunat!

Gheorghe Cozma, preşedinte AȚRU: – Cred că nu întâmplător s-au adunat așa de mulți și la competiția aceasta. Felicitări organizatorilor! Păcat că nu e mai mare sala.

Vasile Sucigan: – Felicitări organizatorilor. Se vede că fiecare jucător se simte bine aici, dar cred că și părinții.

Crișan Elena, Palatul Copiilor, Arad: – Și de data asta ne am simțit bine la dumneavoastră. Mă bucur că acum și jocul a mers mai bine pentru noi.

Rezultatele concursului:

Categoria „A”

1. Samu Sorin, Oradea
2. Bányai István, Jula
3. Alin Câmpeanu, Arad

Categoria „B”

1. Sida Flavius, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Iulian, Palatul Copiilor Arad
3. Guiu Lorena, Palatul Copiilor Arad

Categoria „C”

1. Sida Flavia, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Fabian, Palatul Copiilor Arad
3. Ponta Andrei, Șahistul Pecica

Categoria „D”

1. Petru Czapos, Jula
2. Nicolae Luțai, Jula
3. Lăpăduț Florin, Șahistul Pecica

Categoria „E”

1. Oláh Krisztián, Bichişciaba
2. Moldovan Răzvan, Palatul Copiilor Arad
3. Crișan Cristina, Palatul Copiilor Arad

Categoria „F”

1. Vaszkó Szabolcs, Bichişciaba
2. Giurgiu Vlad, Palatul Copiilor Arad
3. Gyenge Gergő, Jula

S-au mai acordat două diplome. Diplomă pentru cel mai bătrân jucător a primit Gheorghe Cozma, 68 ani, din Bichişciaba. Diplomă pentru cel mai tânăr jucător a primit Vîț Gabriel, 6 ani din Arad, jucător la Palatul Copiilor Arad.

Următoarea cupă de şah de la Jula, cea de-a XI-a ediție a Cupei Internaționale de Șah „Alexandru Hoțopan”, se va desfășura în 6 iunie 2020.

A consemnat pentru Foaia românească: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria

Foto: Foaia românească

Interlocutori: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria, organizator; Mitică Cozma, Palatul Copiilor din Arad; elevii Răzvan Moldovan și Flavia Sida de la Palatul Copiilor din Arad; Gabriel Gheorghiu de la Clubul Șahistul din Pecica; profesorul Nicolae Luțai din Jula

Reporter: Ștefan Crâsta

„Medici cu rădăcini în Micherechi”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2019, 06:08 / actualizat: 13 decembrie 2019, 7:31

A apărut cartea mult aşteptată de micherecheni: „Medici cu rădăcini în Micherechi”.

În seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie, la Casa de Cultură „Gh. Dulău” din Micherechi a avut loc lansarea volumului bilingv „Méhkeréki gyökerű gyógyítók / Medici cu rădăcini în Micherechi”, apărut în îngrijirea Editurii NOI şi a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. La serata culturală au participat în jur de 200 de persoane, majoritatea localnici, dar şi foarte mulţi medici cu origini în Micherechi, protagonişti ai cărţii lansate, dar care azi trăiesc în Jula sau în alte părţi ale ţării. Întâlnirea a avut o deosebită încărcătură sentimentală, deoarece toţi cei prezenţi au venit pentru a cunoaşte un nou element valoros cu care se pot mândri micherechenii, numărul foarte mare de medici originari din acest sat.

Programul a fost onorat şi de prezenţa unor oficialităţi din România şi Ungaria, printre care îi amintim pe PS Părinte Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, dr. Kovács József, deputat parlamentar, fostul director al Spitalului Pándy Kálmán din Jula, Szebellédi Zoltán, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş. Au mai onorat cu prezenţa echipa de cercetători maghiari Open History din Budapesta (conducător: Bayer Árpád), Bertold Netea, vicepreşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş şi Beata Condoroş Szöllősi, vicepreşedinta Autoguvernării Româneşti din Jula, conducători ai instituţiilor şi reprezentanţi ai cultelor locale.

Moderatoarea programului a fost Eva Şimon, una dintre redactorii cărţii, alături de dr. Vasile Marc, medic cardiolog şi Emilia Martin, muzeograf-etnograf. După un scurt cuvânt introductiv rostit în limbile română şi maghiară a fost invitată la microfon primăriţa comunei Micherechi, Margareta Tat, care a salutat publicul în calitate de gazdă şi şi-a exprimat bucuria faţă de apariţia acestei cărţi:

„Am aşteptat cu o deosebită bucurie ziua de astăzi. Ştiam de planul şi pregătirile acestei cărţi încă din anul trecut, ştiam că această iniţiativă a mobilizat multă lume, şi odată cu trecerea timpului, ne-a crescut şi interesul, însufleţirea. Am ştiut că multe persoane din satul nostru au ales cariera de medic. Că la spitalul din Jula aproape la toate secţiile găsim câte-un medic cu origini din Micherechi. Dar că numărul acestora este aproape 100, mai exact 95 de medici generalişti, stomatologi, veterinari şi farmacişti, incluzând şi studenţii la medicină, asta numai acum am aflat, după realizarea acestei cărţi.” Doamna primar a spus că Primăria s-a angajat de la bun început să devină partener şi sponsor în realizarea volumului. „Portretele medicilor şi scrierea ştiinţifică de la finalul cărţii ne-au convins că pe lângă valorile noastre de până acum, cunoscute şi recunoscute, cum sunt minunatele dansuri şi muzica populară, şi sârguinţa oamenilor din Micherechi, satul nostru se evidenţiază şi din alt aspect din rândurile comunelor din Ungaria: în doar 60 de ani a dăruit 95 de medici acestei ţări.”

Sufletul, sau poate mai bine zis „inima” acestei cărţi, cum îi stă bine unui medic cardiolog, este domnul doctor Vasile Marc, care o povestit în cadrul seratei cum s-a născut ideea apariţiei acestei cărţi, dar şi despre motivele pentru care el a ales cariera medicală. Domnul Marc a amintit că atunci când şi-a dat seama cât de mulţi medici sunt cu origini în Micherechi, prin fiul său, tot medic, a căutat nişte tineri cercetători din Budapesta, care să analizeze fenomenul care a dus la un număr atât de mare de medici din Micherechi.

Următorul vorbitor al seratei a fost deputatul parlamentar, dr. Kovács József, care a vorbit de această dată în calitate de bun cunoscător al subiectului cărţii, deoarece domnia sa mulţi ani a fost directorul spitalului din Jula, astfel îi cunoaşte foarte bine pe cei mai mulţi medici mai în vârstă din cartea. A avut cuvinte de apreciere atât pentru sârguinţa şi perseverenţa oamenilor din Micherechi, cât şi pentru iniţiativa de a edita o carte despre medicii cu rădăcini în Micherechi.

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca a salutat la rândul său ideea apariţiei acestei cărţi şi a afirmat că medicii micherecheni ilustrează în mod exemplar valorile fundamentale ale comunității: munca asiduă, perseverența și dorința slujirii aproapelui. De asemenea, șeful misiunii diplomatice a României în Ungaria a evidenţiat rolul burselor acordate de Statul Român în evoluția multor medici români din Ungaria și a reafirmat angajamentul României de a continua această formă de ajutor pentru tinerii români din Ungaria.

Din partea grupului de cercetători Open History din Budapesta a luat cuvântul istoricul Bayer Árpád, care a spus că, alături de colegii săi sociologi şi etnografi, au cunoscut în Micherechi o comunitate de oameni foarte sârguincioşi, care au înţeles că educaţia copiilor lor şi alegerea unor profesii, cum este medicina, este o garanţie pentru un viitor prosper al familiilor şi al comunităţii. Studiul publicat la finalul volumului cuprinde multe informaţii despre trecutul şi prezentul satului şi dă răspunsuri la întrebarea: cum a reuşit să iasă din Micherechi, în doar 60 de ani, aproape o sută de medici.

În ultima parte a seratei, cei prezenţi au putut cunoaşte trei medici. Primul medic din Micherechi este dr. Ioan Cozma, pediatru în oraşul Hódmezővásárhely, care încă şi azi, la aproape 87 de ani este activ, vindecă copiii bolnavi, dar nu a putut participa la lansarea cărţii. Cu ajutorul Redacţiei Româneşti a Televiziunii Maghiare, cei prezenţi au putut urmări un fragment din filmul-portret cu el, realizat de Tiberiu Boca pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Din păcate, nici al doilea medic, dr. Petru Ruja, care azi trăieşte în Budapesta, nu a putut fi prezent, astfel al treilea medic originar din Micherechi, dr. Teodor Bányai a vorbit publicului despre motivul pentru care el a ales această carieră şi despre bucuria că mulţi consăteni i-au urmat exemplul. Generaţia mai tânără de medici a fost reprezentată de dr. Ilenuţa Ruja, medic stomatolog, care a studiat la Arad, în România, ca bursier al statului român.

În încheierea programului, Eva Şimon i-a amintit pe toţi cei care au contribuit la realizarea volumului bilingv, printre care i-a numit pe traducătorii dr. Mihaela Bucin, dr. Zsolt Szabó, Anca Becan, Andrei Sebastian Csiplo, Carina Iuhas, dr. Paul Ovidiu Rus-Gal, şi pe tehnoredactorul Ioan Nyisztor.

Volumul a apărut cu ajutorul următorilor sponsori: Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru – Fondul Bethlen Gábor, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Comunei Micherechi, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea Românească a Judeţului Bichiş, Autoguvernarea Românească din Jula, Autoguvernarea Românească din Bichiş, Centrul-Pharma Kft din Jula.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„România europeană”, eveniment cultural la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 iulie 2019, 22:03

În contextul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, când România a exercitat primul său mandat la Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Consulatul General al României la Jula a organizat un eveniment care a marcat sfârşitul mandatului României în fruntea Consiliului UE. În ziua de miercuri, 26 iunie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, sub patronajul consulului general al Românei la Jula, Florin Vasiloni, a avut loc manifestarea intitulată „România europeană”. Evenimentul a cuprins alocuţiuni despre realizările de succes ale României şi beneficiile avute în urma acestei preşedinţii. A fost deschisă o expoziţie documentară, urmată de un concert de cameră al Cvartetului de coarde al Filarmonicii de Stat din Arad.

Manifestarea a debutat cu intonarea imnurilor naţionale ale Ungariei, României şi Uniunii Europene de către Corul „Pro Musica” din Jula. Evenimentul a fost deschis prin cuvintele de bun venit ale domnului consulul general Florin Vasiloni şi ale doamnei Eva Şimon, în calitate de gazdă şi moderator al evenimentului, care au subliniat şi motivul organizării acestui eveniment: încheierea cu succes a mandatului de preşedinţie rotativă a Consilului UE şi, totodată, şi Ziua Drapelului Naţional al României, sărbătorită anual pe 26 iunie. Au urmat apoi alocuţiunile domnului consul general şi ale doamnei conf. univ. dr. Alina Stoica, de la Universitatea din Oradea, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, despre importanţa deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, au fost amintite câteva din realizările de succes şi punctele finalizate sau dezbătute în timpul preşedinţiei române la Consiliul UE, precum şi despre rolul asumat de România în contextul european. Au fost prezentate câteva date importante despre cele peste 90 de dosare încheiate şi probleme rezolvate de către România în acest mandat, dar şi date din istoria celor 12 ani de când România a

devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradeaa venit la acest eveniment cu o expoziţie de carte şi panouri intitulată „Uniunea Europeană – România.Deschidere, cooperare, dialog”, vernisată de către Ligia Mirişan, directorul bibliotecii judeţene.

Manifestarea a continuat cu un program artistic, de muzică clasică, oferit de Florin Gherghel, Natalia Gorceacova, Doru Orban, directorul Filarmonicii de Stat Arad şi Romeo Sălăjan, muzicieni ai Cvartetului de coarde al Filarmonicii de Stat Arad. Concertul a fost foarte bine primit de public. Muzicienii au apreciat aplauzele entuziaste şi au oferit mai multe piese decât cele propuse iniţial, melodii interpretate cu mult patos şi vivacitate.

La eveniment au luat parte, alături de românii din Jula, şi PS EpiscopSiluan, Alexandru Finna, vicepreşedinte AŢRU, Gheorghe Cozma, şeful Oficiului AŢRU, Viorica Cherteş, preşedintele Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, Alexandru Stoica, directorul Liceului „Don Orione” din Oradea, Pluhár László, primarul localităţii Aletea, precum şi mulţi alţi reprezentanţi ai instituţiilor româneşti din Jula, Chitighaz şi Aletea.

Recepţia oficială oferită de către Consulatul General al României la Jula a continuat programul serii, cu câteva gustări româneşti la reşedinţa din Jula a domnului consul Florin Vasiloni, în cadrul unui garden party.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Ianuarie românesc la Jula”, un eveniment cultural de suflet

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 februarie 2019, 08:24 / actualizat: 10 februarie 2019, 9:39

Consulatul General al României la Jula, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria și Universitatea din Oradea, a organizat în seara zilei de miercuri, 30 ianuarie, manifestarea culturală ce poartă titlul cuprinzător „Ianuarie românesc la Jula”, eveniment ajuns anul acesta la a treia ediţie.

„V-am invitat la o seară frumoasă, într-o companie  românească. Am gândit încă de mai mulţi ani să organizăm o sărbătoare, care să înglobeze, să cuprindă la un loc mai multe repere românești, care se petrec în această lună ianuarie”, a spus în deschiderea programului consulul general Florin Vasiloni. „Ne referim la Ziua Culturii Naţionale, care coincide cu ziua nașterii poetului nostru naţional Mihai Eminescu, 15 ianuarie, de asemenea, Mica Unire, cum se numește în limbaj popular Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie. Deoarece ne aflăm la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria trebuie să marcăm, așa cum se cuvine, și faptul că în aceste zile se împlinesc 68 de ani de la prima apariţie a revistei Foaia românească. Nu în ultimul rând, doresc să aduc la cunoștinţa Dvs., că ne aflăm în momente foarte importante pentru România, în această perioadă când ţara noastră deţine președinţia Consiliului Uniunii Europene. Toate acestea au fost motivele pentru care am hotărât să organizăm o sărbătoare românească, pentru comunitatea istorică românească din Ungaria, cu ajutorul prietenilor dragi din România.

”Aflându-ne la început de an, manifestarea a început cu rugăciunea „Tatăl nostru”, rostit de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, căruia i s-a alăturat tot publicul, pentru ca perioada următoare să fie pașnică și prosperă. Din partea delegaţiei Universităţii din Oradea, Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie a rostit un cuvânt de salut pentru comunitatea românească din Jula, trecând apoi în revistă etapele și importanţa rolului României în UE și a președinţiei Consiliului UE pe care România a preluat-o de la 1 ianuarie 2019. „Eu sunt de fiecare dată foarte emoţionat și greu îmi găsesc cuvintele atunci când vin în comunitatea românilor din Ungaria, pentru că întâlnesc aici atât de multe elemente de suflet și de bogăţie spirituală, încât, atunci când mă duc acasă, sunt mult mai bogat, mult mai senin. Eu sper că, la rândul nostru, contribuţia noastră, a Universităţii din Oradea, la această manifestare să aducă multă bogăţie în sufletele Dvs”, a menţionat decanul Ioan Horga.

Programul propriu-zis, care a fost moderat de jurnalista Eva Șimon, a început cu o scurtă prelegere a Gabrielei Elekes din Budapesta, care a redat câteva aspecte din lucrarea sa de doctorat, „Receptarea operei lui Mihai Eminescu în spaţiul cultural de limbă maghiară”, arătând prin exemple cât de apreciată a fost și este și azi opera eminesciană pentru publicul de limbă maghiară. Eleva Reca Hanyecz a citit apoi poezia „Atât de fragedă” în traducere ungurească, iar Gabriela Elekes, în limba română. Momentul aniversar de 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, în 24 ianuarie 1859, a fost evocat de către Mihaela Baicu, profesor detașat de la școala generală din Micherechi, care a vorbit despre circumstanţele unirii celor două principate, Moldova și Țara Românească, într-un stat comun, această unire de acum 160 de ani fiind actul politic fundamental prin care s-au pus bazele constituirii statului naţional român. Scena imaginară a sediului Uniunii Culturale a fost ocupată apoi de elevii Teatrului Român de Amatori de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula, care au prezentat,în premieră pentru publicul larg, piesa „Chiriţa în balon”, adaptare după Vasile Alexandri, în regia Norei Chiriac. Din distribuţie au făcut parte: Reca Hanyecz, Antonia Jivan, Victoria Szabó, Delia Krausz, Carmen Toma, Tiberiu Şimon,Tamás Tisza şi Vlad Fărcaş. Pregătirea elevilor a fost ajutată de profesoara VeraGurzău Cser. Spectacolul tinerilor noștri a descreţit frunţile tuturor,  prezentând cu profesionalism o piesă veselă, care a fost nu doar spre bucuria publicului, dar și spre satisfacţia actorilor.

În continuarea programului, Eva Șimon, redactor-șef al revistei „Foaia românească”, a lansat noua ediţie a „Calendarului românesc 2019”, care cuprinde principalele activităţi culturale și spirituale ale comunităţii românești din Ungaria desfășurate în anul care a trecut, foarte bogat în astfel de manifestări, în ciuda numărului tot mai redus al comunităţii istorice românești.

Ultima parte a evenimentului a fost consacrat programului-surpriză al orădenilor. Din acest moment, moderarea a fost preluată de doamna Olivia Burtă, prorector al Universităţii din Oradea. A fost invitată în scenă – și o spunem fără nicio exagerare – cea mai frumoasă femeie din sală, îmbrăcată în „Rochia Centenar”(creaţie a designerului Rebeca Cotrău), purtată de domnișoara Dana Jurjuț, care a uimit publicul nu doar cu frumoasa rochie de mireasă din zona Bihor, pe brâu cu motive inspirate din Hora Unirii, dar și cu talentul său de cântăreaţă de muzică populară.

Frumuseţea feminină a stat și în centrul prezentăriide modă „CAPAbility”, creaţii ale designerului vestimentar Olimpia Urdea, profesor la Facultatea de Arte, care a ales pentru prezentare nu modele profesioniste, ci pe colegele sale și pe câteva studente de la Universitatea din Oradea. Creaţiile Olimpiei Urdea sunt niște cape (pelerine) speciale pentru doamne, decorate cu motive tradiţionale românești.

În ultima parte a programului s-a revenit la poezia lui Eminescu, prima dată printr-un mini-concert cu melodii puse pe versurile lui Eminescu, interpretate de un cor condus de doamna Carmen Vasile. Apoi, doamna Ligia Mirișan, directoarea Bibliotecii Judeţene „Gh. Șincai” din Oradea a prezentat o expoziţie de cărţi, aduse la Jula sub genericul „De la lume adunate și napoi la lume date”, care au fost oferite românilor din Ungaria. În încheiere, a fost invitat și publicul să interacţioneze și să-și prezinte emoţiile, experienţele legate de poezia lui Mihai Eminescu. Alături de cei menţionaţi mai sus, manifestarea a fost onorată și de prezenţa noului consul al României la Seghedin, Adrian Tudor, precum și de Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, Amelia Palcu, directorul Liceului „MihaiVeliciu” din Chișineu-Criș. Serata culturală s-a  încheiat cu o recepţie oferită din partea Consulatului Generalal României la Jula.

Evenimentul a reușit din nou să-i adune la un loc pe românii din cele două părţi ale graniţei, din Ungaria și România, pentru a retrăi sentimente de identitate comună.

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA, Emisiunile în limba română

A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Evocarea jurnalistei și profesoarei Lucia Borza la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 octombrie 2018, 11:20

Placă memorială pentru profesoara Lucia Borza, la intrarea în Liceul „N. Bălcescu” din Jula

La Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost dezvelită vinerea trecută o placă memorială pentru profesoara Lucia Borza. Inițiativa a venit din partea Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, care a obţinut o finanţare pentru acest scop din partea Ministerului Resurselor Umane şi de la Primăria Aradului. Placa a fost inaugurată la mai bine de doi ani de când a decedat doamna Lucia Borza, prima profesoară de limba română în învăţământul Liceal din Ungaria de azi, fiica preotului ortodox român Ioan Borza din Chitighaz. Pe lângă vocația sa de profesor, Lucia Borza a activat aproape un deceniu ca jurnalist la redacția revistei „Foaia românească”, unde, conform unor mărturisiri anterioare ale sale, și-a dezvăluit o altă latură a talentului său, aceea de a scrie poezii și cărți pentru copii, demonstrând aceasta prin operele sale și prin manualele de limba română editate de dânsa.

Moment cultural

Evenimentul a debutat cu un moment cultural dedicat fostei profesoare, la Centrul Cultural Românesc din Jula.

„Această placă comemorativă vine să amintească tinerilor care învață în această insitituție, nouă și tuturor românilor din Ungaria, despre personalitatea și activitatea artistică a doamnei Lucia Borza și să o mențină mereu în memoria noastră”, a mărturisit Marius Maghiaru, președintele UCRU, în deschiderea evenimentului. Evenimentul a fost urmărit de elevii și profesorii liceului românesc din Jula, de foști elevi ai doamnei Borza, de rude, prieteni, reprezentanți ai diplomației române în Ungaria și de reprezentanți ai instituțiilor românești din oraș, care au venit în această după-amiază să evoce amintirea fostei profesoare.

La eveniment au fost prezentate imagini și un film despre Lucia Borza, au fost recitate poezii din operele scriitoarei, elevi de la școala generală românescă din Jula au prezentat și o scenetă tradițională.

Profesoara Lucia Borza

Cu 70 de ani în urmă, în anul 1949 şi-a deschis porţile unicul liceu cu profil românesc, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula, care susţinea de la bun început promovarea limbii şi valorilor culturale româneşti şi depunerea cunoştinţelor generale pentru tinerii de origine română de pe aceste meleaguri. Odată cu deschiderea acestei instituţii s-a deschis şi posibilităţile de formare şi de perfecţionare a tinerilor, care după terminarea liceului şi-au continuat studiile în diferite instituţii superioare, astfel de-a lungul anilor s-a format o nouă pătură intelectuală a românimii de aici, în frunte cu mai mulţi intelectuali cu marcă, printre care se enumeră şi doamna Lucia Borza.

Doamna Lucia Borza a fost profesor de limba şi literatura română, un dascăl care a scris şi manuale şcolare pentru elevii din şcolile româneşti, caiete de exerciţii, cărţi de limba română, dicţionar, etc. Tot ea a întocmit primul manual de cultură şi civilizaţie românească pentru clasele 1–4. Doamna Borza şi-a dedicat întreaga viaţă promovării limbii şi culturii româneşti. Misiunea ei a început cu formarea primelor promoţii la începutul anilor 1960. Despre vocația lui tanti Luci, cum o numeau toți apropiații săi, a vorbit doamna Maria Gurzău Czeglédi, directorul Școlii generale și Liceului românesc din Jula. „Doamna Lucia Borza nu doar vorbea ci şi gândea româneşte. Pregătirea ei temeinică de profesie se amesteca cu dorinţa de iubire şi păstrare a acestor valori. Ea ştia să aprindă în sufletul tinerilor scânteia de apartenenţă, de trăire şi fiinţă românească. A fost o profesoară de excepție, a predat, a instruit, a inspirat cu multă dăinuire generaţii de-a rândul. Doamna Lucia Borza a devenit şi autoarea mai multor manuale şcolare, care şi azi şi-au păstrat prospeţimea. Sunt adecvate şi pentru tinerii din zilele noastre. A scris şi literatură pentru copii, ghicitori, poezioare, despre necuvântătoare, despre anotimpuri, joacă, prietenie, iubire, iar în volumul său „Flori târzii” atacă cele mai grave probleme ale existenţei umane. O preocupă problema vieţii şi a morţii, a autocunoaşterii, a identităţii. În aceste frumoase poezii evocă locurile dragi, satul natal, portretul blând al părinţilor, vârsta de aur, anii tinereţii, sărbătorile creştine şi multe altele. O parte a vieţii şi-a petrecut-o la Budapesta, fiind mereu frământată de sentimentul dezrădăcinării. Legătura, dorul de locurile natale, de consătenii ei au rămas vii în sufletul ei, precum a păstrat în suflet o limbă frumoasă românească. În poezia „Plecând din gară” reflectă un profund patriotism local, o iubire nemărginită, o nostalgie profundă legată de aceste meleaguri”, a spus doamna director Czeglédi.

Prietenii și amintiri de neuitat

La ceas de sărbătoare, personalitatea doamnei Lucia Borza a fost evocată și de colega sa de redacție și prietena sa doamna Edda Illyés, pensionară, fost lector la redacția „Foaia românească” din Jula.

„Era în toamna anului 1970, când la școala din Micherechi, zile în șir tema centrală din sala profesorilor era: Vine Doamna, vine doamna Borza!… Și încă în tren am văzut-o pe Doamna: în taior elegant și bluză de mătasă, cu părul ondulat într-o coafură decentă. Puțin emoționată m-am prezentat timid. De atunci a început dialogul nostru – și chiar, o pot spune cert – prietenia de-o viață. Și asta chiar în ciuda faptului că după această primă întâlnire nu ne-am mai văzut cu anii. Încă de pe atunci a început corespondența noastră, mai întâi incidentală, apoi frecventă. Și de-atunci încoace i-am cunoscut bucuriile și necazurile. Mai ales din cele din urmă avusese pe atunci chiar destule de suferit. Editura Didactică nu o apreciase niciodată în mod cuvenit, până la urmă chiar a ignorat-o. Între timp a decedat mama mult iubită și la un moment dat se părea că nimeni n-ar mai avea nevoie de dânsa. Și atunci, într-un ceas bun de prin anii optzeci, fusese invitată de Alexandru Hoțopan, redactorul șef al Foii Noastre – de pe atunci – să colaboreze cu colectivul redacțional din Jula. Spre bucuria generală, doamna Lucia Borza a acceptat colaborarea – care a ținut aproape un deceniu.

Atunci, prin anii optzeci, am reîntâlnit o altă Lucia Borza, cu părul încărunțit, cu pas energic, în ținută sportivă, cu pantaloni albi și mocasini, cu bluze impecabil călcate, la fel, ca pe vremuri, iar în timpul iernii, cu pulovere norvegiene, și întotdeauna cu un mic fular asortat. Odată cu Lucia Borza a intrat și un nou stil de muncă în redacție. Doamna se pricepea la tot și la toate, iar ce nu știa încă – de pildă, să facă fotografii – asta învăța și-și însușea într-o clipită. Dar, înainte de toate, noi, colegii de la redacție am avut ce învăța de la dânsa. În primul și cel mai important rând: limba română, limbajul ales, exprimarea corectă, frumoasă. Lucia Borza era pentru noi etalonul, dar și un dascăl pretențios, sever și minunat. Cine voia, avea ce învăța de la dânsa. În anii aceștia își dădea contribuția în toate procesele tehnologice ale ziaristicii de pe atunci: lectora, scria, traducea, fotografia, făcea titrări și corectură, ajuta în îmbogățirea substanțială a săptămânalului. Pe atunci îi plăcea să facă rebusuri și jocuri distractive pentru paginile de tineret, colecționa prin satele românești proverbe și zicători, compunea versuri proprii. Iar ca fost profesor de română și redactor de manuale, a ținut o strânsă legătură cu Liceul N. Bălcescu, antrenând elevii la concursuri și întreceri, întinerind odată cu liceenii. Marea ei dragoste pentru tineretul școlar românesc a primit expresie prin fondarea – dintr-un capital personal – a Plachetei Bălcescu, cea mai prestigioasă distincție pentru tinerii români din Ungaria. Cu adânc spirit obștesc a creat la săptămânalul românesc nu numai un nou sistem de muncă ziaristică, ci și o nouă atmosferă interpersonală. În debaraua de lângă redacție, Doamna Lucica a amenajat o mică bucătărie – cuhnea, îi ziceam – unde ne pregătea dânsa mămăliguță și mititei, unde mesele ocazionale au primit semnificație rituală. Iar în consecință, în coloanele Foii au apărut tot mai des rețete cu mâncăruri românești, cu predilecție ale românilor din Ungaria. Făcând ani în șir naveta de la Budapesta, ca intelectual doct și multilateral, Lucia Borza a valorificat timpul de pe tren pentru lectură, pentru ascuțirea minții prin compunerea de versuri, prin jocuri mentale sau făcând lucru de mână. De pildă, croșeta copiilor noștri jucării, întocmea caiete de colorat, scornea jocuri. Toate acestea, dincolo că erau surprize și cadouri apreciate, ele făceau și obiect pentru coloanele respective din Foaia. Alte idei au primit formă și contur prin volume realizate și editate din resurse proprii. Lucia Borza și-a păstrat caracterul de homo ludens și în anii de pensie definitivă. Din cuibul ei confortabil și cald din Budapesta, ținea o legătură vie cu conaționalii ei din Capitală, coresponda cu foști colegi și prieteni, continua să întocmească teste, scornea jocuri, făcea culegeri, trăind o viață integră, echilibrată. Povara anilor a purtat-o cu demnitate lucidă. Ca Sfânta Vinerea din poveștile populare, odată cu anii i-a crescut generozitatea sufletească și i-a sporit înțelepciunea. Până și ultima noastră întâlnire a stat sub semnul unei senine sărbători de suflet. Lucica dragă, te-am iubit, te-am apreciat. Am învățat multe de la tine – ce păcat că nu destule… Sunt convinsă că fata părintelui Borza din Chitighaz, ca nici alta, și-a adus ofranda generoasă la altarul cultural și spiritual al românilor din Ungaria.” Acestea au fost cuvintele pline de amintiri ale doamnei Edda Illyés despre profesoara şi jurnalista Lucia Borza.

Dezvelirea plăcii comemorative

La finalul evenimentului, la intrarea în Liceul „Nicolae Bălcescu” a fost dezvelită o placă comemorativă pentru Lucia Borza, de către doamna Maria Gurzău Czeglédi și pr. Marius Maghiaru, după care a avut loc o slujbă de sfințire a acesteia și s-au depus coroane de flori. Sfințirea plăcii a fost oficiată de către pr. Florin Olteanu, protopop de Jula și pr. Visarion Tuderici, secretar eparhial la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Sărbătoare dedicată Anului Centenar cu români de o parte şi de alta a graniţei

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 octombrie 2018, 08:59

Evenimentul desfăşurat vineri, 21 septembrie, la sediul din Jula al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria a cuprins vernisajul expoziţiei foto-documentare „Centenarul în ipostaze identitare” în organizarea Muzeului Judeţean Satu Mare, muzeu care deţine două mari colecţii de fotografii cu valoare patrimonială unică la nivel naţional, cu un total de peste 140 de mii de fotografii, clişee şi diapozitive realizate de marii artişti după Marea Unire. Expoziţia adusă la Jula poate fi vizitată pe tot parcursul lunii octombrie, ea cuprinde fotografii de arhivă, cărţi, reviste şi albume – catalog.

În cadrul manifestării, sediul Uniunii a fost umplut de frumuseţe şi culoare atât prin imaginile expuse dar şi prin costumele şi veselia protagoniştilor, Ansmblul „Cetatea Codrului” din Ardud, care au adus tradiţia de la ei de acasă românilor din Jula printr-un program cultural-artistic, dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Expoziţia fotografică adusă şi prezentată la Jula de către doamna dr. Daniela Bălu, directorul muzeului sătmărean, Diana Kinces, conservator general şi Brăduţ Popdan, şeful secţiei de relaţii cu publicul, face parte dintr-un mare proiect realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale din România şi al Institutului Cultural Român Viena, sub genericul „România salută Viena”, unde a şi fost expusă anterior, în vara acestui an, conform celor spuse la vernisaj de către doamna Daniela Bălu. Domnia sa şi-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul comunităţii româneşti din Jula, de a avea ocazia a împărtăşi câteva dintre valorile culturale româneşti locale ce reprezintă viaţa oamenilor din Satu Mare şi Ţara Oaşului, care au avut o contribuţie însemnată la realizarea unităţii naţionale, culturale şi spirituale a Neamului Românesc. Expoziţia prezintă costumele populare româneşti şi obiceiuri din Ţara Oaşului, a Maramureşului, sau a Codrului, oameni şi locuri frumoase din acest mirific colţ de ţară, având la bază fotografii făcute în perioada de după Marea Unire şi în cea interbelică, imagini realizate de fotografii: Iuliu Pop, Ioniţă G. Andron, Iosif Schneider şi Kurt Hielscher.

Muzica, dansul şi portul popular au fost expuse în faţa publicului prezent la eveniment printr-un spectacol artistic oferit de membrii Ansamblului Folcloric „Cetatea Codrului”.

Tot în acest cadru festiv a fost cuprins şi recitalul poeziei „Rugăciune”, de Octavian Goga, de către domnul Dorel Iurcencu de la teatrul din Satu Mare.

În semn de preţuire pentru această colaborare cu Uniunea Culturală şi Consulatul General al României la Jula, doamna director Daniela Bălu a oferit şi câteva distincţii şi daruri spirituale, cu valoare simbolică atât gazdelor cât şi Preasfinţitului Episcop Siluan, dar şi unor reprezentanţi ai oraşului Ardud: Medalia „Centenarul Marii Uniri”, emisă de Muzeul Județean Satu Mare şi având pe ea chipul pr. Vasile Lucaciu (1852–1922), mare luptător pentru Unire, precum şi albume, cărţi.

Despre însemnătatea Marii Uniri din 1918, dar şi a evenimentului cultural de la Jula, având ca organizator principal Consulatul General al României la Jula, au luat cuvântul domnul consul general Florin Vasiloni, primarul oraşului Ardud, Ovidiu Marius Duma, şi PS Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria.

La eveniment a onorat cu prezenţa şi doamna Claudia Toma, Decanul Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Codruţa Stoica, Prorectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, Vasile Fonoage, Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului din România şi alţi distinşi oaspeţi.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Lungul drum al Unirii” – conferinţă şi concert de muzică folk, la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 22 iulie 2018, 08:30

Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bucureşti, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Arad şi Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad, a organizat vinerea, 6 iulie, un eveniment dedicat celor mai importante momente istorice, care au dus la Unirea românilor într-un singur stat, culminate la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. La manifestarea organizată la sediul Uniunii Culturale au participat diplomaţi şi preoţi români, profesori de istorie, români din diferite localităţi, dar şi câţiva români din Serbia şi Alba Iulia, sosiţi la prietenii lor români din Jula pentru un concurs organizat a doua zi, Cupa de Şah „Alexandru Hoţopan”. Astfel, manifestarea a întrunit români din România, Serbia şi Ungaria, contribuind la comuniunea spirituală a întregii naţiuni române, oriunde ar trăi aceasta.

Titlul conferinţei istorice „Lungul drum al Unirii” s-a inspirat din tematica propusă de către cei patru conferenţiari, care au dorit să prezinte evoluţia, împrejurările şi cele mai importante întâmplări istorice, care au dus apoi la momentul Adunării Naţionale din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Istoricul dr. Dorel Sinaci, directorul Bibliotecii Județene din Arad a vorbit despre „Vormärtz-ul românilor ortodocși din Banat și Crișana”, o perioadă din istoria Germaniei care precede Revoluția de la 1848, din martie, în statele Confederației Germane. Prelegerea făcea legătura şi cu câţiva membri de seamă ai comunităţii româneşti din Ungaria, cum au fost Moise Nicoară (născut la Jula) sau Andrei Şaguna (născut la Mişcolţ), personalităţi care au luptat mult pentru drepturile lingvistice, culturale şi religioase ale românilor din Ungaria şi Transilvania.

Despre contextul istoric şi despre delegaţii românilor din Ungaria de azi (26 la număr) la Adunarea de la Alba Iulia a vorbit pr. Aurel Becan, paroh la Cenadul Unguresc, în prelegerea intitulată „Români din Ungaria, participanți la făurirea Marii Uniri”. Înainte de a-şi prezenta lucrarea, pr. Becan a dorit să facă un anunţ în faţa publicului, neputându-şi ascunde emoţiile şi bucuria, spunând că exact în acea zi, la 6 iulie, a primit prin poştă o scrisoare din România, din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind informat că a primit cetăţenia română. Astfel, preotul de la Cenadul Unguresc este primul român din Ungaria care a solicitat şi a primit cetăţenia română din partea Statului Român, după regulile simplificate ale acordării acesteia.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Arad, dr. Adrian Șimon a prezentat lucrarea „«Ruptură totală», negocierile dintre Consiliul Național Român și Ministrul pentru minorități Oszkár Jászi”, subliniind numeroasele încercări de înţelegere şi tratative politice dintre români şi unguri, care însă nu au dus la compromisul aşteptat. Prof. univ. dr. Corneliu Pădureanu, profesor la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a vorbit despre „Ștefan Cicio-Pop – părinte al Patriei”, evocând rolul foarte important al acestuia în evenimentele premergătoare Adunării de la Alba Iulia. Omul politic şi avocatul Ştefan Cicio-Pop a fost cel care şi-a pus la dispoziţie casa lui din Arad pentru lucrările comitetului care pregătea unirea românilor.

În a doua parte a manifestării, renumita interpretă de muzică folk Maria Gheorghiu, cu vocea ei inconfundabilă și talentul consacrat, a întărit în mod minunat ideile punctate în cadrul conferinţei, prin cântece patriotice destinate unor mari personalități ale românilor (Regina Maria, Vasile Lucaciu – „Doina lui Lucaci”), sau românilor din jurul granițelor, din Basarabia și Bucovina: „Nu plânge Maică Românie!”, „Drum bun, drum bun, doba bate!”, „Treceți batalioane române Carpații!, „Cântă cucul, bată-l vina!”, etc., și printr-un recital de muzică folk, cuprinse în ultimul său album intitulat: „Câmp de lavandă”.

Maria Gheorghiu nu este necunoscută pentru publicul românesc din Ungaria, susţinând acum câţiva ani un concert la Jula, dedicat Măriilor, cu titlul „Sub zodia Mariei” (Sfânta Maria, Maria de Mangop, Regina Maria şi Maria Tănase), iar acum doi ani, la Seghedin şi Budapesta, a susţinut concerte de colinde româneşti.

Astfel, în Anul Centenar, cu sprijinul unor artiști consacrați și al unor cercetători și istorici din Arad, au fost aduse și înaintea românilor din Ungaria datele importante și atmosfera care a contribuit la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

Evenimentul de la Jula a fost onorat şi de prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și a altor clerici din cadrul Episcopiei, a domnului Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, şi a domnului Cristian Daniel, Consul la Consulatul General al României la Seghedin.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Copiii noştri au talent şi la muzica instrumentală

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 iunie 2018, 08:30 / actualizat: 17 iunie 2018, 12:08

Muzica trezeşte în noi frumosul, ne uneşte, ne face mai buni, mai bucuroşi, mai armonioşi, mai ales atunci când este cântată de copii. Acest lucru şi-au dorit şi organizatorii concertului „Copii pe aripile muzicii”, care a avut loc la Jula, în seara zilei de 7 iunie, evenimentul fiind dedicat Zilei Copilului.

Concertul a fost organizat de către Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi a implicat copii din diferite categorii de vârstă, tineri din Jula şi Micherechi, care cântă la vreun instrument, cu toţii fiind originari din familii româneşti. „V-am invitat azi la o serată specială, cum nu s-a ţinut până acum la noi în comunitate. Găzduim azi un concert al tinerilor muzicieni din cadrul comunităţii noastre”, a spus în deschidere doamna Rita Pătcaş, vicepreşedinta UCRU. „Ne bucurăm că alături de dansurile şi cântecele populare, coruri şi echipe de dansuri care păstrează tradiţiile noastre, avem şi tineri, copii pregătiţi sau în curs de formare în domeniul muzicii clasice, muzicii instrumentale. Ne-am adunat astăzi aici ca să-i auzim, să ne bucurăm de talentul, de roadele eforturilor lor, împreună cu familiile lor.”

Unii mai începători, alţii mai avansaţi în ceea ce fac de mai mulţi ani, tinerii au demonstrat ardoarea şi măiestria de care dau dovadă meritând aplauzele sincere şi zâmbetele dulci ale părinţilor şi publicului prezent. Cu toţii sunt elevi ai Şcolii de Muzică „Erkel Ferenc” din Jula.

Concertul a fost deschis de cel mai tânăr muzician, Raffael Rocsin din Micherechi, care cântă la clarinet de 1 an, dar deja a luat un premiu, locul 3, la un concurs pe judeţ. După el a urmat Bonaventura-Gabriel Nyisztor-Gyarmati, din Jula, care cântă la violoncel de 3 ani şi este foarte legat de acest instrument. Csenge Cefan din Micherechi a fost acompaniată la chitară de profesorul Kepenyes Pál. Ea cântă la fluier de 3 ani. Tot la fluier a cântat şi Vivien Rocsin din Micherechi, care a interpretat melodii populare. Mara Stăvaru din Jula învaţă să cânte la pian de 4 ani, a interpretat cu maximă seriozitate câte-o piesă de la Samuil Maykapar şi Johann Sebastian Bach. La fel de 4 ani este elevul şcolii de muzică şi Vasile Cefan din Micherechi, care a început la pian după care a trecut la trompetă. A interpretat un studiu de Clodomir. Colege de clasă şi bune prietene, Zenaida Pekárik şi Ema Pătcaş, din Jula, sunt eleve la şcoala de muzică de 3 ani, acum au cântat împreună o melodie populară, iar Zenaida a cântat separat şi o piesă de Paganini. Elevul Zsolt Rocsin din Micherechi cântă la clarinet de 3 ani, câştigând mai multe premii judeţene. Publicul din Jula l-a încântat cu melodie foarte frumoasă şi sentimentală a lui Acker Bilk, cu titlul „Stranger on the shore”. Ultimii doi muzicieni sunt elevi la Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Attila Iszály din clasa a 10-a învaţă să cânte la vioară de 7 ani, acum a interpretat două piese foarte grele, de Schubert şi Viotti. Muziciana cu cel mai serios trecut îl are tânăra de 18 ani, Victoria Borszéki din Jula, care cântă la pian deja de 12 ani. Ea ne-a încântat şi a cucerit inimile publicului cu piesa „Primavera” de Ludovico Einaudi.

Fiecare interpretare a tinerilor noştri a fost foarte aplaudat, ne-am simţit ca la un concert adevărat cu muzicieni serioşi. La final, fiecare mic artist a primit câte-o floare şi o cutie de ciocolată, la care s-a adăugat un cadou-surpriză din partea organizatorilor: datorită colaborării Uniunii Culturale cu Filarmonica de Stat din Arad, în toamna acestui an, aceşti tineri, împreună cu părinţii lor, vor putea participa la un concert al filarmonicii din Arad.

Evenimentul a fost onorat şi de prezenţa domnului consul general Florin Vasiloni, care i-a încurajat pe copii să fie perseverenţi în tot ceea ce fac, pentru că în acest fel vor avea succese atât la şcoală cât şi în domeniul muzicii. Diplomatul român i-a felicitat şi pe părinţi pentru susţinerea pe care o acordă copiilor lor.

În reportajul realizat de Anca Becan, redactor Foaia românească, vorbesc elevii: Rafael Roxin, Mara Stăvaru, Zenaida Pekárik, Zsolt Roxin şi Victoria Borszéki. Amfitrioana evenimentului a fost vicepreședintele UCRU Rita Ruja Pătcaș.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Centrul Pedagogic pentru Naționalități din Ungaria premiază micii desenatori

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 februarie 2017, 09:40 / actualizat: 7 martie 2017, 10:13

Într-o țară trăim, împreună construim și fortificăm, nu numai material, dar și spiritual

Centrul Pedagogic pentru Naționalități care funcționează în cadrul Oficiului pentru Învățământ din Ministerul Resurselor Umane din Ungaria a organizat un concurs de desen adresat grădinițelor și școlilor de naționalitate. Din aproximativ o mie de lucrări trimise au fost premiate 12, și au fost selecționate 50 de lucrări care au fost prezentate în cadrul expoziției organizate în aula clădirii birourilor Parlamentului. Expoziția a fost vernisată într-un cadru festiv în 15 februarie, în prezența secretarului de stat Miklós Soltész, a organizatorilor, a reprezentaților naționalităților, precum și a copiilor premiați.

La vernisajul expoziției au participat din partea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, Tiberiu Iuhas, purtătorul de cuvânt al naționalității române în Parlamentul de la Budapesta, Traian Kreszta și președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Marius Maghiaru.

A consemnat Gabriela Enea Elekeș

corespondent MTVA, emisiunile în limba română

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED