CE a publicat cel mai recent raport de implementare a strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 09:20

Comisia Europeană şi Consiliul şi-au publicat cel mai recent raport comun legat de implementarea strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020. Documentul identifică şase noi priorităţi, printre care îmbunătăţirea competenţelor şi angajabilităţii, crearea unui mediu educaţional deschis, inovativ şi digital, precum şi necesitatea unui accent deosebit pe valorile fundamentale ale egalităţii şanselor, non-discriminării şi a cultivării unei atitudini civice active.

Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Strategia-cadru Educaţie şi formare 2020 a fost elaborată în anul 2009. Ea oferă ţărilor membre, Comisiei şi instituţiilor de învăţământ un forum de schimb al bunelor practici, informaţii şi sfaturi în domeniul reformelor din învăţământ. De la bun început s-au identificat principalele direcţii de acţiune pentru eficientizarea educaţiei şi formării profesionale, adaptarea acestora la cerinţele pieţii muncii.

Nathalie Vandystadt, purtător de cuvânt pentru educaţie, tineret, sport şi cultură:

„Este vorba de învăţarea de-a lungul vieţii şi mobilitate, calitatea învăţământului, valorile civice în educaţie precum şi creativitatea şi inovarea. Prin această colaborare Comisia oferă ţărilor membre şansa de a învăţa reciproc din experienţele particulare, de a elabora recomandări specifice în chestiuni cum ar fi educaţia digitală sau formarea cadrelor din învăţământ, ori recunoaşterea diverselor competenţe profesionale dobândite prin învăţare.”

Strategia-cadru cuprinde toate stadiile educaţiei, de la învăţământul preşcolar, până la educaţia superioară şi formarea sau reconversia profesională a adulţilor.

Comisia şi statele membre au început să lucreze de anul trecut la întocmirea unui bilanţ privind progresele înregistrate din 2012 şi identificarea noilor priorităţi ale cooperării europene.

Ca şi parte a exerciţiului de inventariere, s-a recurs la o evaluare independentă, s-au întocmit câteva rapoarte naţionale consultându-se oficialităţi din instituţiile de resort ale ţărilor membre, parteneri sociali europeni şi specialişti din domeniu.

Concluziile analizei sunt reflectate de raportul publicat săptămâna trecută.

„În acest document Comisia propune un nou set de priorităţi pentru următorii cinci ani, mai focusate oarecum.

Vom continua să lucrăm bineînţeles la implementarea practicii învăţării de-a lungul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor de afirmare pe piaţa muncii, dar în plus faţă de acestea sugerăm statelor membre o preocupare deosebită pentru integrarea în învăţământ a categoriilor de elevi şi studenţi care provin din familii defavorizate. Ştim că există categorii mai expuse la riscul abandonului şcolar, insistăm ca atare ca ţările membre să-şi facă o prioritate din limitarea cât mai substanţială a acestui fenomen.” Concret, noile direcţii prioritare de acţiune propuse de Comisie sunt 6 la număr: aptitudini şi competenţe relevante din punctul de vedere al pieţii muncii, educaţie incluzivă bazată pe egalitate şi non-discriminare, educaţie şi formare inovativă, corespunzătoare cerinţelor epocii digitale, un suport puternic pentru educatori, transparenţă şi recunoaşterea aptitudinilor şi calificărilor pentru facilitarea învăţării, a mobilităţii precum şi investirea în educaţie, performanţa şi eficienţa învăţământului.

Comisia va prezenta în noiembrie aşa-zisul Monitor anual al educaţiei şi formării, analiza anuală a progreselor înregistrate în apropierea de obiectivele propuse prin strategia-cadru.

Uniunea Europeană intenționează să impună conceptul de economie circulară

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2015, 09:20

Uniunea Europeană intenționează sã impună cât mai rapid în legislația comunitară conceptul de ‘economie circulară’, adica deseuri zero.

In acest context, responsabilii pe probleme de mediu din România și Europa s-au reunit la București pentru a discuta despre îmbunatatirea managementului resurselor.

In Europa se vehiculeaza tot mai des conceptul de societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeuri zero, iar România trebuie să adere la aceste principii.

Aplicarea lor ar putea introduce în lanţul de producţie deşeuri în valoare de aproximativ 600 de miliarde de euro anual, doar la nivelul Uniunii Europene și în plus ar crea aproximativ 2 milioane de noi locuri de muncă

Conceptul de economie circulara presupune reciclarea aproape totala a materiilor prime prezente în produse și reducerea masivã a utilizãrii resurselor naturale.

Se vorbește despre o economie în care se reduce consumul de energie şi materii prime, se recuperează şi se reutilizează materiale sau produse existente, iar deşeurile sunt fie folosite ca resurse sau reciclate.

Noul concept nu vizează doar managementul deșeurilor, ci și gestionarea resurselor, au afirmat participantii la conferinta Green Report de la București.

Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via a precizat că instituția europeană a încheiat dezbaterea publică pe marginea legislației care va sta la baza Directivei europene privind economia circulară.

Nouă propunere se va afla în dezbarere timp de un an. După aceea va începe procesul legilativ.

Economia circularã presupune o nouã abordare a materialelor și a producției, o abordare care pune pe primul loc recuperarea, reciclarea, repararea și reutilizarea, a explicat La Via.

Și România trebuie sa învețe să recicleze deșeurile, este mesajul transmis de Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via, care a reamintit că țara noatră se confruntă cu o rată mică a reciclării, dar și cu un nivel redus al cheltuielilor.

”În această fază, rata de reciclare a României este foarte, foarte redusă, de 3-4 %, ceea ce reprezintă un nivele foartye, foarte jos, , dacă ținem cont că în alte țări europene, reciclarea deșeurilor e de zece ori mai mare. Va trebui în consecință să creștem această rată, nu numai aici ci în întreaul spațiu comunitar și de aceea lucrăm la nivelul legislativului europena pentru a ajnge în 2030 să închide acest ciclu și să nu mai fim puși să îngropăm deșeurile sub pământ.”

Giovani La Via, Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European a cerut autorităților din România să colaboreze cu cele europene pentru a obține o legislație completă în domeniul economiei circulare care să garanteze rezultate mai bune.

Potrivit statisticilor, România se afla pe ultimele locuri din UE la eficienţa folosirii resurselor

Suntem de 7 ori mai ineficienţi la folosirea materiei prime decât media statelor europene şi de peste 300 de ori mai ineficienţi decât Danemarca în ceea ce priveşte consumul de apă.

România se afla pe locul 6 la nivel european in ceea ce priveste cantitatea de deseuri produsa anual pe cap de locuitor.

In tara noastra un cetatean produce 11 tone de gunoi pe an, potrivit studiului Eurostat.

In prezent, aproximativ 90 la suta din deșeurile menajere ajung la gropi de gunoi, irosindu-se astfel resurse valoroase și contribuind astfel la poluarea mediului.

Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via, a mai precizat cã la Conferința Internaționalã de Mediu, din decembrie, de la Paris, reprezentanții Uniunii vor încerca sã sensibilizeze comunitatea internaționalã sã urmeze exemplul european de protecție a mediului.

Situatia din Calais este un simptom al unei crize mai mari

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2015, 10:50

Situatia din Calais este un simptom, intre altele, in Europa, al unei crize mai mari, spune Frans Timmermans. Este o criza a dimensiunii europene, si impune o reactie europeana. Calais poate si ar trebui sa fie un exemplu pentru cat de curajoase si durabile sunt solutiile care vor defini aceasta reactie europeana. Trebuie sa actionam uman asupra celor ce au nevoie de protectia noastra, cu solidaritate si responsabilitate dar si cu rigoare in aplicarea normelor comunitare, mai spune vicepresedintele Comisiei europene.

Frans Timmermans, care a vizitat ieri nordul Frantei impreuna cu comisarul pentru migratie si afaceri interne, Dimitris Avramopoulos si reprezentantii guvernului de la Paris, a anuntat acordarea unui ajutor suplimentar de 5 milioane de euro pentru autoritatile franceze care se confrunta cu un val din ce in ce mai mare de imigranti. In prezent in portul francez Calais si in jurul lui sunt circa 3 mii de persoane care locuiesc in tabere improvizate si care incearca sa treaca pe sub Canalul Manecii prin Eurotunel pentru a ajunge in Marea Britanie.

“Uniunea europeana acorda 266 de milioane de euro Frantei pentru perioada 2014- 2020 pentru finantarea actiunilor structurale in domeniul azilului, migratiei si integrarii.. Comisia este hotarata si pe deplin mobilizata, folosim si vom continua sa utilizam toate mijloacele”

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor!

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 august 2015, 09:45

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.

Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.

Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.

În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.

Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.

Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.

Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!

„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.

„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune. La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”

Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.

„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 10:20

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.

Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.

Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:

“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.

Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”

Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.

Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.

A fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 09:30

Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate

Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:

O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;

O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;

O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;

O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.

De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.

UE va investi peste 202 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și 19,8 milioane de euro din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) în proiecte transnaționale din zona bazinului Dunării.

A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.

Ungaria va gazdui un centru de primire a refugiatilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 09:30

Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.

Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.

Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.

Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.

Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.

Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.

“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”

Comisia Europeană a dublat finanţarea pentru situații de urgenţă!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 11:15

Preşedintele CE, Jean Claude Juncker, consideră că nu este nevoie de un summit extraordinar pe tema imigraţiei, iar statele membre trebuie să aplice de urgenţă acordurile deja existente în domeniu.

Şeful executivului comunitar a respins apelurile pentru organizarea unui nou summit al UE privind imigraţia, spunând că statele membre ar trebui să nu mai amâne aplicarea acordurilor existente şi a atras atenția că UE are nevoie de ‘curaj colectiv’ pentru a combate această criză.

Declaraţiile au apărut în presa internaţională şi au fost făcute în contextul în care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta problema refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu, care intră masiv în Europa.

Este cea mai gravă criză a refugiaţilor de la al doilea război mondial încoace, iar Comisia Europeană a dublat finanţarea de urgenţă la 50 de milioane de euro pentru ajutor umanitar. 8 milioane vor fi alocate Balcanilor de Vest şi Turciei, iar 90.000 de euro vor merge în Macedonia.

Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Bruxellesul a adoptat numeroase măsuri, inclusiv mecanisme de a-i trimite înapoi pe cei care nu se califică pentru statutul de azilanți:

“Uniunea Europeană este responsabilă pentru problema imigranţilor, este responsabila în relocarea acestora şi doreşte să susţină ţările de intrare pentru soluţionarea acestei situaţii.”

Implementarea sistemului de relocare a 60.000 de refigiaţi se dovedeşte problematică, iar statele europene au termen să rezolve aceasta situaţie până la sfârşitul anului.

Gestionarea deşeurilor – o prioritate pentru CJ Caraş-Severin

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 august 2015, 08:30

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor, cu un procent de doar 3%. Până în 2020, toate statele membre, inclusiv ţara noastră, trebuie să colecteze selectiv jumătate din cantitatea de deşeuri.

Pentru alinierea la directivele de mediu, Consiliul Judeţean Caraş-Severin derulează un proiect european în valoare de peste 180 milioane de lei, ce are ca scop implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Pe amplasamentul fostei haldine din Reşiţa va fi construit un deponeu ecologic, unde vor fi aduse deşeurile pe categorii – hârtie, carton, sticlă, plastic, metal şi deşeuri menajere. Vor mai fi amenajate drumurile de acces pentru depozitul central şi alte trei staţii de transfer la Pojejena, Bozovici şi Oţelu Roşu. Explică Camelia Şuşco, director comunicare Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Proiectul are o valoare totală de circa 186.000.000 de lei, fără TVA, proiect cofinanţat din Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. Depozitul central ecologic este realizat în proporţie de 90%, finalizarea fiind prevăzută pentru începutul lunii septembrie. Staţia de sortare se află în stadiul realizării închideriilor exterioare, a instalaţiilor interioare şi a finisajelor. Echipamentele tehnologice au fost contractate, fiind aşteptate pentru instalare, teste şi recepţie. Estimăm ca posibilă perioadă, luna octombrie. În aceelaşi stadiu se află şi staţia de tratare mecano-biologică, se prevede ca testele şi recepţia finală să aibă loc până la sfârşitul anului, astfel încât întreg ansamblul al centrului să fie funcţional la începutul anului 2016.

Deschiderea deponeului ecologic va duce la o normalizare a preţurilor şi micşorarea cheltuielilor. În prezent, deşeurile sunt transportate în judeţele limitrofe, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate pentru populaţie. Camelia Şuşco spune că este cel mai amplu proiect derulat de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, cu bani europeni şi cuprinde multe alte lucrări.

Mai avem în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme. Prin proiect vor fi închise depozitele neconforme din cele 8 oraşe de pe raza judeţului Caraş-Severin. Se execută lucrări pe toate cele 8 depozite. Tot în derulare este şi contractul de furnizare echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor şi unităţi de compostare individuale. Prin contract se va realiza furnizarea, livrarea, asamblarea, instalarea şi testarea de echipamente destinate colectării separate a deşeurilor reciclabile. Necesarul de containere a fost stabilit de proiectantul general pe baza informaţiilor transmise de primăriile din judeţ, cărora le vor fi predate în vederea distribuirii cu titlul gratuit către locuitorii judeţului Caraş-Severin.

Consiliul Judeţean Caraş-Severin încearcă prin acest proiect să conecteze fiecare gospodărie la serviciile de salubritate şi să conştientizeze populaţia faţă de colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor.

UE cere eliberarea fiterului estonian condamnat in Rusia pentru spionaj

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 august 2015, 09:47

Eston Kohver a fost arestat pe 5 septembrie anul trecut de serviciile de securitate ruse si ieri a fost condamnat la 15 ani de inchisoare.

Sentinta a fost data de un tribunal din apropierea granitei cu Estonia, regiune unde rusii sustin ca l-au retinut pe Kohver in timp ce incerca sa culeaga informatii secrete. Asupra lui s-ar fi gasit un pistol, munitie, 5 mii de euro si aparatura de inregistrare.

Pe de alta parte parchetul estonian a anuntat ca Eston Kohver a fost capturat si rapit cu forta, sub amenintarea armei de necunoscuti veniti din Rusia in timp ce el era de serviciu pe teritoriul estonian.

Purtatorul de cuvant al Comisiei europene, Catherine Ray a reiterat apelul inaltului reprezentant si vicepresedinte al Comisiei europene, Federica Mogherini care cere Rusiei sa-si respecte obligatiile internationale

“Rapirea si apoi detinerea ilegaa in Rusia a domnului Kohver reprezinta o violare clara a legilor internationale. In plus, inca de la inceput dl. Kohver a fost privat de dreptul sau la un proces corect, n-au existat audieri publice in acest caz, consulului estonian nu I s-a permis sa fie prezent la audieri iar dl. Kohver a fost privat de ajutor legal. Uniunea europeana continua sa ceara Rusiei sa actioneze conform obligatiilor sale internationale si sa-l elibereze imediat pe dl. Kohver si sa garanteze intoarcerea sa in siguranta in Estonia”

Frontex: numărul imigranților care au ajuns la graniţele UE s-a triplat în luna iulie

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:45 / actualizat: 20 august 2015, 7:10

Numărul imigranților care au ajuns la graniţele Uniunii Europene s-a triplat în luna iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a anunţat Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe ale UE, Frontex.

Această cifră constituie una record pentru a treia lună consecutiv, şi creează o presiune fără precedent asupra autorităţilor din Italia, Grecia şi Ungaria, subliniază agenţia.

Este o provocare enorma pentru Uniunea Europeană, dar şi o mare responsabilitate şi este nevoie de o reacţie unitară, a declarat Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru locuri de muncă, investiţii şi creştere economică:

„Comisia Europeană a propus un sistem de relocare pentru 40.000 de persoane şi sperăm să atingem acest obiectiv la sfârșitul anului. Comisia pregăteşte, de asemenea, un mecanism permanent de relocare a migranţilor în cadrul UE, şi s-au depus toate eforturile în acest sens, solicitând statelor membre să dea dovadă de solidaritate.”

Sirienii și afganii reprezintă cea mai mare parte a imigranţilor care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Fugind de instabilitatea din ţările lor, ei ajung mai întâi în Grecia, din Turcia.

În luna iulie, circa 50.000 de imigranţi au sosit prin Marea Egee, mai ales în insulele greceţti Lesbos, Chios, Samos şi Kos.

Peste 20.000 au ajuns în Italia, numărul acestora crescând la 90.000 de la începutul anului.

Din Balcanii de Vest, în Ungaria au ajuns peste 34.000 de imigranți.

O conferinţă la nivel înalt este prevăzută în luna octombrie la Budapesta, pentru a discuta provocarea constituită de fluxul de imigranţi ce tranzitează Balcanii Occidentali.

CONSTANŢA: Lovitură pentru hoţii români din Occident. Poliţia i-a lăsat fără agoniseală

Publicat de Mihaela Costache, 14 august 2015, 16:00

Peste 7 kilograme de bijuterii şi alte bunuri suspectate a fi furate din străinătate, depistate, joi, la domiciliul unor constănţeni.

Poliţiştii de frontieră constănţeni, sub coordonarea procurorului din cadrul Curţii de Apel Constanţa, au identificat o grupare formată de cetăţeni români, care se ocupă cu introducerea în România şi ulterior comercializarea unor bijuterii şi a altor obiecte (ceasuri, laptopuri, telefoane mobile), obţinute în urmă săvârşirii unor infracţiuni de furt din locuinţe în state ale Uniunii Europene.

La sfârşitul lunii iulie, poliţiştii de frontieră au intrat în posesia unor informaţii cu privire la faptul că mai multe persoane din judeţul Constanţa sunt implicate în introducerea în România a unor cantităţi considerabile de bijuterii din aur şi argint, provenite din furtul din locuinţe în diferite ţări ale Uniunii Europene.

Bunurile erau trimise în ţară prin intermediul unor firme de transport, coletele fiind ridicate la destinaţie de către membrii reţelei, care, ulterior le comercializau.

În urmă documentării activităţii infracţionale a celor în cauză, în data de 13.08.2015, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Constanţa, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coasta, împreună cu lucrători din cadrul I.P.J. Constanţa şi cu sprijinul tehnic şi de specialitate al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, au surprins în flagrant trei cetăţeni români care au ridicat de la o firmă de curierat din municipiul Constanţa cinci colete ce conţineau bunuri despre care exitau suspiciuni că ar fi furate din spaţiul U.E.

Ulterior, poliţiştii de frontieră au efectuat percheziţii la domiciliul unuia din membrii grupării, aflat pe rază localităţii Constanţa, de unde au ridicat în vederea confiscării următoarele bunuri:

– 1.773 de bijuterii din metal alb (lănţişoare, brăţări, cercei, inele etc.) în cantitate de aproximativ 6,3 kilograme;
– 211 de bijuterii din metal galben (lănţişoare, brăţări, cercei, inele etc.) în cantitate de aproximativ 1,8 kilograme;
– 1 armă de foc tip revolver cu 1 cartuş, 10 arme albe (săbii, macete, cuţite), 3 bucăţi obiecte de artă (statuete), 3 laptopuri, 2 tablete, 3 televizoare LCD, 30 bucăţi ceasuri, 8 telefoane mobile, 17 parfumuri, diferite articole de îmbrăcăminte, 1 aparat foto, tablouri, monede şi bancnote de colecţie, 1 autoturism marca BMW (în valoare de 9.000 euro) şi diferite înscrisuri ce au legătură cu cazul.

Persoanele în cauza sunt cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi au fost conduse la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în vederea continuării cercetrailor şi luării măsurilor legale ce se impun.

Europenii consumă 17 tone de materii prime și produc 5 tone de deșeuri pe an

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:00

Fiecare european consumă în medie 17 tone de materii prime și produce cinci tone de deșeuri pe an. Cifre alarmante, dacă ne gândim că resursele sunt limitate, dar ar putea exista o soluție. Multe produse și materiale pot fi refolosite sau reciclate, reducând deșeurile. Parlamentul a votat recent, în plen, un raport care cere obiective obligatorii pentru creșterea eficienței resurselor în UE cu 30% până în 2030 – prin comparație cu anul trecut.

Economia tradițională se axează pe a lua, a produce și a arunca, dar în economia circulară ciclul de viață al produselor este extins. Aceasta din urmă, ar putea fi un exemplu grație durabilității ameliorate, gestionării mai eficiente a deșeurilor și design-ului mai bun care face ca repararea, refolosirea și recilcarea produselor vechi să fie mai simple. Ar putea implica și noi modele de afaceri, bazate pe împrumutarea, oferirea și vânzarea produselor folosite.

Aplicarea prevederilor votate de Parlamentul Europeana ar stimula PIB-ul UE cu aproape 1% și ar crea două milioane de locuri de muncă – arată estimări ale Comisiei.

Raportoarea Sirpa Pietikäinen a spus că pentru tranziția către o economie durabilă sunt necesare mai multe schimbări fundamentale.

Noi, acum, falimentăm planeta. În fiecare an, folosim o planetă și jumătate, și această cifră este în creștere, deoarece există mai mulți oameni, mai multe nevoi, mai multe produse și o viață mai scurtă a acestora.

Nu este o întrebare dacă schimbarea se va întâmpla sau nu – este o chestiune de cum se va întâmpla.

Dar pentru a face acest lucru, este nevoie de acțiuni comune de ordin legislativ, economic, dar și de informații. În primul rând avem nevoie de un set adecvat de indicatori și obiective.

Avem nevoie de o revizuire a legislației existente, inclusiv a legislației financiare și asta pentru că istoria noastră a dovedit că legislația noastră nu reușește să încorporeze valoarea serviciilor ce țin de ecosistem. Există o mulțime de puncte care de fapt împiedică noile modele de afaceri ale economiei circulare.

Avem nevoie de o politică a designul produselor fără deșeuri, și așa avem nevoie de o lărgire ambițioasă a domeniului de aplicare și revizuire a directivei privind proiectarea ecologică.

Peste 30 de ani, vom trăi în anul 2050, și fie vom avea nevoie de patru planete sau vom reduce utilizarea resurselor de la 1,5 la limitele unei planete. Alegerea este pentru acest moment, și este alegerea noastră. Avem informațiile și avem nevoie de securitate și reglementarea juridică pentru a face acest lucru.

Comisia Europeană va prelungi măsurile de siguranță pentru sectoarele lactatelor, fructelor și legumelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 august 2015, 09:45

Ajutoarele destinate agricultorilor europeni au fost prelungite până în iunie 2016 pentru a atenua efectele embargoului impus de Rusia. Extinderea acestui embargo este echivalentă cu închiderea unei piețe de export importante pentru producătorii europeni.

Decizia luată de Comisia Europeană pentru a-i ajuta pe agricultori, vizează sectoarele de legume, fructe şi lapte şi vine ca răspuns la anunțul autorităților din Federația Rusă de prelungire a interdicţiilor la produsele agroalimentare occidentale. Decizia Comisiei Europene survine într-o perioadă în care nemulțumirile agricultorilor europeni față de prețurile tot mai joase de pe piață, sunt din ce în ce mai evidente.

Aceasta este doar una dintre provocările pe care Uniunea Europeană le are în acest moment, însă nu lipsesc temerile legate de securitatea alimentară, practicile agricole şi profitabilitatea sectorului.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan:

„UE are responsabilitatea de a aborda securitatea alimentară, aceasta este o provocare uriașă la nivel mondial. Există o estimare la 11 procente a populației mondiale aflate în insecuritate alimentară cronică. Europa are responsabilitatea de a reduce acest număr, prin crearea unei abordări mai productive a practicilor agricole. De asemenea, UE trebuie să se concentreze pe o mai bună cercetare și inovare în ceea ce privește practicile agricole europene și mondiale. O aprofundare a bazei noastre de cunoștințe va duce la o folosire mai eficientă a resurselor și o industrie alimentară durabilă, care poate prospera la nivel global.”

Aşadar, ajutoarele destinate agricultorilor europeni sunt prelungite până în iunie anul viitor.

Pentru sectorul produselor lactate, unt și lapte praf degresat, măsurile constau în achiziții publice și ajutor pentru depozitarea privată, măsurile fiind aplicate până la data de 29 februarie 2016.

Pentru fructe și legume, Comisia propune extinderea măsurilor până pe 30 iunie 2016, inclusiv piersici și nectarine.

Urmează ca miniștrii europeni ai agriculturii să se reunească, la toamnă, într-o sesiune extraordinară fixată pentru 7 septembrie pentru a examina noi măsuri de susținere a agricultorilor.

Risipă de alimente

Publicat de Mihaela Costache, 12 august 2015, 17:20

Uniunea Europeană iroseşte anual aproximativ 22 de milioane de tone de hrană.

Un studiu făcut de Centrul de Cercetare al Uniunii Europene în Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania şi România arată că 80% din deşeurile alimentare sunt recuperabile, mare parte fiind produse aruncate de obicei după expirarea datei limită pentru consum.

Se aruncă în principal legumele şi fructele din cauza termenului scurt de valabilitate, dar şi carnea, care are un impact mai mare asupra resurselor de azot şi apă.

Un reprezentant al centrului a declarat că situaţia cea mai mai rea este la britanici, iar cea mai bună la români, chiar dacă risipim excesiv cu toţii.

Cercetătorii susţin că risipa de alimente poate fi evitată prin educarea populaţiei.

Oamenii trebuie învăţaţi să cumpere mai atent şi să-şi planifice consumul, ceea ce i-ar ajuta să arunce mai puţină mâncare, să cheltuiască mai puţin şi să protejeze mai bine mediul înconjurător.

Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 august 2015, 09:10

Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA, ce vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România şi Serbia. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de4 la Radio românia Reşiţa.

Uniunea Europeană investeşte 75 de milioane de euro în dezvoltarea zonelor de la graniţa româno-sârbă. Aceste fonduri vor contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru regiunea Dunării, regiune care cuprinde o cincime din teritoriul Uniunii Europene. Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca mărime şi traversează zece ţări. Potrivit comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vor beneficia de bani peste 2 milioane de persoane.

Acest program de cooperare transfrontalieră dintre România şi Serbia acoperă trei regiuni de frontieră în România şi şase regiuni în Serbia. Are o valoare de peste 88 de milioane euro, cu o contribuţie de aproape 75 de milioane euro din instrumentul de asistenţă pentru preaderare. Şi practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii,    asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite, bineînţeles instituirea de reţele transfrontaliere de centre de învăţământ superior, consolidarea capacităţilor instituţiilor locale în vederea protejării resurselor naturale, o mai bună pregătire pentru situaţii de urgenţă, dar sigur că foarte important este aspectul legat de mediu, pentru că zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia. De aceea programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente şi ecologice. În România mai concret este vorba regiunile – Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, iar în Serbia este vorba de 6 districte.

Programul mai urmăreşte integrarea infrastructurilor şi serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, dar şi îmbunătăţirea serviciilor de trecere a frontierei pentru navetişti. Programul este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.

În perioada anterioară, 2007-2013 bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia a fost de aproximativ 36 milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost direcţionată către dezvoltarea economică şi socială. Protejarea mediului şi prevenirea situaţiilor de urgenţă au reprezentat şi atunci o prioritate, fiind cheltuite în acest sens aproximativ 26% din finanţarea totală.

UE face la statele membre, astfel încât Frontex sa faca faţă imigranţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:30

Uniunea Europeană a făcut un nou apel vineri, la statele membre, să ofere avioane şi alte active, astfel încât Frontex, agenţia de frontieră a UE, sa poate ajuta state precum Grecia şi Ungaria sa faca faţă unui nou val de imigranţi.

Un record de 49,550 migranţi au încercat să ajungă la Uniunea Europeană numai prin Grecia, în ultima lună, mai mulţi decât au fost înregistrati pentru tot anul 2014, a declarat Frontex.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mai mult de 192.000 de imigranţi au ajuns în Europa pe mare în acest an. Peste 2.000 de migranţi se crede ca au murit încercând sa traverseze Mediterana.

Multe ţări s-au angajat deja să furnizeze active pentru utilizarea pe termen scurt , dar purtătorul de cuvânt al Frontex, Natasha Bertaud a declarat că este nevoie de mai multe avioane şi ” asistenţă tehnică ” , inclusiv personal şi maşini de patrulare.

„ Ne-am alăturat Frontex şi cerem statelor membre să vină cât mai urgent cu echipamentele necesare; noi am triplat fondurile pentru întărirea operaţiunilor, dar acum cerem statelor membre să găsească echipamentele, pentru ca aceste fonduri să poată fi folosite.”

Şi Ungaria se confruntă cu o criză , deoarece a primit 110.000 migranţi în acest an, număr fără precedent, aproape toţi intrând în ţară pe jos, de la vecinii din Serbia .

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut ajutorul Europei, deoarece ţara sa puternic îndatorată, nu poate face faţă singură, situaţiei.

Comentariile premierului grec au venit după ce agenţia de refugiati a Naţiunilor Unite ( UNHCR) a cerut Greciei să preia controlul asupra ” haosului total” de pe insulele mediteraneene , unde au ajuns mii de migranţi.

Nivelul de suferinţă pe care l-am văzut pe insule este de nesuportat. Oamenii sosesc crezând că sunt în Uniunea Europeană. Ceea ce am văzut nu a fost acceptabil în ceea ce priveşte standardele de tratament,” a spus directorul agenţiei pentru Europa, după ce a vizitat insulele greceşti Lesbos, Kos şi Chios

Tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:20

Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.

Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?

Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.

Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.

Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Criza migrației se agravează în apropierea portului francez Calais

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:25

Marea Britanie şi Franţa solicită ajutor de urgenţă din partea restului statelor UE pentru a combate cauzele crizei declanşate săptămâna trecută la Calais. Aceasta este localitatea franceză de graniţă luată cu asalt de migranţii care au ca scop intrarea în Regatul Unit.

În urma solicitării venite din partea miniştrilor de interne francez şi britanic, Bernard Cazeneuve și Therese May, Comisia Europeană declară că este pregătită să ajute cu asistenţă tehnică prin agenţiile sale europene şi să acorde finanţare de urgenţă pentru centrele de azil.

Purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar a spus ieri: „Toate statele membre trebuie în acelaşi timp să combată reţelele de traficanţi de pe mare care pun în pericol viaţa imigranţilor ce vin din nordul Africii, deasemenea, imigraţia ilegală și să-și asume partea lor de responsabilitate.Comisarul Avramopoulos a afirmat în mod repetat că se așteaptă ca toate statele membre să participle la mecanismul de relocare propus și să demonstreze în practică solidaritatea.”

În tentativa de a stăvili migraţia ilegală, autorităţile britanice pregătesc inclusiv modificarea legislaţiei, ajutoarele sociale urmând să fie refuzate celor care nu primesc azil.

Therese May și Bernard Cazeneuve consideră situația o urgenţă atât pentru UE cât şi pentru restul lumii pentru că majoritatea celor care sunt astăzi la Calais vin din Italia, Grecia sau alte state. ”Acesta este motivul pentru care considerăm că întreaga Europă trebuie să se implice.” spun cei doi miniștrii de interne

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:05

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important care vizeaza sistemul finanţelor publice europene.

In tara noastra aplicarea acestui concept ar putea conduce la scadearea unor taxe.

Fiecare dintre statele membre este liber să-și aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit, cu condiția să respecte normele UE.

În acest cadru, principalele priorități ale politicii fiscale a UE sunt eliminarea obstacolelor de natură fiscală care împiedică activitatea economică transfrontalieră, lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare și promovarea unei mai largi colaborări la nivelul administrațiilor financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei dar și pentru combaterea acesteia.

O mai mare coordonare a programelor fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective ale UE mai largi prin politicile fiscale ale statelor membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Cu toate eforturile întreprinse nu putem vorbi deocamdata despre o politică fiscală unitară.

Rezultatele actuale ale procesului de armonizare fiscală la nivelul UE, relevă faptul

că deşi există o strategie fiscală cu obiective comune, realizarea acestora este diferită.

Chiar şi în cazurile în care s-a reuşit adoptarea de acte legislative comunitare în acest domeniu, s-au folosit de regulă ca mijloace de armonizare Directivele şi mai puţin Regulamentele.

Este cunoscut, că Directivele conţin doar obligaţii de rezultat, care trebuie transpuse în legislaţia naţională şi nu aplicate direct cum este cazul Regulamentelor, ceea ce lasă o mai mare marjă de alegere din partea autorităţilor naţionale, care au tendinţa de conservare a suveranităţii lor fiscale, confirmând suplimentar reticenţa statelor membre de a se supune în această materie unor reglementări supranaţionale.

Aderaraea Romaniei la zona Euro este condiţionată de armonizarea fiscală. Acest lucru ar conduce la scăderea taxei pe valoarea adăugată, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu colegului nostru Florin Orban de la Radio România Internaţional …

“La nivelul TVA suntem peste media europeană, dacă am avea o armonizare fiscal ar însemna să scădem TVA-ul şi este un lucru pozitiv. De asemenea, dacă ne referim la anumite taxe legate de angajatori, si acestea ar urma să scadă, pentru că suntem puţin peste media europeana. Deci, sunt lucruri care s-ar putea imbunătăţi. Eu cred că dacă vorbimde echilibrări, în general în România, atunci când a îndeplinit criteriile europene areuşit să genereze un trai mai bun pentru români. Cred că normele europene sunt positive ppentru noi, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să negociem. Aderarea României la yona Eurosau la orice tip de parteneriat fiscal cu celelalte state membre UE trebuie să treacă printr-un proces de negociere serios, in care interesul României trebuie sa fie pus inainte.”

Europarlamentarul Victor Negrescu, o declaraţie consemnată de Florin orban de la Radio România Internatională.

Pentru organismele UE, una dintre marile provocări a fost şi rămâne găsirea unor soluţii la problemele privind necesitatea compatibilităţii diferitelor sisteme şi relaţii ale statelor membre, printre care sistemul fiscal ocupă o poziţie semnificativă.

Comuna Berzasca situată în Clisura Dunării – una dintre cele mai atractive localităţi turistice

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2015, 08:30

Comuna Berzasca situată în Clisura Dunării va deveni prin proiectul european „Dreptul la Dunăre”, una dintre cele mai atractive localităţi turistice. Cum va fi posibil acest lucru ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

În judeţul Caraş-Severin se construieşte prima staţiune lacustră din România. Este vorba de un proiect unic, derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană, de către un investitor privat. Complexul turistic va funcționa în regim hotelier şi va cuprinde 30 de căsuţe suspendate pe piloni deasupra Dunării, care vor fi legate prin pontoane, spune Sorin Liubimirescu.

În primă fază proiectul cuprinde 15 bungalouri, o piscină pentru adulți, una pentru copii, un vestiar și o recepție. El face parte dintr-un complex mai amplu de trei proiecte. În oglindă cu acesta aproape finalizat, mai va fi încă unul tot cu 15 bungalouri, 2 piscine și o recepție, iar în mijloc va fi un restaurant. Este să spunem cam singura pensiune de pe Clisura Dunării care are canalizare, are apă curentă, totul este eco că apa caldă se face cu panouri solare. Valoarea unui singur proiect este de 600.000 euro. Sunt derulate prin APDRP. Măsura este 3.1.3. Prima parte a proiectului va fi gata anul acesta, iar turiști vor putea fi primiți la începutul anului viitor.

Valoarea totală a proiectului care se adresează exclusiv turiștilor şi este intitulat ”Dreptul la Dunăre” se ridică la 1.800.000 lei. Jumătate din sumă este asigurată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, măsura 3.1.3. de încurajare a activităților turistice. Consiliul Local Berzasca, comună pe raza căreia va fi ridicat acest sat lacustru a interzis în urmă cu câţiva ani orice fel de construcții pe malul fluviului pentru ca toată lumea să aibă acces la peisajele oferite de Dunăre. Acest proiect va da posibilitatea turiştilor să admire Dunărea chiar din mijlocul ei.

Pentru început procedura adică pentru depunerea proiectului nu este foarte complicată, complicată devine din momentul când ai câștigat, să implementezi proiectul și începi să duci documente spre APDRP. De acolo începe să spunem munca complicată și nedorită de către investitori, dar probabil trebuie o rigurozitate mai mare din partea lor legat de acești bani europeni. Sper ca acuma, am înțeles că din septembrie vor fi implementate noile măsuri și am înțeles că care vor fi mult mai rapide și mai ușoare de accesat. Nu o să mai fie o sesiune sau două pe toată perioada, ci vor fi primul venit – primul servit, în sensul că ai terminat documentația, ai depus-o, te poți apuca. Înainte dura cam trei ani.

Satul lacustru de la Berzasca va fi unic, la fel ca și locul unde va fi amplasat, Clisura Dunării fiind cel mai spectaculos defileu al fluviului. Proiectul ce urmăreşte atragerea în zonă a turiştilor mai cuprinde alei pentru pietoni, o pistă pentru biciclete, un punct de belvedere și un port turistic.

2015 – Anul European pentru dezvoltare!

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iulie 2015, 10:10

2015 a fost desemnat la nivel comunitar ca fiind Anul European pentru dezvoltare. Așezate sub un motto sugestiv ”Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” – sute de acțiuni care au ca punct de plecare statele membre, deci și România, s-au îndreptat sau urmează să fie desfășurate pentru a acoperi mai multe paliere, toate cu relevanță la nivel global.

Un motiv pentru care 2015 înseamnă o agendă bogată în ceea ce privește dezvoltarea este și faptul că Obiectivele de Dezvoltare al Mileniului ajung la termenul limită și vor avea loc negocieri pentru agenda post-2015. Este vorba despre Declaraţia Mileniului, unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.

Referitor la Anul European pentru Dezvoltare, la nivelul Uniunii, Comisia Europeană și celelalte instituții au propus pentru fiecare lună din 2015 o anumită temă. Spre exemplu luna iulie a fost rezervată evenimentelor cu trimitere către condiția copiilor și tineretului din lumea întreagă. Luna ce urmează, august, este destinată acțiunilor, ideilor legate de ajutorul umanitar.

Ca reper, Uniunea Europeană, alături de statele membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor din lume. În 2013, acestea au furnizat mai mult de jumătate din ajutorul public sau „asistența oficială pentru dezvoltare”, așa cum este definită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În 2013, ele au cheltuit împreună 56,5 de miliarde de euro pentru a ajuta țări din întreaga lume în lupta împotriva sărăciei.

Unele țări din UE au redus ajutorul pentru dezvoltare în timpul crizei economice, dar sumele totale pare să fie în creștere din nou deși, în general, se mențin sub nivelurile promise.

Fiecare stat membru al UE a prezentat un program de lucru privind Anul european pentru dezvoltare. Multe dintre activitățile incluse în programele respective sunt gestionate de organizații ale societății civile, universități, regiuni, orașe și alți parteneri.

În ceea ce privește România, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator național al politicii de cooperare pentru dezvoltare, a desemnat Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ca partener de implementare a planului național de lucru pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015. Într-o scurtă declarație de presă, Victor Negrescu, eurodeputat, a scos în evidență palierele unde România ar putea plusa când se vorbește despre dezvoltare, sprijin umanitar.

”Cred că se pot face mai multe în ceea ce constă politica europeană pentru dezvoltare. Suntem la început de drum, trebuie să ne atingem țintele în ceea ce înseamnă volumul financiar care este acordat dezvoltării, sprijinul real acordat cetățenilor care beneficiază de acest lucru și , mai ales, reducerea sărăciei la nivel mondial. Aici, cred că și România poate juca un rol important. Există în România, 5-6 programe de formare în cooperarea pentru dezvoltare a tinerilor din țara noastră și cred că, pe măsură ce vor trece anii , România va deveni un lider în ceea ce înseamnă cooperarea pentru dezvoltare la nivel european.”

De adăugat că Bugetul de asistență pentru dezvoltare pe anul 2015 al Ministerului Afacerilor Externe este în sumă totală de peste 10 milioane lei. Aproximativ 35% este destinat Republicii Moldova, alți beneficiari din state ca Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina și Afganistan. 10% din buget este destinat asistenței umanitare, fiind acordat pe măsura apariției unor necesități la nivel internațional.

Obiectivele de dezvoltare durabilă au fost principalele teme abordate la reuniunea miniştrilor pentru mediu

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iulie 2015, 09:45

Obiectivele de dezvoltare durabilă, care vor fi adoptate în septembrie, la Summit-ul ONU de la New York şi progresele înregistrate pentru acordul de la Paris, au fost principalele teme abordate la reuniunea informală a miniştrilor pentru mediu.

Abordarea eradicării sărăciei şi dezvoltării durabile la summit-ul din septembrie vor reprezenta un pas important spre Conferinţa de la Paris din domeniul schimbărilor climatice, care va avea loc în perioada 30 noiembrie-11 decembrie.

Miniştrii mediului au fost de acord că obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o provocare şi o oportunitate de nivel european care conduce la o politică internaţională mai durabilă, echitabilă şi coerentă

Aceştia au convenit că Uniunea Europeană ar trebui să arate poziţia de lider în punerea în aplicare a aspectelor de mediu ale dezvoltării durabile.

Acestea sunt un instrument de consolidare a politicilor europene de mediu, a declarat Carole Dieschbourg, ministrul mediului şi preşedintele al Consiliului:

“Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o realitate pentru politicile noastre: implementarea lor în Uniunea Europeană înseamnă că Mediul va fi permanent pe ordinea de zi şi astfel va fi integrat în alte politici.”

Un alt subiect abordat la reuniunea informală a miniştrilor mediului a fost stadiul negocierilor climatice, progresele către un acord ambiţios la Paris şi au discutat următorii paşi pentru a accelera negocierile şi de a găsi poziţii convergente cu alte ţări.

Un alt subiect esenţial pentru acordul de la Paris a fost modul de finanţare a trecerii la emisii reduse şi economii rezistente climatice.

S-a subliniat necesitatea unor semnale politice de mobilizare a finanţării combaterii schimbărilor climatice

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2015, 09:30

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.

Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.

Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.

Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:

„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.

Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!

Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”

Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.

Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.

„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”

Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.

Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face UE pentru tine

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 11:26

„Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face Uniunea Europeană pentru tine” Acesta a fost titlul sub care s-au desfăşurat discuţiile în prima zi a întâlnirii, dedicată miniştrilor responsabili de domeniul economiei.

Acestea s-au concentrat asupra beneficiilor pe care le-ar aduce reguli coerente şi bine gândite aplicate de către companiile europene care acum trebuie să se adapteze la 28 de legislaţii diferite.

Comisarul European resonsabil pentru Piața internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bienkowska, a spus că pentru a avea servicii de înaltă calitate, Europa, cea mai mare zonă economică la nivel mondial, cu 500 milioane de cetăţeni, trebuie să se bazeze pe industrie, pe mână de lucru calificată şi pe competenţe. Ea a arătat că fiecare stat membru este important:

Este foarte clar că ar trebui să ne concentrăm în fiecare stat membru pe reforme structural, şi din perspectiva Comisiei de asemenea pe datele şi indicatorii micro economici pe care îi avem.

Ieri a fost rândul miniştrilor responsabili de cercetare să discute temele care îi preocupă.

Accentul a fost pus pe integritatea cercetării, pe inovaţie şi pe egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, mai ales în posturi de conducere.

Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare

Fără egalitate de gen nu vom fi capabili să ne ridicăm la standardele mondiale.Avem nevoie de egalitate între femei şi bărbaţi pentru a genera cea mai bună cercetare.

Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare

Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut la nivel european

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2015, 10:10

Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, la nivel european, cu 19% din 1990 până în prezent, în ciuda unei creşteri cu 45% a producţiei economice relevă, intre altele, raportul european privind starea mediului. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, consumul total de resurse s-a diminuat cu 19% în ultimii 18 ani, iar ratele de reciclare a deşeurilor s-au îmbunătăţit în fiecare stat membru. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

‘Reducerea poluării a îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea aerului şi a apei din Europa. Totuşi, pierderea funcţiilor solului, degradarea terenurilor şi schimbările climatice rămân preocupări majore care ameninţă fluxurile bunurilor şi serviciilor de mediu ce stau la baza producţiei economice şi a bunăstării Europei. Raportul întocmit de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2015 despre starea mediului la nivel european arată că ‘în 2015, Europa se află undeva la jumătatea drumului între iniţierea politicii de mediu a UE la începutul anilor ’70 şi viziunea UE pentru 2050 de ‘a trăi bine, în limitele planetei’. Hans BRUYNINCKX, Directorul Agenției Europene de Mediu a făcut o prezentare a Raportului în care a expus principalele concluzii care reies din această evaluare cincinală a factorilor de mediu.

Cred că rezultă clar din raport că sîntem în fața a două provocări majore. Este, cred, evident că ne confruntăm cu ceea ce am putea numi o continuă degradare a capitalului natural. Europa are, acum, un limbaj centrat pe soluții inspirate de mediu. Este o iluzie să credem că putem avea remedii durabile într-un mediu natural șubrezit. Este, deci, fundamenal să ne protejăm capitalul natural într-un fel mult mai bun. Este vorba despre biodiversitate, calitatea ecosistemelor, utilizarea resurselor naturale. Un al doilea mesaj cheie este să știm de pe acum că shimbarea climatică îngreunează orice decizie. Așadar, dacă nu găsim soluții viabile în contextul schimbării de climă, trebuie să ne așteptăm la consecințe foarte neplăcute. De aici decurge și importanța summitului de la finele acestui an, de la Paris, unde Uniunea Europenă este unul dintre participanții principali. Miniștrii de resort pregătesc de pe acum o luare de poziție comună. Cred că dacă facem corect toate aceste lucruri sub imperiul unei senzații de oarecare urgență vom contribui într-un fel inovativ la crearea unei societăți care susține bunăstarea pe bazele unui mediu viguros și cu o viziune pentru viitor. Nu ar trebui să protejăm modelul economic al celor mai buni, trebuie să ne organizăm un sistem economic pentru sec. XXI. Cred că acest raport arată, într-o oarecare măsură, cum putem să facem și de ce ar trebui să facem asta.

Consumul total de resurse în UE a scăzut cu 19% din 2007, se generează mai puţine deşeuri şi ratele de reciclare s-au ameliorat în aproape fiecare ţară’, se notează în raportul întocmit de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2015. Proiecţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite relevă faptul că, până în anul 2050, populaţia mondială va depăşi 9 miliarde de persoane. Raportul SOER arată că, în următorii 35 de ani, cererea totală de alimente, furaje şi fibre va creşte cu 60% la nivel mondial, iar suprafaţa de teren arabil raportată la fiecare persoană ar urma să scadă cu 1,5%. În plus, cererea mondială de energie şi cea de apă va fi mai mare cu 30%, respectiv 40%, în următorii 20 de ani.

Proiectul uniunii energetice este un demers extrem de ambitios al uniunii europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iulie 2015, 10:00

Strategia privind uniunea energetică, declarată prioritate a Comisiei Junker, este o acţiune comună şi pe termen lung pentru Europa.

Acesta este cel mai ambiţios proiect european în domeniul energiei şi va integra cele 28 de pieţe europene ale energiei într-o singură Uniune energetică, pentru ca Europa să devină mai puţin dependentă de energie şi pentru a oferi investitorilor predictibilitatea de care au nevoie pentru a crea locuri de muncă şi pentru a realiza creştere economică.

Proiectul este îndreptat şi spre exterior prin implicarea partenerilor din întreaga lume, deoarece într-o economie globalizată, energia nu are graniţe. Ce se întâmplă într-o parte a lumii are un impact mare asupra altora, mai ales când vine vorba de combaterea schimbărilor climatice, a declarat Maroš Šefčovič, vice-preşedintele Comisiei Europene, responsabil cu uniunea energetică, la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud.

„Noi dorim să folosim conceptul uniunii energetice pentru a face o largă mobilizare, de aceea mă aflu aici. Putem învăţa unii de la alţii, putem să ne împărtăşim cunoştinţele, putem să facem schimb de informaţii, să folosim experienţa obţinută în timp pentru a rezolva problemele globale.”

Obiectivul Uniunii Europene de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă poate constitui o provocare, dar în acelaşi timp este şi o mare deschidere spre cooperare, iar aceasta implică investiţiile, comerţul, proiectele de cercetare comune şi ajutorul pentru dezvoltare, a mai precizat vice-preşedintele Comisiei Europene.

Conferinţa Internaţională pentru Energii Regenerabile se va desfăşura între 4 şi 7 octombrie în ţara noastră.

Eugen Teodorovici: Acordul României cu FMI și CE continua!

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 iulie 2015, 10:10

Reprezentantii executivului comunitar s-au aflat luna trecuta in tara noastra pentru a analiza stadiul programului de ajustare economica aferent acordului preventiv semnat de Romania cu institutiile financiare internationale in 2013.

La finalul misiunii expertii europeni au semnalat faptul ca Romania a facut pasi importanti in anumite zone iar situatia macroeconomica este consolidata insa progresul general in implementarea masurilor agreate de comun acord, in special in ceea ce priveste politica fiscala, nu a fost suficient.

Comisarul european responsabil pentru zona euro si dialogul social, Valdis Dombrovskis s-a aratat ingrijorat de eventualitatea cresterii rapide a deficitului bugetar in 2016 ca urmare a reducerii TVA cu 5 procente.

Estimam ca anul viitor deficitul Romaniei ar putea ajunge la 3 la suta din Pib ceea ce nu reprezinta un semnal linistitor, a mai spus Dombrovskis care a recomandat autoritatilor de la Bucuresti sa foloseasca eficient timpul ramas pana in septembrie cand expira programul privind balanta de plati.

“Am discutat despre situatia din Romania, in ceea ce priveste programul balantei de plati si este regretabil ca inca o data, revizuirea programului nu poate fi incheiata. Este foarte impoprtant ca Romania sa continue implementarea reformelor necesare iar Comisia europeana este gata sa ajute autoritatile romane in acest sens.”

Încă un pas pe drumul Europei de a avea cu 40% mai puţine emisii de carbon până în anul 2030

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 iulie 2015, 09:40

Schema de reducere a emisiilor de carbon este punctul principal al politicilor europene privind combaterea schimbărilor climatice. Acestea prevăd taxarea companiilor care emit dioxid de carbon.

Încă din luna februarie, eurodeputaţii Comisiei pentru mediu au aprobat modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii. Măsura ar urma să ducă la atragerea de investiţii în alternative ecologice.

Europarlamentarul Bas Eickout: ”Dacă discutăm despre reforma schemei de comercializare, firmele se opun oricăror măsuri care determină creşterea preţurilor. Pe de altă parte, când solicită reforme sunt deranjate că preţurile cresc. Pe scurt, vor cât mai multe certificate gratuite, plătite de contribuabili, fără niciun efort de inovare şi de reducere a emisiilor de carbon.”

Pentru industriile care utilizează multă energie, cum sunt industria oţelului, industria chimică şi cea a sticlei, atingerea unui nivel mai mic de emisii de carbon este o sarcină grea care necesită investiții importante. Din acest motiv, companiile europene ar putea fi tentate să-şi reloce activităţile în afara Uniunii Europene, în ţări care au politici mai puțin stringente privind mediul înconjurător.

Se ştie că dintre marii poluatori, Uniunea Europeană este printre puţinii care şi-au impus ţinte obligatorii. Noile tehnologii creează un nou model economic pe care se poate construi inovând şi chiar dacă acum contextul economic nu este favorabil, protejarea mediului rămâne în centrul atenţiei.

Europarlamentarul Bas Eickout: ”Din perspectiva Uniunii Europene, importanţa mediului s- a diminuat puţin. Adevăratul potenţial pentru creştere şi locuri de muncă îl oferă economia verde, care este mult mai puţin dependentă de importuri, apelând la propriile resurse.”

Noua lege aprobată de Parlamentul European crează un sistem care va lua automat de pe piață o parte din certificatele pentru emisiile de gaze cu efect de seră și le va pune într-o rezervă atunci când surplusul va depăși un anumit prag. Reforma este încă un pas pe drumul Europei de a avea cu 40% mai puține emisii de carbon până în 2030”, a spus europarlamentarul Ivo Belet, raportorul pentru acest dosar.

Reforma mecanismului european de tranzacţionare a certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de sera va intra în vigoare după ce va fi aprobată de Consiliul de Miniștri al UE, în luna septembrie.

„Trăiți fericiți și fără griji cu o mie de euro” în Bulgaria

Publicat de Mihaela Costache, 14 iulie 2015, 15:45

Peste 500 de pensionari italieni s-au stabilit în ultimul un an și jumătate în Bulgaria.
Motivul – viața mai ieftină.

Pensionarii italieni se stabilesc de regulă în orașele mari – Sofia, Varna și Plovdiv.

Spre deosebire de cei aproximativ 10.000 de britanici care locuiesc demult în Bulgaria, italienii nu cumpără ci preferă să închirieze locuințe.

În Bulgaria, chiria pentru un apartament de 3 camere nu depășește 300-350 de euro. În acest mod cu două pensii de 1000 de euro, cei mai săraci pensionari italieni trăiesc la nivelul bulgarilor cu venituri de invidiat.

De multe ori italienii vin în Bulgaria cu prietenii.
În acest mod la Varna, de pildă, s-au format grupuri care se ajută între ei și se adaptează mai ușor la viața în cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.

De pe site-ul asociației bulgaro-italiane a pensionarilor, intitulat „Trăiți fericiți și fără griji cu 1.000 de euro”, au declarat că în Italia nu mai ajung pentru o viață normală nici pensiile de 1500 de euro.

Un alt avantaj constă în faptul că Bulgaria este printre puținele țări europene în care pensiile mari nu se impozitează.

Acordul pentru Grecia arată că UE poate găsi în situaţii de criză soluţii la probleme complicate

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 17:30

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, luni, acordul la care s-a ajuns în privinţa Greciei, pe care îl consideră o dovadă că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi în situaţii de criză soluţii pentru cele mai complicate probleme.

‘Iată, chiar în timpul acestei prezentări, deja primele informaţii vin de la reuniunea Eurogrupului, deja s-a ajuns la un acord cu privire la un nou program de asistenţă financiară pentru Grecia şi nu pot decât să salut, în numele Ministerului român de Externe, al Guvernului României, această soluţie care arată faptul că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi în situaţii de criză soluţii pentru cele mai complicate probleme’, a declarat Bogdan Aurescu.

Şeful diplomaţiei române a amintit că, în toată perioada crizei greceşti, Bucureştiul a sperat că va fi găsită o soluţie favorabilă pentru viitorul acestei ţări.

‘România a exprimat în toată această perioadă speranţa că vor fi găsite de comun acord soluţii care să însemne ‘da’ pentru viitorul european al Greciei. Am considerat întotdeauna că forţa proiectului european rezidă în capacitatea de a găsi soluţii comune în situaţii de criză’, a adăugat ministrul.

Liderii zonei euro au ajuns, luni, în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali, al treilea de acest fel în ultimii cinci ani.

660 mii de cereri de azil înaintate anul trecut în tările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:45

În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.

Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.

Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.

Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.

Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .

Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.

Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.

In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.

Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.

Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.

Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.

Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.

Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.

Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.

Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.

În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.

Criza din Grecia a estompat atenția opiniei publice de la o altă problema gravă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 09:20

Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.

Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser

“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.

Luxemburg a preluat la 1 iulie presedintia Consiliului UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2015, 14:20

Luxemburg, cea mai mica tara din UE dar, in acelasi timp, una din cele 6 tari fondatoare ale UE alaturi de Germania, Franta, Italia, Belgia si Olanda a preluat la 1 iulie presedintia prin roatie a Consiliului UE.

Această ţară, poate cea mai experimentată din Europa, după cum subliniază eurodeputaţii şi corespondenţii de presă acredi­taţi la Bruxelles, are de făcut faţă unor probleme de o dificultate fără precedent. Sunt menționate îndeosebi criza datoriei Greciei, problemele legate de migraţia masivă prin Mediterana, dar şi pregătirile în vederea importanţei Conferinţe de la Paris, din luna decembrie, consacrată complicatelor probleme ale schimbărilor de climă.

Nu puţini eurodeputaţi luxemburghezi au relevat importanţa misiunii ce revine în acest al doilea semestru al anului 2015 Luxemburgului în calitatea sa de preşedinte al Consiliului UE.

Xavier BETTEL, prim ministrul luxemburghez a prezentat prioritățile mandatului său care se bazează pe șapte capitol:

Motto-ul nostrum este O Uniune pentru cetățeni, o Uniune care să fie mai aproape de cetățeni și de mediul de business. Vrem să fim atenți la nevoile cetățenilor, partenerilor sociali si să susținem mediul de afaceri. Pentru a realize acest lucru ne-am fundamentat strategia pe următorii piloni:

• Primul este aprofundarea dimensiunii sociale a UE,
• al doilea , gestionarea migraţiei care îmbină noţiunile noţiunile de libertate, justiţie şi securitate,
• al treilea, revitalizarea pieţei unice cu accentpe dimensiunea sa digitală,
• al patrulea, plasarea competitivităţii europene într-un cadru global şi transparent,
• al cincelea,promovarea dezvoltării durabile
• şi cel de-al şaselea, întărirea poziţiei UE în lume

Într-o conferinţă de presă com,ună, susţinută împreună cu premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a subliniat faptul că “toate presedinţiile sunt dificile, dar aceasta în mod special, având în vedere amplitudinea problemelor care se prefigurează.

Premierul Xavier Battel s-a referit la celălalte provocări cărora trebuie să le facă faţă preşedinţia luxemburgheză cum este dezbaterea deschisă de Marea Britanie pe tema rămânerii ei în blocul comunitar, o primă evaluare a discuțiilor dintre Bruxelles și Londra privind viitoarele raporturi ale acestei țări cu blocul comunitar fiind inclusă pe agenda Consiliului European din luna decembrie.”Pentru a putea construi o punte, trebuie să existe această dorință pe ambele maluri. Președinția luxemburgheză dorește să păstreze Grecia în zona euro și Marea Britanie în UE”, a punctat Xavier Bettel.

Comisia Europeană este gata să continue colaborarea cu Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2015, 10:00

Comisarul pentru euro şi dialog social, viceperşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a afirmat ieri că rezultatul referendumului de duminică adânceşte prăpastia dintre Grecia şi celelalte ţări din zona euro.

El a arătat că Europa i-a stat alături poporului elen pe perioada crizei, oferindu-i asistenţă financiară fără precedent. Din păcate, reformele au fost aplicate cu întârziere sau doar parţial, situaţie ce a dus la o recesiune prelungită.
Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că locul Greciei este în zona euro, a mai spus Valdis Dombrovskis care a dat asigurări că această zonă rămâne stabilă financiar.
„Stabilitatea zonei euro nu intră în discuţie! Avem tot ceea ce este necesar pentru a stăpâni această situaţie. Avem o uniune bancară ce asigură stabilitatea sectorului financiar. Avem un mecanism european de stabilitate financiară cu 500 miliarde euro gata să ajute cele mai vulnerabile economii. Avem administraţii fiscal şi economice mai puternice!”
Peste 184 miliarde € au fost acordaţi Greciei de către Uniunea Europeană, prin asistență macro-financiară, începând cu 2010, a mai arătat comisarul Valdis Dombrovskis.
Astăzi, membrii Eurozone se reunesc într-un summit de urgenţă în care se vor căuta şanse de salvare pentru Grecia.

Uniunea Europeană sprijină Ungaria în controlul imigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2015, 09:25

Alături de Italia şi Grecia, Ungaria se confruntă și ea cu un val de imigranţi ilegali.

Din acest motiv, comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Budapesta pentru a discuta cu autoritățile ungare despre problema imigrației.

Cu acest prilej, șeful diplomaţiei maghiare, Szijjárto Péter, l-a informat pe oficialul european că, de la începutul anului, în Ungaria au intrat peste 67.000 de imigranţi ilegali.

De cealaltă parte, Dimitris Avramopoulos a declarat că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a-şi proteja propria frontieră, iar presiunile suportate de Ungaria sunt comparabile doar cu cele suferite de Grecia şi Italia, unde imigranţii sosesc prin Marea Mediterană.

Oficialul european a adăugat că a fost prezentată autorităţilor posibilitatea trimiterii în Ungaria de echipe formate din experţi din cadrul Biroului european de sprijin pentru azil, Frontex, şi Europol în scopul îmbunătăţirii capacităţilor de identificare, amprentare şi de analizare a solicitărlor de azil.

„Comisia va continua să sprijine Ungaria ; vom sta de partea voastră pentru a aborda împreună provocările migrației , într-un spirit de solidaritate europeană . Cu alte cuvinte Ungaria nu mai este singură. Europa sprijină Ungaria pentru a lucra împreună, cot-la-cot. Într-un spirit de solidaritate vom gestiona această situaţie dificilă.”

Comisia Europeană a avansat posibilitatea înființării unor centre temporare formate din corturi pentru a ajuta la procesarea rapidă a cererilor de azil și returnarea imigranților ilegali.

Măsura va include experți din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil și de la alte agenții.

Comisia Europeană va oferi Ungariei și un sprijin financiar în valoare de aproximativ 8 milioane de euro în ceea ce priveşte gardul pe care autorităţile ungare intenţionează să-l ridice la frontiera cu Serbia, deoarece majoritatea imigranților ilegali sosesc în țară prin Serbia.

Comisarul european pentru migraţie a recunoscut că Ungaria se confruntă cu un mare aflux de imigranţi, dar a subliniat că soluţia unilaterală de a ridica un zid la frontiera cu Serbia nu rezolvă problema, ci „doar o transferă asupra Serbiei”.

Pe de altă parte, oficialul european a afirmat că statele membre au responsabilitatea să gestionze situaţia la propriile graniţe, care sunt şi frontierele Uniunii Europene.

În ciuda presiunilor internaționale, chiar ieri Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege oferind Parlamentului puterea de a închide graniţele ţării tuturor migranţilor.

A aprobat de asemenea construcţia unui gard de sârmă ghimpată înalt de patru metri de-a lungul graniţei cu Serbia, pentru a opri fluxul de persoane.

Sute de migranţi trec această graniţă în fiecare zi.

Tarifele de roaming vor fi eliminate în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iulie 2015, 10:00 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:55

La aproape doi ani de la propunerea Comisiei Europene de a crea o piață unică a telecomunicațiilor, Parlamentul European și Consiliul au încheiat un acord privind tarifele de roaming. Beneficiile pentru consumatori sunt directe. Ei vor plăti același preț pentru apeluri, mesaje scrise și date mobile, oriunde călătoresc în UE.

Dincolo de eliminarea costurilor suplimentare, momentul este considerat un pas important în dezvoltarea pieței unice digitale.

De la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, ofiţerul de presă Mihai Roşioru:

”Pentru consumatori acest lucru înseamnă că tarifele de roaming vor fi eliminate complet, începând cu data de 15 iunie 2017. Ceea ce este important de reţinut este că eliminarea tarifelor de roaming se referă doar la ceea ce noi numim roaming-ul ocazional, adică la o perioadă de timp rezonabilă de utilizare a telefonului mobil în străinătate. Această eliminare a tarifelor nu se referă la roaming-ul permanent şi Comisia Europeană urmează să definească toate detaliile cu privire la ceea ce vom putea numi utilizarea rezonabilă a telefonului mobil în roaming.”

Timp de un deceniu, Comisia Europeană a lucrat permanent pentru a reduce tarifele de roaming în interiorul UE. Costurile pentru apelurile, mesaje text şi date mobile și au scăzut cu 80% din 2007. Urmează ca din aprilie 2016, costurile să fie din ce în ce mai mici, operatorii având libertatea de a oferi tarife mai bune pentru consumatori, iar din iunie 2017 aceste tarife să fie eliminate.

Mihai Roşioru: ” Până la data de 15 iunie 2017, tarifele de roaming, în vigoare, în acest moment, vor mai suferi o reducere substanţială, începând din luna aprilie 2016. Conform regulilor agreate, operatorii vor putea să perceapă o taxă de doar 5 eurocenţi/ minut pentru fiecare apel de ieşire, 2 eurocenţi pentru fiecare mesaj text transmis şi 5 eurocenţi pentru fiecare megabyte de transfer de date, iar apelurile de intrare în roaming nu vor mai fi tarifate.”

Înainte de a putea intra în vigoare, acordul privind eliminarea tarifelor de roaming urmează să fie aprobat, în mod oficial, de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, apoi va fi tradus în toate limbile UE şi publicat în Jurnalul Oficial.

Val de refugiaţi fără precedent în Uniunea Europeană!

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iunie 2015, 10:00

Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.

Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:

„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!

Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”

Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.

Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.

Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.

Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.

Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.

Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”

Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar

Media din UE trebuie să se unifice și să fie ajutată de Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 09:45

Uniunea Europeană ar trebui să sprijine dezvoltarea mass-media europene, dar succesul unei astfel de inițiative depinde în cea mai mare parte chiar de grupurile media, a declarat fondatorul rețelei EurActiv, Christophe Leclercq.

„În trecut, unele sectoare, cum ar fi cărbunele, oțelul, automobilele, textilele și telecomunicațiile, de asemenea, s-au transformat datorită ajutorului european pe care l-au primit. Oare cel de-al patrulea pilon al democrației ar trebui să aibă mai puțină importanță?”, s-a întrebat el într-un articol transmis de portalul EurActiv Serbia.

După cum a apreciat fondatorul EurActiv, este posibil să se aloce fonduri din programul Orizont 2020 pentru inovaţii și să fie atrase grupuri media, deoarece specificațiile cererilor de propuneri sunt revizuite în fiecare an. „Presa europeană trece prin schimbări profunde, ceea ce duce la un oarecare succes național. Dar până acum doar câteva proiecte transfrontaliere s-au dovedit durabile”, a spus Leclercq.

Au fost aproximativ 20 încercări de dezvoltare a mass-media în UE, dar cele mai multe dintre ele nu au avut succes, inclusiv proiectul cotidianului britanic „The Economist”, care a avut o bună reputație și finanțe pentru o astfel de încercare, a spus Leclercq, şi a adăugat că nici tentativele instituțiilor UE nu s-au dovedit de succes, cum ar fi postul Parlamentului European, care nu s-a impus ca o rețea media, Presseurop.eu, și care depindea de asistență Comisiei Europene, care s-a desfiinţat.

El a subliniat că factorii de decizie ar trebui să coopereze cu presa din Europa, și să nu vină cu propriile sale canale sau să se bazeze pe reţelele sociale media, menţionând că este bine că promovarea politicii europene şi a politicii mass-media se află sub jurisdicția diferitelor directorate europene.

Plan de acțiune privind impozitarea echitabilă a întreprinderilor din UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iunie 2015, 09:45

Planul de acțiune privind impozitarea echitabilă a întreprinderilor face parte din agenda Comisiei Europene de combatere a evaziunii fiscale şi de creștere economică în Europa. Acțiunile-cheie includ relansarea bazei fiscale comune a firmelor și reglementări privind garantarea unei impozitări acolo unde sunt generate profiturile.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă susţine că impozitarea întreprinderilor din UE necesită o reformă radicală. Iată şi de ce: ”Constatăm că piaţa noastră internă are neajunsuri pe plan fiscal. Vreau să vă dau ca exemple două situaţii inacceptabile, care apar într-un spaţiu atât de bine integrat cum este Uniunea Europeană.

În primul rând, nu mai putem să tolerăm ca anumite întreprinderi şi, de multe ori, cele mai prospere să scape de contribuţiile fiscale fiind încurajate de anumite prevederi. Este de- a dreptul inechitabil pentru că atunci povara cade asupra cetăţenilor europeni şi asupra celorlalte întreprinderi care trebuie să suporte o sarcină fiscală mai mare. Este inacceptabil şi din punct de vedere social. Situaţia este ineficientă pentru că ea reduce încasările statelor membre şi stabilitatea acestora. De asemenea, situaţia este nesustenabilă pentru că practicile abuzive şi această preocupare de a găsi regimul fiscal cel mai favorabil subminează politicile care ar permite creşterea economică.

Cel de-al doilea exemplu este al întreprinderilor care desfăşoară activităţi în mai multe state membre şi care ar trebui să beneficieze de facilităţi pe piaţa internă, dar se lovesc, în continuare, de obstacole, de proceduri greoaie, legate de diferenţele care există între cele 28 de sisteme naţionale. Se confruntă, de asemenea, cu dubla impunere şi cu problemele de arbitraj în ceea ce priveşte chestiunile fiscale între jurisdicţii.”

Normele care reglementează în prezent impozitarea întreprinderilor din UE nu sunt adecvate pentru economia modernă. Unele firme se folosesc de naționale pentru a nu plăti obligațiile fiscale care le revin în interiorul UE, Astfel statele membre pierd venituri la buget, cetăţenii sunt tot mai împovăraţi, iar între firmele care plătesc impozite şi cele care nu plătesc este o concurenţă neloială.

Pentru a obține răspunsuri la întrebarea dacă întreprinderile ar trebui să facă publice sau nu anumite informații fiscale, Comisia Europeană a lansat, săptămâna trecută, o consultare publică.

Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 09:30 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:31

Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita care traverseaza orasul, in cadrul evenimentului Urban Fest organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Claudia Ruse de la Radio Bucureşti fm are mai multe detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi.

Urban fest este primul festival de dezvoltare urbana organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la Bucureşti. Evenimentul se desfăşoară sub înaltul patronaj al comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Ediția 2015 a festivalului, are ca tema „BlueGreen – Râuri în orașe smart” şi își propune să pună pe agenda publică rolul râurilor în metropolele moderne, ca factor identitar și de regenerare urbană

UrbanFest se desfasoară pana duminica în zonele adiacente râului Dâmbovița, între Grozăvești și Parcul Național Văcărești şi își propune să promovarea valorilor europene în domeniul urbanismului și dezvoltării locale sustenabile.

Festivalul a debutat cu lansarea unei consultări publice “Peștișorul de Aur”, cu scopul de afla de la locuitori cum îşi doresc să arate orașul lor. În acest fel bucurestenii sunt invitaţi să-şi pună trei dorinţe legate de viitorul Dâmbovitei. Peştisorul de aur ii asteptat pe podul de la Politehnica pană duminică.

Toate ideile vor fi analizate de specialisti si vor contribui la realizarea unui proiect de reamenajare a malurilor Râului Dâmboviţa, astfel incat să ofere plus valoare oaraşului şi să devina un punct de atractie atât pentru locuitori cât şi pentru turişti.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu spunea că ” Dâmbovița face parte din identitatea Bucureștiului, așa cum se întâmplă cu Tamisa în Londra sau cu Tajo în Lisabona iar restaurarea și reamenajarea malurilor poate fi în București un adevărat catalizator al dezvoltării urbane durabile”.

Uniunea Europeană este dispusă să sustina financiar investiţiile, preciza şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

“Avem deja prevazute prin Fondurile Europene, fondul de Dezvoltate urbană, de regenerare urbană, de peaste un milliard de Euro, pentru perioada 2014 – 2020. Dar, vrem ca aceste fonduri să fie folosite cât mai bine şi cât mai aproape de aşteptările cetăţenilor. De aceea, ne folosim de acest festival de dezvoltate urbană inclusiv pentru a afla de la cetăţeni ce îşi doresc şi ei. Noi ne vom asigura că toate ideile bune care se vor strange în aceste zile vor ajunge şi pe masa Comisarului European pentru dezvoltare regională, Corina Creţu”

Evenimentului s-a lansat într- un mod inedit, o lotcă solară a navigat pe Dâmbovița în zona Grozăvești, demonstrând în acest fel cât de uşor poate fi transformat acest râu intr-un loc de agreement.

Festivalul Urban Fest include mai multe conferințe despre mobilitate și rolul râurilor în orașele inteligente, un târg de proiecte de dezvoltare urbană, dezbateri privind dezvoltarea orașelor smart, tururi cu bicicletele care promovează mobilitatea urbană, ateliere de activare urbană, plimbări în ambarcațiunile cu vâsle, concerte și focuri de artificii.

Plan de acțiune privind impozitarea mai echitabilă și mai eficientă a întreprinderilor din UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2015, 14:30

Normele care reglementează în prezent impozitarea întreprinderilor din UE nu sunt adecvate pentru economia modernă. Unele întreprinderi exploatează măsuri naționale necoordonate pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale care le revin în UE. Acest lucru conduce la pierderi semnificative de venituri pentru statele membre, la o sarcină fiscală mai mare pentru cetățeni și la denaturări ale concurenței pentru întreprinderile care își plătesc impozitele.

Pentru a remedia această situație, planul de acțiune prezentat ieri stabilește o nouă abordare a UE privind o impozitare echitabilă și eficientă a întreprinderilor.

Acțiunile-cheie includ o strategie de relansare a bazei fiscale consolidate comune a întreprinderilor (CCCTB) și un cadru pentru garantarea unei impozitări efective în locul în care sunt generate profiturile.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat:

Aceasta inițiativă unica poate îmbunătăți foarte mult mediul nostru de afaceri , ceea ce înseamnă mai multe investiții și crearea de locuri de muncă , prevenirea evaziunii fiscale cu succes și, în același timp, protejează piața noastră unică de factorii externi de erodare.

Comisia publică, de asemenea, o primă listă paneuropeană a jurisdicțiilor fiscale necooperante din țările terțe și a lansat o consultare publică pentru a evalua dacă întreprinderile ar trebui să facă publice anumite informații fiscale.

Miniştrii de justiţie din statele UE au ajuns la un acord pentru consolidarea protecţiei datelor pe internet

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2015, 12:54

Miniştrii de justiţie din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra unui nou regulament european pentru consolidarea protecţiei datelor pe internet. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Comisia Europeană face un pas înainte către o piaţă unică digitală. De exemplu, vor fi introduse reguli mai clare care vor conferi persoanelor mai mult control asupra datelor personale. Negocierile dintre Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European în acest sens va avea loc în 24 iunie. Cele trei instituții vor încerca să ajungă la un acord final până la sfârșitul acestui an.

Reforma privind protecţia datelor a fost lansată de Comisia Europeană în 2012, spune comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová.

Regulamentul privind protecţia datelor personale stabileşte un set unic de norme în domeniu, valabil în toată Uniunea Europeană. Deci fără reguli diferite în statele membre. Va exista o singură legislație, și nu la 28 ca în prezent. Drepturile populaţiei vor fi consolidate, inclusiv dreptul de a fi uitat şi dreptul la portabilitatea datelor. Toate întreprinderile, inclusiv cele cu sediul în afara Uniunii Europene vor trebui să aplice aceleaşi norme indiferent de ţara unde oferă servicii. În plus, va fi instituit un ghişeu unic, care va simplifica viaţa firmelor şi va reduce birocraţia. Acestea vor comunica cu o singură autoritate de supraveghere. De asemenea, persoanele fizice se vor adresa pentru protecţia datelor doar autorităţii naţionale din ţara lor de origine, în propria limbă. Aceste norme vor întări încrederea consumatorilor în serviciile digitale.

Consolidarea dreptului de a fi uitat înseamnă că atunci când cetăţenii nu mai doresc ca datele lor să fie prelucrate şi nu există motive întemeiate pentru păstrarea acestora, operatorul trebuie să le şteargă, cu excepţia cazului în care poate să demonstreze că sunt în continuare necesare sau relevante. Europenii vor fi, de asemenea, mai bine informaţi în cazul în care datele lor personale sunt piratate şi vor putea cu uşurinţă să transfere date cu caracter personal de la un prestator de servicii la altul.

Autorităţile naţionale independente vor putea să amendeze societăţile care încalcă normele Uniunii Europene în materie de protecţie a datelor. Această încălcare poate duce la amenzi de până la un milion de euro sau de până la 2% din cifra de afaceri anuală globală realizată de o întreprindere.

O singură legislaţie privind protecţia datelor va duce la economisirea a aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

Introducerea unor norme mai clare de protecție a datelor va răspunde preocupărilor europenilor. Mai mult de 90% sunt îngrijoraţi de siguranţa informaţiilor personale, cum ar fi numele şi adresa care sunt transmise atunci când deschidem un cont bancar, ne facem un cont pe un site de socializare sau facem cumpărături online.

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene s-a reunit pentru a dezbate propunerea de directivă privind reducerea poluării atmosferice

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2015, 11:20

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene s-a reunit luni pentru a dezbate propunerea de directivă privind reducerea poluării atmosferice şi stadiul pregătirilor pentru Conferinţa pe tema încălzirii globale, care va avea loc în luna decembrie, la Paris. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european

Miniştrii mediului reuniţi la Consiliul din Luxembourg au dezbătut cerinţele legate de reducerea emisiilor naţionale de poluanţi atmosferici, cerinţe care urmează a fi cuprinse într-o directivă, parte a programului „Aer curat pentru Europa”.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: „Am înregistrat un progres considerabil în privinţa abordării poluării aerului. Comisia Juncker a declarat că dorim să fim mari în chestiunile mari! O sută de mii de decese premature înregistrate anual la nivelul Uniunii Europene din cauza poluării aerului reprezintă în mod cert o provocare majoră. A fi mare în aceste decizii înseamnă să oferi soluţii comune, la nivelul Uniunii, la tot ceea ce se pretează la această scară! Ştim că sursele transfrontaliere sunt răspunzătoare pentru aproximativ 60% din poluarea totală a aerului, deci un remediu eficient poate fi găsit doar la scară europeană. De aceea ţinta Comisiei este de a reduce mortalitatea prematură cu cel puţin 52% până în anul 2030!”

Consiliul a trecut în revistă progresul înregistrat în pregătirea Conferinţei părţilor de la Paris, forum care va avea loc sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de la care se aşteaptă semnarea unui nou acord global menit să limiteze temutul fenomen al încălzirii globale.

Kaspars Gerhards, ministrul leton al mediului:

„Întreaga lume este angajată şi urmăreşte intens negocierile pe tema climei. Abordarea schimbărilor climatice reprezintă o provocare majoră cu care se confruntă omenirea! În cursul întâlnirii de luni am trecut în revistă realizările de până acum pe calea stabilirii unor norme noi, obligatorii în acest domeniu. Conform calendarului propus, acest document ar trebui semnat în decembrie, însă miniştrii şi-au exprimat îngrijorarea legat de progresul lent al tratativelor, subliniind că au mai rămas doar zece zile de negocieri efective până la Conferinţa de la Paris. Uniunea Europeană şi statele membre îşi reconfirmă dorinţa de a se ajunge la o înţelegere, care să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius. Discuţiile ne vor ajuta să conturăm poziţia UE la Conferinţa Climatică de la Paris. Ne-am propus să adoptăm această poziţie la şedinţa Consiliului din 18 septembrie.”

Miniştrii au reiterat importanţa asumării aşa-ziselor „contribuţii naţionale obligatorii” la efortul comun, salutând părţile, care şi-au stabilit şi comunicat deja cotele asumate, îndemnându-i şi pe ceilalţi să procedeze la fel, cu un avans cât se poate de substanţial faţă de Conferinţa de la Paris.

Uniunea Europeană îşi doreşte semnarea unui acord ambiţios la acest forum, însă nu poate reuşi singură. Toate părţile implicate trebuie să se angajeze intens în negocieri, explorând toate posibilităţile de convergenţă – a subliniat ministrul leton al mediului.

Agenția Uniunii Europene pentru droguri monitorizează și examinează influențele globale și ramificațiile locale ale problemei drogurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:22

În Raportul European privind drogurile 2015: ”Tendințe și evoluții” au fost evidențiate următoarele aspecte: evoluția dinamicii pe piața heroinei, cele mai recente implicații ale consumului de canabis, concurența pe piața aglomerată a stimulentelor, creșterea potenței și a purității drogurilor și extrem de îngrijorător ” droguri noi” descoperite cu o rată de două pe săptămână.

O altă provocare majoră cu care se confruntă cei implicați în stoparea acestui flagel este reprezentată de social media si internet.

Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat la Lisabona:

Piaţa drogurilor ilegale este cea mai dinamică din domeniul criminalităţii. Este o piaţă globalizată, aflată într-o schimbare rapidă. Producerea noilor substanţe psihotice este în creştere în UE apropiindu-se tot mai mult de consummator.Această creştere a nivelului de criminalitate necesită un răspuns ferm şi coherent la nivel european. Tocmai de aceea politica antidrog a fost inclusă, ca parte intergrală, a Agendei Europene de Securitate care a fost adoptată de către Comisie cu câteva săptămâni în urmă. De cele mai multe ori traficul de droguri este interconectat cu alte reţele ale organizaţiilor criminale, cum ar fi traficul de personae sau migraţia ilegală şi este legat de finanţarea terorismului.

Cele mai recente estimări ale ONU, de exemplu, sugerează o creștere substanțială a producției de opiu în Afganistan, aceasta fiind țara care furnizează cea mai mare parte din heroina utilizată În Europa.

Pe de altă parte canabisul rămâne drogul ilegal cel mai consumat în Europa, estimându-se că 1% din toți adulții consumă zilnic acest drog.

O provocare majoră pentru organele de aplicare a legii și pentru politicile de control al drogurilor, este reprezentată de dezvoltarea piețelor on-line și virtuale

Un alt fenomen care, personal, mă îngrijorează este acela al folosirii, tot mai mult, a internetului ca sursă de furnizare a subsanţelor psihotica controlate sau necontrolate.

Agenţia de monitorizare a drogurilor a identificat aproximativ 650 de saituri care vând aşa numitele droguri legale europenilor. Social media şi aplicaţiile joacă un rol activ pe piaţa drogurilor fiind folosite direct pentru vanzarea şi cumpărarea acestora ori indirect pentru activităţi de marketing sau ca platform de impărtăşire a oăpiniilor şi experienţelor.

Această perspectivă anuală asupra problemei drogurilor în Europa oferă informații importante pentru politicile care se vor elabora în viitor, despre dinamica fenomenului drogurilor și a substanțelor noi care imită din ce în ce mai mult drogurile controlate

Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15

Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.

Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.

Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.

Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.

Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.

Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.

De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.

Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans

Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.

La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.

“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”

La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.

Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.