De 12 ani, Comisia Europeană şi statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe pieţele europene sunt sigure.
Colaborarea înseamnă utilizarea comună a sistemului de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci şi una de ţări europene fiind prezente în acest sistem. Iată infomaţiile relevante:
China rămâne principala ţară din care provin produsele semnalate în sistemul de alertă. Anul trecut, 64 dintr-o sută de reclamaţii au fost despre produse provenite din China, la fel ca în 2013.
Jucăriile şi articolele vestimentare sunt primele pe lista produsele periculoase pentru consum. Prezintă riscul de rănire, riscuri legate de substanţe chimice şi riscurile de asfixiere. Îmbrăcămintea şi încălţămintea devin periculose prin substanţele chimice care sensibilizează pielea. Purtarea lor zi de zi, timp îndelungat, face ca expunerea să fie şi mai mare, cu efecte nocive asupra sănătăţii.
Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Věra Jourová:
”Datorită sistemuluide alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este apoi distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului.
De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.
Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiior privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”
Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informaţiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piaţă circulă rapid între statele membre şi Comisia Europeană. Astfel, se pot lua măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autorităţile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.
Pagina de internet a sistemului de alertă rapidă a atras aproape 2 milioane de vizitatori în 2014, iar noile instrumente de căutare permit consumatorilor şi firmelor să aibă informaţia necesară la îndemână.
Obiectivul acestuia este pe de o parte limitarea practicilor de aşa zisă „concurenţă fiscală” dintre ţările Uniunii Europene, pe de alta închiderea portiţelor legale existente, care permit marilor companii transnaţionale să-şi minimizeze impozitul prin manipularea datelor referitoare la profit.
Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Conform estimărilor manevrele fiscale practicate de marile corporaţii privează anual bugetele ţărilor membre ale Uniunii Europene de sume de ordinul miliardelor de euro. Aceste practici subminează distribuţia echitabilă a sarcinii fiscale şi contravin principiilor concurenţei loiale dintre actorii economici. Practic companiile transnaţionale se bazează pe diversitatea legislaţiei fiscale şi lipsa de comunicare din domeniu, plasându-şi profitul în mediul care le oferă taxarea cea mai convenabilă. Pot face acest lucru fără să comită o evaziune fiscală propriu-zisă, profitând pur şi simplu de lacunele reglementărilor existente şi lipsa unui schimb de informaţii eficient între autorităţile statelor membre.
Pachetul de măsuri privind transparenţa fiscală înaintat de Comisia Europeană îşi propune să corecteze cadrul legal de aşa manieră, încât toate ţările membre să dispună de informaţii la zi în ceea ce priveşte legislaţia fiscală a celorlalţi, pentru a-şi putea proteja propriile venituri.
Trebuie să refacem legătura dintre locaţia realizării profitului şi cea a taxării. Pentru aceasta statele UE trebuie să coopereze, să-şi furnizeze reciproc informaţiile necesare – spunea comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.
„Odată cu introducerea schimbului automatic de informaţii, toate ţările membre vor trebui să-şi împărtăşească reciproc detaliile legate de taxarea transfrontalieră în mod sistematic, odată la trei luni.
Spre deosebire de actualele prevederi privind impozitarea – care în mod clar nu sunt suficiente – nu vor mai exista portiţe de scăpare sau căi de interpretare.
Informaţiile care trebuie împărtăşite vor fi predefinite. Ele vor fi suficient de cuprinzătoare pentru ca statele membre să-şi dea seama, dacă o anume reglementare fiscală le este semnificativă sau nu. Dacă după schimbul iniţial de informaţii una din ţările membre va considera necesar, va avea posibilitatea de a solicita date adiţionale. Ca rezultat, guvernele vor fi mai conştiente de efectele reglementărilor altora asupra propriilor venituri şi vor fi mai pregătite să reacţioneze.
O transparenţă sporită va duce la o supraveghere mai facilă cu beneficiile de rigoare”- a explicat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.
Comisia va analiza totodată oportunitatea instituirii unor noi cerinţe legate de transparenţă vizând companiile multinaţionale, va iniţia revizuirea Codului de Conduită privind Impozitarea Afacerilor şi – în colaborare strânsă cu Eurostat- va studia modalităţile de obţinere a unor informaţii mai exacte despre nivelul evaziunii fiscale şi a evitării taxării.
Ţările membre vor trebui să cadă de acord în privinţa pachetului până la finele acestui an, caz în care noile prevederi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016
Vineri, 27 martie (ora 19:00), Radio România prezintă pe scena Sălii Radio un eveniment de talie internaţională cu totul special! Un public potenţial de milioane de ascultători se va alătura, pe calea undelor şi online, celor aproximativ o mie de spectatori prezenţi în sala de concerte bucureşteană pentru a-i aplauda pe trei tineri muzicieni laureaţi ai unor prestigioase competiţii, organizate sub egida Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret.
Violonista română Alexandra Bobeico (18 ani), violoncelista din Elveţia Chiara Enderle (22 de ani) şi pianistul Yuanfan Yang (18 ani), născut la Edinburgh, care vor „scrie” istoria scenelor de concert internaţionale, îşi vor demonstra virtuozitatea prin interpretarea câte unui concert dedicat instrumentului lor, alături de Orchestra Naţională Radio dirijată de Gabriel Bebeşelea. Un „trio” de tineri artişti nu putea fi asociat decât unui „trio” de mari compozitori ai repertoriului simfonic. Veţi asculta în programul serii: Mozart – Concertul nr. 3 în sol major pentru vioară şi orchestră, Schumann – Concertul în la minor pentru violoncel şi orchestră şi Chopin – Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian şi orchestră.
Sub titlul Euroradio Youth Concert (Concertul de Tineret Euroradio), evenimentul internaţional se derulează în colaborare cu Uniunea Europeană a Concursurilor Muzicale de Tineret şi sub egida Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU) – care asigură transmisiunea directă (în cadrul Stagiunii 2014-2015) către un potenţial de milioane de ascultători.
Scopul acestui proiect este susţinerea şi promovarea tinerilor muzicieni laureaţi ai competiţiilor înscrise sub egida Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret, prin evoluţia, în calitate de solişti, alături de orchestre ale posturilor publice de radio şi difuzarea prestaţiilor artistice în reţeaua EBU. În ultimii 10 ani, această colaborare s-a desfăşurat cu succes cu sprijinul radiodifuziunilor de Suedia, Slovenia, Germania, Republica Cehă, cu beneficii în plan artistic şi de imagine pentru toţi participanţii la proiect.
EBU este unul dintre cele mai importante organisme de cooperare media din lume, care depăşeşte barierele teritoriale dintre state promovând schimbul de material audiovizual între reprezentanţii instituţiilor publice de radio şi televiziune. Uniunea Europeană a Concursurilor Muzicale de Tineret (The European Union of Music Competitions for Youth) este o reţea europeană de competiţii de muzică clasică destinate interpreţilor cu vârste de până în 25 de ani, la care sunt afiliate în prezent 50 de concursuri naţionale şi internaţionale din 30 de ţări.
Evenimentul de la Sala Radio se va derula sub bagheta unui alt tânăr artist, dirijorul român Gabriel Bebeşelea. Dirijor principal al Operei Naţionale Române Iaşi (din stagiunea 2011-2012), Gabriel Bebeşelea este cel mai tânăr muzician care ocupă o astfel de funcţie. Artistul este şi dirijor principal al Filarmonicii din Sibiu şi asigură conducerea muzicală a ansamblurilor Sibiu Youth Orchestra şi Icon Arts Ensemble. A fost distins cu titlul de cel mai bun dirijor al stagiunii 2013-2014 la Gala Premiilor Operelor Naţionale. Prezenţa dirijorului Gabriel Bebeşelea a fost remarcată atât pe podiumul de concert cu Orchestra Română de Tineret, Filarmonica George Enescu, Orchestra de Camera Radio, Szekelyfoldi Filarmonia, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Dinu Lipatti – Satu-Mare, Camerata I Sedici, Camerata Harmonia Cordis, Camerata Liutaria, Ansamblul Stradivarius, cât şi în spectacolele lirice de la Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Opera Maghiară Cluj-Napoca.
Violonista Alexandra Bobeico este elevă a Colegiului Naţional de Muzică George Enescu din Bucureşti. A participat la diverse competiţii naţionale fiind distinsă cu importante premii: Premiul I la Concursul Internaţional Gianluca Campocchiaro, Pedara – Italia, Premiul I şi Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse la Concursul Internaţional Concertino Praga – Cehia, Premiul al doilea la Concursul Internaţional de vioară Nedealka Semyonova, Haskovo, Bulgaria. A susţinut concerte în Cehia, Italia, România, iar în calitate de bursieră SoNoRo a participat la cursuri de măiestrie şi recitaluri.
Violoncelista Chiara Enderle a concertat deja cu prestigioase orchestre precum: Orchestra simfonică din Zürich, Orchestra simfonică din Karlsbad, Orchestra Filarmonicii din Varşovia, Arbon Symphony, Orchestrele de Cameră din Graubünden, Elfenau, Orchestra de Tineret din Zürich. Violoncelista susţine numeroase concerte de muzică de cameră şi alături de părinţii săi, membri ai cvartetului Carmina. În anul 2013 a câştigat Premiul Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret, a mai obţinut un Premiu special la Concursul Internaţional Witold Lutoslawski şi a primit totodată Premiul Pierre Fournier. A studiat în Zürich cu Thomas Grossenbacher, iar în prezent se perfecţionează la Berlin cu Jens Peter Maintz.
Născut în Edinburgh, Yuanfan Yang şi-a început formarea muzicală la vârsta de şase ani la Centrul Muzical Horsforth din Leeds. A fost distins cu numeroase premii pentru interpretare dintre care amintim: Premiul I la Concertul Fr. Liszt de la Weimar, Premiul pentru cel mai remarcabil competitor din partea Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret, Premiul I la Concursul BBC pentru Tineri Muzicieni. Totodată, a concertat alături de orchestre importante: Orchestra Regală a Filarmonicii din Liverpool, Orchestra Simfonică din Minnesota, Orchestra de Tineret a oraşului Leeds, Orchestra Filarmonicii Sheffield, Camerata Manchester, Orchestra Simfonică Chetham, Orchestra Filarmonicii Wuhan, Northern Sinfonia, a concertat în prestigioase săli precum Wigmore Hall, Glasgow Royal Concert Hall, precum şi la Colegiul Regal de Muzică.
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Comisia Europeană a anunţat, miercuri, 18 mart., aprobarea bugetului programului european de distribuire a fructelor şi legumelor în şcoli. Programul „Fructe şi legume în şcoli” a fost iniţiat ca urmare a scăderii consumului de fructe şi legume în rândul copiilor. Din 2004, programul finanţează şi iniţiative educaţionale care explică beneficiile consumului de fructe şi legume. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Comisia Europeană a acordat 6,86 de milioane de euro României din totalul de 150 de milioane pentru programul european de distribuire a fructelor și legumelor în școli. Suma reprezintă 89% din totalul necesar, urmând ca restul de bani să vină din partea statului sau a mediului privat. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara:
Studii de specialitate arată că există 22 de milioane de copii supraponderali în Uniunea Europeană, dintre care 5,1 milioane suferă de obezitate, tendinţa fiind de creştere. Din această cauză alimentația sănătoasă are o importanță vitală pentru tânăra generație.
Programul „Fructe în școli” își propune combaterea tendinței generale de consum din ce în ce mai redus al legumelor și fructelor de către copii și adolescenți. Nutriția este un factor cheie în combaterea problemelor de sănătate asociate unei alimentații sărăcăcioase, astfel că inițiativa CE de susținere a consumului de legume și fructe în rândul tinerilor contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos. Începând cu 2014, această schemă sprijină și anumite măsuri educative ce explică potențialele beneficii ale acestui stil de viață.
Europarlamentarul Daciana Sârbu care activează în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European fiind în același timp vicepreședintă a Comisiei de mediu și sănătate publică a legislativului comunitar, notează pe pagina oficală a Parlamentului European: „Producția de fructe în Europa este în tendință de scădere, iar unii fermieri se confruntă cu dificultăți legate de punerea pe piață a fructelor. În general, micii fermieri nu fac parte din organizații de producători și puterea lor de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare este foarte redusă. Planurile de implementare ale programului -Fructe în școli- trebuie să garanteze încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare și producția locală de fructe. Dacă fructele sunt aduse de la mii de kilometri distanță pentru a fi distribuite în școli, impactul asupra mediului este mai mare și, în același timp, producătorii locali sunt defavorizați. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara completează:
Strategia României privind programul de încurajare al copnsumului de fructe în şcoli are ca obiective: conştientizarea elevilor asupra unei alimentaţii sănătoase bazate pe consumul de fructe şi legume proaspete, deprinderea şi fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Pentru anul şcolar în curs care prevede distribuirea cîte unui măr pe zi fiecărui elev din clasele I-VIII contribuţia UE este de aproape 6,87 milioane de euro la care se adugă, din eforturi naţionale, aproximativ 8,53 milioane de euro.
Programul prin care elevii români sunt încurajați să aibă un stil de viață sănătos va fi în continuare finanțat de către Comisia Europeană. Programul „Fructe şi legume în şcoli”, creat în 2009, îşi propune să distribuie fructe şi legume în şcoli, având ca obiectiv furnizarea de astfel de produse pentru aproximativ 12 milioane de copii cu vârste între 6 şi 10 ani din cele 25 de state membre participante (Finlanda, Suedia şi Marea Britanie au decis să se retragă din acest program, de la 1 august 2015).
Ieri, la Strasbourg, a fost dezbătut Raportul anual privind politica externă şi de securitate a Uniunii Europene. Detalii in rubrica Instantaneu european, realizata de Andreea Draguleasa
Uniunea Europeană a organizat săptămâna trecută o conferință de la nivel înalt dedicată luptei împotriva Ebola. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Erupţia virusului Ebola a provocat un dezastru în mai multe ţări din Africa de vest în ultimul an de zile. Pe 4 martie, departamentul de Ştiinţă şi Evaluare al Opţiunilor Tehnologice al Parlamentului European (STOA) a organizat o întrunire de audiere a mai multor experţi privind măsurile care se impun, analizele de labor necesare şi lecţiile care sînt de învăţat din actuala criză.
În timpul discuţiilor membri al Parlamentului European au criticat lipsa de reacţie de la începutul răspîndirii epidemiei.
Charles Goerens din Luxemburg, membru al grupului Alde, a spus că „atitudinea Comunităţii este comparabilă cu cea din timpul izbucnirii crizei economice: prea puţin, prea tîrziu. Trebuie să ne învăţăm lecţiile, a mai adăugat parlamentarul. Vicky Ford din Marea Britanie, membru al grupului parlamentarilor conservatori reformişti, a subliniat că Uniunea Europeană a pierdut prea mult timp pînă cînd a realizat gravitatea situaţiei.
Cu toate acestea, Paul Rübig, membru austriac al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European, grup care a prezidat întrunirea, îşi exprima speranţa că lucrurile se îmbunătăţesc: „am alocat 1,2 miliarde în această criză. Sperăm ca prin această investiţie să fim mai bine pregătiţi pentru viitor. Conferinţa la nivel înalt susţinută de Parlamentul European dedicată discutării crizei Ebola, sesiune desfăşurată sub tilul „Ajungînd la zero” a fost sintetizată de Christos Stylianides, membru al Comisiei Europene, numit coordonator al Uniunii Europene privind Ebola, responsabil al portofoliului Ajutor umanitar și gestionarea crizelor.
„Mulţumesc tuturor participanţilor pentru prezenţă astăzi la Bruxelles, pentru contribuţiile aduse în dialogul nostru, pentru ajutor oferit în a crea o viziune comună. O viziune comună despre ce este nevoie să facem pentru a ajuge la zero, o viziune comună asupra nevoilor pe care le au cele trei ţări pentru a-şi reveni, asupra nevoilor pe care le au pentru a depăşi criza. O viziune comună despre cum să lucrăm împreună şi mai eficient la nivel regional şi să împărtăşim din lecţiile învăţate. Aceste puncte sînt cuprinse în secţiunea concluziilor copreşedinţiei, concluzii pe care le veţi putea vedea. Pentru noi, Uniunea Europeană, acestea vor fi harta de urmat în activitatea următoarelor luni. Vă promit că Uniunea Europeană, statele mebre, vor lucra intens împreună cu partenerii celorlalte ţări pentru a transforma acest cadru în acţiuni concrete.
Una dintre conluziile care s-au desprins cu claritate a fost aceea a importanţei dimensiunii regionale care, spune coordonatorul Uniunii Europene privind Ebola, este crucială devreme ce virusul nu cunoaşte şi nu se opreşte la graniţe.”
O strategie amplă care este așezată pe mai mulți ani și care să vizeze o uniune energetică în spațiul comunitar, acesta ar putea fi răspunsul la depedența pe care o are Uniunea Europeană față de Rusia, dar și la sumele colosale pe care le cheltuie același spațiu pentru a răspunde nevoilor de energie proprii.
Aceasta este, pe scurt, informația cu privire la lansarea, de către Comisia Europeană, la sfârșitul lunii februarie, a strategiei energetice a Uniunii Europene. Horia Daraban de la Radio Iași are detalii.
Potrivit unui comunicat dat publicității au fost adoptate trei documente: o strategie pentru crearea unei uniuni energetice, un document referitor interconexiunile electrice şi unul privind negocierile climatice.
Datele vorbesc de la sine: Uniunea Europeană este, la nivel global, cel mai mare importator de energie din lume. Din totalul consumat, spațiul comunitar cumpără din afara sa 53% din energie,iar costurile anuale se ridică la aproximativ 400 de miliarde de euro în fiecare an.
Pe lângă aceasta, 12 state membre, printre care se numără şi România, nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al Uniunii Europene, respectiv cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică instalată să poată depăşi frontierele.
În acest sens, Bruxelles-ul are o listă cu 137 de proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea. Dacă toate aceste inițiative ar fi puse la punct, împreună, ar putea reduce numărul statelor membre în cauză de la 12 la două. În ceea ce privește reducerile de cheltuieli, o reţea energetică europeană interconectată în mod corespunzător ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.
De altfel , în cadrul conferinței de presă de prezentare a strategiei energetice europene, vicepreşedintele responsabil cu uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat:
”Am adoptat strategia Uniunii Energetice. Acesta este, fără îndoială, cel mai ambițios proiect energetic european de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Inițiativa are potențialul de a stimula proiectul de integrare a Europei, la fel cum a făcut-o Comunitatea Cărbunelui și Oțelului în anii 1950, și reamintesc cetățenilor de marele potențial al pieței comune europene.
Vom integra cele 28 de piețe de energie naționale într-una singură. Acest lucru înseamnă, de asemenea, conectarea dincolo de granițele Uniunii Europene. Pe plan intern, avem nevoie să accelerăm în mod substanțial și să monitorizăm mai bine proiectele ce vizează infrastructură critică.”
Pe lângă independența energetică, ceea ce propune Comisia Europeană are legătură directă și cu optimizarea consumului. Aproximativ 75% din locuinţele din statele membre sunt ineficiente din punct de vedere energetic, iar 94% din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90% sunt importate. În acelaşi timp, până în 2030, Uniunea Europeană intenţionează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40%, să impulsioneze astfel generarea de energie din surse regenerabile cu cel puţin 27%, precum şi să îmbunătăţească eficienţa energetică.
Nu în ultimul rând Bruxellesul urmărește ca sectorul energetic ar să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și de libertatea de alegere pentru consumatori.
România a reuşit să menţină stabilitatea sectorului bancar şi să reducă semnificativ dezechilibrele interne şi externe, se arată în cel mai recent raport de ţară publicat de Comisia Europeană.
Adevăruri subliniate şi de şefa Reprezentanţei Comisiei în România, Angela Filote:
„ România este unul din statele membre care a reuşit să-şi consolideze fiscal economia mult mai bine decât alte state membre, care a reuşit să ajungă la o stabilitate macroeconomică . Din păcate, însă, după evaluările experţilor noştri, aceasta nu este încă ireversibilă sau durabilă.”
Într-adevăr, cu toate acestepuncte pozitive, raportul Comisiei Europene menţionează o vulnerabilitate a sectorului bancar şi, de asemenea, persistenţa unor dezechilibre macroeconomice. Acestea sunt legate de o capacitate de export slabă pe termen mediu şi de rata mică a investiţiilor străine.
De aceea, pentru România a fost iniţiată procedura de dezechilibru macroeconomic ce presupune monitorizare şi acţiuni la nivel de politici.
Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European și se așteaptă ca acestea să fie discutate la reuniunea miniștrilor Ecofin din luna martie.
Radio România Muzical şi Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 26 februarie, de la ora 19:00, în sala Cerchez a Muzeului Cotroceni, un concert de muzică veche românească susţinut de ansamblul Imago Mundi.
Înregistrarea acestui concert va reprezenta România în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de Radio, Ziua muzicii vechi, programată, în fiecare an, pe 21 martie.
Nu întâmplător a fost aleasă data de 21 martie – este ziua când s-a născut cel mai reprezentativ compozitor pentru muzica pe care astăzi o numim generic muzica veche: Johann Sebastian Bach, venit pe lume în 1685. Ziua muzicii vechi este o aniversare înscrisă în calendarul UNESCO din anul 2013, sărbătorită la nivel global în 21 martie, iar proiectul EBU (Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune) se subsumează acestei aniversări. În 2015, şapte radiodifuziuni europene, din Spania, Germania, Marea Britanie, Cehia, România, Suedia şi Danemarca, propun tot atâtea concerte de muzică veche cu nume dintre cele mai importante ale momentului, care vor putea fi ascultate în casele a milioane de europeni.
La iniţiativa Radio România Muzical, contratenorului Andreas Scholl, Orchestrei baroce a Uniunii Europene, Ansamblului Concerto Copenhagen, dirijat de Lars Ulrik Mortensen (într-o producţie în care apare şi mezzosoprana Ruxandra Donose), li se alătură pentru acest important proiect ansamblul de muzică veche românească Imago Mundi. Repertoriul ales reflectă tradiţiile muzicale din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea – cântări semnate de autori anonimi, dar şi de cunoscutul cărturar Dimitrie Cantemir. Concertul este unul deosebit şi datorită proiecţiilor video asociate muzicii live.
Ansamblul Imago Mundi a fost înfiinţat în anul 2001 de Oana Ivaşcu şi Daniel Ivaşcu, devenind în scurt timp binecunoscut datorită proiectelor lui inovative, de prezentare a muzicii vechi, tradiţionale româneşti într-un spirit adaptat publicului secolului XXI. Pilgrim şi Isvor sunt două dintre aceste proiecte salutate de public şi de critică. În prezent, ansamblul Imago Mundi este compus din Oana Ivaşcu – oboi, Daniel Ivaşcu – percuţie, Adrian Buciu – flaut, Andreea Ţimiraş – violoncel, Cătălin Ştefănescu – chitară, cobză, mandolină şi Ştefan Barbu – vioară, toţi muzicieni recunoscuţi pentru activitatea lor muzicală naţională şi internaţională.
La finalul concertului din 26 februarie, va avea loc şi lansarea albumului Isvor semnat de ansamblul Imago Mundi, o reeditare a discului apărut în 2011 la Editura Casa Radio, epuizat atunci rapid din magazinele de specialitate. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.
Concertul va fi prezentat de Andreea Chiselev, redactor Radio România Muzical.
Biletele pentru recitalul din 26 februarie sunt disponibile la Sala Radio, în reţeaua www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio şi Germanos.
Parteneri media: Agerpres, 7 seri, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Zeppelin, getlokal.ro, artline.ro, port.ro, ziarulmetropolis.ro şi ceascadecultura.ro.
Organizator principal: Radio România Muzical
Accesul la Sala Cerchez se face prin intrarea principală a Muzeului Cotroceni, aflată vis-a-vis de Grădina Botanică, pe baza unui buletin de identitate
La începutul acestei săptămâni Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Potrivit documentului, anul trecut, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investiţiile în Europa şi restul lumii. Din suma totală, circa 69 de miliarde de euro (adică 90%) au fost destinate statelor membre ale Uniunii Europene.
Principalele beneficiare ale creditelor BEI au fost Spania cu aproape 12 miliarde de euro, Italia cu circa 11 miliarde, Franţa cu peste 8 miliarde, Germania cu aproximativ 7,7 miliarde şi Marea Britanie cu şapte miliarde de euro.
Potrivit raportului în 2014, BEI a continuat să pună un accent deosebit pe finanţarea IMM-urilor, oferind credite de peste 25 miliarde de euro. Graţie finanţării de la BEI, au putut fi păstrate 3,9 milioane de locuri de muncă, prin sprijinirea a aproximativ 290.000 de firme.
Ca bancă a UE, a avut în vedere și pe alte domenii- cheie precum schimbările climatice, unde a acordat împrumuturi în valoare de 19 miliarde de euro la nivel global, infrastructurile strategice sprijinite cu 20 de miliarde și inovațiile cu aproape 15 miliarde de euro.
BEI a ajutat și economia românească să devină mai competitivă, după cum a declarat într-un interviu pentru euractiv.ro eurodeputatul PMP, Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
”BEI este parte a soluției aici. Este banca UE prin care se finanțează proiectele considerate prioritare de către UE. Este banca care a investit 70 miliarde euro în UE anul trecut, din care 500 de milioane de euro doar în România și 3,6 miliarde euro investiți în Romania în ultimii 5 ani. Deci este o bancă care ajută economia țării noastre să devină mai competitivă, mai puternică.”
Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 28 de state member ale UE. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru diverse proiecte.
În principal sunt finanțate proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Aproximativ 90% din activităţile finanţate de BEI se desfăşoară în cadrul Uniunii, dar o parte semnificativă este oferită şi viitoarelor state membre și țărilor partenere.
Sediul băncii este la Luxemburg, dar începând de luni există o reprezentanță și la Bruxelles.
În discursul rostit la inaugurarea sediului din Bruxelles, președintele BEI, Werner Hoyer, a explicat de ce este importantă noua reprezentanță a băncii.
„În primul rând ne aduce aproape de cei mai apropiaţi parteneri din configuraţia europeană, de Comisie, desigur, de Parlamentul European şi de Consiliu, dar şi alături de clienţii noştri , care foarte frecvent vin la Bruxelles pentru a face afaceri cu instituţiile UE.”
Grupul Bancii Europene de Investitii a acordat anul trecut imprumuturi de aproximativ 77 de miliarde de euro pentru finantarea investitiilor in Europa si in intreaga lume, 9o la suta din credite fiind destinate proiectelor din statele membre.
Finantarile acordate au ajutat milioane de oameni sa-si pastreze slujbele si au contribuit la dezvoltarea retelelor de transport, digitale, a celor de apa sau de electricitate sau la construirea de scoli, spitale ori asezaminte sociale.
Presedintele bancii europene de investitii, Werner Hoyer spune ca imprumuturile oferite de banca in 2o14 au permis companiilor sa creeze sau sa pastreze 3 milioane 9oo de mii de slujbe, au sprijinit 29o de mii de afaceri, cu precadere mici si mijlocii si au facut posibil ca 4 milioane 4oo de mii de gospodarii sau afaceri sa obtina acces mai bun la internet de mare viteza.
“Ne-am concentrat asupra finantarii proiectelor cu potential de creare de locuri de munca pentru tineri in mai multe domenii, mai ales pentru intreprinderile mici si mijlocii, pentru inovare si pentru devoltarea abilitatilor angajatilor. In 2o14 am directionat peste 13 miliarde de euro catre proiecte capabile sa genereze peste 5oo de mii de slujbe pentru persoanele tinere. Obiectivul nostru este sa sprijinim dezvoltarea si crearea de locuri de munca intr-un mod durabil si de aceea este necesar ca Europa sa fie, sa se mentina sau sa devina din nou competitiva in economia globala.”
Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles în a gândi noi resorturi de susținere a companiilor private, de a veni în sprijinul celor care au nevoie de bani pentru a-și dezvolta afacerile. Bineînțeles roata nu este reinventată, ci se dorește a folosi experiența și situația de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.
Într-o conferință de presă ce s-a consumt în această lună, comisarul UE responsabil de stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, Jonathan Hill, a venit cu un anunț important, și anume lansarea unui proiect ce vizează deblocarea finanţărilor pentru întreprinderile europene şi stimularea creşterii în cele 28 de state membre ale UE. În esență asta înseamnă crearea unei veritabile pieţe de capital unice.
Într-un document pus la dispoziția presei se precizează că Uniunea pieţelor de capital are ca scop, printre altele, înlăturarea obstacolelor care fac imposibile investiţiile transfrontaliere în UE şi care împiedica accesul întreprinderilor la finanţare. În același document se dă un exemplu, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro.
Revenind la conferința de presă de la Bruxelles, comisarul responsabil de stabilitatea financiara, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, Jonathan Hill a rezumat care ar fi avantajele finalizării unui astfel de demers..
”Scopul piețeii unice de capital este să deblocheze investițiile pe termen lung prin conectarea investitorilor cu afacerile. O piață unică de capital va aduce beneficii întregii Uniuni Europene și va ajuta la deblocarea unor capitaluri care acum sunt înghețate și la punerea lor în slujba afacerilor, în special a IMM-urilor și a start-upurilor. Vrem să ridicăm barierele care stau între investitori și oportunitățile de investiție. Piața unică va fi o îmbunătățire majoră pentru cei care au nevoie de finanțare și pentru cei care au bani să investească. Europa are deja o rețea financiară, dar ea acum are nevoie de conexiuni mai bune ca să fie mai rapidă, mai dezvoltată și mai eficientă.”
În sensul celor precizate de către oficialul european, Comisia a lansat o consultare cu o durată de trei luni, cunoscută sub numele de carte verde, al cărei rezultat va sta la baza unui plan de acțiune destinat să contribuie la deblocarea finanțării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să o poată, iar întreprinderile mai mari să-și poată continua extinderea. În comunicatul executivului european se precizează că uniunea piețelor de capital este un proiect pe termen lung, care va necesita eforturi susținute pe parcursul mai multor ani, deși, în anumite domenii, se pot înregistra progrese rapide în lunile următoare.
Comisia așteaptă feedback din partea Parlamentului European și a Consiliului, a altor instituții ale UE, a parlamentelor naționale, a întreprinderilor, a sectorului financiar și a tuturor celor interesați. Toate părțile interesate sunt invitate să transmită contribuții până la data de 13 mai 2015.
În urma consultării publice, Comisia va adopta în vara aceasta un plan de acțiune prin care va stabili foaia de parcurs și calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale uniunii piețelor de capital, până în 2019.
Colegiul va organiza prima sa dezbatere pe această temă pe 04 martie . Această agendă va prezenta modul în care Comisia , împreună cu celelalte instituții ale UE , statele membre și agențiile sale intenționează să mobilizeze toate mijloacele pentru a aborda provocările migrationiste, și aceasta într-o manieră globală și durabilă și mai ales cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale .
Dimitris Avramopoulos , membru al CE, responsabil de migrație , afaceri interne și cetățenie , privind migrația:
Ne-am extins astăzi activitățile operațiunilor comune FRONTEX cel puțin până la sfârșitul anului 2015. Bugetul inițial de funcționare provizorie este de aproximativ 18 de milioane de euro.
Astăzi, am acordat Italia cu o suplimentare de 13,7 milioane de euro din fondurile de urgență pentru azil, migrație și integrare, pentru a o sprijini în gestionarea fluxului de migranți, solicitanți de azil și refugiaților în cazul în care acestea ajung pe țărmurile noastre
Împreună cu statele membre, trebuie să intensificicam eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru reinstalarea refugiaților. Comisia este deja în strânsă colaborare cu statele membre, în cadrul forumului de strămutare și relocare. Aceasta constituie un pas important pentru a nr asigura că statele membre isi asuma responsabilitatea in comun
România şi alte 8 state membre ale UE fac parte din grupul la nivel înalt care se ocupă de interconectarea în domeniul gazelor naturale în Europa Centrală și de Sud-Est. Grupul are ca obiectiv asigurarea aprovizionării din cel puțin trei surse diferite a statelor din regiune. Principalele activităţi se referă la setarea prioritățillor pentru a avea infrastructura necesară și pentru a spori securitatea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale.
Prima reuniune de lucru a grupului la nivel înalt a avut loc de curând, la Sofia. Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea energiei, Maroš Šefčovič.
”Azi, am stabilit componenţa grupului la nivel înalt privind aprovizionarea cu gaze, un grup care funcţionează pe doua direcţii: una politică şi una tehnică, de expertiză. Avem si sub-grupuri care lucrează pe zone distincte, e vorba de Europa Centrală şi de Sud- Est şi zona Adriatică. Fiecare stat membru din aceste regiuni va avea asigurată aprovizionarea cu gaze naturale din cel puțin trei surse diferite. Am făcut, de asemenea, şi un inventar al proiectelor de infrastructură ce au fost deja propuse şi care vor fi de asemenea co- finanţate din fonduri europene.”
Discuțiile s-au axat pe aspectele interne și externe ale situației din zonă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, astfel înât să fie posibile interconectarea regională şi folosirea optimă a infrastructurii existente acum.
Maroš Šefčovič: ”Am decis ca experţii noştri să înceapă să lucreze imediat astfel încât să poată pregăti până la urmatoarea noastră discuţie la nivel politic un plan de acţiune, pe care să- l discutăm până în luna Iunie. Am venit aici, la Sofia, pentru ca vream sa arătăm solidaritate Bulgariei, vream sa arătăm ca Uniunea Europeană e aici să ajute şi împreună cu partenerii din regiune suntem aici pentru a găsi soluţii bune privind securitatea aprovizionării cu energie în Europa de sud-est şi o mai bună interconectare cu Europa Centrală. Vrem integrarea întregii pieţe europene a energiei, pentru că acesta este obiectivul nostru pe următorii 5 ani, să avem o Uniune a Energiei benefică pentru fiecare stat membru.”
După această reuniune a grupului la nivel înalt, experţii vor face analize pentru a determina ce lipseşte şi ce bariere există în funcţionarea pieţei la nivel european. Grupul de lucru va adopta, până la începutul verii, un plan de acțiune cu monitorizare permanentă, astfel încât piaţa să nu mai fie fragmentată şi să poată fi prevenite crizele în aprovizionarea cu gaze naturale
Comisia Europeană a lansat ieri o consultare publică asupra uniunii piețelor de capital
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 19 februarie 2015, 11:11
Acest proiect este un punct de reper în deblocarea fondurilor pentru întreprinderile europene si pentru stimularea creșterii economice în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu crearea unei adevărate piețe unice pentru capital.
Aceasta uniune își propune să sparga barierele care blochează investițiile transfrontaliere în UE și împiedică accesul întreprinderilor la finanțare. În urma consultării publice, Comisia va adopta un plan de acțiune în această vară stabilind foaia de parcurs și calendarul ei pentru a pune în aplicare elementele constitutive ale unei piețe de capital până în 2019.
Jonathan Hill, comisar european responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital:
O singură piaţă de capital …va ajuta la deblocarea capitalului, în Europa, care în acest moment este îngheţat, şi îl va folosi pentru a susţine afacerile Europei, mai ales IMM-urile.
În Europa, majoritatea fondurilor vin, în mod tradiţional, de la bănci, şi în foarte mică măsură din pieţele de capital. In alte părți ale lumii, e invers. Deci, o piaţă mai puternica de capital va fi o sursă complementară de finanţare, pe lângă bănci, care va face ca sistemul financiar să fie mai stabil, prin deschiderea unei game largi de surse de finanțare.
Jonathan Hill a mai spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.
Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015
Ministrii europeni de finante au acceptat propunerea Bancii europene de Investitii de a gestiona noul fond european pentru investitii strategice care presupune alocarea unei sume de peste 3oo de milioane de euro pentru investitii in urmatorii 3 ani.
Investitiile in Europa continua sa se confrunte cu provocari fara precedent dar au potentialul de a mobiliza initiativa privata extrem de importanta pentru competitivitatea Europei, a spus Jeroen Disjelbloem, ministrul olandez de finante si presedintele consiliului guvernatorilor Bancii europene de investitii.
La randul sau vicepresedintele comisiei europene responsabil pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis apreciaza ca in acest moment exista toate premisele pentru ca Europa sa se devolte din nou.
“Imi face placere sa anunt faptul ca astazi consiliul guvernatorilor Bancii europene de Investitii a fost de acord sa permita, prefinantarea pana in vara a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din cadrul Planului de investitii al Uniunii europene. Asta inseamna mai mult sprijin pentru antreprenorii care vor sa inoveze, sa-si dezvolte afacerea, sa angajeze mai multi oameni si sa genereze prosperitate. Pentru a recastiga increderea oamenilor in proiectul european este necesar sa transmitem un mesaj pentru dezvoltare si crearea de locuri de munca.”, a spus Valdis Dombrovskis.
Care poate fi legatura dintre Parlamentul European, politica Statelor Unite si libertatile civile? Redeschiderea anchetei privind operatiunile CIA in statele membre UE. Despre recenta Rezolutie a eurodeputatilor, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM.
Parlamentul European a decis zilele trecute ca prin Comisia sa de libertati civile, justitie si afaceri interne sa reia ancheta asupra presupuselor centre de detentie CIA in tarile Uniunii Europene. Initiativa a aparut la doua luni dupa Raportul dur al Senatului American asupra unui program antiterorist autorizat in America dupa atentatele de la 11 septembrie. In total, 119 detinuti au fost capturati si arestati in cadrul programului secret, in inchisori secrete din tari neidentificate, scrie Raportul. Se afirmaca s-au folosit proceduri dure, unele torturi ar fi incetat in 2003, iar alte tehnici brutale ar fi incetat in 2007. Pe de alta parte, la prezentarea Raportului in Senatul American, seful CIA, John Brennan, a declarat:” Nu exista scuze pentru tortura si procedee inumane. Admit ca s-au facut si erori, dar unele interogatorii au salvat vieti si au prevenit nenumarate atacuri teroriste.” Pe de alta parte, este o realitate aceea ca odata cu preluarea mandatului de catre administratia democrata a presedintelui Obama, in 2009, programul a fost oficial desfiintat. Interesant este ca desi Raportul Senatului American nu face nici un fel de referiri la Romania, agentia France Presse si Washington Post au scris ca printre tarile gazda ale inchisorilor secrete ale CIA ar fi fost Thailanda, Afghanistan, Romania, Polonia, si Lituania.
Pe acest fond, zilele trecute, Parlamentul European a adoptat o rezolutie in care „invita SUA sa ancheteze si sa urmareasca penal multiplele incalcari ale drepturilor omului din cadrul programului de predare si de detentie secreta si sa coopereze in ceea ce priveste toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extradare sau caile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”. Acuzatiile privind transportul si detentia ilegale ale prizonierilor de catre CIA prin statele membre UE au fost anchetate de comisia temporara a Parlamentului European creata in 2006. Deputatii au cerut in mod repetat investigatii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul de detentie secreta si extradare . Dupa ce, in perioada 2007-2010, tot la initiativa legislativului comunitar, comisii europene, eurodeputati romani sau Comisii parlamentare interne au anchetat si nu au gasit asemenea activitati in Romania, in decembrie anul trecut, imediat dupa Raportul Senatului American si stirile din media franceza si americana, Ministerul Roman al Afacerilor Externe a relevat ca autoritatile romane nu detin nici un fel de probe din care sa rezulte ca pe teritoriul Romaniei au existat asemenea centre de detentie sau ca aeroporturile romanesti ar fi fost utilizate pentru transportul sau detentia unor prizonieri suspecti de terorism. MAE precizeaza :” Desi Romania nu este mentionata in documentul facut public de Senatul SUA, autoritatile romane nu pot face abstractie de perpetuarea in continuare, in spatiul public, a unor alegatii care o incrimineraza si manifesta toata disponibilitatea pentru elucidarea acestora”. Totodata, MAE subliniaza ca Romania, stat membru al Uniunii Europene si al NATO, partener strategic al SUA, parte la Conventia impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante semnata la New York, in 1984,” se disociaza si respinge vehement astfel de practici, indiferent de circumstante. Aceasta este politica sa oficiala ca stat si, in acelasi timp, politica clara, fara echivoc si compromisuri in materie de drepturile omului a Uniunii Europene, pe care Romania o sustine si o practica fara rezerve.” Parlamentarii europeni redeschid acum ancheta pe aceste cauze.. Vom vedea daca pe o tema atat de fierbinte ca aceea a terorismului, contrapusa drepturilor omului si libertatilor civile, vom afla lucruri noi.
Noul program transfrontalier Interreg pentru România și Bulgaria a fost adoptat vineri de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu.
Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le astfel atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori. Valoarea totală a investițiilor din cadrul programului depășește 258 de milioane de euro, contribuția Uniunii Europene fiind de aproape 216 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională.
La întâlnirea de la Bruxelles, Corina Crețu a mai declarat:
În privința utilizării fondurilor în perioada 2007-2013, obiectrivul nostru este foarte clar:să ne asigurăm că toate fondurile care sunt încă disponibile sunt investite până la sfârșitul acestui an. E un moment în care regiunile se luptă să iasă din criză, să creeze locuri de muncă pentru oameni, nu ne putem permite luxul de a nu profita de toate șansele. De aceea, am stabilit obiective specifice pentru anumite țări, unde sunt necesare încă eforturi-se face câte un plan de acțiune pentru fiecare țară, examinăm împreună propunerile și facem toate eforturile ca nici un proiect valoros să nu rămână nesprijinit.
Şoferii care încălca regulile de circulaţie în timp ce se află în alt stat membru al Uniunii Europene nu mai pot scăpa de sancţiuni. Aceştia vor fi identificați mult mai uşor, în baza unui schimb transfrontalier de date privind infracțiunile rutiere şi vor primi amenda direct acasă.
Parlamentul European a adoptat o nouă directivă după ce anul trecut o directivă asemănătoare din 2011 a fost anulată printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Față de vechile norme, au fost aduse clarificări privind temeiul legal și rectificări tehnice privind protecţia datelor personale, spune raportorul Inés Ayala Sender. În anul 2008 am făcut prima propunere care avea ca scop diminuarea numărului de accidente şi de victime de pe şosele, dar şi discriminarea dintre şoferi. Dar în acel an am lansat o procedură care se baza mai mult pe informaţiile şi pe sprijinul familiilor victimelor sau pe sprijinul organismelor europene importante. Am fost însă capabili să ducem la capăt o formulă prin care şoferii care încălcau regulile de circulaţie în orice stat membru al Uniunii Europene, atunci când ajungeau acasă erau înştiinţaţi despre infracţiunile comise şi sancţionaţi corespunzător. În 2011 aveam deja un instrument care trebuia transpus de toate statele membre, dar puţin mai târziu, în 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ne-a anunţat un lucru pe care îl prevăzusem, dar nu îl puteam împiedica.
Datorită acestei directive, şoferii străini vor fi mai atenți, mai ales știind că pot primi notificări privind orice infracțiune rutieră pe care o comit în străinătate, a mai spus raportorul Inés Ayala Sender. Directiva va asigura un tratament egal aplicat conducătorilor auto și o îmbunătățire a siguranței rutiere. Regulile se vor aplica și în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în următorii doi ani.
Infracțiunile care fac obiectul amenzilor transfrontaliere sunt depășirea vitezei, lipsa centurii de siguranță, trecerea pe roșu, condusul sub influența alcoolului sau a drogurilor. La acestea se adaugă folosirea unei benzi interzise şi utilizarea telefonului mobil sau a oricărui alt aparat de comunicare, în timpul condusului. Şi motocicliști care nu poartă cască de protecție se pot trezi cu amenzi de peste hotare acasă. Directiva nu armonizează și valoarea sancţiunilor, astfel că șoferii sunt amendaţi potrivit legislaţiei statului în care au comis contravenția.
Acordul are nevoie de aprobarea formală a Consiliului de Miniştri. Regulile prezente rămân în vigoare până la 6 mai 2015, pentru a permite modificarea bazei legale înainte ca noua directivă să intre în vigoare.
Reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern de ieri de la Bruxelles a avut pe agendă conflictul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, lupta antiteroristă în Europa, dar şi situaţia economică a Greciei.
Reuniunea liderilor europeni a debutat cu o discuţie cu preşedintele parlamentului, Martin Schulz, pe tema Registrului unic al pasagerilor, o propunere legislativă considerată un instrument important în lupta împotriva terorismului.
Cei 28 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru a lua în discuţie evoluţiile crizei politico-militare din ţara sa şi rezultatele negocierilor de la Minsk. Liderii europeni au declarat că dacă, prevederile acordului de încetare a focului nu se vor aplica, ei nu vor ezita să ia măsurile necesare. Deocamdată nu au discutat despre noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar vor face presiuni la adresa ei ca să ajute la aplicarea acordului.
Situaţia economică a Greciei în zona euro a fost discutată la reuniune împreună cu preşedintele Comisiei Europene şi cu liderul Eurogrup. Problema nu putea lipsi de pe agenda summitului, deoarece acordul dintre Grecia şi creditorii săi expiră la sfârşitul acestei luni, iar executivul condus de Alexis Tsipras refuză să-l prelungească în aceleaşi condiţii.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:
Astăzi, primul ministru Tsipras şi preşedintele Eurogrup au cerut instituţiilor să lucreye la evaluarea tehnică, pentru a stabili bazele commune înaintea reuniunii Eurogrupului de luni.
Deocamdata, liderii europeni au decis doar ca ministrii de finanţe din zona euro să ajungă la un acord cu guvernul de la Atena la începutul săptămânii viitoare, înainte ca programul de ajutor al Greciei să expire, la sfârşitul acestei luni.
Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea intitulată Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015.
Documentul sintetizează viziunea Comisiei asupra principiilor generale şi a elementelor majore care ar trebui să stea la baza implementării Agendei de dezvoltare post 2015, proces iniţiat şi derulat de Organizaţia Naţiunilor Unite, menit să traseze cadrul viitor al dezvoltării globale.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus
La Summitul Mileniului de la New York din septembrie 2000, conducătorii naţiunilor participante adoptau Declaraţia ONU a Mileniului. Prin aceasta şefii de stat şi de guverne se angajau la un parteneriat global, propunând un set de obiective concrete, cu termen de îndeplinire în 2015, care au devenit cunoscute ca Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Printre acestea se numără eradicarea sărăciei extreme şi a foametei, educaţia primară universală, egalitatea dintre sexe, combaterea unor boli grave cu incidenţă ridicată şi asigurarea stabilităţii mediului înconjurător.
Agenda de dezvoltare post 2015 îşi propune să continue acest demers. În iulie anul trecut Grupul de lucru al Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a propus un set de 17 obiective vizând problematici cum ar fi sărăcia, securitatea alimentară, sănătatea, energia, dezvoltarea sustenabilă sau schimbarea climatică. Amplul proces de consultări şi negocieri va culmina cu Summitul ONU care va avea loc în luna septembrie a acestui an, reuniune la care liderii mondiali vor trebui să-şi dea acordul pentru noua agendă, inclusiv setul de obiective ale dezvoltării globale.
Comunicarea formulată de Comisia Europeană reprezintă practic punctul de vedere european privind liniile directoare ale Agendei de dezvoltare post 2015.
Neven Mimica, comisar pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare:
Finanţarea este un element crucial! Acest aspect include mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice cum ar fi de exemplu impozitele. Finanţarea publică internaţională va rămâne importantă pentru câteva din ţările cele mai puţin dezvoltate. Suntem gata de a ne îndeplini partea noastră din obligaţii dar dorim să-ncurajăm şi pe alţii să-şi asume mai multe contribuţii. Credem că toate ţările dezvoltate, inclusiv Uniunea Europeană ar trebui să atingă ţinta trasată de Naţiunile Unite, adică 0,7% din Venitul Naţional Brut alocat asistenţei oficiale pentru dezvoltare.
Comunicarea Comisiei Europene formulează un total de 9 principii generale şi componente determinante ale oricăror acţiuni viitoare, de la cadrul legal şi instrumentele economice adecvate, mobilizarea inclusiv a sectorului privat, până la exploatarea efectelor favorabile ale migraţiei, respectiv necesitatea transparenţei totale.
Karmenu Vella, comisar pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit:
Pentru ca această agendă să se dovedească de succes pe termen lung, va trebui să încorporeze cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: cea socială, cea economică şi cea de mediu. Ea trebuie să fie de asemenea universală, angajând toate ţările! Comunicarea adoptată astăzi de noi satisface aceste cerinţe. Stă la baza aportului european la negocierile din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să ducă la trasarea unui cadru pentru dezvoltarea sustenabilă de după 2015.
La începutul lunii februarie, la Bruxelles, a fost prezentat presei din capitala europeană raportul privind previziunile economice de iarnă cu trimiteri la performanțele viitoare ale statelor membre, dar și cele ale Uniunii Europene în ansamblu. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.
În prezentarea sa, dar și prin răspunsurile la întrebările venite din partea jurnaliștilor, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, a conturat elementele economice definitorii ale Europei pentru următoarea perioadă. Ele sunt legate de creștere statele, de influențe limitate când se vorbește de evenimentele economice globale, cum este scăderea prețului țițeiului. Pierre Moscovici.
Revenirea treptată pe care am anticipat-o pentru Europa în 2014 a fost confirmată. Cu toate acestea, mai multe evenimente au intervenit și au dus la revizuirea ușor în sus a prognozelor noastre. Prețurile la petrol au scăzut brusc, euro s-a depreciat semnificativ, Banca Centrală Europeană a anunțat punerea în aplicare a unui nou program de a cumpărare de obligațiuni de stat, pentru a lupta împotriva inflației prea mici. Acești factori ar trebui să permită revenirea creșterii în UE și în zona euro în 2015 și 2016. Reducerea efectelor crizei, semnele de ameliorare pe piața forței de muncă, reformele structurale încep să dea roade, sunt toate elemente care vor consolida redresarea economică.
În procente, la nivelul Uniunii Europene, se estimează că, pentru prima dată după 2007, toate statele membre ar urma să înregistreze creştere economică în acest an, aceasta urmând să se accelereze în 2016. Pentru 2015, creşterea economică a UE şi a zonei euro este prognozată la 1,7%, respectiv 1,3%, urmând ca în 2016 să avanseze până la 2,1%, respectiv 1,9%. Un alt punct al prezentării a fost legat de sistemul bancar. Din nou, Pierre Moscovici
Revenirea sectorului bancar european și recuperarea consolidată sunt reflectate în condițiile de pe piață financiare, care s-au îmbunătățit și mai mult din toamna trecută. Împrumuturile bancare acordate sectorului privat continuă să fie slabe în zona euro, dar cu semne notabile de recuperare. Băncile apar acum într-o poziție mai bună pentru a sprijini creditarea, dar un nivel ridicat de credite neperformante rămâne o provocare în unele state membre. Relaxarea în continuare a standardelor de creditare și creșterea cererii de credite sugerează că, în 2015, creșterea creditării pentru corporațiile nefinanciare poate transforma pozitiv situația.
Legat de România, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică în 2015 până la 2,7%, faţă de avansul de 2,4% pe care îl preconiza în luna noiembrie. De asemenea, consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută, scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare a gospodăriilor, se mai arată în raportul Comisiei Europene.
Acordul de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi SUA, cunoscut drept Parteneriatul trans-atlantic de comerţ şi investiţii, ia în discuţie economiile europene şi americane, adică 31% din comerțul global și peste 49% din PIB-ul la nivel mondial. Înțelegerea ar urma să ducă la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, în care trăiesc peste 800 de milioane de locuitori.
Acordul ar urma să includă 50 % din producţia industrială mondială, 30 de procente din comerţul internaţional şi 20 % din investiţiile străine directe.
Nu vom lua în considerare un acord care ar reduce standardele sau ar limita dreptul guvernelor europene de a legifera, a dat asigurări comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom :
„Acordul de Liber Schimb pe care Comisia Europeană îl va propune în final va fi un acord care va consolida interesele în lume, pentru că va fi un acord care ne va ajuta să protejăm standardele noastre ridicate, un acord bun pentru cetăţeni, bun pentru creşterea economică şi pentru locurile de muncă din Europa. Discuţia despre protecţia investitorilor este o parte importantă a acestei dezbateri şi o chestiune delicată, de aceea e nevoie să o abordăm cu prudenţă.
Pentru a răspunde criticilor din jurul controversatei clauze privind protecţia investitorilor şi al acordului de liber schimb, am decis, după cum ştiţi, ca prin activitatea Comisiei să creştem transparenţa şi să demistificăm cât mai mult posibil, aşa că în ultima săptămână multe dintre propunerile noastre, documente legale care exprimă punctele de vedere şi capitolele explicative sunt disponibile online pentru oricine vrea să vadă şi să spere într-o dezbatere bazată pe fapte şi pe cifre, cu ceea ce e de discutat si cu ceea ce nu intră în discuţie.”
Comisarul european, Cecilia Malmstrom, a mai anunţat că în perioada imediat următoare Comisia va începe consultări cu guvernele statelor membre, cu diferite ONG-uri, întreprinderi şi sindicate pentru a afla opinia lor cu privire la Acordul de liber schimb cu Statele Unite.
Negocierile privind parteneriatul economic au loc în condiţiile în care opinia publică la nivel mondial este tot mai îngrijorată de efectele negative ale globalizării.
Tratatul isi propune să ridice barierele comerciale dintre cele două continente în toate sectoarele economice, de la agricultură la industrie și servicii, și să creeze o zonă de comerț liber. Semnarea acestui acord de schimb între UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea spre noi colaborări bilaterale
Ultima întâlnire dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker si preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga nu a adus nimic nou…
Detalii primim în rubric Euranet Plus de astăzi realizată de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.
Rezolvarare controversei cu privirea la libera circulaţie pentru cetăţenii europeni în Elveţia, se lasă asteptată.
La începutul acestei săptamâni la Bruxelles preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a întanit cu preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga în speranţa că limitarea accesului pe piaţa muncii din Elveţia nu se va aplica şi Uniunii Europene.
Discutiile au avut loc la un după Elveţia a votat să limiteze imigraţia, în urma unui referendum.
Rezultatul consultatii publice a dus la apariţia unei polemici între Elveţia şi Uniunea Europeană.
Practic, referendumul a legitimat Berna să introducă cote pentru toţi migranţii, inclusiv celor care provin din spaţiul comunitar, în pofida acordurilor pe care Elveţia le are cu Uniunea Europenă în acest domeniu.
Deşi, Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, ea a subscris la regulile fundamentale ale blocului comunita privind cele trei libertăţi: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor şi libera circulaţie a capitalurilor.
Schimbarea unuia dintre aceste acorduri le-ar periclita pe toate celelalte, susţin oficialii europeni..
La finalul întalnirii de luni dintre preşedintele Jean- Claude Juncker şi preşedintele Confederaţiei Helvetice, poziţiile ambelor parţi au ramas aceleaşi.
Întâlnirea nu a adus nimc nou în ceea ce priveşte relaţiile Elveţiei cu Uniunea Europeană a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker .
“Sunt foarte mulțumit că am putut vorbi cu președintele Confederației Elvețiene , Simonetta Sommaruga . Evident, a fost o discuție foarte intensă pentru că știți că avem puncte de vedere diferite, dezbaterea a fost prietenoasă și a facilitat discuția . Elveția este un important partener geostrategic și relația UE-Elveția este de asemenea foarte importantă . Pentru moment nu am putut ajunge la un consens de opinie , dar faptul că primele schimburi nu aduc nici un rezultat nu înseamnă că discuţiile nu vor continua, evident că trebuie să continuăm schimburile noastre cu Elveția și eu sunt sigur că asta vom face.”
După întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedinta Confederaţie Helvetice, Simonetta Sommaruga a precizat că dicuţiile nu au înregistrat un progres, dar dialogul va continua…
”Am stabilit că poziţiile noastre în această chestiune sunt îndepărtate şi că spaţiul de manevră este foarte mic pentru ambele părţi. Vrem să creem un climat de schimb și dialog , care ne va permite sa aducem punctele noastre de vedere în conformitate unul cu un altul . De asemenea, dorim să continuam dialogul şi consultare cu UE.”
Referendumul, intitulat ‘Împotriva imigraţiei în masă’, a fost organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă), exasperat de creşterea puternică a numărului de imigranţi, în ultimii ani, după aderarea Elveţiei la politica de liberă circulaţie în UE, aplicată din 2002.
Rezultatul votului a fost foarte strâns, 50,3% dintre participanţi au optat în favoarea limitării accesului pe piaţa elveţiană a muncii pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene.
Ideea a fost respinsă de Elveţia francofonă, însă acceptată de Elveţia germanofonă, care a înclinat balanţa în favoarea introducerii unor cote de imigraţie.
Ieri, la Bruxelles, noul prim-ministru grec, Alexis Tsipras, şi-a exprimat convingerea cã este posibil sã se gãseascã o soluţie la disensiunile între ţara sa şi Uniunea Europeanã,în legătură cu divergenţele privind datoria Greciei.
La conferinţa de presã comunã cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Tsipras a declarat:
„Sunt foarte optimist cã vom face tot ce putem pentru a gãsi o soluţie comunã, durabilã şi reciproc acceptabilã pentru viitorul nostru comun”
Principalul subiect al discuţiilor a fost anunţul cã Grecia va suspenda negocierile cu reprezentanţii CE, Bãncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, şi o sã renunţe la programul de austeritate pe care creditorii insistã sã-l menţinã. La Bruxelles, premierul a prezentat noul plan pentru soluţionarea crizei datoriilor din Grecia, care a fost fãcut de noul ministrul de finanţe, Yanis Varufakis. Conform acestui plan, ale cãrui detalii nu sunt încã pe deplin cunoscute, Grecia este dispusã sã renunţe la cererea ei iniţialã de a i se anula o parte a datoriei publice, care este de 175% din Produsul Intern Brut, respectiv aproape 300 de miliarde de euro. În loc de prescriere, Grecia cere ca o parte a datoriei sã fie convertitã în obligaţiuni care ar fi legate de dezvoltarea economicã, astfel încât ea ar fi rambursatã în conformitate cu posibilitãţile economiei elene.
Deja bursele europene au reacţionat pozitiv la această propunere.
Misiunea de evaluare desfăşurată în Grecia de aşa numita Troika a creditorilor internaţionali ar putea fi suspendată, consideră Comisia Europeană. În ce condiţii, ne spune Andreea Drăguleasa, BFM:
Comisia Europeană este de acord să înlocuiască această structura de supraveghere şi evaluare a Greciei , dar deocamdată o nouă variantă nu a fost stabilită.
Ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a amintit în conferinţa de presă declaraţia de anul trecut a preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker:
“ Pe viitor, ar trebui să fim în stare să înlocuim troika cu o structură mai democratic legitimată şi mai responsabilă, bazată pe toate instituţiile Europene cu control parlamentar consolidat la ambele nivele, european si national.”
Margaritis Schinas a subliniat că o eventuală decizie va fi luată numai după ce se va înţelege clar care este poziţia Greciei, iar o renegociere a termenilor va exista doar cu acordul tuturor celor 19 state membre ale zonei euro .
“Troika” este formată din auditori ai Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europeană , cele trei entităţi care au încheiat acorduri cu Atena pentru a oferi un ajutor financiar în valoare de 240 miliarde de euro în schimbul aplicării unor reforme dure în ţară, care ar avea ca efect reducerea cheltuielilor şi controlul datoriei ţării.
“Troika” nu este o formulă agreată de greci, prim ministrul grec, Alexis Tsipras, declarand, imediat după ce formaţiunea condusă de el a câştigat alegerile, luna trecuta, că va negocia cu creditorii internaţionali o nouă soluţie pentru Grecia si pentru Europa.
Mîine, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker are programata, la Bruxelles, o intalnire cu prim ministrul grec.
Letonia a preluat la începutul anului, de la Italia, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Membră a Uniunii Europene din 2004, Letonia deţine pentru prima dată, preşedinţia şi va avea atribuţii în domenii precum economia, protecţia mediului şi agricultura. Până în 30 iunie, vor fi organizate zece reuniuni ale miniştrilor europeni. Ministrul leton al agriculturii, Janis Duklav s-a întâlnit săptămâna trecută cu omologii săi din celelalte state membre pentru a prezenta prioritătile în fruntea Consiliului Uniunii Europene.
Acesta a fost primul Consiliu European al Agriculturii la care particip şi sunt bucuros că am avut discuţii fructuoase, discuţii pe teme de actualitate cu privire la agricultură. A fost o oportunitate pentru mine să prezint priorităţile preşedenţiei, printre care se numără simplificarea politicii agricole comune. Un rol important îl are agricultura ecologică. Vom continua să luăm măsuri privind sănătatea animalelor şi a plantelor, dar şi a sistemului de control.
Un alt punct de pe agenda de lucru a fost situaţia actuală de pe piaţa produselor alimentare. În general statele membre au probleme cu exportul fructelor, legumelor şi produsele lactate, având în vedere emargoul impus de Rusia asupra produselor agricole din Uniunea Europeană. S-a discutat despre cât de afectate sunt aceste sectoare, dar şi despre măsurile introduce până în prezent pentru a face faţă interdicţiei. Unele state membre sunt de părere că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a atenua consecinţele emargoului. S-a discutat de asemenea şi despre dificultățile întâmpinate de către sectorul cărnii de porc pentru care nu s-au luat încă măsuri.
Jānis Dūklavs a precizat că situația trebuie gestionată la nivel european și nu national. Este inacceptabil ca statele membre să beneficieze de tratamente differentiate, a mai spus acesta.
Nominalizarea agriculturii ecologice ca o prioritate la nivel european este de bun augur, mai ales că piaţa ecologică din Uniunea Europeană s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, cererea este în creștere, la fel şi încrederea europenilor în produsele bio. Fermierii pot accesa subvenţii pentru conversia la agricultura ecologică, dar pot obține şi fonduri europene nerambursabile. Luna aceasta este programată o altă reuniune, având ca temă agricultura ecologică, reducerea distanței în timp și spațiu dintre locul de producție și consumator.
Europa urmareste cu circumspectie primii pasi ai noului guvern de la Atena care trebuie sa-si respecte angajamentele internationale si in acelasi timp sa isi onoreze promisiunile anti- austeritate cu care a castigat alegerile in urma cu o saptamana.
Detalii ne ofera colegul nostru Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Intalnirea dintre presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker si premierul grec Alexis Tsipras va avea loc cel mai probabil miercuri, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucurestifm- 98.3
Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.
Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.
Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.
Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!
Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.
Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”
Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.
„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”
Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska
Reuniune extraordinară a Consiliului Afacerilor Externe, ieri, la Bruxelles – UE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea violenţelor, deteriorarea securităţii şi a situaţiei umanitare din estul Ucrainei
Pentru UE, nu poate exista o soluție militară în conflictul din estul Ucrainei. Din nou, s- a insistat pe punerea în aplicare, integral, a protocolului de la Minsk, încheiat în septembrie 2014.
Acesta stabilește pașii către o soluționare pașnică a conflictului, inclusiv încetarea focului, monitorizarea încetării focului, de către OSCE, ca și a frontierei ruso-ucrainiene, precum și un dialog național în Ucraina. Uniunea Europeană a mărit, de asemenea, ajutorul umanitar pentru mai mult de 1,4 milioane de persoane vulnerabile din zona de conflict: ajutorul de urgență și de recuperare precoce, inclusiv de la statele membre, în prezent se ridică la 95 de milioane €. În ultimele zile, un total de 85 de provizii de tone au fost trimise spre Ucraina.
Federica MOGHERINI, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte:
În primul rând, sprijinim toate eforturile diplomatice , în mod explicit, în special cele ale ambasadorului Tagliavini, la Minsk, în perspectiva unei posibile reuniuni, astăzi.
Ne-am decis să extindem măsurile restrictive decise în martie anul trecut, până în luna septembrie a acestui an. În plus, în termen de o săptămână vor fi adăugate nume suplimentare ale persoanelor și entităților care figurează pe această listă. Această decizie va fi luată la următoarea Consiliului Afaceri Externe, pe data de 9 februarie.
….în această seară ne-am păstrat unitatea, care este, așa cum am spus întotdeauna, puterea noastră și am arătat că UE este pregătită să ia măsuri suplimentare și va pregăti măsurile pentru săptămânile următoare, dacă situația nu numai că nu se îmbunătățește, ci se va înrăutăți, așa cum a fost cazul în ultimele zile.
Fostele tari din comunitatea statelor independente privesc cu incredere spre occident. Este si cazul Armeniei, dupa cum transmite colegul nostru, Sorin Pavel Bucuresti Fm- 98.3, care a urmarit discutiile de ieri din Consiliul de cooperare Uniunea europeana- Armenia
Uniunea europeana sprijina eforturile Armeniei in domeniul reformelor si a confirmat un ajutor financiar intre 14o si 17o de milioane de euro aferent perioadei 2o14- 2o17 pentru dezvoltarea sectorului privat, administratiei publice si reformei justitiei.
Pe agenda reuniunii sunt prevăzute teme de interes european deosebit precum relaţiile Uniunii cu Federaţia Rusă, combaterea terorismului, evoluţiile din Libia şi diplomaţia schimbărilor climatice.
Totodată, miniştrii de externe europeni vor avea o discuţie cu Nabil Al-Arabi, Secretarul General al Ligii Statelor Arabe. Discuția va fi centrată pe riscurile de securitate cu care se confruntă statele din sudul Mediteranei, cu accent pe situaţia din Siria şi Irak şi ameninţările grupării ISIL la adresa regiunii. Vor fi analizate și ultimele evoluţii din cadrul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu.
Gilles de Kerchove ,coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, a declarat, dupa atacurile teroriste de la Paris:
Am văzut o voință politică puternică exprimată de către miniștrii din diferite țări ale Europei, precum și în Statele Unite și Canada, care este importantă, deoarece ne ajută să accelerăm și să aprofundăm un program de acțiune. Pe langa asta, avem ceva nu am avut înainte, reacția puternică a societății civile, mesajul puternic pentru o societate tolerantă, și respingerea violenței. Noutatea care mă face să fiu optimist, este faptul că societatea civilă poate realiza foarte mult denunțând deturnarea de către Islam în scopuri teroriste.Se pot înțelege mai bine cauzele profunde ale problemei de radicalizare , felul cum trebuie abordată această problemă,și cum putem prelungi mișcarea civilă puternică.
România este un membru important al Uniunii europene iar Europa nu ar fi completa fara Romania, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la intalnirea cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis. Cu detalii- Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Liniile aeriene, operatorii aeroportuari şi furnizorii de servicii aviatice se numãrã printre beneficiarii noului acord de parteneriat semnat de executivul de la Bruxelles. Claudia Ruse de la Radio Bucureşti are detalii in rubrica EuranetPlus
Potrivit acestuia se va moderniza sistemul european de management al traficului aerian.
Principalul obiectiv al acordului este gestionarea a tot mai multor zboruri în condiţii de siguranţã sporite, cu preţuri mai mici şi cu impact mai redus asupra mediului.
Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, a apreciat cã semnarea documentului reprezintã o mare realizare pentru aviaţia din Uniunea Europeană. Acesta schimbã decisiv şi irevocabil sistemul de navigaţie aerianã, fãcându-l mai inteligent, mai ieftin, mai verde şi mai sigur.
Acordul – a mai spus domna Bulc – marchezã totodatã un pas important în direcţia realizãrii proiectului Cerul unic european.
“Ineficiența în spațiul aerian fragmentat al Europei aduce, desigur, unele costuri suplimentare de aproape 5 miliarde de euro în fiecare an pentru companiile aeriene și clienții acestora. La o distanţa medie de zbor de 42 de km parcursă, se arde mai mult combustibil, se generează mai multe multe emisii, se plăteasc taxele de utilizare mai costisitoare și, desigur, se înregistrează întârzieri mai mari. Acordul deschide calea pentru următoarea fază a negocierilor în cadrul Preşedentiei Letone și aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună cu statele membre și Consiliul să găsească teren comun necesar pentru un acord pentru un sector aviatic mai capabil și competitivă pentru Europa . Cu adevărat trebuie să facem paşi în acestă direcţie, mai spune comisarul pentru transporturi Violeta Bulc.”
Aceste proiecte se traduc în beneficii economice pentru întreaga Uniune, o contribuţie de peste 400 de miliarde de euro la produsul intern brut, crearea a peste 300.000 de noi locuri de muncã şi diminuarea emisiilor de dioxid de carbon cu 50 de milioane de tone.
Cerul unic european va înlocui actualul mod de gestionare al traficului aerian care nu a mai cunoscut evoluţii din anii 1960 şi care este în mare parte responsabil pentru congestionarea traficului.
Principalul beneficiu al punerii în aplicare a Cerului unic european ar fi reducerea timpului de zbor în medie cu 15 minute la fiecare douã ore, în condiþiile în care în Europa se efectueazã zilnic 26.000 de zboruri, iar anual 600.000 de milioane de pasageri cãlãtoresc cu avionul.
Aşadar, noul sistem permite reconfigurarea arhitecturii spaţiului aerian în baza eficienţei activitãţii şi nu a graniţelor, având drept consecinţe mai multe rute de zbor directe, creşterea confortului pentru pasageri, economie de combustibili, scãderea emisiilor de gaze şi, nu în ultimul rând, costuri mai mici.
Documentul este obligatoriu pentru accesarea fondurilor structurale pana in anul 2020. Cu ajutorul acestor bani se urmareste realizarea a peste 500 de kilometri de autostrada si a aproximativ 2.500 de kilometri de drumuri expres, dar si largirea la 4 benzi a soselei de centura a capitalei.
De asemenea se intentioneaza si modernizarea unor tronsoane de cale ferata, printre care Bucuresti-Giurgiu si Bucuresti-Arad.
In plus, prin intermediul master planului general de transport se are in vedere si realizarea canalului Dunare-Bucuresti, ne-a transmis reporterul BucurestiFM, Radu Sofran
Atacurile teroriste de la Paris au produs un șoc în interiorul Uniunii Europene şi au avut drept urmare o mobilizare masivă a liderilor europeni în elaborarea unei noi strategii antiteroriste la nivel comunitar. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a anunţat, imediat după uciderea jurnaliştilor de la „Charlie Hebdo”, că le va propune statelor membre un nou program de luptă împotriva terorismului.
Pe de altă parte, duminică,în aceeaşi zi cu impresionantul marş al solidarităţii, mai mulţi miniştrii europeni de interne au discutat în capitala Franţei despre împunerea unor măsuri de securitate care să împiedice repetarea atacurilor teroriste de săptămâna trecută.
Ei s-au arătat îngrijoraţi,în primul rând, de creşterea numărului conaţionalilor lor care se alătură organizaţiei jihadiste Statul Islamic şi apoi se întorc în ţările de origine.
De aceea, miniştrii de interne propun întărirea controlului la frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre cooperarea serviciilor europene de informaţii şi despre dezvoltarea sistemului de colectare a datelor furnizate de călători companiilor aeriene:
“Trebuie să acţionăm global şi operaţional. Am identificat două domenii în care putem să ne întărim cooperarea: mijloacele de combatere a deplasării teroriştilor şi a reţelelor lor şi lupta împotriva cauzelor şi actorilor radicalizării, în special pe internet.”
A ieşit în evidenţă şi declaraţia dată presei spaniole de ministrul Jorge Fernandez Diaz, care a anunţat că ţara sa doreşte reintroducerea controalelor şi în interiorul frontierelor Schengen, inclusiv prin modificarea tratatelor în vigoare.
La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a subliniat în discursul său rostit în cadrul reuniunii:
“Aici, astăzi, Europa unită trimite un mesaj puternic. Suntem hotărâți să avansăm în ceea ce priveşte coordonarea eforturilor noastre în cadrul Europei și cu prietenii noștri internaționali, cu scopul de a pune capăt aceastei drame și acestui fenomen, care pune în pericol, valorile noastre democratice, demnitatea umană, și viețile oamenilor.
Deci, aici, în calitate de comisar european pentru afaceri interne și cetățenie, am transmis un mesaj puternic de solidaritate a tuturor europenilor faţă de Franța și poporul francez. Pentru că astăzi, aici, la Paris, putem spune cu voce tare că Europa este Charlie.”
Şi eurodeputaţii vor analiza săptămâna aceasta problema terorismului, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentul European din 2015, care a început ieri la Strasbourg.
Astfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi prezent azi în Parlamentul European pentru a-i convinge pe deputaţi să accelereze dezbaterile asupra propunerii de directivă europeană privind o bază comună cu numele pasagerilor, proiect blocat din anul 2011.
Livrarea produselor se va realiza în două puncte care au fost stabilite pe baza repartiţiei zonale a oraşului, respectiv pe Calea Baciului nr. 18 şi pe Bulevardul Muncii, nr. 8.
Fiecare persoană va primi câte două cutii ce conţin făină, zahăr, ulei, paste făinoase şi conserve din carne de porc şi de vită. Aproximativ 14.000 de clujeni cu venituri modeste beneficiază în acest an de alimente din partea Uniunii Europene.
Detalii privind orarul de funcţionare al centrelor de distribuţie găsiţi pe site-ul radiocluj.ro
Cei aproximativ 48.000 de fermieri din Dolj care au depus cereri pentru subvenția pe suprafață mai au puțin de așteptat până le vor intra banii în conturi. APIA Dolj anunță că se vor face plăți începând cu zilele următoare și până la sfârșitul lunii. Fondurile reprezentând subvenția pe suprafață de la Uniunea Europeană și contribuția din bugetul național ajung la 159,19 euro pe hectar, din care s-a acordat un avans de 69 de euro pe hectar. Conducerea APIA Dolj a menționat că 11% dintre fermierii care au cerut subvenția pe suprafață de la UE nu au luat nici un ban până acum, deși ceilalți au încasat avansul. Această situație a apărut pentru că agricultori au avut probleme, în sensul că nu au adus toate documentele, nu au avut în regulă contractele de arendă, au avut suprapuneri de terenuri la verificările prin teledetecție
Ministrii de interne din 11 tari membre ale Uniunii europene s-au intalnit ieri la Paris inainte de marsul de solidaritate cu victimele atentatelor teroriste din Franta pentru a discuta despre cooperarea in ceea ce priveste controlul deplasarilor combatantilor straini si lupta împotriva radicalizarii. Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Comisia Europeana apreciaza ca dupa atacul din Franta nivelul de alerta terorista este in crestere in Europa si doreste sa previna radicalizarea miscarilor islamiste prin îmbunatatirea instrumentelor de combatere a finantarii terorismului si prin înfiintarea unui sistem european privind transferul datelor pasagerilor.
O reuniune a responsabililor europeni pe aceasta tema va avea loc pe 29 ianuarie la Riga, ne-a transmis colegul nostru, Sorin Pavel de la Bucuresti fm- 98.3
Irlanda este prima ţară din Uniunea Europeană care va exporta carne de vită către Statele Unite, după ce în anul 1998 au fost impuse restricţii din cauza bolii vacii nebune. Chiar dacă 7 ani mai târziu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor spunea că riscul a trecut, SUA nu a revenit asupra măsurii care includea şi carnea de oaie şi de capră.
Statele Unite au anunţat că importurile de carne de vită din Europa vor fi reluate progresiv. Asta după ce în martie 2014, interdicţia a fost ridicată în mod formal, în toate ţările europene.
Comisia Europeană, prin purtătorul de cuvânt, Enrico Brivio a salutat reluarea importului de carne de vită din Irlanda:
“Acesta este un prim pas pentru Uniunea Europeană. Este adevărat că Irlanda a fost principalul exportator de carne de vită către Statele Unite, dar acum sperăm ca autorităţile americane să permit accesul pe piaţă pentru toate statele membre. Aceasta a fost o recunoaştere a măsurilor luate de-a lungul timpului de Uniunea Europeană, după embargoul instituit în 1998 ca urmare a crizei provocate de boala vacii nebune. Nu ştiu exact când va avea loc prima livrare de carne de vită către Statele Unite, dar cred că tranzacţia va fi efectuată în perioada următoare. Vă reamintesc că Irlanda a fost principalul exportator, înaintea Spaniei. Mai mult de 17% din carnea de vită exporată de Uniunea Europeană în America a fost din Irlanda.”
Reluarea exportului de carne de vită din Uniunea Europeană către SUA va avea loc în contextul în care, în această perioadă se poartă negocieri pentru acordul de liber schimb. Anul trecut, Statele Unite au importat de pe piaţa mondială 1,2 milioane de tone de carne de vită, în valoare de patru miliarde de euro. Autorităţile din Irlanda estimează că anul acesta vor exporta carne de vită în valoare de 50 – 100 milioane de euro pe piaţa din SUA.
Şi România speră să recâştige accesul pe piaţa americană. Vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din Caraş-Severin, Mihai Şuşară spune că ridicarea interdicţiei de export ar fi binevenită deoarece în 2013, România s-a aflat printre primele 10 ţări care au exportat carne de vită către pieţe din afara Uniunii Europene.
“Deabia aşteptăm reluarea acestei acţiuni fiindcă momentan datorită bolii limbii albastre este sistat exportul de bovine. Numai în gospodării, exceptând marile complexe există un număr mare de tineret bovin care în primavera anului trecut se lua la export şi acum nu se mai ia. Populaţia este alarmată că nu poate să valorifice ca şi până acum. Ar fi bine dacă ar intra şi românia în rând cu Irlanda şi restul ţărilor europene.”
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, consideră că Uniunea Europeană poate juca un rol esențial în consolidarea unui stat palestinian, dar și pentru găsirea unei soluții pașnice în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian.
Măsurile recente luate de palestinieni și israelieni ar putea agrava situația deja tensionată de pe teren și a-I îndepărta de o soluție negociată. Ambele părți trebuie să se abțină de la măsuri care ar putea ridica obstacole pentru revenirea rapidă la negocieri.
Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene a declarat
“ Decizia guvernului israelian de a stopa transferul veniturilor fiscale Autorității Palestiniene contravine obligațiilor Israelului în baza Protocolului de la Paris. O Autoritate Palestiniană eficientă, non-violentă care să contribuie la soluționarea pașnică a conflictului, este un element-cheie pentru cele două state. Uniunea Europeană va promova și sprijini acum mai mult decât oricând eforturile de a obține o pace durabilă bazată pe o soluție cu două state.”
Obiectivul comun este de a ajunge la un acord de pace între cele două state care să trăiască alături în pace, securitate și să se recunoască reciproc”, potrivit șefei diplomației europene.
În decursul celor şase luni ale mandatului, mica ţară baltică va organiza şi găzdui aproximativ 200 de evenimente majore, printre care summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna mai la Riga precum şi 10 întruniri informale ale miniştrilor UE.
Care sunt priorităţile preşedinţiei letone în această perioadă cu multiple provocări economico-sociale şi de securitate? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus.
Luni, 5 ianuarie, steagurile Uniunii Europene şi ale statelor membre au fost înălţate în faţa impozantei clădiri a Bibliotecii Naţionale Letone din Riga în cadrul unei ceremonii care a marcat preluarea preşedinţiei Uniunii Europene de către ţara baltică. Noul edificiu, care şi-a deschis porţile în 2014 va găzdui cele mai multe din evenimentele, întâlnirile ocazionate de acest mandat.
Ilze Juhansone, reprezentant permanent al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană:
„Cele trei puncte principale de pe agenda noastră legată de preşedinţie vor fi Europa competitivă, Europa digitală şi Europa angajată.
Una din temele majore va fi planul de investiţii. Va trebui de asemenea să discutăm despre aşa numitul pachet de şase măsuri – six pack- privind guvernanţa economică şi cel de două – two pack- privind consolidarea acestei guvernanţe în zona euro.
Vom vedea ce anume funcţionează şi unde este nevoie de îmbunătăţiri. Acest lucru va necesita o bună parte din energia noastră!
În mod hotărât vom conlucra strâns cu Comisia Europeană pentru a progresa în privinţa strategiei politicii energetice comune.”
Preşedinţia letonă va fi marcată fără doar şi poate de legăturile tensionate cu Moscova, criza din Ucraina şi problemele de securitate aferente. Letonia, aflată la graniţa cu Rusia resimte din greu deteriorarea relaţiilor cu marele vecin. Riga va găzdui în mai summitul Parteneriatului Estic, cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, foste republici sovietice cu aspiraţii prooccidentale, văzute de Rusia ca ameninţări la adresa securităţii sale. Cu toate acestea ministrul de externe Edgars Rinkēvičs afirma: Dacă există un lucru pe care ţara sa doreşte să-l evite în mod hotărât, acela va fi ca preşedinţia letonă să aibă o tentă antirusă sau prorusă.
Ilze Juhansone, reprezentant permanent al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană:
„Conflictul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia nu sunt singurele probleme cu care ne confruntăm! Pe un plan mai larg Uniunea Europeană trebuie să trateze mai multe crize umanitare de la graniţele proprii, fie că este vorba de vecinătatea estică sau de cea sudică. Situaţia din Siria, Libia sau Irak este îngrijorătoare, trebuie să găsim a soluţie la problema luptătorilor străini. Desigur relaţia cu Rusia reprezintă un element cheie dar trebuie să gândim într-o perspectivă mai largă!”
În ajunul alegerilor generale din Marea Britanie o provocare majoră o reprezintă şi raportarea la doleanţele britanice legate de o reformă a politicilor migraţionale şi sociale interne ale UE, temă politică majoră în ţara cu un curent de opinie eurosceptic din ce în ce mai marcant.
Iată numai câteva din motivele pentru care mandatul leton se anunţă a fi unul delicat, care va pune la reală încercare talentul diplomatic al oficialităţilor de la Riga.
Anunţul a venit ieri de la Comisia Europeană. Care este prima ţară care va reintra pe piaţa americană, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Statele Unite au decis ridicarea restricţiilor impuse în 1998 importurilor de carne de vită din Uniunea Europeană.
Decizia a fost luată atunci din cauza îngrijorării stârnite de Encefalopatia spongiformă bovină, mai cunoscută sub denumirea de Boala vacii nebune.
Măsura, care includea carnea de oaie şi de capră, a fost menţinută, în ciuda evaluării organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor, care, în 2005, a declarat că, la acest capitol, aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene prezintă un risc asemănător sau chiar mai mic, decât oricare alt stat din lume.
Începutul lui 2015 a adus o schimbare, Statele Unite anunţând că reiau progresiv importurile de carne de vită din Europa, începând cu Irlanda.
Comisia Europeană consideră că acesta este un prim pas spre normalizare.
Enrico Brivio, purtător de cuvânt:
“ Acesta este un prim pas pentru Uniunea Europeană.
Este adevărat că Irlanda a fost principala exportatoare de carne de vită către Statele Unite, dar acum credem că SUA ar trebui să fie deschise către întreaga Uniune Europeană.
Acesta este un semnal important şi pozitiv. Sperăm că autorităţile americane să deschidă piaţa pentru toate statele membre.”
Purtătorul de cuvânt Enrico Brivio a mai spus că aceasta a fost o recunoaştere a măsurilor luate de- a lungul timpului de Uniunea Europeană.
S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.
Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.
Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.
Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.
Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.
Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.
Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.
Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.
La Bucureşti a vut loc în această săptămână o dezbatere despre implicarea cetăţenilor în viata Uniunii Europene si despre felul in care se poate construi o Uniune cu o legatură mai directă între instituţiile sale si cetăţeni. La discuţii au participat fostul comisar European, Dacian Cioloş si Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote.
Claudia Ruse de la Radio Bucureşti ne ofera detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi…
“Europa aparţine cetăţenilor” – este mesajul transmis de instituţiile europene dar şi concluzia dezbaterii ce a avut loc în această săptamână la Bucureşti.
Provocarea cea mai mare este modul cum pot fi cel mai bine reprezentate interesele cetatenilor. Problema reprezentării intereselor cetăţenilor europeni a fost adusă în dezbatere de la începutul crizei economice care afectează încă Europa. Parlamentul European, cu membri aleşi direct de cetăţenii europeni pare sa rezolve problema reprezentării.
În ultimii ani şi Comisia Europeană a iniţiat o serie de mecanisme de consultare a cetăţenilor, alături de posibilitatea ca aceştia să înainteze, pe baza unui număr semnificativ de semnături, propuneri către instituţiile Uniunii.
Fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş a explicat la dezbatere despre implicarea cetatenilor in viata Uniunii Europene si despre felul in care se poate construi o Uniune cu o legatura mai directa intre institutiile sale si cetateni de ce e importantă implicarea cetăţenilor, Dacian Cioloş:
“Regăsirea, ca cetăţean, în ceea ce se face la nivel european se face în primul rând prin implicarea în deciziile care se iau la nivel european şi care afectează cetăţenii. Şi aici cred că trebuie să găsim nişte modalităţi mai dinamice şi mai efective de a implica aşteptările cetăţenilor, propunerile lor, observaţiile lor, chiar îngrijorările lor. “
Se discută de multă vreme despre o aşa-numită criză a UE, criză identitară, criză instituţională şi în ce măsură această criză are legătură cu reprezentativitatea.
Deşi prezenţa euroscepticilor în legislativ transmit un mesaj de nemulţumire potrivit statisticilor Eurostat, în acest moment, la nivelul instituţiilor europene, mesajul pare unul mai optimist, concentrat pe o mai mare integrare pentru a întări Uniunea Europeană.
Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, a explicat la dezbatearea despre implicarea cetăţenilor in viitorul Europei că UE se îndreaptă spre o integrare din ce în ce mai profundă şi că deşi au fost şi momente de criză, Uniunii Europene are capacitatea de a transforma crizele în oportunităţi.
Angela Filote:
“Fiecare criză este o oportunitate, deci nu cred că e neapărat rău că trecem printr-o criză care ne face să ne întoarcem la întrebările fundamentale: ce este Uniunea Europeană, de ce e bine să fim în UE şi ce încercăm să construim, până la urmă? Asta este o oportunitate care trebuie folosită şi mi-aş dori foarte mult ca în această dezbatere, românii să fie prezenţi, aş îndrăzni chiar să spun, mai prezenţi decât au fost până acum “
Comisia Europeană vorbeşte despre mai multă integrare dar sunt state membre în care se discută despre introducerea de măsuri restrictive care ocolesc, de exemplu, principiul liberei circulaţii a forţei de muncă.
Acest lucru se întâmpla în condiţiile în care toate studiile arată că efectul cetăţenilor mobili este unul benefic atât pentru ţara în care se stabilesc, cât şi ţara de origine. În aceste condiţii nu se justifică necesitatea unor modificări legislative nici la nivel naţional, nici la nivel European.
Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă a anunţat cei 10 câştigători ai programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti. Ceremonia de decernare a diplomelor şi de anunţare a celor 10 câştigători care vor pleca la Bruxelles într-o vizită de studiu de o săptămână, a avut loc la Bucureşti, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene, în prezenţa Excelenţei Sale, doamna Angela Filote, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
În urma selecţiei, printre tinerii jurnalişti care vor beneficia de stagiul de pregătire de la Bruxelles se află şi Ina Gutu, reporter la Radio România Chişinău, care va mai beneficia în plus şi de un stagiu de pregătire profesională de trei săptămâni în cadrul unei prestigioase organizaţii de presă europene.
Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti reprezintă un program de încurajare şi facilitare a pregătirii profesionale şi se adresează jurnaliştilor care doresc să capete o expertiză profesională în problematica europeană. Acest program îi ajută pe participanţi să aprofundeze înţelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeană, cadrul de reglementare, funcţionarea instituţiilor, relaţionarea între Statele Membre precum şi maniera în care este abordată problematica europeană de către media occidentală.
Din start, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoştintelor şi abilităţilor tinerilor jurnalişti români, prin expunere directă la realităţile democraţiilor dezvoltate, imersiune în medii culturale diverse şi practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles
În ciuda mediului economic nefavorabil investiții în cercetare și dezvoltare pentru competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut în anul 2013. Datele sunt prezentate de Comisia Europeană în Tabloul de bord al UE privind investițiile realizate de sectorul industrial în cercetare și dezvoltare („EU Industrial R&D Investment Scoreboard”). Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Ţări precum Irlanda, Italia şi Spania au depăşit media din Uniunea Europeană la investiţiile în domeniul ştiinţei, al cercetării şi inovării. În general, în anul trecut, investițiile în cercetare și dezvoltare ale societăților cu sediul în UE au crescut cu 2,6% dar această creștere a fost inferioară celei înregistrate în anul anterior (6,8%) și mediei mondiale pe 2013 (4,9%), precum și ratei atinse de societățile cu sediul în SUA (5%) și Japonia (5,5%). Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:
Făcînd o comparaţie cu firmele din Statele Unite vedem că acolo se investeşte mai mult în domeniile de cercetare, că activează mai intens în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Ce înseamnă, de fapt, să activezi mai intens în cercetare dezvoltare. Înseamnă că sînt companii care au un beneficiu mai marer şi un risc mai mare. Vorbim despre domenii farmaceutice, bio-tehnologii, industriile care se bazează pe inteligenţă. Aşadar, obiectivul pentru Europa este să avenseze mai mult pe teritoriul economiei bazată pe cunoştinţe. Şi dacă afacem asta atunci putem să îi ajungem din urmă.
În parteneriatul public- privat, deocamdată, Uniunea Europeană pare a fi într-o cursă în care se străduieşte să ajungă din urmă alte state precum Jponia, Coreea de Sud ori Statele Unite, a mai spus comisarul Carlos Moedas care ne anunţă reacţia Comisiei Europene:
Cred că planul de investiţii care a fost lansat este concentrat pe stimularea investiţiilor private, capacitate de influenţare şi de a avea mai multe proiecte riscante. Şi, dacă avem mai mult risc avem, cu siguranţă, mai multe beneficii şi un potenţial mult mai mare în ceea ce priveşte cunoştinţele. Iar dacă vom avea mai multe beneficii putem crea, de fapt, mai multă bunăstare, şi mai multe locuri de muncă. Cercetarea ştiinţifică şi inovarea sînt exemple excepţionale în acest sens. Am avut proiecte precum „pachetul de inovare” care erau capabile să stimuleze investiţia privată. Investiţia pe care o numim „pachetul de investiţie în inovaţie” este un pachet care avea 8 miliarde din banii publicii şi activa pînă la 22 miliarde din banii privaţi. În acestă linie de gîndire vă spun că sînt foarte încîntat, că cercetarea şi dezvoltarea că este un instrument extrem de util pentru noi europenii pentru ca să găsim îmbinarea fericită în acest triunghi între responsabilitate fiscală, reformele corecte şi investiţii. Acesta este lucrul de care avem nevoie pentru viitor.
Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie și de Banca Europeană de Investiții va contribui la creșterea investițiilor private în proiecte cu riscuri mai ridicate, de aceste investiții beneficiind sectorul cercetării și dezvoltării din întreaga Europă.
Uniunea Europeană se așteaptă ca, la conferința ONU, privind schimbările climatice, ce se desfășoară la Lima, în Peru, între 1 și 12 decembrie, să se inițieze adoptarea unui nou acord global asupra climei. Acordul ar urma sa fie semnat anul viitor, la Paris.
UE este convinsă că noul acord va întări semnificativ și va extinde efortul colectiv internațional de combatere a schimbărilor climatice.
Obiectivul de reducere cu 40% a gazelor cu efect de seră, convenit de liderii europeni în octombrie, alături de anunțurile Statelor Unite și Chinei privind obiectivele lor în viitor, sunt dovada clară a identificării unei soluții mondiale.
Miguel Arias Canete, comisarul pentru politici climatice și energie, a declarat ieri:
În 12 luni vom avea șansa unică de a așeza lumea pe calea emisiilor reduse de carbon. Pentru aceasta, avem nevoie de o înțelegere care să fie potrivită secolului 21: să fie robustă din punct de vedere juridic și de perspectivă.
Finanțarea combaterii schimbărilor climatice va fi o componentă importantă a acordului din 2015. Uniunea Europeană își ia angajamentul de a susține țările cele mai vulnerabile. În 2013 numai UE și statele sale membre au pus la dispoziția țărilor în curs de dezvoltare, în total 9,5 miliarde de euro, pentru combaterea schimbărilor climatice.
Vom merge la Paris și angajamentele vor trebui să fie transparente și cuantificabile, pentru a putea fi comparabile; atunci, nu vom mai avea discuții că europenii sunt mai ambițioși decât americanii, sau invers.
Cel mai important este că Europa, China și SUA și-au manifestat disponibilitatea pentru încheierea acest acord
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
