Donald Tusk este președintele Consiliului European de la 1 decembrie 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 decembrie 2014, 07:00

Succesul Europei ține în mod direct de determinarea de a pune capăt crizei economice. Aceasta este unul din elementele esențiale ale mandatului polonezulului Donald Tusk la șefia Consiliului European. În discursul de la începutul săptămânii, oficialul a pus accent pe mai mulete paliere ce pot garanta viitorul Uniunii. Horia Daraban aduce clarificări în cadrul secvenței Local, regional, european – rubrică Euranet Plus

Prima personalitate politică ce provine din țările fost comuniste și care ocupă o funcție de primă mână a Uniunii Europene; într-o astfel de prezentare poate fi adusă vestea potrivit căreia, fostul prim ministru al Poloniei, Donald Tusk, este de la 1 decembrie 2014, timp de 5 ani, președintele Consiliului European al Uniunii Europene. Ceremonia oficială de preluare a mandatului de la belgianul Herman van Rompuy, a avut loc la începutul acestei luni, la Bruxelles. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio Iași.

Polonezul, din noua sa funcție, este cel care conduce statele membre şi reprezintă Uniunea Europeană la cel mai înalt nivel. Din biografia lui Donald Tusk se desprinde postura membru al sindicatului „Solidaritatea” din Polonia. El a fost arestat în urma Legii Marţiale. În cheia noii posturi oficiale, Donald Tusk a subliniat cum vede relația spațiului comunitar cu marele vecin de la est. El spunea un interviu că vine dintr-o ţară care înţelege profund cât de importantă este construcţia europeană. Rusia nu este un partener strategic al UE, ci mai degrabă o problemă strategică, a adăugat el în același dialog cu jurnaliștii.

Revenind la momentul festiv din clădirea Consiliului European, Donald Tusk a punctat patru elemente de importanță capitală pentru Uniunea Europeană.

Succesul pentru Europa, în următorii ani, înseamnă, în opinia mea patru lucruri:

În primul rând, protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor la adresa Uniunii și unității sale ce provin atât din interior și din afara. Astăzi, nu numai euroscepticii pun sub semnul întrebării valoarea UE, Uniunea are chiar dușmani.

În al doilea rând, avem nevoie de determinare fără șovăire pentru a pune capăt crizei economice. Este responsabilitatea noastră de a finaliza Uniunea Monetară economică autentică. Iau această sarcină foarte serios. Și trebuie să ne amintim că moneda noastră comună, euro, este avantajul și nu dezavantajul nostru.

În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să asigure granițele sale și să sprijine statele din vecinătate care împărtășesc valorile noastre.

Și al patrulea capitol, relațiile dintre Europa și Statele Unite sunt coloana vertebrală a Comunității Democrațiilor. Atât noi și americanii împreună suntem responsabili pentru viitorul relațiilor noastre. Anul care urmează va fi crucială. Pentru toate aceste lucruri, voi avea nevoie de ajutorul vostru pentru fiecare pas pe acest drum.

De altfel un prim reper al activității noului preşedinte al Consiliului European este dialogul telefonic avut cu președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Cei doi, potrivit unui comunicat, au convenit să facă apel la Rusia ‘să se retragă din estul Ucrainei’. Uniunea Europeană şi Statele Unite continuă să conlucreze strâns, inclusiv pe tema sancţiunilor, dar şi al unui ajutor financiar pentru Ucraina, se mai menţionează în respectivul document.

Uniunea Europeană vrea să descurajeze folosirea pungilor de plastic de unică folosinţă

Publicat de Monica Slavici, 20 noiembrie 2014, 09:47

Propunerea se refera in primul rand la pungile foarte subtiri care sunt si cele mai daunatoare pentru mediu.
Sorin Pavel de la Bucuresti fm stie mai multe.

Politica energetică a UE şi competitivitatea

Publicat de Monica Slavici, 20 noiembrie 2014, 09:36

Cum ar trebui să arate politica energetică a Uniunii Europene dacă vrem să stimulăm competitivitatea europeană? O întrebare la care au căutat răspunsuri oficialii de la Bruxelles, cercetătorii şi specialiştii în domeniu. Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional- European, EuranetPlus.

Realitatea ultimilor ani ne-a arătat că aprovizionarea cu energie este o provocare pe care nu o mai putem ignora, dovadă preţurile tot mai mari şi dependenţa de importuri. O realitate care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării şi chiar funcţionarea economiilor europene. Acestor provocări se adaugă şi efectele pe care le produce o infrastructură energetică îmbătrânită, care generează costuri mari de exploatare.
Acesta este cadrul dezbaterii europene de la începutul acestei săptămâni, o dezbatere despre politica energetică a Uniunii Europene, cu accent pe reducerea dependenţei pe care o are acum Europa de furnizorii de energie din exteriorul Uniunii.
Maroš ŠEFČOVIČ, vicepresedinte al CE, responsabil cu energia: „Avem nevoie să înţelegem mediul complex şi noile realităţi de pe pieţele mondiale de energie. În mod particular, multe dintre ele reprezintă o provocare serioasă pentru competitivitatea noastră. Haideţi să fim oneşti: facturile la energie pentru consumatorii europeni sunt tot mai mari. Acest lucru este în parte din cauza presiunii de creştere a cererii la nivel mondial pe resurse, dar, de asemenea, şi din cauza costurilor pe care le generează infrastructura de îmbătrânire şi deciziile statelor membre cu privire la tarife, taxe şi impozite. În timp ce dependenţa Europei de importurile de combustibili fosili este în creştere, în afara Europei, producţia autohtonă de petrol şi gaze duce la un decalaj tot mai mare între preţurile la energie, în special faţă de Statele Unite ale Americii.”
S-a pus în discuţie o abordare holistică a energiei pe domenii de politici: transport, industrie, cercetare, economie digitală, agricultură şi condiţii climatice. Viziunea este de a realiza un sistem energetic eficient, o piaţă europeană cu diverşi furnizori şi rute de aprovizionare şi cu obiective bine stabilite.
Maroš ŠEFČOVIČ, comisarul european pentru energie: „Unul dintre obiectivele obligatorii este reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, apoi avem de îndeplinit o pondere de 27% a energiei regenerabile obligatorii şi o ţintă de cel puţin 27% privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, la nivelul Uniunii Europene.”
Dezbaterea europeană a pus în discuţie politica energetică a UE şi competitivitatea în condiţiile în care Europa şi-a propus să utilizeze tot mai mult resurse nepoluante.

Uniunea Europeană continuă să intensifice măsurile luate împotriva extinderii epidemiei de Ebola

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2014, 09:26

Fonduri suplimentare vor fi alocate în acest scop.
Primim cele mai noi informații în rubrica Instantaneu european, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, de la București FM:

Cum au fost cheltuiţi banii Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 12 noiembrie 2014, 09:52

Uniunea Europeană a folosit eronat în 2013 bugetul de cheltuieli – relevă raportul anual al Curţii Europene de Conturi. Unele state membre au utilizat fondurile comunitare pentru a nu le pierde, fără a fi preocupate însă de rezultate, spune preşedintele Curţii Europene de Conturi, Vitor Caldeira.

7 milioane de euro din bugetul de cheltuieli a fost folosit în mod necorespunzător. Curtea Europeană de Conturi, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să ia mai multe măsuri cu privire la cum se cheltuie fondurile europene. Trebuie să existe un control mai atent asupra plăţilor, pentru a obţine rezultatul pe care cetăţenii aşteaptă să-l vadă, şi astfel vom câştiga încrederea lor. Recomandăm executivului european să se concentreze mai mult pe performanţa proiectelor, decât pe
gradul de absorbţie al fondurilor.

Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli au fost politica regională, transporturile şi energia, dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul şi sănătatea, precum şi programele din sectorul agricol. Raportul arată că un număr mare dintre greşelile în sectorul agricol au fost provocate de declaraţii sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari. Cea mai frecventă greşeală a fost supradeclararea suprafeţei de teren.

Curtea dă exemplu România, Germania, Irlanda, Grecia, Franţa şi Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind păşuni permanente şi pentru care s-au acordat fonduri, erau de fapt acoperite total sau parţial cu vegetaţie. În aceste cazuri, Uniunea Europeană nu plăteşte. În ce priveşte proiectele de dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate, Italia, România, Ungaria, Olanda şi Polonia sunt printre ţările care nu au respectat cerinţele specifice pentru proiectele de investiţii şi normele în materie de achiziţii.

Cu toate acestea, Curtea Europeană de Conturi estimează că rata de eroare pentru plăţile efectuate în 2013 a scăzut de la 4,8 la 4,7%. Anul trecut, cheltuielile Uniunii Europene au fost de 148 miliarde de euro. Nivelul de eroare nu constituie un indiciu al existenţei fraudei, al lipsei de eficienţă la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curţii Europene de Conturi, care menţionează că cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Kristalina Georgieva, promite o supraveghere mai atentă pentru intervalul 2014-2020.

În zilele următoare vom publica recomandări pentru constituirea unui grup de lucru inter-instituţional. Comisia Europeană lucrează pentru a îmbunătăţi performanţele Uniunii Europene şi modul de gestionare a fondurilor în următorii ani, pentru a consolida eficacitatea politicilor. Între măsurile avute în vedere de Comisia Europeană se numără simplificarea opţiunilor de plată şi armonizarea regulilor între tipurile de fonduri.

Relaţiile UE cu Republica Moldova

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2014, 09:15

UE dezvoltă relaţii tot mai strânse cu Republica Moldova.  Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La mijlocul săptămânii trecute, la invitația Premierului Iurie Leancă, a vizitat Republica Moldova comisarul European pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. Este prima vizită în străinătate a lui Johannes Hahn în calitate de Comisar pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, după preluarea acestui portofoliului.
Cei doi demnitari au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, reformele interne şi situaţia din regiune.
Cu acest prilej cei doi oficiali au semnat două documente privind extinderea asistenţei Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Astfel a fost semnat Memorandumul de înţelegere privind suportul oferit Republicii Moldova pentru perioada 2014-2017.
Potrivit acestuia, în următorii trei ani, Republica Moldova va primi un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei.
De asemenea, a fost parafat Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Acordul prevede o asistenţă de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi comunitatea de afaceri să se folosească la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele moldovenești.
Johannes Hahn a arătat că Republica Moldova va primi în continuare tot sprijinul necesar din partea instituțiilor europene pentru realizarea proiectelor de modernizare a societății întrucât Moldova reprezintă un partener important pentru UE:

„Republica Moldova este o ţară europeană. Eforturile sale pentru a pune în aplicare valorile europene o fac un partener important pentru Uniunea Europeană. Moldova este un lider în Parteneriatul Estic.

Cu cât mai mult se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, apar mai multe oportunităţi pentru a îmbrăţişa valorile europene.
Moldova va deveni mai vizibilă şi mai tangibilă. Lucrul nostru în comun asupra punerii în aplicare a Acordului de Asociere va contribui semnificativ la modernizarea Republicii Moldova şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.
Cred că acesta este cel mai important scop, care ţine de satisfacţia cetăţenilor.”

În opinia oficialului european cooperarea înseamnă nu doar discuţii despre asistenţa financiară sau aspecte legale, aceasta înseamnă creşterea economiei şi îmbunătăţirea oportunităţilor economice.
Johannes Han a mai subliniat că dacă va fi înregistrat un nivel înalt de concurenţă aceasta va aduce beneficii tuturor, inclusiv partenerilor comerciali ai Republicii Moldova.
Comisarul a reconfirmat sprijinul instituţiilor europene pentru implementarea reformelor în Republica Moldova şi a arătat că
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va da rezultate doar după ce autorităţile de la Chişinău vor implementa reforme.
Pentru a atrage investiţii străine, Republica Moldova trebuie să elimine corupţia şi să reformeze sistemul justiţiei, a mai afirmat Johannes Hahn.

Johannes Hahn, noul comisar pentru politici de vecinătate și extindere, a făcut ieri o vizită la Chișinău

Publicat de Monica Slavici, 7 noiembrie 2014, 09:44

A fost semnată o înțelegere de asistență, prin care Uniunea Europeană oferă 410 milioane  euro Moldovei, pentru perioada 2014-2017.

La începutul lunii octombrie, în cadrul audierilor din Parlamentul European pentru confirmarea în noua sa funcție, Johannes Hahn a promis că pe durata mandatului său de 5 ani va face astfel încât Republica Moldova, Ucraina și Georgia să primească tot sprijinul necesar din partea Bruxelles-ului pentru realizarea reformelor de modernizare.
În discuția sa de ieri cu premierul Iurie Leancă s-a vorbit despre vize, participarea studenților moldoveni la programele Erasmus, despre oportunități de investiții și afaceri.
Hahn a precizat că, dincolo de discuțiile despre asistență și chestiuni juridice, cooperarea înseamnă promovarea economiei și îmbunătățirea oportunităților economice- în folosul atât cetățenilor, al comerțului cât și al partenerilor din afara Moldovei.
Reformele trebuie să continue și cel mai important, a spus Hahn:

Corupția trebuie să dispară. Puteți atrage investitori străini, firme străine, numai dacă reduceți nivelul corupției, creșteți transparența și creați un sistem juridic de încredere.
Trebuie să lucrăm împreună, să găsim modalități ca să vă sprijinim, să vă asistăm în implementarea unui sistem juridic independent.

Moldova este o țară europeană ale cărei eforturi de a implementa valorile europene, o fac un partener important pentru Uniunea Europeană și un actor principal în Parteneriatul estic.

Suplimentarea masurilor pentru prevenirea si controlul contaminarii cu virusul Ebola

Publicat de Monica Slavici, 21 octombrie 2014, 09:48

Ministrii de externe din Uniunea Europeana au decis ieri, la Luxemburg, suplimentarea masurilor pentru prevenirea si controlul contaminarii cu virusul Ebola.

Securitatea energetică a Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 2 octombrie 2014, 09:50

18 state membre își iau gazele în proporție mai mică sau mai mare de la Gazprom, iar șase sunt complet dependente de gazele de la partenerul rus. Numai cu astfel de repere în față, autoritățile europene pot gândi la necesitatea unei strategii energetice a Uniunii.

Securitatea energetică a Uniunii Europene, aceasta însemnând o umbrelă pentru toate statele membre la intemperiile geopolitice, este subiectul de actualitate pentru specialiști, pentru politicienii de la Luxemburg și Bruxelles ce se întâlnesc pe culoarele insituțiilor comunitare, dar este o chestiune viu dezbătută și în cadru formal. Un exemplu este dezbatarea ce s-a consumat la sfîrșitul lunii septembrie în Comisia pentru industrie a legislativului. Eurodeputați, dar și comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, și-au făcut cunoscute pozițiile și viziunile cu privire la tema de dialog.

Ca o idee generală desprinsă din luările de poziții se poate menționa multititudinea de domenii ce se intersectează atunci când se vorbește despre securitatea energetică. Schimbările climatice, dar și eficiența energetică, în sensul consumului cât mai redus de energie cu rezultate cât mai bune, ar putea fi repere. Într-o astfel de ecuație mai pot fi adăugate și turbulențele geopolitice de la granița Uniunii Europene. O explicație a oferit chiar comisarul Oettinger.

În ceea ce privește criza din Ucraina, de la începutul acesteia, securitatea energetică primește din nou o importanță mai mare. Sigur că așa crește și relevanța eficienței energetice. Un prim element în strategia noastră europeană de securitate energetică se referă la eficiența energetică. Mai puțin consum primar și, prin urmare, și mai puțin import de energie primară. Noi suntem cea mai mare piață de import din lume. Așadar, eficiența are o relevanță mult mai pronunțată.

Dincolo de aceste afirmații ale comisarului pentru energie, Günther Oettinger, la aceeași dezbatere, Martina Werner, din partea socialiștilor și democraților și-a manifestat nemulțumirea cu privire la faptul că obiectivele de combatere a schimbărilor climatice au fost aplicate parțial, aceast însemnând o critică asupra directivei privind eficiența energetică.

Dincolo de aceasta, Günther Oettinger a scos în evidență problema numărul unu a Uniunii Europene la capitolul energie.

Miezul problemei îl reprezintă până la urmă gazele. Și trebuie să ne punem întrebarea cum reușim să menținem siguranța în aprovizionarea statelor noastre membre. Am analizat intenționat un scenariu extrem de negativ, worse case scenario.
18 state membre își iau gazele în proporție mai mică sau mai mare de la Gazprom, iar șase sunt complet dependente de gazele de la partenerul rus. Avem depozite de înmagazinare de circa 81 de miliarde de metri cubi în condițiile în care consumul total UE – 27 estede 450 de miliarde de metri cubi; producția internă Regatul Unit, Olanda, România, un pic în Germania, iar depozitele de înmagazinare sunt pline în proporție de 90% din capacitate. Niciodată, depozitele nu au fost atât de pline. Iată că directiva care a fost adoptată și în Parlament acum trei ani ce privește capacitățile de stocare care să fie suficiente pentru 30 de zile, pentru consumul populației are efecte.

Ca elemente concluzive ale întâlnirii trebuie spus UE are deja o bază legală pentru a lucra asupra chestiunilor energetice, dar acum sunt 28 de sisteme fragmentate. De altfel, mai mulți eurodeputați au fost de acord că trebuie intensificate eforturile pentru combaterea acestei fragmentări și interconectarea sectoarelor energetice ale statelor membre.

Percepţia europenilor schimbată în bine …

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2014, 15:01

Primul sondaj de opinie realizat după alegerile europarlamentare din luna mai arată că percepţia europenilor s-a schimbat în bine.

42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană, o cifră record comparativ cu statisticile din ultimii 10 ani.  Faţă de noiembrie 2013, numărul europenilor care cred că părerea lor contează a crescut cu 13%. În România, doar 35% din populaţie are acest sentiment, în timp ce în ţara vecină, în Bulgaria, 42% dintre cetăţeni consideră că părerea loc contează în Uniunea Europeană. Pe primul loc la acest capitol este Suedia, cu un procent de 78%, iar pe ultimul, la egalitate, Italia şi Letonia.

Raportul mai relevă evoluţii şi cu privire la situaţia economică actuală,  spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.

Rezultatele sondajului arată că cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană sunt dominate de teme economice. Atunci când li s-a cerut să identifice cele două preocupări principale, respondenţii, peste 28.000 de cetăţenii europeni din cele 28 de state au menţionat diferite aspecte economice. Astfel pe primul loc este situaţia economică, cu un procent de 39%. Pe locul al doilea este şomajul cu un procent de 34%. Toate acestea sunt însă în scădere faţă de ultimul sondaj eurobarometru realizat în toamna anului 2013. În situaţia geopolitică actuală nu este surprinzător interesul crescut arătat de europeni pentru gestionarea problemei migraţiei şi pentru creşterea influenţei UE la nivel mondial. Astfel problema migraţiei cu o creştere de cinci puncte procentuale se află pe locul patru în interesul europenilor, iar creşterea influenţei Uniunii Europene la nivel mondial se află pe locul şase cu o creştere de două puncte procentuale.

Conform primului sondaj de opinie realizat după alegerile pentru Parlamentul European, optimismul cu privire la situaţia economică şi la viitorul Uniunii este în creştere. În creştere este şi sprijinul pentru moneda euro, peste jumătate dintre cetăţenii europeni s-au pronunţat în favoarea acesteia. În Lituania, ţară care se pregăteşte să adopte moneda unică europeană s-a constatat o creştere cu 10 procente faţă de toamna anului trecut. În România, 63% dintre persoanele chestionate s-au declarat în favoarea monedei euro. Estonia se află pe primul loc în ceea ce priveşte sprijinul pentru moneda unică europeană, 80% din populaţie s-a pronunţat pentru. La polul opus se află Marea Britanie, unde 16% dintre cetăţeni s-au declarat în favoarea monedei euro.

La întrebarea “Sunteţi optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene”, 56% au răspuns da, înregistrându-se o creştere cu cinci puncte procentuale a numărului celor care se declară optimiști faţă de luna noiembrie a anului trecut.

Învață programare la EU Code Week

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2014, 10:00

Ați terminat cartea pe care doreați să o citiți, iar cuvintele încrucișate și-au pierdut farmecul? Ce-ar fi ca în august 2014 să învățați un nou limbaj de programare? În pregătirea Săptămânii Un. Europ. a programării (EU Code Week), care se va desfășura în întreaga Europă în perioada 11-17 octombrie 2014 iată cîteva modalități prin care dumneavoastră, prietenii și familia dumneavoastră puteți învăța programare vara aceasta.

Doritorii se pot conecta la adresele electronice ale Europe Direct Network sau a Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti pentru a afla cînd se vor desfăşura evenimentele şi în ce locuri. Se poate participa şi on line prin intermediul paginii: http://codeweek.eu/resources/. Scrierea de programe este un domeniu modern, extreme de atractiv şi în plină dezvoltare după cum ne spune d-na Maria Ciorbă, reprezentînd centrul Europe Direct Network din Timişoara.

În Uniunea Europeană există, în prezent, 4 milioane de joburi în sectorul TIC cu o rată de creştere anuală de 100.000. Şi totuşi, există un deficit de pînă la 900.000 de profesionişti în domeniul TIC în întreaga Europă pînă în 2020.

Care sînt motivele pentru care să participăm la taberele de învăţare de scriere de coduri ?

În primul rind pentru că fiecare interacţiune dintre oameni şi computere este reglementată de cod. Este folosit atunci cînd se crează o aplicaţie web, la simularea formării unei stele sau a căilor neuronale din creier, pentru optimizarea softwere-lui  GPS sau pentru revoluţionarea interacţiunilor sociale. Mai mult decît atît, este un instrument divers şi un mod de a privi lumea. Este un mod de a “sparge” sarcinile, task-urile cum le zicem noi, în sub-seturi, un mod de gîndire analtic atît de util antreprenorilor sau managerilor de care, aşa cum ştim, avem nevoie să crească tot mai mult în economia europeană.

D-na Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda digitală, ne încurajează cu mult entuziasm să participăm la aceste tabere.

Creatorii de coduri sînt noile staruri rock! Scrierea de coduri este o abilitate care poate deschide o mulţime de oportunităţi atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei. Şi este important şi pentru Europa.Economia globală se bazează pe noi instrumente digitale iar eu vreau să văd Europa ca o elită. Aşadar, pentru a fi competitive, este esenţial să avem oameni cu creativitate şi capabili. Desigur, abilităţile în domeniul digital nu sînt singurele necesare pentru ca Ununea Europeană să fie lider în lumea digitală. Avem nevoie de o cultură potrivită şi de resurse care să susţină antreprenorii, reţelele potrivite pentru un trafic de date rapid şi fără taxe de roaming injuste. O reţea europeană care să vă ajute să vă faceţi cunoscute ideile pe tot continentul. Acestea sînt doar cîteva din modalităţile de susţinere ale Un. Europene, ale unui continent interconectat.

Doamna Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru agenda digitală, și doamna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, au adresat o scrisoare comună miniștrilor educației din UE, îndemnându-i să încurajeze copiii să participe la Săptămâna UE a programării. „Promovarea competențelor de programare în Europa este una dintre soluțiile de combatere a șomajului în rândul tinerilor”, au declarat acestea.

Comisia Europeană a publicat cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economico-socială şi teritorială

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 iulie 2014, 10:15

Comisia Europeană a publicat cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economico-socială şi teritorială. Documentul grupat pe 8 capitole tratează tematici cum ar fi creşterea economică sustenabilă, inteligentă şi incluzivă, relaţia dintre investiţiile publice şi ieşirea din criză, impactul, strategia şi obiectivele politicii de coeziune. Un capitol separat este consacrat relaţiei dintre buna guvernare şi dezvoltarea economico-socială, respectiv fructificarea şanselor oferite de politicile de coeziune.

Cel de-al 6-lea raport al Comisiei Europene privind coeziunea constată că politicile din acest domeniu au contribuit simţitor la atenuarea declinului investiţiilor publice în perioada de criză pe care o parcurgem, injectând resurse financiare vitale în economia statelor Uniunii Europene.

Conform datelor din 21 mai anul curent, România se afla pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor de coeziune pentru perioada 2007-2013, nereuşind să atragă nici jumătate din acestea, mult sub performanţa Slovaciei şi Bulgariei, care o preced în acest clasament.

Din acelaşi tabel constatăm că România a obţinut cel mai slab rezultat şi la indicele eficienţei guvernării, unul din cei 6 indicatori utilizaţi de Bănca Mondială pentru evaluarea calităţii guvernării.

Dacă unii economişti susţin că buna guvernare poate fi un produs secundar al dezvoltării, din ce în ce mai mulţi sunt de părere că instituţiile eficiente şi buna guvernare condiţionează dezvoltarea economico-socială.

Sorin Ioniță, expert în politici publice, membru Team Europe:

„Până de curând buna guvernare nu era o temă tipic europeană, pentru că Uniunea era o asociaţie de state care deja erau bine guvernate în momentul în care intrau în asociere. Deci toată agenda aceasta est-europeană cu reforma e ceva cu totul nou şi este o abordare încă destul de timidă a bunei guvernări…Adică ce înseamnă aceasta? Poate însemna foarte multe de la reforma justiţiei, depolitizarea administraţiei, care sigur, au efectele lor în timp! Rate de absorbţie în sine nu e neapărat un indicator al bunei guvernări. Poţi să absorbi bani cu folos şi să se vadă asta în creştere economică, în îmbunătăţirea serviciilor sociale pe termen lung, sau poţi s-absorbi banii fără mare folos…

Imaginea este bineînţeles incompletă dacă performanţelor actuale nu le asociem şi o vedere de ansamblu, care să includă dinamica evoluţiei lor. Capitolul referitor la buna guvernare ne oferă şi astfel de date.

Din cifrele Eurostat rezultă că în perioada 2011-2012 am înregistrat cea mai mare creştere în ceea ce priveşte procentul populaţiei care utilizează serviciile de e-guvernare, iar în privinţa numărului de întreprinderi care utilizează internetul pentru a participa la licitaţiile publice, am depăşit chiar media europeană. Din 2006 până în prezent, România şi-a îmbunătăţit mult mediul de afaceri, similar cu Croaţia, Polonia, Cehia sau Slovenia. Dacă dinamica de până acum a fost una relativ bună, nivelul la care ne aflăm este încă unul modest.

Sorin Ioniţă, expert Team Europe:

„Să ştiţi că o firmă în România a ajuns să nu se mai creeze chiar aşa de-ncet şi nici costurile nu-s foarte mari! Deci nu-i o problemă să-ţi faci o firmă. Problemele încep după ce ţi-ai făcut-o! Funcţionarea este cea care le dă peri albi antreprenorilor români!”

Comisia Europeană –se arată în raport – împreună cu OECD şi alte instituţii internaţionale, a recunoscut importanţa îmbunătăţirii actului de guvernare la toate nivelele Uniunii Europene şi a ţinut cont de aceasta inclusiv la elaborarea Politicii de Coeziune pentru următorii şapte ani.

Uniunea Europeană susține reformele cheie din Republica Moldova

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iulie 2014, 10:30 / actualizat: 30 iulie 2014, 11:51

Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova. Acesta este destinat modernizării instituțiilor publice importante, îmbunătățirii politicilor de finanțe și de management, prin implementarea Acordul de Liber Schimb, semnat cu Uniunea Europeană.

Această noua finanțare va stimula, de asemenea, competitivitatea în afaceri în mediul rural și va asigura protecție minorităților și grupurilor sociale vulnerabile.

Vorbim despre un prim pachet de asistență bilaterală ce prevede o alocare de 101 milioane de euro pentru țara vecină.
Cea mai mare parte din sumă, 64 de milioane, va fi folosită pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Restul banilor se alocă sprijinirii instituțiilor cheie, precum Ministerul Finanțelor pentru a continua politicile fiscale eficiente.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în cursul unei vizite oficiale efectuate luna trecută,la Chișinău:

„Colaborarea noastră este puternică şi devine încă şi mai puternică. Moldova a investit mult în viitor şi e dornică să facă şi mai mult. Noi, Uniunea Europeană, vă împărtăşim încredera şi energia şi vrem să participăm alături de voi la acest efort.”

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso
Pe 2 mai 2014, Comisia Europeană a mai aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele UE și promovarii exporturilor

Uniunea Europeană continuă să încerce rezolvarea crizei dintre Moscova și Kiev

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 10:40

Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a avut planificată, ieri seara, o întâlnire cu ministrul ucrainian pentru energie.

Ne aşteptăm de la Gazprom să fie un furnizor de încredere care să-şi respecte obligaţiile contractuale faţă de partenerii europeni. Companiile nu pot fi împiedicate să dispună, cum vor, de gayul cumpărat ”de la Gazprom.

Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru energie, Guenther Ottinger.

După măsura luată de Gazprom, la mijlocul lunii iunie, de a stopa furnizarea de gaz către Ucraina, această țară a fost alimentată din Polonia și Ungaria. În prezent se lucrează la realizarea unui sistem care să permită Slovaciei ca, din toamnă, să livreze, prin flux invers, gaz către Ucraina.
Referitor la gazoductul South Stream, Sabine Berger a spus că acesta nu e o prioritate pentru Uniunea Europeană care dorește, în acest moment, diversificarea surselor de aprovizionare.

Gazele de șist sunt o soluție pentru a scădea dependența energetică față de Rusia, dar este decizia fiecărui stat membru dacă dorește să folosească această resursă.

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu referitor la obezitatea infantilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 08:49

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu care inventariază politicile privind alimentaţia în şcoli, ca parte a eforturilor de reducere a obezităţii infantile.

Toate ţările cuprinse în studiu,cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia au orientări privind alimentaţia în şcoli, însă acestea variază considerabil, de la dimensiunea porţiilor de mâncare până la amplasarea automatelor de băuturi în şcoli. Aproximativ jumătate dintre ţările studiate au interzis distribuitoarele. Majoritatea sprijină accesul gratuit la apă potabilă proaspătă. Nici dulciurile şi gustările nu sunt permise.

Inventarierea s-a realizat cu ajutorul grupului pentru nutriţie şi activitate fizică al Uniunii Europene, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Au fost mai multe criterii care au fost luate în considerare, inclusiv modul de alcătuire al meniurilorpentru copii în şcoli, acceptarea sau nu a companiilor de catering cu diferite produse care sunt nerecomandate copiilor. Toate aceste lucruri au fost analizate şi s-a realizat această radiografie la nivel european. Scopul a fost de a crea un plan de acţiune pentru următorii ani, în perioada 2014-2020, care să prevină şi să combată obezitatea la copii.

România se află printre statele care au în vigoare norme obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli. Încă de acum câţiva ani a impus restricţii la comercializarea produselor alimentare nesănătoase în instituţiile de învăţământ şi în preajma acestora, spune Ioan Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin.

Magazinele care comercializează în interiorul unităţilor de învăţământ, ele au un regim special, în sensul că desfac doar produse preambulate şi nicidecum băuturi alcoolice sau ţigări. Cât despre despre magazinele care se află în apropierea unităţilor de învăţământ, conform legii, acestea trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 500 de metri de unitatea de învăţământ.

În 2008, Ministerul Sănătăţii a stabilit o listă cu alimentele care sunt interzise în şcoli, cum ar fi chipsuri, hamburgeri, alune, prăjituri, bomboane sau sucuri carbogazoase.

Obezitatea infantilă a ajuns la proporţii alarmante în Uniunea Europeană şi trebuie neapărat luate măsuri, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Aproape o treime dintre copii europeni sunt supraponderali sau obezi şi riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. În acest context, şcolile sunt nişte parteneri deosebit de importanţi în efortul de a încuraja copii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase.

Festivalul Richard Wagner de la Bayreuth, în direct la Radio România Muzical şi Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2014, 16:34

Între 26 iulie şi 1 august, Radio România Muzical şi Radio România Cultural transmit în direct şase spectacole din cadrul Festivalului Richard Wagner de la Bayreuth, unul dintre cele mai importante festivaluri de operă din lume şi un punct de referinţă pentru toţi iubitorii muzicii lui Wagner.

Seria de transmisiuni directe debutează în 26 iulie cu spectacolul Olandezul zburător, sub conducerea dirijorală a lui Christian Thielemann, unul dintre maeştrii baghetei prezenţi, anual, la pupitrul orchestrei festivalului.

Următoarele seri wagneriene includ Tetralogia Inelul nibelungului, avându-l la pupitru pe Kirill Petrenko şi spectacolul cu opera Lohengrin, sub bagheta lui Andris Nelsons.

Festivalul de la Bayreuth a fost înfiinţat, în 1876, chiar de Richard Wagner şi se desfăşoară la Festspielhaus, clădirea concepută chiar de compozitor pentru a adăposti punerea în scenă a dramelor sale muzicale. După moartea lui Wagner, festivalul a fost condus de descendenţi direcţi ai lui Richard Wagner şi reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa muzicală germană şi internaţională.

Spectacolele transmise în direct între 26 iulie şi 1 august, graţie colaborării cu Uniunea Europeană de Radio, sunt:

• Sâmbătă, 26 iulie, orele 18:55-21:20: Olandezul zburător, cu Kwangchul Youn, Ricarda Merbeth, Tomislav Muzek, Christa Meyer, Benjamin Bruns, Samuel Youn, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Christian Thielemann. Comentează Anca Ioana Andriescu.
• Duminică, 27 iulie, orele 18:55-21:30: Aurul Rinului,cu Wolfgang Koch, Markus Eiche, Lotar Odinius, Norbert Ernst, Wilhelm Schwinghammer, Sorin Coliban, Martin Winkler, Burkhard Ulrich, Claudia Mahnke, Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Dan Ghineraru.
• Luni, 28 iulie, orele 16:55-22:50: Walkiria, cu Johan Botha, Kwangchul Youn, Wolfgang Koch, Anja Kampe, Catherine Foster, Claudia Mahnke, Alisson Oakes, Dara Hobbs, Nadine Weissmann, Christiane Kohl, Julia Rutigliano, Okka von der Damerau, Alexandra Petersmaer şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Irina Cristina Vasilescu.
• Miercuri, 30 iulie, orele 16:55-23:05: Siegfried, cu Lance Ryan, Burkhard Ulrich, Wolfgang Koch, Martin Winkler, Sorin Coliban, Nadine Weissmann, Catherine Foster, Mirella Hagen şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Monica Cengher.
• Joi, 31 iulie, orele 16:55-22:45: Lohengrin, cu Klaus Florian Vogt, Wilhelm Schwinghammer, Annette Dasch, Petra Lang, Samuel Youn, Stefan Heibach, Willem Van der Heyden, Rainer Zaun, Christian Tschelebiew, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Andris Nelsons. Comentează Anca Ioana Andriescu.
• Vineri, 1 august, orele 16:55-23:30: Amurgul Zeilor, cu Lance Ryan, Alejandro Marco-Buhrmester, Attila Jun, Martin Winkler, Catherine Foster, Allison Oakes, Claudia Mahnke, Christiane Kohl, Okka von der Damerau, Mirella Hagen, Julia Rutigliano, Corul şi Orchestra Festivalului de la Bayreuth, dirijor Kirill Petrenko. Comentează Ştefan Costache.

Dreptul la muncă şi libera circulatie în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2014, 10:20

Mobilitatea forţei de muncă în UE aduce beneficii nu numai lucrătorilor, ci şi economiilor statelor membre. Ea aduce beneficii şi ţărilor gazdă deoarece permite ocuparea posturilor vacante şi creşte nivelul taxelor şi impozitelor colectate de statul respectiv. Cu toate acestea, în 2014, încă se mai discută despre restricţionarea accesului pe piaţa muncii în unele state membre. Felicia Ristea, Radio România Timişoara.

Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a comentat pe marginea reacţiilor unor guverne ale Uniunii Europene:

În Marea Britanie, ca şi în alte ţări europene, am fost martorii unei anxietăţi crescute şi, cîteodată, ostilitate îndreptată împotriva muncitorilor imigranţi, mai ales în privinţa drepturilor la asigurări sociale în ţările gazdă. Adevărul, şi, cu adevărat, poate fi deranjant pentru unii, este că marea majoritatea a omenilor care se mută dintr-o ţară a Uniun. Europ în alta o fac în căutare de muncă. Muncitorii imigranţi pot ajuta ecomia ţării gazdă să funcţioneze mai bine. Ei răspund unei cereri macro-economice şi venituri la bugetul de stat ceea ce poate duce la crearea altor locuri de muncă. Ei pot, de asemenea, să reducă presiunea fiscală exercitată asupra populaţiei autohtone. De fapt, toate studiile realizate ne indică o direcţie unică: există un consens între toţi specialiştii referitor la  avantajele mobilităţii forţei de muncă.

După cum devine tot mai evident în media naţională şi europenaă, mobilitatea forţei de muncă este unul dintre subiectele care preocupă în ultimii ani mediul socio-economic şi politic. Acest fapt determină accentuarea preocupărilor şi studiilor în domeniu pentru a reda libertate angajatului să-şi practice meseria acolo unde există oportunităţi. Corina Creţu, parlamentar european, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European:

Eu personal îmi propun să duc mai departe în primul rând interesele românilor. Apărarea dreptului la liberă circulație este o prioritate pentru mine, la fel și apărarea dreptului la muncă, pentru că știm foarte bine ce presiuni se fac pentru restrângerea acestor libertăți, care s-au obținuit atât de greu. Pe de altă parte, sunt probleme sociale, sunt probleme legate de inegalitățile dintre statele membre și, provenind dintr-o zonă mai săracă a Uniunii Europene, este evident că va fi o prioritate pentru mine să mă lupt pentru reducerea acestor inegalități care incă mai despart statele membre. 

De ce promovează Comisia Europeană mobilitatea? Se consideră că o mai mare mobilitate a forţei de muncă, atât cea dintre locurile de muncă (mobilitatea ocupaţională), cât şi cea dintre ţări (mobilitate geografică), contribuie la progresul social şi economic, la un grad mai înalt de ocupare a forţei de muncă şi la o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Această mobilitate permite o adaptare mai uşoară şi mai eficientă a economiei europene, a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a forţei de muncă la condiţiile în schimbare şi constituie un stimulent pentru schimbare într-o economie globală concurenţială. Un grad mai înalt de mobilitate între statele membre va încuraja şi o mai strânsă integrare politică în cadrul UE.

Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2014, 11:00

După ce, anul trecut, liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru  reducerea preţurilor la energie, Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:

Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia Europeană pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică.

Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte.

CE a realizat şi un document intitulat “Studiu aprofundat al securităţii energetice europene.”

Una dintre concluziile acestui studiu este că în ultimii ani energia a căpătat o tot mai puternică semnnificaţie politică.

De aceea trebuie gestionată cu mare atenţie pentru a rămâne doar un bun comercial şi nu unul strategic sau de presiune politică.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, declara recent că Uniunea trebuie să consolideze solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili, subliniind că Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze din Rusia.

La rândul său, referindu-se la România, europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan, a ţinut să sublinieze:

”România este o ţară care, în prezent, are supracapacităţi în domeniul energiei, dar nu le poate valorifica, pentru că nu avem o piaţă unică a energiei în UE. Şi acest lucrut este recunoscut de către toţi, dar există şi state membre care în mod constant tergiversează să adopte reformele pentru ca piaţa energiei să devină într-adevăr o piaţă unică. Din această cauză, când trebuie să importe gaze naturale, România nu are decât o singură sursă şi anume Federaţia Rusă, la preţurile pe care le cunoaştem, foarte mari, deci avem nevoie de această piaţă unică a energiei poate mai mult decât alte ţări.”

Europarlamentarul român făcea referire în declaraţia sa în primul rând la piaţa gazelor naturale, un subiect de mare actualitate în contextul crizei din Ucraina.

Trebuie spus că UE insistă de mult timp în favoarea unei pieţe unitare integrate pentru vânzare şi cumpărare de energie.

Acest lucru este mai aproape de realizare în ceea ce priveşte energia electrică.

Însă, când vine vorba despre gaze, acest deziderat este mai greu de realizat. În primul rând pentru că încă nu sunt finalizate toate acele conducte de legătură între diversele sisteme naţionale de transport al gazelor naturale.

În prezent, România are asemenea conducte de legătură transfrontaliere cu Ungaria, cu Ucraina şi cu Bulgaria. De asemenea, legătura cu Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie operaţională încă în cursul acestui an.

Comisia Europeană insistă pe realizarea infrastructurii care să permită interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale între statele membre, pentru că în acest fel se poate reacţiona rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării, prin direcţionarea fluxurilor de energie în funcţie de necesităţi şi acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.

Ministrii de externe ai Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta despre situatia din Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2014, 09:13 / actualizat: 22 iulie 2014, 9:19

Ministrii de externe ai Uniunii Europene se întâlnesc maine la Bruxelles pentru a discuta despre situatia din Ucraina pe fondul crizei din această tară si a păbusirii avionului Boeing 777 al companiei aeriene malaieziene.
Cu detalii colegul nostru de la Bucuresti fm, Sorin Pavel

Amintim ca joi 17 iulie un avion Malaysia Airlines care zbura pe ruta Amsterdam- Kuala Lumpur a fost doborat deasupra regiunii separatiste Donetk cu 298 de oameni la bord. Toti si-au pierdut viata, pana acum, potrivit autoritatilor ucrainiene, au fost gasite 223 de trupuri.

Tabăra „Basarabia, mai aproape de Europa”

Publicat de Stefania Grigore, 16 iulie 2014, 09:00

Timp de o săptămână, 20 de elevi de la Liceului Teoretic „Lucian Blaga“ din Tiraspol se află la Brașov, în cadrul unei tabere sugestiv intitulată ,,Basarabia mai aproape de Europa”.

Scopul acestei tabere este prezentarea sistemului educaţional românesc după intrarea României în Uniunea Europeană, precum şi o mai bună cunoaştere a valorilor europene. Unul din organizatorii taberei este Consiliul Județean Brașov.
Elevii din Transnistria, care sunt însoţiţi de directorul liceului, Ion Iovcev, au programate întâlniri cu elevii şi cadrele didactice de la diferite şcoli şi licee din Braşov, cu reprezentanţii autorităţilor publice şi cu cei ai Universităţii Transilvania, dar vor vizita şi o serie de obiective din domeniul educațional și turistic : Institutul de cercetare dezvoltare Genius, Muzeul Prima Şcoală Românească, rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului, Castelul Bran și Castelul Peleş.

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 14 iulie 2014, 15:13

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare, cu emisii reduse de carbon. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La începutul acestei săptămâni Comisia Europeană a anunțat acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice.

Banii vor fi oferiţi prin așa numitul program NER 300, care este cel mai mare program din lume ce vizează finanţarea proiectelor inovatoare de producere a energiei prin dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

NER 300 se numeşte astfel pentru că face referire la certificatele de emisii de carbon din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate fiind o prescurtare a cuvintelor englezeşti „new entrants’ reserve” şi este finanţat din vânzarea a 300 de milioane de astfel de certificate.

Acest program se derulează în cadrul a două apeluri de proiecte, unul ce se finanțează din vânzarea a 200 de milioane de certificate de emisie, iar celălalt din diferența de 100 de milioane, finanțarea NER300 fiind eliberată către beneficiari anual, pe baza cantității de „energie verde” produsă.

Proiectele finanțate pot fi din diverse domenii, precum bioenergie, energie solară concentrată, energie fotovoltaică, geotermală, eoliană, oceanică, hidroelectrică, managementul surselor regenerabile distribuite, oferindu-se sprijin financiar pentru pentru cel mult trei proiecte din fiecare stat membru, într-o limită de 50 % din costurile relevante, pentru fiecare proiect.

Prin costuri relevante se înţelege investiţia suplimentară necesară pentru implementarea unei tehnologii inovatoare de energie regenerabilă (SER) sau pentru proiecte privind captarea și stocarea carbonului (CSC), din care se scade valoarea actuală netă a beneficiilor din exploatare şi a costurilor de funcționare ce apar prin aplicarea tehnologiei.

La începutul acestei săptămâni, la al doilea apel al programului NER 300 Comisia Europeană a decis alocarea a 1 miliard € de finanțare pentru 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi.

România nu are niciun proiect finanţat prin acest program, toate cele 19 proiecte câştigătoare provenind din alte 12 ţări membre ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, aceste proiecte au rolul de a creşte producția de energie din surse regenerabile în UE cu aproape 8 terawați oră (TWh) şi vor capta 1,8 milioane tone CO2 pe an, echivalentul scoaterii de pe drumuri a unui milion de autoturisme.

Comisarul european însărcinat cu schimbările climatice, Connie Hedegaard, a afirmat că aceste proiecte vor ajuta la protejarea mediului și vor face Europa mai puțin dependentă de energie, iar pe de altă parte, vor permite strângerea unor investiții suplimentare ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă:

Şi în fond despre asta este vorba în legătură cu aceste proiecte inovatoare: ele pot crea locuri de muncă, există un mare potenţial în acest sens în ceea ce am prezentat astăzi, ele vor ajuta Europa la oprirea creşterilor facturilor la energie şi desigur vor contribui substanţial la scăderea emisiilor de carbon.

Deci cred că este o zi foarte bună pentru politicile europene de mediu, dar în acelaşi timp şi pentru perspectivele de securitate energetică a Europei.

Merită reţinut că programul NER 300 reprezintă o componentă-cheie a strategiei UE privind combaterea schimbărilor climatice şi că statele europene au obligaţia ca, până în 2030, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%, până la nivelul din anul 1990.

Construirea, utilizarea şi demolarea clădirilor are un impact negativ asupra mediului înconjurător

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 14 iulie 2014, 15:05

Construirea, utilizarea şi demolarea clădirilor are un impact negativ asupra mediului înconjurător. Chiar dacă în Uniunea Europeană s-au înregistrat  în ultimii ani mari progrese în domeniul eficienţei energetice, în prezent sunt disponibile foarte puţine informaţii despre performanţa de mediu a clădirilor.

Cercetările au demonstrat că 79% din gospodăriile din Europa ar dori să poată include aspecte de mediu atunci când cumpără sau închiriază o proprietate. Cu toate acestea, acest lucru a fost posibil în cazul a mai puţin de 1% din clădirile din Europa.

Comisia Europeană va elabora un instrument de evaluare a performanţei de mediu a clădirilor, care va putea fi utilizat pretutindeni în Europa. În acest fel se încearcă sprijinirea arhitecţiilor, producătorilor de materiale de construcţii, societăţilor de construcţii şi celor care doresc să închirieze sau să cumpere un imobil. Primul set de indicatori ar trebui să fie disponibil în următorii doi sau trei ani.

Vor fi luate, de asemenea, măsuri de îmbunătăţire a performanţei de mediu a clădirilor. Noile propuneri vor facilita reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, precum şi reutilizarea acestora pentru construirea de clădiri noi sau renovarea celor existente. Aceasta înseamnă că în depozitele de deşeuri vor ajunge cantităţi mai mici de deşeuri şi că vor fi necesare mai puţine materiale noi.

Comisarul european  pentru mediu  Janez Pototnik:

Europa are o populaţie densă, este bogată în resurse însă se confruntă cu o creştere a preţurilor, ceea ce influenţează deja costul construcţiilor pentru majoritatea companiilor. Deci dacă vrem să menţinem calitatea vieţii nu avem altă opţiune decât să îmbunătăţim performanţa de mediu. Acest pachet este un răspuns la schimbările globale. Este un răspuns la felul cum trebuie menţinută Europa puternică. Este esenţial pentru viitorul nostru să construim clădiri cu mai puţin material şi apă. Propunem să transformăm Europa într-o societate fără deşeuri.

Noile rezultate ar trebui să fie benefice pentru mediu, cetăţeni şi sectorul construcţiilor. Aproape jumătate din consumul de energie al Uniunii Europene și aproximativ o treime din consumul de apă se utilizează în construcția și întreţinerea clădirilor.

Clădirile durabile sunt mai ieftine în ceea ce privește funcționarea și întreținerea și au efecte pozitive asupra sănătății și a calități vieții celor care le ocupă. De asemenea, sectorul construcțiilor din Europa generează aproape 10% din Produsul Intern Brut și oferă 20 de milioane de locuri de muncă.

Șase ţări din afara spaţiului comunitar, asociate la Programul „Orizont 2020”

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2014, 14:01

Republica Moldova şi alte cinci ţări din afara spaţiului comunitar au semnat, săptămâna trecută, documentele de asociere la Programul „Orizont 2020”, prin care Uniunea Europeană susţine cercetarea şi inovarea.

Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic ce se asociază programului prin care cercetarea primeşte finanţare comunitară. Celelalte state semnatare ale Programului „Orizont 2020” sunt: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia-Herţegovina, toate ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentaţii acestor state care au parafat documentele oficale şi-au exprimat satisfacţia pentru oportunitatea creată, au arătat care este contribuţia pe care o pot avea deja prin nivelul la care este cercetarea din statele respective apreciind ocazia de a intra într-un sistem competitiv şi de colaborare de excepţie. După semnarea documentelor programului „Orizont 2020”, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul Rep. Moldova la ceremenia oficială de semnare a documentelor, a declarat:

Cu această nouă convenţie încheiată putem spune că am intrat într-o etapă în care noi oportunităţi se vor putea materializa. Europa are nevoie să recunoască importanţa ştiinţei şi cercetării pentru rederesarea şi creşterea economică.

Lansat la sfîrşitul anului trecut, „Orizont 2020” este cel mai ambiţios program european de susţinere a cercetării, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii şapte ani. Finanţarea din primii doi ani se ridică la 15 miliarde de euro şi este destinată stimulării economiei prin inovare şi creare de noi locuri de muncă. Programul se adresează sectorului de cercetare, universităţilor, dar şi întreprinderilor, inclusiv celor mici şi mijlocii. Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn ne explică înţelesul conceptului de excelenţă din programul „Orizont 2020” :

Istoria ne demosntrează din nou şi din nou că pentru a obţine rezultatele ieşite din comun de care avem nevoie trebuie să oferim cele mai bune resurse pentru cele mai bune idei. Pînă la urmă acesta este înţelesul „excelenţei”. Acordearea poziţiilor academice şi finanaţările pe baza unor merite ştiinţifice. Nu pentru că cineva are conexiunile politice potrivite sau cercetează un domeniu „la modă”. Nu pentru că cineva are ascendentul vîrstei sau pentru că ar fi „rîndul lor”, ci în funcţie de merit. Avem suficientă cantitate, nu avem suficientă calitate.

În încheiere, un exemplu. „Orizont 2020” îşi propune să contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a asistenţei medicale. Human Brain Research, cel mai ambiţios proiect din domeniul neurologiei din ultimii ani, este confinanţat de Uniunea Europeană prin acest program. Proiectul reuneşte doar în faza de început peste 130 de institute de cercetare.

Se mentin provocarile pe piata muncii din UE!

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2014, 13:09

Provocările ce țin de piața muncii din Uniunea Europeană se mențin, chiar dacă sunt semne de revigorare economică.

Discrepanțele sociale, șomajul, excluziunea socială fac parte din ceea ce analizează Comisia Europeană.

Pe acest subiect Horia Daraban de la Radio Iasi

Numărul persoanelor care deţin carduri europene de asigurări sociale de sănătate este în continuă creștere

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 09:40

În prezent, mai mult de jumătate din populația asigurată din Uniunea Europeană deține deja un astfel de card, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd:

Aproape 200 de milioane au carduri europene de sănătate. În 2013, numărul acestora este cu 8 milioane, adică 4% mai mare decât în anul precedent.

Cardul european de asigurări de sănătate poate fi obţinut gratuit, iar cu ajutorul acestuia, persoanele care au probleme în timpul unei vacanţe pot beneficia de servicii medicale în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi tarife ca asiguraţii din ţara respectivă. Este bine de ştiut că acesta nu este o alternativă la asigurarea de călătorie, nu acoperă costurile serviciilor medicale private şi nici nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele medicale planificate în altă ţară.

Cardurile europene de sănătate se eliberează de casa naţională de asigurări de sănătate din ţara de domiciliu, iar perioada de valabilitate variază de la o ţară la alta.

România este statul cu cel mai mic procent de asiguraţi care au intrat în posesia unui card european de sănătate – 0,7%. Doar 262.000 de români au card, iar 84.000 certificate provizorii, deşi numărul de asiguraţi depăşeşte 18.000.000.
Momentan, eliberarea cardului european de sănătate a fost sistată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate deoarece a expirat contractul cu firma care tipărea aceste carduri. Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din Caraş-Severin, Tudoriţa Nicula:

Momentan este sistată editarea cardurilor de sănătate, dar asiguraţii beneficiază de certificate provizorii, care au aceeaşi valabilitate şi beneficii. Cererile sunt în creştere în perioada aceasta a vacanţelor. Pacienţii îşi i-au şi aceste certificate pentru că aşa cum spuneam drepturile sunt aceeleaşi, atâta că este un certificat, nu este un card., diferă doar modul de prezentare.

Spitalele din Uniunea Europeană care asigură servicii de sănătate publică sunt obligate să recunoască cardul. În cazul unor probleme, persoanele în cauză pot sesiza autoritatea competentă din domeniul sănătăţii din ţara unde se află în vizită. Numerele de contact pentru cazuri de urgenţă sunt accesibile prin intermediul unei aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete.
Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene explică:

Aplicaţia oferă detalii despre sistemul medical din fiecare stat, în 25 de limbi, inclusiv numerele de telefon de urgenţă. Deci dacă o persoană are problem poate folosi aplicaţia pentru a afla pe cine trebuie să contacteze în ţara unde se află în vacanţă.

Parlamentul European felicită Radio România

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iunie 2014, 13:28

Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.

În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.

Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.

Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.

Tarifele de roaming în Uniunea Europeană scad, cu peste 50%, de săptămâna viitoare

Publicat de DSRNetworkAdmin, 26 iunie 2014, 16:38

Comisia Europeană încearcă de câtiva ani să elimine total aceste costuri, initiativă care ar putea fi dusă la bun sfârsit până în decembrie.

De la 1 iulie, plafoanele tarifare pentru descărcarea de date scad de la 45 de centi pe megabyte la 20 de centi.

Pe lângă reducerile la descărcarea de date, de martea viitoare utilizatorii vor plăti cel mult 19 centi/minut pentru un apel efectuat, 5 centi pentru primirea unui apel si cel mult 6 centi pentru trimiterea unui mesaj text.

Preturile sunt fără TVA. Uniunea Europeana a intervenit asupra tarifelor de roaming în anul 2007.

De atunci, preturile s-au redus cu peste 80%

Programul european de încurajare a consumului de fructe în şcoli va continua şi în anul şcolar 2014-2015

Publicat de Gabriela Moise, 25 iunie 2014, 11:29

Programul european de încurajare a consumului de fructe în şcoli va continua şi în anul şcolar 2014-2015 şi va beneficia de un buget mai mare faţă de anii trecuţi.

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş explică:

Pentru fructe şi legume, fondurile vor creşte de la 90 de milioane euro pe an la 150 milioane de euro. Unul dintre cele mai importante obiective ale schemei „Fructe în şcoli” este consolidarea aspectului educaţional, deci nu numai distribuirea de fructe şi legume, ci şi încurajarea obiceiurilor alimentare sănătoase ale copiilor , care vor dura toată viaţa. Se urmăreşte deasemenea creşterea consumului de fructe şi legume, conştientizarea legăturii dintre alimentaţie, agricultură şi activitatea agricolă.

Comisia Europeană încearcă prin acest program să combată obezitatea. În 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima că aproximativ 1 din 3 copii cu vârsta între 6 şi 9 din Uniunea Europeană sunt supraponderali sau obezi. Această tendinţă este în creştere, estimările pentru 2008 au fost 1 la 4.

Principalii beneficiari ai programului european de încurajare a consumului de fructe în şcoli vor fi Italia, care va primi 29,2 milioane de euro, urmată de Germania – 22,8 milioane de euro, Polonia – 20,5 milioane de euro, Franţa – 15 milioane de euro şi Spania – 10,7 milioane de euro. România va beneficia de 6,8 milioane de euro.

În anul şcolar 2012/2013, 8,6 milioane de copii au primit fructe şi legume la şcoală. Aceasta a fost o creştere de 6% faţă de anul anterior. 24 de state în afară de Finlanda, Suedia şi Marea Britanie participă la programul de distribuţie a fructelor în şcoli, lansat în 2009. De atunci, în majoritatea ţărilor s-a constatat o creştere a consumului de fructe şi legume.

Fructele diferă de la un stat membru la altul. În România, preşcolarii şi elevii din clasele I-VIII primesc mere, dar nu tot timpul anului şcolar ci doar 85 de zile. În anul şcolar 2012/2013, ţara noastră a absorbit doar 14,3% din cele aproape 10 milioane de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

O altă problemă este că 15% din mere sunt importate. De asemenea, distribuirea fructelor în şcoli se face cu întârziere din cauza birocraţiei, iar licitaţiile se desfăşoară cu dificultate.

În România, în cadrul programului sunt prevăzute şi vizite la ferme şi staţiuni de cercetare pomicolă, la expoziţii şi târguri de profil. Au loc şi concursuri tematice cu premii care să contribuie la dezvoltarea interesului elevilor faţă de grădinărit şi pomicultură. Autorităţile sunt obligate să implementeze cel puţin una dintre măsurile adiacente recreativ-educative.

La Bruxelles a fost lansată o campanie de conștientizare cu ocazia Săptămânii Internaționale a Securității Produselor

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2014, 10:29 / actualizat: 19 iunie 2014, 14:58

Cu ocazia Săptămânii Internaționale a Securității Produselor, s-a lansat ieri, la Bruxelles, o campanie de conștientizare a riscului folosirii bateriilor de tip buton sau monedă. Acestea sunt utilizate într-o mulțime de dispozitive electronice, dar, în foarte multe cazuri, sunt înghițite de copii și cauzează grave probleme de sănătate sau chiar moartea. D-nul Neven Mimica, membru al Comisiei Europene, responsabil cu politica consumatorilor, a declarat:

Design-ul industrial este cel care trebuie sa previna accesul prea usor la baterii. De asemenea,pasul urmator va fi să colectăm toate datele – și sunt multe incidente nefericite legate de ingestia bateriilor- numai in Uniunea Europeana s-a înregistrat decesul a 3 copii, în Franța și Letonia. Apoi, probabil ne vom gândi la următoarele măsuri legislative, pentru a crește nivelul securității, în producția de baterii

De asemennea, dnul Elliot Kaye, director executiv al Comisiei pentru securitatea productiei si consumatori din Statele Unite a apreciat că:

Încercăm, cu siguranță, să facem mai mult pentru educația consumatorilor. Cred că cei care produc bateriile au toate șansele să se miște mai repede, dacă vom lucra împreună, dacă vom colabora

Activitățile campaniei se deruleaza la nivel mondial, până în 20 iunie

Metoda Easy to Read va fi prezentată într-un curs internaţional, la Tîrgu-Mureş

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2014, 08:32

Asociația Tabula va susţine, în perioada 22-28 iunie, la Tîrgu-Mureș, Atelierul Grundtvig, la care vor participa 10 adulți selectați din 4 țări europene – Portugalia, Turcia, Slovacia şi Ungaria.

Proiectul, în valoare de 13.000 de euro, este finanţat de Uniunea Europeană din fondul dedicat învăţării adulţilor pe tot parcursul vieţii.

Organizatorii își propun să răspundă provocărilor educaționale privind numărul mare de persoane, în special adulți, care părăsesc timpuriu școala.

În cadrul proiectului se va prezenta  metoda Easy-to-Read, folosită pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru străinii care nu cunosc limba unei ţări sau pentru cei care au dificultăţi de înţelegere.

Asociaţia Tabula  a derulat, anul trecut,  un alt proiect european de instruire a persoanelor cu dizabilităţi în limbaj Easy-to-Read, fiind alcătuite manuale pentru cinci calificări: agent curăţenie, florar-decorator, floricultor, tâmplar şi legător

Comisarul european Dacian Cioloș s-a întâlnit cu ministrul chinez al agriculturii, dl Han Changfu

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2014, 11:27

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloș, a avut o întrevedere, la București, cu ministrul chinez al agriculturii, dl Han Changfu. Reuniunea a reprezentat un prilej pentru a continua dialogul constructiv în domeniu, în cadrul Planului de cooperare UE-China în sectorul agriculturii și dezvoltării rurale, semnat în 2012. Colegul nostru, Sorin Pavel, stie ce a declarat Dacian Ciolos la finalul intrevederii:

Această cooperare este importantă nu numai pentru că UE și China sunt parteneri comerciali cheie – inclusiv în ceea ce privește produsele alimentare – dar și pentru că agricultura este de o importanță strategică pentru ambele, în ​​abordarea provocărilor de bază cu care se confruntă economiile și societățile noastre în deceniile următoare.

Au fost abordate și teme referitoare la dialogul despre politicile agricole din UE și China, dezvoltarea fermelor familiale, investițiile într-o agricultură durabilă, precum și cooperarea în mediul de afaceri.

Comisarul Cioloș a subliniat, de asemenea, necesitatea de a dezvolta componenta de cercetare a Planului de cooperare prin acțiuni concrete în anii următori, în cadrul programului UE Orizont 2020 și a programelor similare din China.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2014, 08:39

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a primit joi titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“.

În discursul susţinut cu această ocazie, Mugur Isărescu a reafirmat importanţa trecerii la moneda euro şi paşii pe care ţara noastră îi are de făcut în cadrul planului de convergenţă.

Dintre ţările membre ale Uniunii Europene care nu au aderat la moneda euro, România este pe primul loc pe acest traseu şi are ca termen-ţintă anul 2019.

Guvernatorul BNR a lăsat să se înţeleagă că dominaţia societăţilor străine pe piaţa bancară românească nu este, neapărat, un lucru bun, dar a apreciat consensul politic pentru zona euro.

Deşi a făcut unele progrese, ţara noastră nu este, încă, pregătită pentru aderarea la zona euro, potrivit ultimului raport de convergenţă.

Evaluarea Comisiei Europene arată că legislaţia românească nu este în totalitate compatibilă cu normele comunitare în domeniu şi nu îndeplineşte două criterii importante:  cel privind rata de schimb şi cel referitor la stabilitatea prețurilor.

O uniune energetica europeana si parteneriatele sale stabile sunt solutiile securitatii energetice

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 iunie 2014, 11:20

In locul zicalei “Follow the money”, adica ia urma banilor, in cazul securitatii energetice europene apare si vorba lui Henry Kissinger din anii ’70 “Controleaza petrolul si controlezi toate continentele”. Combinatia si ramificatia contemporana a celor doua sintagme contureaza realitatea comunitara si continentala de azi.

Daca urmarim si banii si petrolul, dar si gazul, fie el lichefiat sau in alte forme, ajungem nu doar la Baku, in Azerbaidjan sau la tarile de la Marea Caspica, nu doar la exporturile energetice ale Rusiei catre UE – unde multe state membre au avut acorduri comerciale bilaterale, conflictul din Ucraina punand sub semnul intrebarii aprovizionarea energetica europeana – ci si la Washington. Le luam pe rand. Solutia conventionala de contrabalansare a”acestui urias bol de spaghete format din reteaua rusa de gazoducte si oleoducte spre Europa” , (cum definea analistul Daniel Yergin) s-a incercat prin deschiderea unui nou coridor sudic cu gazoductul Nabucco si Interconectorul Grecia, Turcia, Italia. Din varii motive nu s-a dovedit o strategie robusta.

Conflictul din Ucraina a pus in imediata urgenta o uniune energetica europeana, pe care premierul polonez, Donald Tusk a si propus-o. Comisia Europeana a conchis ca trebuie raspuns rapid la situatia geopolitica actuala si la dependenta de importuri energetice. Presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat :

UE a desfasurat o activitate intensa in urma crizei gazului in 2009 pentru imbunatatirea securitatii sale energetice. Cu toate acestea, ea continua sa fie vulnerabila. Tensiunile generate de Ucraina vin sa confirme din nou acest lucru. Luand in considerare o dependenta globala fata de importurile de energie in proportie de peste 50 %, trebuie sa luam noi masuri. In chestiunile de securitate a energiei, Europa trebuie sa se exprime si sa actioneze ca o singura entitate.

Romania face parte dintre statele membre UE producatoare de gaz natural, cu o cota de 6,5% din productia interna a Uniunii, productie de gaz ce reprezinta 23% din consumul de energie total al statelor membre, potrivit Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti.. Mai mult, Romania cauta in continuare sprijin pentru realizarea interconectorului AGRI, impreuna cu Georgia si Azerbaidjan,- si asa am ajuns la Baku-, coridor care presupune aducerea de gaz lichefiat din zona caspica, pe Marea Neagra, prin Constanta, in Uniunea Europeana. Tot Romania are avantajul unor serioase rezerve petroliere in Marea Neagra, in contextul in care restul productiei de energie din UE este impartita intre cea obtinuta din petrol si produse petroliere (34%) si combustibili fosili (17%), cea nucleara (13%) si cea obtinuta din surse regenerabile (14%).

Pentru a face fata problemelor de securitate a aprovizionarii pe termen mediu si lung, Comisia Europeana propune parteneriate de incredere si actiuni de finalizare a pietei interne a energiei si construire a legaturilor lipsa din infrastructura .Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructura critice pentru securitatea energetica a UE. Si iata ca ajungem la cel de-al treilea punct enuntat la inceput, parteneriatul energetic stabil si pe termen lung care se negociaza deja in cadrul Acordului de liber schimb cu SUA. Fara sa mai amintim promisiunea facuta de presedintele Obama, cu o luna in urma, la Bruxelles, de a trimite de urgenta UE, cantitati mari de gaz lichefiat, la nevoie.

UE va urmari sa stabileasca legaturi si cu noi tari partenere, de exemplu, in regiunea bazinului Marii Caspice, continuand sa extinda coridorul sudic al gazelor, dezvoltand hub-ul de gaz mediteranean si consolidand aprovizionarea cu gaz lichefiat, a decis Comisia Europeana.

94% din zonele pentru scăldat din Uniunea Europeană respectă standardele pentru calitatea apei

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2014, 12:28

Vine sezonul cald, vremea concediilor şi sigur ascultătorii noştri sunt interesaţi de calitatea apelor de scăldat din zona Uniunii Europene. Cât sunt de sigure pentru propria sănătate aflăm de la Adrian Preda din cadrul Europe Direct Craiova.

Agenţia Europeană de Mediu realizează în fiecare an un raport privind apa pentru scăldat, ale cărui rezultate se bazează pe eşantioane prelevate, periodic, din peste 21000 de locaţii amenajate în zonele de coastă şi în interiorul continentului european.

Vestea bună pentru ascultători este că în toate aceste locuri, calitatea apei mării, a lacurilor şi a râurilor se îmbunătăţeşte, fiind suficient de bună pentru a permite înotul.

Astfel: 94% din zonele pentru scăldat curpinse în Uniunea Europeană respectă standardele minime pentru calitatea apei.

Calitatea apei este excelentă în cazul a 78% din astfel de zone.

Cipru şi Luxemburg oferă plajele cu calitatea cea mai bună a apelor, iar alte 8 ţări au înregistrat valori excelente ale calităţii apei. E vorba de Malta, Croaţia, Germania, Portugalia, Italia, Finlanda, Grecia şi Spania.

Îmbucurător pentru noi este faptul că Romania se află pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte calitatea apei pentru scăldat în toate cele 49 de zone analizate.

Care sunt riscurile apărute atunci cînd apa de scăldat nu întruneşte condiţiile de mediu?

Calitatea apelor pentru scăldat poate fi considerată drept”excelentă”, „bună”, „suficient de bună” sau „slabă”, iar acordarea acestor calificative se bazează pe nivelurile a două tipuri de bacterii care indică prezenţa poluării.

Aceste bacterii pot cauza boli (vomă sau diaree) în caz de înghiţire, şi în acest caz aş vrea să subliniez că, de pildă, E.coli, este o realitate şi poate ajunge în apele de scăldat din apele uzate şi de la animale.

De aici vedem cât este de important să avem nişte ape lipsite de poluare şi tocmai de aceea se efectuează teste de depistare în compoziţia apei a poluanţilor şi a becteriilor.

Şi cu siguranţă vreţi să fiţi bine informaţi, aşa că vă dăm posibilitatea să aflaţi ce calitate are apa în locurile în care vă place să inotaţi de obicei.

Avem la dispoziţie cîteva variante prin utilizarea Sistemului european de informaţii privind apa prin descărcarea de date şi consultarea de hărţi interactive: http//www.eea.europa.eu.

Mai putem accesa site-ul Eye on Earth pentru a putea noi înşine să comuncăm informţii despre starea apei la faţa locului.

În plus, putem intra tot pe site-ul Europa.eu pentru a ne familiariza cu noile simboluri europene utilizate pentru clasificarea apei pentru scăldat.

Provocări postelectorale pentru Parlamentul European

Publicat de Monica Slavici, 28 mai 2014, 06:16

Liderii UE au convenit că este o revizuire a priorităţilor Uniunii

Publicat de Alina Dragomir, 27 mai 2014, 12:00 / actualizat: 30 mai 2014, 16:28

Şefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana se intalnesc in aceste zile la Bruxelles pentru a discuta despre rezultatele alegerilor euro-parlamentare de duminica. La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles România va fi reprezentată de preşedintele Traian Băsescu. Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că interesul principal pentru România este sa păstreze portofoliul Agriculturii, o a 2- a opţiune fiind Justiţia.

Liderii Uniunii Europene au convenit că este nevoie de o revizuire a priorităţilor Uniunii, după ce euroscepticismul a marcat recentele alegeri europarlamentare. Cei 28 de conducători reuniţi la Bruxelles i-au cerut preşedintelui Consiliului, Herman van Rompuy să negocieze aceste schimbări cu parlamentarii şi cu liderii din ţările membre. Rompuy va negocia şi formarea noii majorităţi din Parlamentul European, chiar dacă marile familii politice au decis ca Jean-Claude Juncker candidatul partidului popular la preşedinţia Comisiei Europene să fie primul care să încerce coalizarea unei majorităţi, în condiţiile în care PPE a obţinut cele mai multe mandate de eurodeputaţi.

Premierul Victor Ponta este de parere că viitoarea majoritate din Parlamentul European trebuie să ţină cont de programul politic al socialiştilor, care reprezintă al doilea grup ca mărime din legislativul Uniunii Europene. Prezent la Bruxelles, la reuniunea liderilor social democrati europeni, premierul a enumerat prioritatile pe care acestia si le-au fixat, si anume : lupta împotriva extremismului, a populismului şi reflectarea în programul Comisiei Europene a celor mai importante puncte de pe agenda Partidului Socialiştilor Europeni, care ţin de creştere economică, creare de locuri de muncă, măsuri cu caracter social la nivel european.

10 mai Ziua Europeană a Curăţeniei!

Publicat de DSRNetworkAdmin, 16 mai 2014, 12:05 / actualizat: 28 mai 2014, 3:02

Minivacanţa de săptămâna trecută s-a tradus şi printr-o solicitare maximă a spaţiilor verzi limitrofe oraşelor, a zonelor turistice uşor accesibile. Cu atât mai oportună ne poate părea recenta iniţiativă de a declara 10 mai Ziua Europeană a Curăţeniei! Prin ce se traduce aceasta? Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în rubrica Local, regional, european:

Transcript:

Zi de zi cantităţi uriaşe de deşeuri ajung unde nu ar trebui: pe străzi, în zonele verzi, în apele şi în pădurile Europei. Milioane de cetăţeni se mobilizează, participând – după posibilităţi – regulat sau măcar ocazional la acţiuni voluntare de curăţenie. Let’s Clean Up Europe – Pentru o Europă mai curată este o iniţiativă menită să stimuleze şi mai mult acest tip de acţiuni, de a creşte gradul de conştientizare privind amploarea problemei pe care o reprezintă deşeurile şi de a-i încuraja pe cei care vor să contribuie activ la îmbunătăţirea situaţiei.
Domnul Janez Potočnik, comisar european pe probleme de mediu adresa îndemnul: „Este o iniţiativă concretă, prin urmare haideţi să ne punem cizmele şi mănuşile! Cu toţii dorim să locuim în cartiere curate, aşadar împreună să facem curăţenie în Europa!”
Evenimente legate de Ziua Europeană a Curăţeniei se vor derula în 15 state membre ale Uniunii, precum şi în Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Norvegia, Serbia şi Turcia.
Comisia Europeană promovează evenimentul, însă acţiunile concrete din fiecare ţară vor avea un caracter independent, local şi cetăţenesc, coordonarea făcându-se la nivel naţional.
România participă şi ea la activităţile legate de Ziua Europeană a Curăţeniei, campania de promovare şi acţiunile de curăţenie fiind corelate de Asociaţia Planeta Verde.

Mihaela Papazu, director executiv al asociaţiei:
„Let’s Clean Up Europe este la prima ediţie nu doar în România ci în toate ţările din Europa şi ţările înscrise în cadrul acestei campanii. În România, Ziua Europeană a Curăţeniei va fi marcată de către echipele de voluntari ce
s-au înscris în cadrul acestei campanii europene. Astfel mai multe echipe de voluntari din toată ţara şi-au ales anumite zone pe care doresc să le ecologizeze. Nu există o hartă sau locuri prestabilite în care pot să meargă, fiecare şi-a ales locaţia dorită: un parc, o zonă dintr-o pădure sau chiar zona de picnic care lor le place din punctul de vedere al peisajului, dar nu şi din punct de vedere al curăţeniei … Bineînţeles că vom avea şi noi o echipă care va merge într-o anumită zonă şi va face ecologizarea zonei respective.”
Dar oare ce impact pot avea astfel de acţiuni concentrate într-o singură zi din cele 365 ale anului?
Mihaela Papazu:
„Pe termen scurt impactul probabil nu va fi foarte mare, dar sperăm ca pe termen lung acest impact să crească, astfel să crească şi numărul de voluntari implicaţi în campanii de protejare a mediului înconjurător, campanii de ecologizare.”
Comisia Europeană pune un mare accent pe sensibilizarea opiniei publice, schimbarea atitudinii legate de producerea şi administrarea deşeurilor. Prevenirea generării respectiv gestionarea acestora este una din priorităţile Comisiei pentru acest an, urmând ca în vară să fie revizuite inclusiv obiectivele referitoare la reciclare şi la gropile de gunoi.

Ajutoarele europene înlocuite cu bonuri de masă

Publicat de DSRNetworkAdmin, 28 aprilie 2014, 08:51 / actualizat: 28 mai 2014, 3:08

In prezent, 2,7 milioane de romani primesc din fonduri europene pachete cu alimente, in valoare de 54 de milioane de euro.

Ajutoarele alimentare europene ar putea fi inlocuite cu bonuri de masa. In acest an, romanii ar urma sa primeasca tichetele de masa, deoarece autoritatile vor ca, astfel sa elimine inghesuiala si cozile de la ridicarea pachetelor, dar si suspiciunile de frauda din licitatiile pentru produse.

Pe de alta parte, specialistii spun ca este greu de verificat daca oamenii sarmani nu vor folosi bonurile pentru a-si cumpara bautura sau tigari. Valoarea tichetelor nu a fost inca stabilita. in prezent, 2,7 milioane de romani primesc din fonduri europene pachete cu alimente, in valoare de 54 de milioane de euro.

Unii beneficiari ai programului spun ca nu aveau nevoie de toate produsele din cosul primit de la Uniunea Europeana. Ministerul Fondurilor Europene va schimba insa sistemul, dupa ce Uniunea a dat voie statelor membre sa aleaga modul de distribuire a banilor pentru saraci.

Actioneaza. Reactioneaza. Decide

Publicat de DSRNetworkAdmin, 10 aprilie 2014, 13:11 / actualizat: 28 mai 2014, 3:10

Schimbare si continuitate in UE Uniunea Europeana sta in aceste luni sub genericul „Actioneaza. Reactioneaza. Decide” propus de Parlamentul Comunitar aflat in febra preelectorala. Sloganul acestor alegeri – „De asta data Altfel”.Cu detalii, Lucia Jurca, Bucuresti FM.

Fara tarife de roaming pentru clientii operatorilor din UE

Publicat de DSRNetworkAdmin, 9 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 2:37

Fara tarife de roaming pentru clientii operatorilor din Uniunea Europeana. Parlamentul European a votat pentru eliminarea tarifelor de roaming pana la Craciunul anului 2015, ca parte a unui vot mai amplu in sprijinul propunerii de regulament al Comisiei pentru un „continent conectat”.Mai multe detalii ne ofera Mirabela Afronie, Radio Resita.

Politica UE privind integrarea romilor

Publicat de DSRNetworkAdmin, 7 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 25 mai 2014, 20:13

La sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles a fost organizat al 3-lea summit al UE privind romii. Concomitent a fost prezentat un raport ce evidentiaza progresele inregistrate de statele membre in strategiile nationale de integrare a romilor. Cu detalii, Felicia Ristea, Radio Timisoara.

Siguranta rutiera in UE

Publicat de Alina Dragomir, 4 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 29 mai 2014, 6:26

UE a stabilit un plan de actiune pentru siguranta rutiera, avand un obiectiv ambitios, de reducere la jumatate a numarului de decese rutiere din Europa in perioada 2011-2020. Acest plan are in vedere propuneri ambitioase axate pe imbunatatirea vehiculelor, a infrastructurii si a comportamentului participantilor la trafic. Sorin Schiopu de la Radio Tg. Mures ne ofera mai multe informatii.

Sistemul de informare rapida al UE implineste 10 ani

Publicat de DSRNetworkAdmin, 1 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 2:39

Sistemul de informare rapida al UE, RAPEX, a implinit in luna martie 10 ani. Rolul sau este sa difuzeze rapid informatii despre produsele potential periculoase si masurile nationale de punere in aplicare, ceea ce duce la identificarea timpurie si la eliminarea la timp de pe pietele UE a produselor care reprezinta un pericol pentru consumatori. Mai multe informatii ne ofera Andrada Cojocaru de la Radio Oltenia-Craiova.